In Gradina Ghetismani

Vasile Voiculescu

 Poezia “In gradina Ghetismani” face parte din volumul

“Parga” si marcheaza faza in care motivele biblice nu
mai sunt elemente de decor ale unei lumi patriarhale,
ci dovedesc valoare de simboluri si alegeri ale
nelinistilor si aspiratiilor umane.

 Vasile Voiculescu preia din “Evanghelia Sf Luca”

momentul de omeneasca ezitare a lui Iisus din
perspectiva crucificarii dar si de supunere in fata
vointei divine. Mutand accentul pe omenescul
suferintei, ruga lui Iisus devine tema acestei poezii
religioase iar absenta marcilor eului liric incadreaza
textul intr-un lirism obiectiv.

 Cele 4 catrene ale poeziei surprind natura duala a lui

Iisus, astfel nelinistile, indoielile si teama sunt ale
omului Iisus, in timp ce taria de a depasi momentul de
zbucium si de a se jertfi apartin naturii sale divine.
 Iisus se teme de a-si asuma destinul tragic dat de Tatal
Ceresc pe care il va accepta totusi, intelegand sensul
divin al patimilor sale.

 Primul vers cu valoare de incipit construieste imaginea

lui Iisus acceptand trairile interioare in fata unui destin
care il inspaimanta. Simbolurile din aceasta strofa
simbolizeaza dualitatea lui Iisus:
“Paharul” - pacatele omenesti
“sudorile de sange” - suferinta umana

 Urmatoarele 2 strofe reiau simbolul paharului prin

sintagma “grozava cupa” in care se afla “infama
bautura”. Oximoronul “viata-moarte” “venin-
dulceata” este figura de stil care sugereaza atat
dualitatea lui Iisus cat si tragismul suferintei.

 In ultima secventa lirica, framantarea dobandeste

dimensiuni cosmice si intreaga natura pare a
participa la durerea lui Iisus. Astfel, maslinii care
sugereaza pacea de dupa moarte sunt acum
framantati si ar vrea sa fuga pentru a nu mai vedea
durerea. In finalul textului, sugestia mortii este
 realizata prin “ulii de seara”.

 In aceasta poezie, refuzul destinului si al vointei

divine reprezinta de fapt refuzul mortii; omului ii
vine greu sa se desparta de viata pamanteasca
dominata de puterea instinctelor, ratandu-si astfel
sansa maretiei superioare.