Tipriturile lui Coresi

Primele texte tiparite in limba romana au iesit din tipografia lui Filip Moldoveanu, la Sibiu.
Aici s-a tiparit (dupa Catehismul luteran din !""# $etraevanghelul slavo-roman (!!-!!%#.
Coresi (cunoscut i ca &iaconul Coresi# (d. !'(, )ra ov # a fost un diacon ortodox,
traduc*tor i me ter tipograf rom+n originar din $+rgovi te . ,ste autorul primelor c*r i -n limba
rom+n*. A editat -n total circa (! de titluri de carte, tip*rite -n sute de exemplare i r*sp+ndite -n
toate inuturile rom+ne ti, facilit+nd unitatea lingvistic* a poporului rom+n dar i apari ia limbii
rom+ne literare.
$extele cartilor de slu.ba in limba romana, din a doua .umatate a secolului al /01-lea, au
fost facute in tipografia .udelui )rasovului, 2ans )en3ner (4ohannes )en3nerus#. 1n intentia de a
propaga luteranismul, acesta tipareste in !!%, un Catehism in limba romana (amestec din
invataturile lui 5uther si Melanchton# tradus, se crede, dupa un original unguresc, desi in prefata
afirma ca s-a facut dupa un original sarbesc. Cu cheltuiala si staruinta lui 2. )en3ner, incepe la
)rasov sirul tipariturilor romanesti, pe care Coresi se straduieste sa le puna in slu.ba )isericii
6rtodoxe.
1n !7 el tipareste in limba romana, textul celor patru ,vanghelii, cu titlul 8
$etraevanghelul romanesc. 5a traducerea $etraevanghelului au contribuit si preotii romani
din Scheii )rasovului.
1n !7(, Coresi tipareste Apostolul sau Praxiul.
1n!9: urmea;a tiparirea in limba romana a doua carti 8 Psaltirea si 5iturghierul.
5a ba;a Psaltirii stau traducerile maramuresene pe care Coresi le-a avut la indemana in
copii manuscrise.
5iturghierul lui Coresi din !9: nu cuprinde toate textele 5iturghiilor ortodoxe ci numai
textul 5iturghiei Sf. 1oan <ura de Aur. Se crede ca traducerea 5iturghierului s-a facut de preotii
din Scheii )rasovului (de la biserica Sf. =icolae din Schei# care l-au a.utat pe Coresi si la
traducerea altor carti in limba romana. 5iturghierul s-a tradus dupa alt manuscris slavon, diferit
de cel tiparit de Macarie in !:'.
5iturghierul lui Coresi (format mic "> file# - ,ste prima traducere a 5iturghierului in limba
romana.
Cartile in limba romana sunt primite cu re;erva atat de credinciosi cat si de preoti, tematori
ca ele sa nu cuprinda ere;ii. Se stia ca numai cartile luterane si calvine se tipareau romaneste,
pentru propaganda si conform traditiei cartile dreptei credinteortodoxe nu puteau fi tiparite decat
in limba slava. Pentru a risipi neincrederea, Coresi traduce si tipareste in !99 Psaltirea slavo-
romana, dandu-le o dovada ca nu numai carti eretice dar si cartile dreptei credinte ortodoxe pot fi
tiparite in limba romana si dovada putea fi data de textul slavon tiparit in paralel. Atat textul
romanesc din Psaltirea aceasta cat si al Psaltirii din !9: sunt reproduse dupa textele traduse in
Maramures.
1n !': tipareste si un $etraevanghel bilingv, slavo-roman, care are pe frontispiciu stema
$arii ?omanesti, cartea fiind tiparita pentru $ara ?omaneasca la cererea &omnilor $arii
?omanesti Alexandru si Mihnea si a mitropolitilor ,ftimie si Serafim, carora Coresi le mai
tiparise cateva carti de slu.ba in limba slavona.
1ncununarea activitatii lui Coresi o constituie Ca;ania sau ,vanghelia cu invatatura in
limba romana tiparita in !'. ,ste o talcuire, o explicare a ,vangheliilor din duminicile si
sarbatorile de peste tot anul, incepand cu &uminica 0amesului si a Fariseului pana la &uminica a
(>-a dupa ?usalii. 5ipsesc Ca;aniile la &uminica 6rtodoxiei si inca cinci duminici.
$extele evangheliilor sunt cele tiparite in $etraevanghelul din !7. $alcuirea textelor
evanghelice s-au facut de doi preoti ortodocsi de la biserica Sf. =icolae Schei din )rasov, 1ane si
Mihai.
Coresi n-a fost un simplu tipograf, ci si un traducator, ca dovada este efortul sau de a reda
limbii textelor maramuresene o forma literara clara si inteleasa de toti romanii, inlaturand
regionalismele si neologismele cu care erau incarcate si mai ales de fonetismul lor greoi,
rotaci;ant.
Coresi contribuie si la indreptarea ortografiei limbii romane, prin faptul ca stabileste si
introduce reguli de despartire a cuvintelor, facand scrisul mai inteles si mai usor de raspandit, nu
numai prin carti dar si prin acte si documente atat de necesare, mai ales in cancelariile domnesti.
@n alt text din 0echiul $estament este Palia de la 6rastie din !'>. Palia cuprinde primele
doua carti din 0echiul $estament 8 <ene;a si ,xodul. 1nitiatorul acestei traduceri este episcopul
calvin Mihail $ordas care urmareste intensificarea propagandei calvine printre romani. $iparirea
Paliei inceputa inca din !' si terminata in !'>, s-a facut de Serban, fiul lui Coresi.
$etraevanghelul lui Coresi
Prima carte romaneasca a diaconului Coresi, A$etraevanghelulA, care cuprindea textul
integral al celor patru ,vanghelii, a va;ut lumina tiparului la (: ianuarie, in urma cu ""! de ani.
$etraevangheliarul a fost scris, cu !7 de ani inainte, de =icodim. 5a ba;a acestei editii a
$etraevangheliarului au stat vechile traduceri romanesti ale Sfintei Scripturi, cu adaptarile facute
de preotii de la biserica ASfantul =icolaeA din Scheii )rasovului, unde functiona si prima scoala
din ?omania, informea;a ?ompres. 5ucrarea facea parte dintr-o serie mai ampla, de peste !
volume. 1n epilogul cartii se mentionea;a ca aceasta a fost tiparita Asa fie popilor rumanesti sa
inteleaga sa invete rumanii cine-s crestiniA. ,ditorul volumului se adresa catre Atoti sfentii parinti
oare vladici, oare episcopi, oare popiA, rugandu-i Asa nu .udeceA inainte de a citi cartea.
$etraevanghelul este impodobit cu patru frontispicii la inceputul ,vangheliilor. $iparirea, in anul
!7, a voluminoasei carti de >"7 de foi, a durat noua luni. &esi Coresi s-a straduit mult sa
reali;e;e acest volum, el nu a avut prea multa cautare in $ara ?omaneasca si in Moldova, unde
traditia slavona era mult mai pregnanta. $ipograf si carturar de seama, Coresi a trait in secolul al
/01-lea si a invatat mestesugul tiparului in atelierul lui &imitrie 5iubavici. 1n anul !%%, Coresi
trece muntii si se stabileste la )rasov, unde desfasoara o rodnica activitate de aproape un sfert de
veac. &iaconul Coresi a tradus si tiparit in romaneste cateva carti liturgice, precum 5iturghierul
(!9:# si Psaltirea (!9:, !99#, insa acestea nu aveau dreptul de a fi folosite in cult. 1ndeosebi
psaltirea sa slavo-romana a.uta cititorii sa inteleaga sensul cuvintelor pe care le recitau in
slavona. $otusi, Coresi a publicat in romaneste anumite carti de invatatura. Cel mai vechi text
tiparit al =oului $estament in limba romana, ,vangheliarul Slavo-?oman, a fost imprimat la
.umatatea secolului al /01-lea de Filip Moldoveanul (!!-!!(#, la Sibiu, si se afla asta;i la
San3t Petersburg.
Liturghierul n rile Romne
BPrima tip*ritur* din *rile ?om+ne a fost 5iturghierul lui Macarie din !:'. &eCi -n limba
slavon*, el e important Ci semnificativ nu numai ca prima tip*ritur* la noi, dar mai ales ca prim*
carte de cult tip*rit* pentru cerinDele cultului. Ei tot aCa putem vorbi Ci de 5iturghierul lui Coresi
de la !9:, primul 5iturghier -n limba rom+n*, prima carte de strict* necesitate pentru slu.b* care
se tip*reCte -n limba rom+neasc*.
&esigur, 5iturghierul lui Coresi de la !9: -mplinea Ci o alt* necesitate pur naDional*, aceea
de a da poporului rom+n slu.ba religioas* pe limba lui, ca toDi s-o -nDeleag*, s* se p*trund* astfel
conCtient de frumuseDea Ci -nDelepciunea -nv*D*turii lui 2ristos Ci -nDeleg+nd s*-nveDe Ci s* se
-ndrepte;e. 5iturghierul lui Coresi de la !9: venea Ci s* -ncunune;e, -ntr-un fel, lucrarea acestui
pionier pe drumul introducerii limbii rom+ne -n cult a altor c*rDi de slu.b* F dar nu de
complexitatea 5iturghierului F pe care Coresi le tip*rise -n limba rom+n* ($etraevanghelul de la
!7, Apostolul de la !7(, Ca;ania!7" Ci !', Molitvelnic !7" Ci Psaltirea de la !9: C.a. pe
l+ng* cele slavo-rom+ne#.
&e-a lungul secolelor care au reflectat istoria tiparului rom+nesc se poate deduce adev*rul
importanDei 5iturghierului, ca cea mai solicitat* carte de cult, pentru c* el a cunoscut cel mai
mare num*r de ediDii fie slavone, fie rom+neCti (-ncep+nd din sec. /0111 mai ales, c+nd limba
rom+neasc* Ci-a f*cut definitiv loc -n cult#.
AcelaCi lucru poate fi afirmat pentru )iserica 6rtodox* ?om+n* Ci a;i. &up* ridicarea ei la
rang de Patriarhat, )iserica noastr* a intensificat acDiunea de tip*rire (iar dup* %!: Ci de
diortosire# a c*rDilor de slu.b* bisericeasc*. Se remarc* 5iturghierul, ca fiind cartea de slu.b* -n
cele mai multe ediDii. Astfel se poate vedea c* la cele dou* ediDii 8 %>9, %(9, s-au succedat de la
%!: alte cinci ediDii8 %!:, %!7, %79, %9", %': G la care se adaug* mereu alte ediDii, p+n* -n
;ilele noastre.
Fiecare ediDie a fost -mbun*t*Dit* mai ales ca limb*. $extele au fost confruntate cu
originalele greceCti spre a se -nl*tura mai ales gre elile de traducere, existente -n vechile edi ii,
i s-au limpe;it astfel fra;ele, adapt+ndu-se o nou* formulare a -nv* *turilor de tipic i s-au
ad*ugat toate -ndrum*rile necesare mai ales pentru slu.itorii -ncep*tori, -ndrum*ri privitoare la
r+nduiala corect*, la ritualul sfintelor slu.be, care lipseau din edi iile anterioare.H
)ibliografie8
http8IIJJJ.crestinortodox.roIliturgicaItiparulItipariturile-coresi-9:':7.html
http8IIro.orthodoxJi3i.orgI5iturghier