Sunteți pe pagina 1din 7

GLANDELE ANEXE

FICATUL
Este cea mai mare glanda din organism. Ea reprezinta a 50-a parte din greutatea organismului. Este un organ vital. Ficatul este un organ parenchimatos care contine: in majoritate exista celule de origine epiteliala - hepatocite care intra in structura lobulului hepatic. Ele sunt dispuse sub forma de lame sau placi celulare perforate, ramificate si anastomozate. Ele vor realiza o retea tridimensionala, intre placi si intre celule existand capilarele sangvine si ductele biliare. tesut conjunctiv in proportie redusa. u privire la structura parenchimului hepatic s-au emis mai multe ipoteze: lobulul hepatic clasic lobulul portal !abourin acinul hepatic "appaport

Lobulul hepatic clasic onform acestei teorii, lobulul hepatic clasic este unitatea morfo-functionala a ficatului. #obulul clasic reprezinta aria din parenchim a carui sange este drenat de aceeasi vena centrolobulara $venula hepatica terminala%. #obulii sunt in numar de aproximativ & mil. Ei au forma poliedrica, fiind frecvent hexagonali. #obulul are o inaltime de ' mm si o latime de 0,( mm. )n alcatuirea lobulului intra placile de hepatocite cu dispozitie radiara si anastomozate. )ntre placi exista capilarele sinusoide care sunt si ele anastomozate. *e o sectiune transversala, lobulul are forma de poligon, de regula cu + laturi. )n colturile sale, la locul de vecinatate cu ceilalti lobuli exista un spatiu interlobular redus care se numeste spatiu portal Kiernan. )n sectiunea transversala, placilor celulare le corespund cordoane celulare al caror aspect variaza in functie de varsta individului. #a adult grosimea unui cordon este egala cu diametrul unui hepatocit cu exceptia locurilor de anastomoza. *e sectiune longitudinala fiecare cordon este gros de cel putin ' randuri de celule, intre celule existand canaliculii biliari. #a periferie exista placa terminala care corespunde hepatocitelor de la periferia lobulului. *laca are grosimea unui hepatocit. #a periferie, lobulul vine in raport direct cu tesutul conjunctiv din spatiile portale. ,epatocitele din placa terminal vor forma un perete aproape continuu , fiind strabatut doar de vasele sangvine si de ductele biliare. !patiile interlobulare, portale -iernana contin . elemente care alcatuiesc triada portala: &. o vena interlobulara, ramura terminala a venei porte '. o artera interlobulara, ramura terminala a a. hepatice .. un canal biliar interlobular *e lang triada portala mai exista si & sau mai multe vase limfatice si fibre nervoase amielinice vegetative.

Lobulul portal Sabourin

#obulul portal repreazinta aria din parenchim a carei bila este tributara aceluiasi canalicul biliar interlobular. El are forma de triunghi, avand in cetru spatiul portal si in varfuri trei vene centrolobulare de la trei lobuli clasici diferiti. Acinul hepatic Rappaport /cinul hepatic este aria de parenchim ce este tributara aceleiasi vascularizatii si aceluiasi canalicul biliar. El are forma de romb, alcatuit din doua triunghiuri adiacente, unite prin marginile lor. /xul lung al rombului este dat de doua vene centrolobulare iar axul scurt este dat de ' spatii portale. )n el se descriu trei zone functionale cu dispozitie concentrica: &. in apropiera axului scurt '. spre a. hepatica .. spre vena centrolobulara )n functie de localizarea in cele trei zone, hepatocitele prezinta gradient metabolic, marime, activitatea enzimatica si continutul in organite depinzand si ele de localizarea celulei in acini. In zona 1 se afla hepatocitele care primesc sangele cu cel mai mare procent de oxigen, fiind aproape de artera perilobulara. /ceste hepatocite au mai multe caracteristici: sunt cele mai active metabolic sunt primele care vor depune glicogen postprandial sunt primele care se vor activa in hipoglicemie si vor produce glicogenoliza si gluconeogeneza sunt primele care vor semnala aparitia semnelor de regenerare in caz de leziuni hepatice sunt cele mai aproape de vasul sangvin si prin urmare sunt primele supuse actiunii toxinelor absorbite din tubul digestiv in caz de staza biliara sunt primele care sufera modificari. In zona 3 hepatocitele sunt supuse si ele actiunii toxinelor insa in cantitate mai mica. #a fel se exercita efectul si in caz de staza biliara. /ici ajunge sangele cu continutul cel mai mic de oxigen. 0e aceea in ischemie, primele care sufera sunt celulele din zona . $celulele din paropierea venei centrolobulare%. In zona 2 celulele au caracteristici intermediare celorlelte doua zone. 0e fapt, toate hepatocitele au d.p.d.v. metabolic acelasi potential insa caracteristicile lor difera doar din cauza alimentarii cu sange cu concentratii diferite de oxigen. Hepatocitele "eprezinta 102 din totalitatea celulelor de la nivelul ficatului. Ele au forma poliedrica si diametru de '0-.0 m. 0urata de viata este de aprox. &50 de zile. Examinarea la MO Nucleul ,epatocitele pot fi uni- sau binucleate, cele mai multe fiind uninucleate. 3ucleul este mare, rotund, situat central, eucromatic, avand &-' nucleoli. Frecvent $la 102 din hepatocitele uninucleate% se observa poliploidia, cea mai frecventa fiind diploidia insa. *rin urmare si volumul nucleului variaza. '52 din hepatocite sunt binucleate. "aportul intre celulele uninucleate si binucleate se modifica cu varsta $se mareste o data cu inaintarea in varsta% si in timpul proceselor de reparare dupa agresiuni. #a acest nivel se pot observa rare imagini de mitoza. Frecventa mitozelor creste in caz de leziuni sau consecutiv proceselor de reparare. Citoplasma Este eozinofila, fin granulara cu granule bazofile care alcatuiesc corpii 4erg $ce se vad in 5E% si care sunt aglomerari de "E".

/u un continut mare de incluziuni de glicogen si de lipide, prin urmare, in ,E, au un aspect vacuolar. u albastru de toluidina citoplasma se coloreaza albastru iar granulele de glicogen se coloreaza metacromatic in grena. #ipidele se gasesc la periferie si se evidentiaza cu osmiu, cand apar negre. Examinarea la ME #a 5E, hepatocitul apare ca o celula polarizata. 4ogatia in organite celulare variaza in functie de gradul de dezvoltare functionala, de activiate si, implicit, cu localizarea hepatocitului la nivelul lobulului. ,epatocitul are trei tipuri de suprafete: suprafata care vine in contact cu capilarul sinusoid, numita suprafata sinusoidala sau pol vascular suprafata care vine in raport cu alte hepatocite si delimiteaza pe o anumita distanta un spatiu intercelular $canaliculul biliar intralobular%, numita suprafata biliara sau pol biliar suprafata care vine in raport cu celelalte hepatocite dar nu delimiteaza nici un spatiu intre ele, celulele fiind unite prin jonctiuni. /ceasta suprafata se numeste suprafata intercelulara. Reticulul endoplasmic rugos 6inde sa se localizeze la polul vascular. El asigura procesele de sinteza a proteinelor de export hepatice. ,epatocitul sintetizeaza o mare varietate de proteine: majoritatea proteinelor din plasma: factori ai coagularii, lipoproteine, albumine, globuline. 0upa sinteza proteinele trec prin aparatul 7olgi iar apoi sunt exocitate direct, deoarece secretia este continua la nivelul hepatocitului. *rin urmare nu exista granule de secretie. Reticulul endoplasmic neted Este dispersat in toata citoplasma. El contine seturi enzimatice necesare pentru procesele de catabolism si pentru procesele de sinteza. "E3 participa in: metabolismul glicogenului sinteza colesterolului procesele de detoxifiere si inactivare. *rocesele de detoxifiere si inactivare se bazeaza pe reactiile de oxidare si de conjugare. /ici se inactiveaza o mare parte din medicamente: anticonvulsive, h. steroizi, chimioterapice, antihistaminice. /tunci cand creste cantitatea de medicamente creste si activitatea enzimatica de la nivelul "E3 si prin urmare forma organitelor variaza in functie de necesitatile metabolice ale organismului. /ceste modificari sunt de aspect si sunt reversibile datorita interventiei lizozomilor. "E3 participa la formarea bilei prin: enzimele care realizeaza conjugarea acizilor biliari: acidul glicocolic si acidul taurocolic enzimele care realizeaza conjugarea bilirubinei cu acidul glucuronic. cand capacitatea de conjugare a bilirubinei in hepatocit este depasita, bilirubina neconjugata, insolubila se acumuleaza in sange si apare icterul. Mitocondriile !unt rotunde sau ovale, in numar de peste &.000 mitocondrii 8 celula. ontinutul in mitocondrii difera, la periferia lobulului hepatocitele avand mai multe mitocondrii. Aparatul Golgi !e acumuleaza la nivelul polului biliar al hepatocitului. /cesta pare ca un organit multiplu. Exista de fapt un singur aparat 7olgi care se ramifica si da nastere la 50 de aparate 7olgi in fiecare celula. El are mai multe roluri:

definitivarea sintezei si excretia proteinelor plasmatice formarea lipoproteinelor formarea lizozmilor din hepatocit

Lizozomii !unt localizati spre polul biliar. 0e aceea se mai numesc si corpi peribiliari. Ei au aspect heteerogen, existand lizozomi primari, secundari si tertiari. Ei contin enzime prin care catabolizeaza diverse substante exogene si organite celulare perimate pana la molecule mici care vor fi utilizate ca substrat energetic sau pentru noi sinteze. *rin urmare lizozomii participa la mentinerea integritatii parenchimului hepatic. 0e asemenea ei mai stocheaza ioni, in cantitati mari sub forma de feroproteine. eroxizomii *eroxizomii apar rar in hepatocit comparativ cu celelalte organite. Ei se gasesc cu precadere la polul biliar, in apropierea "E3 si a incluziunilor de glicogen. Ei contin enzime oxidative air enzima mar9er a sa este catalaza. !unt implicati in mai multe procese: procesul de gluconeogeneza metabolismul purinelor - metabolizeaza adenina si guanina la acid purinic metabolismul alcoolului - oxideaza etanolul la acetaldehida in -oxidarea acizilor grasi cu lant lung de atomi de carbon. Incluziunile de glicogen !unt mai numeroase in hepatocitele de la periferia lobulului hepatic. /spectul lor variaza in functie de ritmul diurn si de starea de nutritie a individului: dupa o masa bogata in glucide numarul lor creste. Ele pot ajunge uneori si in zona centrala a lobulului hepatic. /u caracter tranzitoriu: apar dupa mese si dispar dupa un anumit timp. Incluziunile lipidice 3umarul lor creste in trimestrul al ))-lea de sarcina, in lactatie. )n etilism cronic, hepatocitele se incarca cu picaturi lipidice, mai ales cele din zona centrolobulara. 5ai apoi se incarca toate hepatocitele. Mem!rana celulara a "epatocitului 5embrana contine doua domenii specializate: &. domeniu orientat spre polul vascular '. domeniu orientat spre polul biliar 0omeniul de la polul vascular reprezinta (02 din totalul suprafetei hepatocitului. /cest domeniu este in raport cu capilarul sangvin. 5embrana de la acest nivel formeaza microvili care maresc suprafata de contact cu sangele. 5embrana de la acest nivel este separata de peretele capilarului sinusoid prin spatiul perisinusoidal Disse in care se gasesc microvilii hepatocitelor si fibre de reticulina. 0omeniul de la polul biliar reprezinta aproximativ &52 din suprafata totala a membranei hepatocitului. /cest domeniu formeaza canaliculul biliar, care are diametrul de aprox. & m. 5embrana formeaza spre lumen microvili. elulele formeaza jonctiuni stranse cu celulele invecinate, fapt pentru care produsii de secretie nu pot difuza in spatiul extrabiliar. #a acest nivel exista o activitate enzimatica crescuta datorita glicoproteinelor de membrana. )n citoplasma din apropierea polului biliar exista microfilamente de actina care circumscriu canalicului bilar si asigura prin contractie modificarea diametrului acestuia. elulele perisinusoidale sunt: celula )to

celula :pit; $cu gauri% /mbele celule sunt asemanatoare cu celulele hematopoietice. Ele au acest rol $hematopoietic% in viata fetala si in caz de anemii cronice la adult. Celulele Ito (lipocitele, celulele striate, celulele interstitiale !e intalnesc relativ rar $o celula )to la '0-'5 hepatocite%. /u numeroase picaturi lipidice. Ele au raport strans cu fibrele conjunctive din spatiul 0isse. 0e asemenea, o parte din ele inconjura capilarele sinusoide. Ele vin in contact cu hepatocitelel dar fara sa faca jonctiuni. *ot strabate cordoanele de hepatocite si ............ Ele au mai multe roluri: secreta colagen )) care se organizeaza in fibre de reticulina. #a nivelul ficatului, daca au loc colagenizari excesive la nivelul spatiului 0isse este afectat raportul dintre capilarul sangvin si polul vascular al hepatocitului si apar tulburari de troficitate. secreta factorii de crestere ai hepatocitelor depoziteaza lipide si vitamina / de natura exogena in timpul vietii fetale intervin in hematopoieza. )n conditii patologice apar modificari ale fenotipului celulelor )to: se transforma in fibroblaste, adipocite, celule stem hematopoietice. Celulele !pit" !e pot identifica doar la 5E. !unt mai rare. Ele sunt asemanatoare cu celulele endocrine: in citoplasma au numeroase granule electronodense cu diametrul de .00 nm. 0e aceea, initial s-a considerat ca au rol endocrin. /cum sunt considerate o varietate de limfocite circulante, fiind niste limfocite mari, cu granulatii si activitate de 9iller. #esutul con$unctiv #a un ficat normal, tesutul conjunctiv este in cantitate mica. El se gaseste in capsula organului si in hil de unde trimite prelungiri care insotesc vaselel si ductele biliare pana in spatiile interlobulare -iernan. 6esutul conjunctiv se continua in lobulul hepatic sub forma fibrelor de reticulina din spatiile 0isse. Ele pot forma la nivelul lobulului hepatic stroma conjunctiva care asigura mentinerea deschisa a capilarelor sinusoide. Ficatul are o mare putere de regenerare. /re loc atat hiperplazia $cresterea in numar% cat si hipertrofia $cresterea in volum% a celulelor restante. #a sobolan, ficatul este regenerat in proportie de (52 in decurs de o luna. 0aca agresiunea la nivelul ficatului creste, creste si cantitatea de tesut conjunctiv si apare fibroza hepatica care debuteaza la nivelul spatiilor portale. !e vor forma in acest caz noi septuri conjunctive cu o orientare aleatorie fata de componentele parenchimului hepatic care vor impiedica raportul normal al hepatocitelor cu capilarele sinusoide si cu canaliculii biliari. 0e asemenea, aceste septuri conjunctive vor diminua hiperplazierea hepatocitelor care vor fi comprimate si se vor forma niste pseudonoduli. auze ale cresterii cantitatii de tesut conjunctiv pot fi tulburari ale nutritiei hepatocitului. *rin modificarea raportului normal intre hepatocit si capilarul sangvin se produce dezorganizarea parenchimului hepatic. Circulatia prin ficat #ascularizatia sang$ina #a nivelul ficatului ajunge aproximativ '52 din debitul cardiac de repaus.

Ficatul beneficiaza de o dubla vascularizatie: nutritiva si functionala. irculatia functionala aduce (52 din sangele din ficat si provine din vena porta. irculatia nutritiva contine '52 din volumul de sange din ficat si provine din artera hepatica. <ena porta aduce: substante absorbite din digestiv toxine care trec de bariera digestiva produsi de degradare ai hemoglobinei $de la splina% produsi de secretie endocrina a pancreasului <ascularizatia nutritiva se face prin ramurile a. hepatice proprii. =ltimele ramificatii ale v. porte sunt capilarele sinusoide care se gasesc intre hepatocite in timp ce ultimele ramificatii ale arterei hepatice sunt capilarele a. hepatice ce se gasesc in spatiile portale. Ele se vor deschide in capilarele sinusoide, deci capilarele sinusoide vor contine sange venos amestecat cu sange arterial. irculatia sangelui in capilarele sinusoide se face de la periferia lobulului spre centru si apoi ale se varsa in vena centrolobulara. Capilarele sinusoide *rezinta un endoteliu discontinuu care are raport cu lamina bazala, ce contine fibre de reticulina care formeaza o retea laxa in jurul endoteliului capilar. *eretii capilarului sinusoid nu formeaza o adevarata bariera morfologica intre hepatocit si sange, existand si raporturi directe intre cele doua compartimente, fapt care face ca schimburile sa fie foarte usoare. apilarele sinusoide au un diametru mare, de .0->0 m. elulele capilarelor sinusoide sunt: celulele endoteliale - sunt celule alungite, cu nucleu turtit, care proemina spre lumen. elulele au putine organite insa au fenestre care sunt grupate, neacoperite de diafragme, vezicule de pinocitoza, ceea ce denota o activitate intensa pentru enzimele de transport. celulele -upffer - deriva din monocitele circulante si apartin astfel !F5 $sistemul fagocitar mononuclear%. Ele se pot insa divide. !unt localizate la jonctiunea dintre doua capilare sinusoide si proemina spre lumen. 3u realizeaza jonctiuni cu celulele endoteliale. /u forma stelata, au nucleu eucromatic si prezinta mai multe organite decat celulele endoteliale. /u mai multe caracteristici: /u organite implicate in sinteze $"E", mitocondrii% deoarece aceste celule sintetizeaza o parte din proteinele de export ale ficatului ontin si organite implicate in degradare: lizozomi, fagolizozomi si corpi reziduali. elulele -upffer intervin si in imunitate prin capacitatea lor de a fagocita. Ele fagociteaza pigmenti, eritrocite imbatranite sau denaturate care nu au fost distruse in splina. 0aca se face splenectomie, aceste celule devin foarte importante. /u receptori pentru imunoglobuline si complement !ecreta cito9ine: )#-& #ascularizatia lim%atica Este foarte bine dezvoltata extralobular. <asele limfatice se gasesc: in capsula ficatului $foarte multe% in septurile conjunctive apar pana la periferia lobulului hepatic nu se vad capilare limfatice la nivelul lobulului hepatic. ?riginea limfei este in spatiile 0isse. ? parte din substantele de la acest nivel, care nu patrund in capilarele sinusoide trec in spatiul %all $spatiul dintre hepatocitele din placa limitanta si tesutul conjunctiv portal% si de aici ajung in spatiul -iernan unde vor forma capilarele limfatice. Circulatia !ilei

#a acest proces participa hepatocitele si celulele -upffer. 4ila circula de la centrul lobulului spre periferie. analele prin care circula bile pot fi: intrahepatice: intralobulare canaliculele biliare canaliculele $pasajele% ,ering extralobulare canalele biliare perilobulare canalele biliare interlobulare canalele hepatice lobare $drept si stang% extrahepatice canalul hepatic comun canalul cistic canalul coledoc $format din unirea canalului hepatic comun cu canalul cistic% Canaliculii !iliari "eprezinta componenta initiala a sistemului canalicular. 3u au pereti proprii ci sunt delimitate de membranele a doua hepatocite invecinate. #a 5? apar ca niste mici cavitati. Folosind impregnarea argentica 7omori, se vede ca aceste canalicule alcatuiesc o retea. asa&ele 'ering Fac jonctiunea intre canaliculii biliari si canalele extralobulare. "eprezinta portiunea de canalicul biliar aflata la nivelul placii limitante. Ele au perete propriu format dintr-un epiteliu simplu cubic inconjurat de fibre de reticulina. Caile !iliare extralo!ulare /u un perete format dintr-un epiteliu asezat pe o 54 care este inconjurata de un strat de tesut conjunctiv bogat in fibre elastice. Epiteliul poate fi simplu cubic sau simplu cilindric cu microvili. Caile !iliare extra"epatice *rezinta un perete format din mucoasa, musculara si adventice. 5ucoasa contine un epiteliu simplu cilindric cu celule secretoare de mucus si un corion in care se gasesc fibre elastice, infiltrat limfoid si glande tubuloacinoase de tip mucos. analul cistic prezinta in mod particular numeroase pliuri spiralate ale mucoasei care au un ax muscular. /cestea se numesc valvele spiralate Heister. analul coledoc prezinta si el cateva particularitati: in epiteliu contine celule care secreta somatostatina. musculara este initial discontinua. 5usculara devine apoi continua si se ingroasa pentru a forma sfincterele 4o@den si ?ddi. 5usculara se ingroasa deci inainte de unirea cu canalul Airsung si formeaza aici sfincterul 4o@den. 5usculara se ingroasa din nou la varsarea ampulei <ater in duoden si formeaza aici sfincterul ?ddi.

S-ar putea să vă placă și