TEMA NR.

Ion Luminita Ionita Cristina Grigorescu (Danielescu) Marilena Cristina

Ceea ce cred viitorii profesori despre cercetarea creierului

Debby Zambo si Ron Zambo Universitatea de Stat Arizona

Cu cat informaiile devin disponibile, profesorii de psihologie educaional trebuie s fie gata s accepte sau sa reziste schimbrii. Acest lucru este valabil mai ales atunci cnd vine vorba de creier pentru ca tehnologiile avanseaza, informaiile despre acesta decurg din vieile noastre. Decide dac, ct de mult i cnd aceste informaii pot fi dificil sa le ncadreazi n cursuri de psihologie educaional. n acest sondaj de studiu, autorii au adunat date de la studenti (n = 215), nscrii ntr- un program profesional de formare a cadrelor didactice n sud-vestul Statelor Unite. Studiul a vizat opinii ale viitorilor profesori n ceea ce privete utilitatea de cercetare a creierului, importana nvrii despre creier, i preocuprile cu privire la aplicabilitatea de cercetare a creierului. Rezultatele indica viitorilor profesori c cercetarea creierului este utila i valoroasa pentru educatori. Participantii au fost neutrii cu privire la posibilele probleme. Educaia avanseaza pe masura ce devin disponibile informaii noi i cei care predau psihologia educaional trebuie s fie gata s accepte sau reziste schimbrii. Acest lucru este important mai ales n legtur cu informaiile despre creier. Ca cercetatori afla mai multe despre dezvoltarea creierului, chimiea si structura teoriilor de nvare i motivare care sunt modificate, confirmate i schimbate. Ca progrese tehnologice, mai multe manualele de psihologia educatiei fac referire sau conin capitole intregi dedicate creierului, cum se dezvolta si invata si lucruri care le motiveaz pentru a reui. Cu toate acestea, schimbrile de paradigm nu sunt ntotdeauna uoare de acceptat i decide dac, ct de mult i cum aceast informaie se ncadreaz n cursuri de psihologie educaional, lucru care poate fi dificil mai ales n cazul n care elevi doresc sa o accepte sau sunt sceptici cu privire la utilizarea acestora. Din experiena noastr de lucru cu viitorii profesori, am observat c unii studenti sunt motivai s nvee tot ce se poate despre creier. Ei au citit cu aviditate informaiile despre creier n manualul lor i au cautat pe site-uri Web i video despre creier, deoarece ei cred ca neurostiintele le ofera perspectivele i strategiile pe care le pot transforma n utilitate in sala de clas. n contrast, vom vedea alte viitoarelor cadre didactice care rmn sceptici. Ei investesc puin timp de nvare despre creier, deoarece ei cred c rezultatele de la neurostiintele ar trebui s fie pstrate n biologie, ele nu au nici o aplicaie practic pentru ei. Avnd n vedere scindarea dintre interesele studenilor notri i nevoia de instructori de psihologie educaional se pune problema daca sa includa sau sa elimine cercetarea creierului n cursul lor, ne ntrebm doar unde si daca cercetarea creierului se potrivete n vieile elevilor noastre ca viitori educatori. n calitate de instructori de studenti, luptam s se neleag cazul n care informatiile despre cercetarea creierului ar trebui s fie incluse n cursurile pe care

le

predau.

Dilema noastr este oportun din cauza avalanei de informaii noi care sunt aduse n manualele de psihologie educaional. n anii 1990, considerat "deceniul creierului",noile tehnologii au permis oamenilor de tiin s deschida "cutia neagr " a creierului pentru a vedea pe viu ceea ce se intampla ca un individ care are de efectuat o sarcina (Restak, 2001; Willis, 2006). Cu o tehnologie mbuntit, imagini ale creierului au fost in masura sa demonstreze schimbrile fizice dramatice care au loc n creier cu stimularea mediului i a zonelor ntunecate, obscure care sunt prezente atunci cnd un creierul este privat de stimulare i afeciunea de care are nevoie (Perry, 2007). Noile tehnologii ne conduc la o nelegere a modului n care funcioneaz creierul ca sa prelucreze informaiile i de ce unele persoane gsesc ca nvarea este att de dificila (Shaywitz, 2005; Shaywitz, Shaywitz si Fletcher , 1990). Ca urmare a acestui organism nou i n cretere de cunotine, unii cercettori se asteapta la o schimbare de paradigm n educaie, comparabil ca mrime cu trecerea de la o orientare behavioralist la o perspectiv cognitiv n anii 1960 i 1970 (Byrnes & Fox , 1998). Muli cred c rezultatele de la cercetarea creierului pot fi transformate n strategii practice pe care profesorii o pot utiliza pentru a mbunti modul de predare, iar acestea se insinueaz n cursuri i manuale. Unii cercettori, precum Geake i Cooper (2003), cred c rezultatele de la neurostiinte sunt att de importante incat trebuie s fac parte din educaia profesorilor i dezvoltarea lor profesional. Aceti cercettori au susinut c profesorii, psihologi, neurologi i trebuie s lucreze mpreun. Acesti cercetatori au adus profesorii laolalta, deoarece au crezut c ei vor fi cei care transforma rezultatele de la neurostiinta n realitate. n cuvintele lor, profesorii vor fi ntotdeauna interesati sa obina o nelegere a multitudinii de factori care guverneaz nvarea la standardele lor. O astfel de dezvoltare profesional a cadrelor didactice, noi sugerm ca ar trebui s mbrieze o nelegere de dezvoltare a neurostiintelor cognitive. Prin urmare, ne propunem ca aceasta educaie sa adopte un model bio - psiho - social interactiv, care poate veni numai dac educatorii angajeaza neurologii in dialog pentru a mprti reciproc cunotinele profesionale. Prin analogie, Byrnes i Fox (1998) i Zull (2002) propun c, dac profesorii vor nvata despre neuroni, sinapse i chimia creierului, ei vor putea folosi aceste cunotine pentru a preda n mod eficient. Alii, cum ar fi Berninger i Richards (2003) crede c profesorii nu numai ca trebuie s tie despre creier, dar c acestea au dreptul s tie despre creier, deoarece ei sunt cei chemai s lucreze mpreun cu ali profesioniti. Aceti profesioniti (de exemplu: medici, terapeutii, audiologisti etc) afla mai multe despre creier i pot comunica cu profesorii aceeasi limb si folosind acelasi vocabular. Informaia despre creier va permite profesorilor s lucreze mpreun cu ali profesioniti i sa genereze strategii eficiente bazate pe nevoile individuale ale elevilor. Ii va face, de asemenea, pe profesori consumatori de informatii ,mult mai critici, deoarece ei vor fi capabili de a discerne erorile de fapte si sa gaseasca tratamente eficiente la promisiuni nerealiste. Cu toate acestea, mai sunt si altii care au rezerve cu privire la potenialul de utilitatea a cercetarii creierului n educaie. De exemplu, n Educational Psychology, Anita Wolfolk ( 2007 ) a avertizat cititorii ei de a se abtine in cercetarea creierului, deoarece ceea ce s-a scris este adesea simplificat. De asemenea, n Psihologie educaional : Dezvoltarea Elevilor, Jeannie Ormrod a declarat c fiziologia creierului nu ne ajuta in promovarea nvarii i dezvoltarea

cognitiv. Ormrod remarcat c educatorii entuziati cu privire la nvarea bazat pe creier sunt susceptibile de a vorbi despre ceea ce psihologii cunosc de ani de zile. Acest mod de gndire este privit de mult timp critic n sala de clas, de John T. Bruer (1999). Bruer a remarcat c, dei neurostiintele ofer informaii despre modul n care funcioneaz creierul , o mare parte din ceea ce este impartasit profesorilor este puin mai mult dect o reambalare a ceea ce se stia in anii 1970 despre tiinele cognitive . Bruer ( 1999) a sugerat c , dei neurostiinta ofera imagini ale creierului in activitate , acele imagini spun profesorilor puin despre comportamentul sau strategii eficiente. . Alii sunt ingrijorati cu privire la profiturile fcute . Judy Willis ( 2006) , un neurolog si profesor de gimnaziu , a avertizat c multe dintre produsele considerate ca produc mbogirea creierului erau interprete greit , extrapoland de fapt rezultatele de la cercetarea creierului . De asemenea , nvatul expert Jill Stamm ( 2007) a remarcat c multe dintre promisiunile fcute de firmele care vnd jucrii , DVD-uri i jocuri pe calculator facute pentru a accelera dezvoltarea creierului nu sunt realiste , deoarece acestea se bazeaz pe a face un profit i nu pe cunotinele neurologilor care neleg prima data faptele i erorile despre funcionarea creierului . Mai mult , cu facilitatile internetului , exist multe site-uri web pe care se discuta problemele legate de creier. De exemplu , dac accesati pe Google left brain+right brain, vei gsi site-uri web care v vor spune care parte a creierului este dominant raspunzand pur i simplu la afirmaii de genul , " Port un ceas " i " Unii oameni cred c sunt psihic ". Oricum poziia dominant este un rezultatul structurii creierului , determinand una din emisfera dominanta doar rspunzand la afirmatii simple . n plus , exist site-uri web care pretind c pot ridica gradul de inteligenta, vindeca deficite de atentie , i s fac copii mai motivai s nvee. n aceste cazuri , informaiile din Neurostiinta sunt n curs de supraestimare, iar acest lucru este deranjant n special atunci cnd prinii i profesorii copiilor cu dizabiliti pun sperantele lor n tratamente si cure nefondate. n lucrarea Constructing Autism , Nadesan ( 2005 ) a relatat ngrijorarea cu privire la a-i modifica viata prin decizii cu privire la copii i nvarea din imagini , modele electrice , i analize ale chimiei creierului . Nadesan credea ca, creierele sunt structuri complexe, cu variaii i c variaiile contesta nsi noiunea de a folosi scanarea creierului i alte tehnologii. Facand o paralela pentru a vedea cum functioneaza doua creiere, care sunt ambele considerate normale ( sau anormale), pot arata i funcioneaza n mod similar i diferit. . Indiferent de punctele de vedere ale experilor i autorilor de manuale, experiena noastr arat c cercetarea creierului este drumul spre manualele de psihologie educaional i discuii de clas. Cu toate acestea , atunci cnd am fcut o cutare de informaii cu privire la gndurile elevilor despre Neuroscience , sau convingerile profesorilor practicieni , nu a fost gasita nici o informaie. Pentru a ncepe s umpli aceste goluri i pentru a ne ajuta s nelegem unde cercetarea creierului s-ar putea potrivi n cursurile noastre , am creat un chestionar pentru a solicita opiniile studentilor la cursurile noastre. ntrebrile noastre de cercetare au fost: - a) ce surse folosesc viitorii profesori pentru a obine informaii despre creier i n care ei ar putea s mearg n viitor, pentru a obine mai multe informaii ? - b) Cred viitorii profesori c informaiile despre creier vor duce la o instruire mai buna ? -c) Cred viitorii profesori c studierea creierului ar trebui s fie o parte de formare a cadrelor didactice?

-d) Cat de interesati sunt viitoarele cadre didactice cu privire la utilizarea cercetarii creierului n educaie?

Metoda Participarea la proiect a fost voluntara i anonima. Participantii au completat chestionarul pana la sfritul unei sesiuni de clas de psihologie educaional, evaluare, sau un curs de dezvoltare a copilului, la care s-au inscris. Instructorii de curs, dintre care niciunul nu a conoscut acest studiu de cercetare, au distribuit i colectat chestionarele. Nu au existat puncte de plecare sau orice alt compensaie oferit ca un stimulent. O meniune a fost stipulata pentru a introduce studiul i pentru a explica procedurile. Dup aceast introducere, studentilor li s-au dat i cerut s citeasc o scrisoare care explica riscurile poteniale de participare i drepturile lor. Studenii care au decis s nu participe la proiect au fost rugai s prseasc sala. Studentii care au fost de acord s participe, au primit un chestionar pentru a-l completa. In efortul de a descoperi opiniile individuale ale participanilor, participanii nu au voie s vorbeasc sau sa schimbe opinii cu colegii lor n timpul completarii chestionarului. Chestionarele au fost returnate la instructor imediat dup finalizarea lor. Dei participarea era voluntar, toat lumea a fost solicitata sa participe la studiu fcut . Posibil , acesta este un indiciu al interesului acestor viitoarelor cadre didactice n cercetarea creierului. n plus, nivelul ridicat de participare a facut ca rezultatele studiului sa fie mult mai precise. Participanii Participanii au fost toi studeni la zi, n primul an de facultate si nscrii ntr-un program de cursuri de Pedagogia Educatiei la o universitate de stat n regiunea de sud-vest a Statelor Unite. n cadrul colegiului de educaie, participantii au fost nscrii n diverse programe, cum ar fi educaia prescolarului (26, 12%), nvmnt primar (59, 27%),nvmnt secundar (40,19%), nvmntul special (40, 19%), i educaie bilingv (34, 16%). Am fost n imposibilitatea de a determina plasarea de 16 (8%) participanti, deoarece le-au furnizat nici un rspuns la aceast ntrebare demografic. Din cei 215 care au completat chestionarul, 167 (78%) au fost de sex feminin si 48 (22 %) au fost de sex masculin. Majoritatea participanilor au fost relativ tineri, 157 (73 %) au ntre 20 i 29 de ani i 163 (76 %) au fost albi. Informaii demografice sunt furnizate in tabelul 1.

Table 1. Informatii demografice ale participantilor Plasare curenta Educatia timpurie Invatamant primar Invatamant secundar Invatamant special Educatie bilingva Fara incadrare Etnia No. 26 59 40 40 34 16 % 12.1 27.4 18.6 18.6 15.8 7.5

Amerindieni si native din Alaska Asiatici si Insulele Pacificului Bicultural Negri sau Afroamericani Hispanici sau latini Albi-Caucazieni Altii Lipsa incadrare Varsta (in ani) Sub 20 2029 3039 4049 Peste 50 Genul Feminin Masculin

4 7 1 4 31 163 4 1 1 157 30 20 7 167 48

2 3 1 2 14 76 2 1 1 73 14 9 3 78 22

Elaborarea chestionarului Chestionarul a inclus doua aspecte de strangere a informatiilor, ca surse de informare despre creier, pentru viitorii profesori. Pentru a evidentia rationamentul despre locul de unde au gasit informatii despre creier, am listat potentialele surse de informare (de exemplu Internet, televiziune, radio, reviste, ziare, cursuri, sesiuni de lucru) si participantii au marcat ce au utilizat.Sursele enumerate s-au bazat pe observatiile noastre legate de locul de unde publicul larg si educatorii ar putea obtine informatii despre creier. O alegere suplimentara Altii ofera participantilor posibilitatea sa includa si surse aditionale care nu au fost enumerate. In paralel, se solicita participantilor sa dea o predictie asupra surselor pe care le vor folosi in viitor pentru accesarea informatiilor despre creier. In rest, chestionarul cuprinde elemente bazate pe cercetarile citate in introducerea articolului. De exemplu, ideea formulata de Berninger si Richards (2003), conform careia invatarea despre creier ofera educatorilor un limbaj comun de comunicare astfel Invatarea despre creier da profesorilor vocabularul necesar pentru a comunica eficient cu alte profesii, cum sunt doctorii si psihologii. Alte elemente au fost scrise ca puncte de vedere diferite s i exprima ce ar putea fi problematic, ca exemplu, ideile lui Bruer (1999, 2006) cu privire la adevarata

aplicabilitate si utilitate a cercetarilor referitoare la creier Existenta prea multor afirmatii indraznete despre cercetarea creierului si implicatia acestora in educatie. Elementele chestionarului au fost grupate sub trei teme generale, fiind investigate si denumite ulterior subscale: a) Informatia despre creier poate conduce la o mai buna instruire (mai bine); b) Invatarea despre creier poate deveni parte a pregatirii profesorilor (pregatire); c) Exista potentiale probleme legate de aplicarea cercetarilor despre creier in educatie (preocupari). Elementele au fost formatate cu o scala Likert de 6 puncte. Participantii au indicat nivelul lor de acord cu fiecare declaratie ca fiind: puternic de acord, de acord, usor de acord, usor dezacord,dezacord sau puternic dezacord. Datele de la cele 22 elemente in legatura cu intrebarile 2, 3 si 4 au intrat in SPSS cu 1( puternic dezacord) si 6 (puternic acord). Fiabilitatea celor 22 elemente de tip Likert 22, s-a determinat prin folosirea coeficientului alpha. Cele 22 elemente au fiabilitatea de .72 cu fiabilitatea de subscale .84 (mai bine), .80 (pregatire) si .52 (preocupare).

Rezultate Sursele informatiilor In legatura cu prima intrebare Ce surse de obtinere a informatiilor despre creier obisnuiesc viitorii profesori sa foloseasca si unde se pot indrepta ei in viitor pentru a obtine mai multe informatii? participantii au indicat ca ei apeleaza la multiple surse. Inseamna ca numarul surselor folosite de participanti, raportate in trecut si proiectate in viitor, a fost pentru ambele situatii, 3.0. Desi se intelege ca numarul surselor a ramas neschimbat, ordinea surselor s-a modificat. De exemplu, Internetul si televiziunea au fost cele mai populare surse in trecut, iar Internetul si ziarele erau sursele pentru care existau asteptari ca vor fi des folosite in viitor. Sursele enumerate in alte categorii erau colegii si cartile. In tabelul nr.2 vedem procentul de utilizare pentru toate sursele, atat pentru trecut cat si pentru viitor.

Tabelul 2 Procentul surselor de informare pentru participanti

Sursa Internet Televiziune Ziare Cursuri Reviste Sesiuni de lucru Inservice Radio Alte Neinteresati

Surse din trecut (%) 64.2 52.6 47.9 49.3 41.4 13.5 9.3 11.6 7.4 3.7

Surse viitoare (%) 73.5 18.1 67.9 47.9 27.0 30.7 14.0 3.7 3.3 2.3

Subscalele si perceptiile participantilor Semnificatiile si deviatiile standard au fost determinate pentru fiecare subscala. Deoarece chestionarul a avut o scala Likert de 6 puncte am considerat o semnificatie mai mare decat 3,5 (punctul de mijloc de pe scala) care indica acordul, sub 3,5 inseamna un dezacord si distanta acestora fata de 3,5 indica puterea lor de acord sau dezacord. Semnificatiile de grup si deviatiile standard pe fiecare din cele 3 subscale au fost 4,69 (0,76) pentru mai bine, 4,63 (0,71) pentru pregatire si 3,56 (0,65) pentru preocupari. O serie de perechi esantion de teste t (p < .01) au demonstrat ca semnificatia pentru mai bine si pregatire nu difera in mod semnificativ, oricum ambele fiind semnificativ mai ridicate decat semnificatia pentru preocupari. Procentul de participanti care a fost de acord cu fiecare declaratie, a fost de asemenea calculat si poate fi gasit in tabelul nr.3. Un element de la mai bine a fost agreat de peste 95% din participanti:Invatarea despre creier va ajuta profesorii sa inteleaga diferentele de invatare.Trei elemente din subscala pregatire au avut peste 95% abrobare a) Informatia de la cercetarea creierului trebuie sa fie folosita pentru imbunatatirea instructieib) Este important pentru profesori sa fie informati despre cercetarile curente despre creierc) Este important sa traducem descoperirile din cercetarea creierului in strategiile practice de predare. Nu au existat elemente din subscala preocupari sa aiba acord peste 95%. Elementul care a inregistrat cel mai mic acord (25%) a fost

preocuparile, respectiv: Cercetarea creierului este efectuata in situatii clinice deci rezultatele obtinute nu trebuie aplicate copiilor din scolile noastre. Tabelul 3. Procentajul de accord la intrebarile chestionarului Numele subscalei si procentul Mai buna Invatand despre creier cu ajutorul profesorilor vor intelege diferentele de invatare 96.3 Cred c rezultatele din cercetarea creierului va duce la o mai bun educaie pentru toi elevii 94,9 Cred c cercetarea creierului va duce la o mai bun identificare a elevilor cu nevoi speciale 93,5 Despre creier va ajuta programe de proiectare profesori pentru a optimiza nvarea 91,1 Profesorii trebuie s tii despre modul in care functioneaza creierul pentru a nelege predarea i nvarea 82,8 Profesorii ar trebui s ia n considerare creierul atunci cnd pregtesc leciile 80,5 Pregatire Informatiile de cercetare despre creier ar trebui s fie utilizate pentru a mbunti instruirea .97,7 Este important ca profesorii s fie informai cu privire la cercetarea creierului curent . 97,2 Este important de a traduce rezultatele de la cercetarea creierului la strategii practice de predare. 96,8 Despre creier nu este prea complicat pentru profesori. 92,1 nvairile despre functiile creierului are puine de oferit profesorilor . 89,3 Psihologii colari beneficiaz de formare despre creier i aa ar trebui si profesorii. 83,2 Invatarea despre creier ar trebui s fie inclus att n tiinele biologice i n pregtirea cadrelor didactice . 82,8 Invatarea despre creier ofer cadrelor didactice care au nevoie de vocabular pentru a comunica eficient cu ali profesioniti , cum ar fi medici i psihologi . 78,1 Formarea cadrelor didactice este incomplet fr informaii despre creier . 69,8 Cred c nvarea despre cercetarea creierului este dincolo de sfera de aplicare a ceea ce cadrelor didactice ar trebui s fie de ateptat pentru a nva . 68,8 Preocuprile Nu exist nenelegere ntre educatori cu privire la modul in care cercetarea creierului se aplic la educaie . 76,7 Sunt ngrijorat de faptul c cercetarea creierului va fi folosita pentru a decide cine va primi mbogire de educatie . 61,4 Nu sunt prea multe afirmaii ndrznee cu privire la cercetarea creierului i implicaiile sale pentru educaie . 58,6

Sunt ngrijorat de faptul c utilizarea de cercetare a creierului va crea o povar financiar suplimentar asupra coli . 57,7 Sunt ngrijorat de faptul c , n viitor , cercetarea creierului va fi folosite pentru a decide cine va beneficia de servicii de educaie special 46,6 Cercetare creierului se desfoar n situaii clinice , astfel rezultatele nu ar trebui s se aplice la copiii din colile noastre . 25,1

Aproximativ 75 % dintre participanti au fost femei albe cu varste cuprinse intre 20 si 29 de ani. Pentru a determina variaii ntre acest grup demografic majoritar si restul de 25 % dintre participani ,am folosit mai multe analize de varian ( MANOVAs ) pentru a determina efectul de etnie ( alb , non - alb ) , gen ( masculin , feminin ) , si de varsta ( 20 de -29 , peste 29 ) pe cele trei scale . S-au constatat diferene semnificative pentru oricare dintre cele trei factori , indic faptul c proba a fost omogen i c rezultatele sunt aplicabile pentru toate demografice incluse n studio. n plus , aproximativ 50 % din proba a indicat un curs ca o surs desprins de informaii despre creier . Ne-am ntrebat dac educatorii , care au invatat despre creier de la o surs oficial ( de exemplu un curs ) ar putea avea convingeri mai pozitive n ceea ce privete cercetarea creierului n educaie . Metoda MANOVA folosit pentru a determina efectul de a fi urmat un curs ca o surs de informaii despre creier ( a luat un curs , nu a luat un curs ) pe cele trei scale evidentiat diferente semnificative intre cele doua grupuri , F ( 3 , 211 ) = 8.13 , p < .01 . Analizele de varian ( ANOVA ) pe fiecare variabil dependent au fost efectuate ca teste de urmarire . ANOVA a fost semnificativa pentru preparare , F ( 1 , 213 ) = 11.61 , p < .01 , cu mijloace de 4.80 i 4.47 pentru cei care au luat un curs despre creier , comparativ cu cei care nu au . Rezultatele pentru o mai bun i preocupri nu au fost semnificative . DISCUTIE Ca instructori am devenit contieni de dezbateri cu privire la relevana cercetarii creierului pentru educatori , s-au vzut mult mai multe informaii despre creier care vor fi puse n manualele de psihologie educaional, i a nceput s asistm la diferite niveluri de entuziasm de la studenii notri despre cercetarea creierului . Aceast experien i-a condus s se ntrebe dac i ct de mult , informatiile despre creier ar trebui s fie incluse, n cursurile noastre . Ne-am ntrebat unde viitorii profesori obin informaii despre creier i ceea ce au gndit despre utilizarea i aplicabilitatea de cercetare a creierului pentru educaie . Am gsit participantii la acest studiu care folosesc o medie de trei surse pentru a obine informaii despre creier i va continua, probabil, s se bazeze pe trei surse n viitor . Utilizarea de mai multe surse , att n prezent i n viitor , indic faptul c acesti indivizi , la fel ca altii, par s fie interesati n cercetarea creierului . Se pare ca" deceniul creierului " este de transpunere att in pregatirea cat i in practica educatori lor.

Cnd a fost ntrebat despre sursele pe care le -au folosit de obicei n trecut , 64 % dintre participani au indicat c s-au bazat pe Internet , de asemenea, sursa cea mai frecvent enumerate pentru mai multe informatii ( 74 % ) . Avnd n vedere vrsta participanilor i nivelurile de educatie , mpreun cu vremurile n care trim , a fost se pare internetul ca sursa cea mai frecvent indicata de informaii . Exist o cantitate incredibil de informaii cu privire la cercetarea creierului i educaie pe World Wide Web . O cutare pe Google pentru brain+education a aratat ca rezultat milioane de informatii, de exemplu , PowerBrain Education i Education Connection. A doua surs desprind frecven a fost de televiziune ( 53 % ) . Televiziunea public i televiziune prin cablu ofer programe de sntate i wellness, care de multe ori se concentreze pe creier , de nvare , sau ambele . O cutare Google de PBS + brain dezvaluie programe de PBS, cum ar fi: Viaa secret a creierului, Programul de fitness al creierului , Frontline : in interiorul creierului adolescentului, i Schimba-ti creierul, Schimba -ti viata . n plus , cercetarea creierului devine un subiect comun n tiri i ca rezultat, televiziunea poate fi o surs accidental de informaii, informatii ce nu sunt cautate in mod special . Cu toate acestea , procentul celor care vor folosi televiziunea ca o viitoare surs de informare a fost de doar 18 % . O scdere similar este vzut n utilizarea de reviste i de radio . n ceea ce privete cele trei subscale , viitorilor profesori au simit oarecum acord puternic ( 4.69 ) ca aceasta invatare despre creier ar putea s le prind profesorilor mai bine , mai ales n ceea ce privete diferenele de nvare . Nu a fost , de asemenea, acordul de ceva puternic pentru subscala de pregatire( 4.63 ) . Acesti viitori profesori cred c pregtirea lor ar trebui s includ informaii despre creier , strategii mai ales practice bazate pe cerc etarea creierului , pentru c ele vor mbunti instruirea lor . Aa cum Berninger i Richards ( 2003) cred c profesorii au dreptul de a afla mai multe despre creier , se pare c si acesti participani au crezut la fel . Ei cred ca informaiile despre creier ar trebui s fie puse la dispoziie ca parte din cursuri pe care le primesc . Convingerile participanilor n ceea ce privete preocuprile au fost neutre ( 3.56 ) . Acesti viitori profesori au fost de acord sau nu au fost cu privire la nenelegerea sau interpretarea greit a informaiilor de la cercetarea creierului . Ei au fost mai puin nclinai s fie preocupati de utilizarea cercetarii creierului pe diagnosticarea copiilor i oferirea de mbogire . Aceti participani au pareri neutre ca cercetarea creierului este n exces sau ca utilizarea acestuia va provoca sarcini financiare suplimentare asupra coli . Elementul care a fost convenit la cel mai puternic pe aceasta subscala a fost , " Nu exist nenelegere ntre educatori cu privire la modul n care cercetarea creierului se aplic la educaie " ( 77 % ) . Acest lucru poate fi un indiciu al gradului de contientizare de catre viitorii profesori, c exist multe informaii disponibile care pot fi neintelese sau false . Urmrind rezultatele MANOVA a furnizat informaii suplimentare . Efectul de a fi urmat un curs ca o surs trecut de informaii au avut un efect semnificativ asupra pregti subscala . Participantii care au urmat un curs a fost de acord in mod semnificativ mai mult ( 4.80 ), c informaiile despre creier ar trebui s fie incluse n formarea cadrelor didactice decat cei care nu au avut ( 4.47 ) .

Implicaii pentru profesori de psihologie educaional nelegem ca viitorii profesori folosesc internetul ca o surs principal de informaii despre creier care ar putea fi valorificate de cei interesai in formarea lor i acest lucru include si pe cei care predau psihologie educaional . Creierul este un organ complex i nelegerea simpla, rapid furnizata de Internet , nu ii ajuta sa inteleaga modul in care creierul invata sau se lupt pentru a nva . Prin urmare, este important ca viitorii profesori s fie introduse i direcionate ctre site-uri web de renume cu informaii valide . Exemple de acestea includ Conexiune Brain ( www.brainconnection.com ) si Dana Alliantce for Brain Initiative ( www.dana.org / braincente) . Aceste grupuri lucreaza alaturi de neurologi pentru a aplica in practica ideile. Ne propunem ca n cazul n care viitorii profesori primesc aceste informatii vor gndi critic despre ceea ce ei vnd ca informatii n slile lor de clas. Folosind site-uri ca acestea , mpreun cu informaii n manualele de psihologie din nvmnt i teorii , vor putea prelucra informaiile care ar putea oferi cele mai solide baze eleviilor care au nevoie de informatii. Participanii la acest studiu cred c sunt capabili de a nelege modul in care creierul nva i c acest lucru ar trebui s fie parte din ducaie i dezvoltre profesional pe care o primesc . Ei doresc informaii , astfel nct acestea pot oferi instruire mai bun bazat pe tiin i cercetare . O a doua implicaie este c viitorii profesori trebuie s fie nvai cum s ia informaii valide i se transfere n lucrul cu copiii . Noile descoperiri despre creier i modul n care nva se fac in fiecare zi . Aceste descoperiri ne provoaca credinele noastre i mbogirea ceea ce tim despre predare , nvare , motivaia i comportamentul uman . Se pare rezonabil pentru viitorii profesori pentru a primi cele mai recente informaii n cursuri care le ajuta nu numai s nvee informaiile de la cercetarea creierului , dar , de asemenea, s -l transforme n practic . Multe manuale de psihologie de nvmnt conine fapte bune , iar aceste cursuri ar fi un loc bun pentru aceast informaie . Modalitati de a amestec de idei din tiinele cognitive , dezvoltarea , motivarea i cu neurostiintele ar oferi informaii up-to - data i ajuta elevii s discernem faptele de erori . Ca instructori recunoatem ca exist o mulime de a nva ntr- un interval scurt de timp i c standardele conduce de multe ori munca noastr . Cu toate acestea , nu se poate nega c informaiile de la neurostiintele sunt curgnd n viaa noastr de zi cu zi , viaa de studeniilor notri , i n cursurile pe care le predau . Acest studiu a ridicat probleme cu privire la sursele de informare i percepii ale viitoarelor cadre didactice , iar acest lucru este important , deoarece cadrele didactice dein nvare a copiilor naiunii noastre n minile lor . Profesorii preservice ar trebui s primeasc cel mai bun i cel mai up-to - data de informaii disponibile , i ele ar trebui s fie nvai s fie critic de informaii fiabile fiind vndute pentru profit . Chiar dac standardele nu conin aceast informaie se face propunere pentru cele mai bune practici i gndirea critic . Informatii de la acest studiu ar putea ajuta pe cei n cauz cu dezvoltarea profesional , n special a celor care predau cursuri de psihologie de nvmnt .