In Gradina Ghetsemani De Vasile Voiculescu Poezia face parte din volumul Parga 1921.

Aceasta opera nu este unica poezie de inspiratie religioasa scrisa de Vasile Voiculescu ,de altfel, poetul se incadreaza in curentul traditionalist prin temele abordate printre care si acelea de inspiratie religioasa. Desi tema incadreaza poezia in acest current literar traditionalist- viziunea artistica, o situeaza in categoria poeziilor moderniste.Este specific modernismului interesul pentru teme, motive: mitice, antice,religioase care sunt reinterpretate din perspectiva omului modern. Tema este de inspiratie religioasa, iconografica, aducand in prim-plan lupta interioara a lui Iisus in moementul acceptarii destinului sau.Aceasta tema apare in Noul Testament in 3 din cele 4 Evanghelii.Poetul preia adevarul istoric consemnat de evanghelisti, dar il reinterpreteaza tinand cont de propria viziune. Datorita firului vag si si al personajelor implicate in opera,tipul de lirism in acest poem este cel obiectiv. Motivele lirice sublinieaza o arie semantica a ideii de destin care este exprimata direct sau prin simboluri:Iisus lupta cu soarta; paharul; mana neindurata; cupa; bautura; venin; apa verzuie; dulceata. O alta arie semantica prezenta in text este cea a revoltei impotriva destinului:lupta; se impotrivea; strigarea; nu voia; ultima putere; facile-nclestandu-si Din punct de vedere al formei, poezia prezinta o structura clasica fiind imparita in patru strofe a cate patru versuri .Rima este incrucisata, iar versul este lung: 14-16silabe. In prima strofa apare ideea impotrivirii fata de soarta trasata de o vointa necrutatoare: motivul paharului sugerand destinul, simbolul acesta este preluat chiar din textul biblic.Semnificatuia punctelor de suspensie in prima strofa au roulul de a invita cititorul la reflectie. Ideea din primul vers este generatoare de emotii puternice deoarece nu este conforma cu viziunea clasica, traditionalista.Interesul poetului se indreapta catre sublinierea revoltei a impotrivirii, a ezitatiei finite umane.Prin imagini vizuale cazut pe branci; sudori de sange ;chip alb ca varul; poetul incearca sa evidentieze tumultul sufletesc tradus prin aceste imagini vizibile din exterior.Imagina vizuala sudori de sange poate avea si o alta explicatie, anticipand finalul tragic se face o trimitere catre o alta ipostaza iconografica: incoronarea cu spini.In ultimul vers apare o imagine artistica prin care se traduce de asemenea lupta interioara: epitetul prin inversiune :amarnica-I strigare si metafora furtuna sugereaza efectul produs in urma revoltei Fiului. In cea de a doua strofa este prezentata printr-o metafora o mana nendurata vointa divina asociata cu motivul destinului:grozava cupa.In a doua parte a strofei se face referire si la dimensiunea divina a acestei fiinite umane exceptionale.Constiinta necesitatii implinirii destinului dat este prezentata printr-o

metafora hiperbolizata sete uriasa.Punctele de suspensie indica doua momente de intensitate in urma constientizarii nevoii de implinire a destinului. In cea de a treia strofa se insista mai mult asupra ideii de destin si mai ales asupra caracterului contrastant al efectului acestuia.Oximoronul venin-dulceata sugereaza tocmai dualitatea destinului, moartea, sacrificiul suprem atrage dupa sine iertarea umanitatii.In a doua parte a strofei poetul insista totusi pe ideea impotrivirii a tentatiei: falcile-nclestandu-si, cu ultima putere Ultima strofa, paraseste imaginea omului focalizandu-se asupra cadrului fizic.Printr-o dubla personificare autorul sugereaza dramatismul momentului descris care poate sa emotiononeze natura insasi:Bataile de aripi sugereaza metaforic existent sprijinului divin prin aparitia ingerilor nematerializati.Simbolul uliului trimite catre idea mortii a implinirii destinului tragic.
n acest poezie Vasile Voiculescu nftiseaz n esent lupta cu moartea al lui Isus.Acest lupta nu este o simpl dram omeneasca ci este defapt eternul conflict dintre suflet si trup. Alturarea celor doi termeni antitetici veninul groaznic si dulceata mieriii sugerez moartea si viata vesnic.Moartea si viata nu sunt numai doi termeni antitetici, dar si cele dou coordonate esentiale ale existentei omenesti.