PLAN DE MARKETING INTERNAIONAL

Profesor indrumator: Studente:

Oana Ciobanu

Mkt. Grupa 4
2006
1
Cuprins
Rezumat introductiv .......................................................................................................................3
1. Prezentarea produsului i a rii.............................................................................................4
1.1. Prezentarea succint a produsului.....................................................................................4
1.2. Prezentarea pe scurt a rii n care se dorete vnzarea
produsului...................................7
1.3. Produse similare comercializate pe acea pia..................................................................
1.3.1. Produse locale..........................................................................................................
1.3.2. Produse strine........................................................................................................1!
2. "ediul de mar#etin$ internaional.....................................................................................13
2.1. "ediul economic..............................................................................................................13
2.2. "ediul cultural.................................................................................................................17
2.3. "ediul politic....................................................................................................................1
2.4. "ediul le$al......................................................................................................................22
3. Propuneri....................................................................................................................................3!
4. %&iective de mar#etin$..........................................................................................................32
4.1. 'e$mentul int.................................................................................................................32
4.2. Criterii i varia&ile de se$mentare....................................................................................33
4.3. Rezultatele ateptate.........................................................................................................3(
). "i*ul de mar#etin$.................................................................................................................37
).1. Politica de produs.............................................................................................................37
).2. Politica de distri&uie........................................................................................................3+
).3. Politica de pre..................................................................................................................3
).4. Politica de promovare.......................................................................................................3
).4.1. Reclama..................................................................................................................3
).4.2. Promovarea vnzrilor, tr$uri i e*poziii internaionale.....................................4!
).4.3. "ar#etin$ pe -nternet.............................................................................................4!
.i&lio$ra/ie.......................................................................................................................................42
0ne*e..................................................................................................................................................43
2
Rezumat introductiv
1inul 2 comparatie parado*ala cu /emeia 2 placere sau pacat3 Produce eu/orie, duce la /ilozo/ie
sau iu&ire, te poate teleporta in straturile superioare ale meta/izicii sau co&ori in iadul inconstientei.
4iecare popor are in traditia lui acel speci/ic care2l caracterizeaza si ii da personalitate, il
/ormeaza de2a lun$ul veacurilor ce trec peste teritoriul si $eneratiile ce traiesc in aceste spatii.
5u s2ar e*a$era deloc daca aceasta licoare a &o&ului de stru$ure s2ar suprapune peste istoria
milenara a poporului roman in spatiu danu&iano2carpatic.
-n conditiile acestui inceput de mileniu, /iecare tara producatoare de vin are propria le$e a viei
si vinului, si este a/iliata la un or$anism international cu o vec6ime de peste o suta de ani %r$anizatia
-nternationala a 1inului, cu sediul la Paris.
Con/orm le$islatiei romane, vinurile sunt catalo$ate de la vinuri comune, cu un $rad alcoolic de
minim +,) $rade, pana la vinuri de soi ce se o&tin in conditii deose&ite de cultura a stru$urilor si
vini/icatie controlata, care sunt produse in areale 2 spatii $eo$ra/ice 2 &ine delimitate prin le$e si cu un
control strict pe tot traseul producerii vinului.
'a &ei un vin este usor, sa2l de$usti si sa2i e*plici calitatiile este mult mai $reu. 5ici nu este de
mirare, tinand cont de numarul impresiona&il de componente e*istente si analizate pana acum in vin7
1+! de eteri, )2 de alcooli, 7) de alde6ide si acetone, 3! de nitrati si numarul lor continua, dar ce este
/oarte important, aceste componente sunt intr2o continua trans/ormare in timp.
8rumul vinului de la &o&ul de stru$ure pana la &utelia de vin si apoi la consumator mai are de
parcurs o veri$a /oarte importanta 2 detailistul. 9ste cel care /ace le$atura intre producator, en2$rosist si
consumator.
-nainte de 1+ in Romania am&ala:ul si etic6eta nu erau de importanta in valori/carea
produselor, /iind un sin$ur producator ; statul. <lterior s2a trecut e*act la polul opus reclama depasind
cu mult continutul.
1inul de masa si vinul de masa superior, care in <niunea 9uropeana au mare trecere la un
numar impresionant de consumatori su& denumiri $enerice de =vin de pa>s?, ?land@ein? sau =countr>
@ein?, au disparut complet la noi.
3
1. Prezentarea produsului i a rii
1.1. Prezentarea succint a produsului
1inul se /a&rica Acel putin o/icialB de vreo 7.!!! de ani, de cand 5oe, in urma &i&licului potop, a
esuat pe muntele 0rarat Aadica 0rmenia in lim&a e&raicaB.
Planta in sine, itis vini/era, provine din una din cele 2! de specii ale plantei2mama, vitis, si are cam
4.!!! de varietati, dintre care doar 12 au o dezvoltare mondiala. 8incolo de le$enda, vinul si2a pornit
calatoria din 0rmenia. 8atorita calitatilor sale ametitoare, a devenit repede un sim&ol reli$ios. '2a
raspandit deci repede in :urul "editeranei. Crecii il &eau dupa ce uscau stru$urii la soare, vinul rezultat
/iind dulcea$, $ros si pastos, incat tre&uiau sa2l dilueze cu apa de mare Aori$inea sprituluiB. Romanii
storceau stru$urii si tineau sucul in am/ore inc6ise cu dop de canepa 2 rezulta un vin limpede si acru
Aori$inea otetuluiB. 0&ia in 1() 8om Peri$non inventeaza dopul si adau$a za6ar in vin ca sta&ilizator 2
creand ast/el vinurile moderne, care se pot pastra si transporta. 0tunci vinul trece 0tlanticul, dus in
Dumea 5oua de conc6istadori si de 6u$6enoti.
"ult timp a /ost considerat un stimulator la e/ort. 8ar astazi, impreuna cu modi/icarile aparute in
modul si nivelul de viata, vinul a devenit un element calitativ si $astronomic, complementul
inconturna&il al unei mese, acolo unde caracteristicile sale, si deci ori$inea sa, pod$oria si anul sunt
esentiale pentru in$emanarea per/ecta cu un anume /el de mancare. "ai mult decat un sim&ol divin sau
supranatural, vinul si mai ales cunoasterea sa au devenit in lumea intrea$a sim&olul unei arte7 arta de a
trai &ine.
1inul Adin latin 7 vinum, EviEB este o &utur alcoolic cu o compoziie c6imic comple* i se
o&ine , n $eneral, prin /ermentarea mustului de stru$uri provenind de la diverse varieti ale speciei
1itis vini/era Avi de vieB.
1inul mai poate /i o&inut i din alte /ructe, /lori sau alte in$rediente, e*istnd de e*emplu vin de
soc, dar prin cuvntul vin simplu se nele$e ntotdeauna vin de stru$uri.
1inurile se clasi/ic dup7
culoare, Ala vinul al&, /ermentaia mustului are loc separat de pielie i semineB,
$ust,
arom,
&uc6et, Aun &uc6et mai plcut se o&ine prin nvec6ire, n urma esteri/icrii unei cantiti mici
de alcool cu acizii or$anici din vinB,
coninut n alcool Avinul natural are ntre 721(F alcoolB ,
4
coninut n za6r Avin sec, vin demisec, vin dulceB,
e/ervescen Ase realizeaz adu$nd Anainte de m&uteliereB licoare de za6r Ala ampanieB, sau
&io*id de car&on Ala vin spumosB.
Gipuri de vinuri7
1. 1inuri din stru$uri al&i APinot Cris, C6ardonna>, Rieslin$, Ce@uetztraminer, "uscat %ttonelB,
2. 1inuri din stru$uri roii APinot 5oir, 5e&&iolo, Ca&ernet 'auvi$non, "erlot, Gempranillo,
Hin/andelB.
3. 1inul pelin este condimentat cu pelin.
4. 1ermutul se o&ine prin ntreruperea /ermentaiei cu spirt de vin, de cereale sau de carto/i.
). 8in vestitul stru$ure E5e&&ioloE care crete doar ntr2o zon mic n -talia se /ac vinurile
.arolo si .ar&aresco, care se numar printre vinurile cu cel mai &un potenial de nvec6ire.
Cele mai importante tipuri de vinuri de la noi sunt7 Cotnari, "ur/atlar, "uscat2%ttonel, Pinot al&,
Rieslin$, 'auvi$non, 4eteasc, Cras, Gmioas.
Feteasca regala
8escris in literatura de specialitate, vinul din 4eteasca re$ala este de culoare $al&en2verzui, care
dupa 122 ani de maturare atin$e nuanta paiului de $rau. 9ste apreciat pentru le:eritate si armonie.
Prospetimea si /ructuozitatea speci/ica /ac din 4eteasca re$ala vinul cel mai des intalnit din Romania.
Cand contine za6aruri, /iind demisec sau demidule, captiveaza si mai mult pe cel care are ocazia sa2l
de$uste. 0re un ec6ili&ru /oarte &un intre componente, cu un par/um mai putin pronuntat, dar cu o
aroma care il di/erentiaza.
5ota de vioiciune, /oarte atractiva pentru multi consumatori, este aciditatea sa, deseori mai
ridicata. 0rmonic si &ine constituit, poate /i /olosit ca atare, dar si in cupa: cu alte vinuri. Dimpiditatea
stralucitoare si sta&ilitatea dura&ila au /acut ca acest vin, sa /ie cautat si peste 6otare. 'avuros si cu un
&uc6et usor eterat, dispune de acea le:eritate care il /ace atra$ator si placut.
Garia sa alcoolica depaseste /recvent 1!F vol, iar valorile aciditatii A727,) $Il acid tartricB se
situeaza la un nivel ce con/era vinului un &un ec6ili&ru si un $ust &ine conturat. "oderat alcoolic, dar
su/icient de corpolent, vinul prezinta o nuanta de prospetime care determina o amintire placuta in
memoria consumatorului. 4eteasca re$ala este recomandat a se consuma alaturi de peste, /ructe de mare
si carne al&a.
4eteasca Re$ala este un soi auto6ton, dominant intre vinurile al&e seci pentru prospetimea,
vinuozitatea si /ructuozitatea sa, cu un par/um mai putin pronuntat, dar cu o aroma care il di/erentiaza.
)
1inul se impune prin ec6ili&rul sau in componente. 0ciditatea deseori mai ridicata decat la celelalte
vinuri din pod$orie, ii imprima o nota de vioiciune /oarte atractiva pentru multi consumatori.
0ceste insusiri au /acut ca acest vin sa /ie cautat din Romania
pana in indepartata Japonie.
4eteasca re$ala 2 Gerra 8acica
Zona de provenienta7 Recas, .anat
Producator7 Cramele Recas
Tipul vinului7 8%C2C", sec
Note de degustare:
culoare: $al&en ; verzui
nas: arome /ine de /ructe al&e si nuci coapte
$ust7 putin onctuos, dar vioi cu note de /lori uscate
Temperatura de servire: 12KC.
Se serveste cu: Peste, carne al&a, /ructe de mare
Sticla: .ordeau* inalta, al&a, 7)! ml
Alcool: 12.)!F
Descrierea producatorului:
<n vin puternic cu o aroma /lorala discreta si cu un &uc6et concentrat si savuros. 'urprinde prin
prospetime si /inete, prin comple*itatea par/umurilor. Cust ec6ili&rat cu aciditate crocanta si /inis curat.
Produs din stru$uri culesi manual din plantatia proprie, acest vin este rezultatul celor mai avansate
te6nici de viticultura si vini/icatie. 0 /ost /ermentat la o temperatura scazuta cu scopul de a pastra
caracterul primar /ructuos al stru$urelui. 9ste o placere sa2l &ei pe tot parcursul anului. 0 se servi &ine
racit, cu salate de vara, coctail2uri de /ructe de mare si &ranzeturi /ine.
Descrierea degustatorilor7
-mpresioneaza prin caracterul pronuntat de 4eteasca re$ala. 8estul de e*tractiv si proaspat, cu
toate ca se simte un usor dezec6ili&ru.
(
1.2. Prezentarea pe scurt a rii n care se dorete vnzarea produsului7 -talia
Repu&lica -talian sau -talia este o ar n sudul continentului 9uropa, ce consist n principal
dintr2o peninsul n /orm de cizm i dou insule mari n "area "editerean7 'icilia i 'ardinia. Ln
nord ntlnete 0lpii, unde are $rani cu 4rana, 9lveia, 0ustria i 'loveni. 9ste incon:urata din trei
parti de mari7 "area 0driatica, "area -onica, "area "editerana, "area Gireniana, "area Di$urica.
Gara este impartita in 2! de re$iuni, dintre care 1) au Estatut o&isnuitE si ) re$iuni au Estatut specialE
A'icilia, 'ardinia, Grentino, 4riuli 1enetia Ciulia, 1alle dE0ostaB, in /unctie de caracteristicile etnice,
$eo$ra/ice si lin$vistice. Cele 2! de re$iuni italiene sunt impartite in provincii, in numar de 4, apoi in
comune Ain :ur de +.!!!B. 0ceasta asezare $eo$ra/ica /ace ca -talia sa ai&a o clima mediteraneana, cu
precipitatii reduse, iar in nord este temperat2occidentala.
-storia -taliei este pro&a&il cea mai important n privina dezvoltrii culturale i a dezvoltrii
sociale din mediteran. Mara a /ost o $azd pentru importante activiti n timpurile preistorice, i de
aceea spturi ar6eolo$ice pot /i $site n multe re$iuni7 Dazio i Goscana, <m&ria i .asilicata. 8up
"a$na Craecia, Civilizaia etrusc i -mperiul Roman care a venit s domine acest parte a lumii, au
urmat 9vul "ediu <manismul i Renaterea, care au a:utat mai apoi la /ormarea /ilozo/iei i artei
europene. %raul Roma conine unele dintre cele mai importante e*emple de .aroc.
-talia n era modern a devenit un stat2naiune e/ectiv 2 pe 17 martie, 1+(1 2 cnd statele
peninsulei i Cele dou 'icilii au /ost unite de ctre re$ele 1ictor 9mmanuel -- din dinastia 'avo>.
0r6itectul uni/icaiei italiene, oricum, a /ost Contele Camillo .enso di Cavour, primul ministru al lui
1ictor 9mmanuel. Roma nsi a rmas o decad su& Papalitate, devenind parte a Re$atului -taliei doar
pe 2! septem&rie, 1+7!, data /inal a uni/icrii uni/icrii italiene. 1aticanul este acum o enclav
independent ncon:urat de -talia, ca i 'an "arino.
-talia a /ost mem&r /ondatoare a 50G% i a <niunii 9uropene, i s2a alturat $rupului de
cretere a uni/icrii politice i monetare din 9uropa de 1est, incluznd introducerea 9uro n 1.
Ceo$ra/ie
-talia consist predominant dintr2o peninsul care se e*tinde n "area "edtiteran, unde
mpreun cu dou mari insule 'icilia i 'ardinia creeaz di/erite pri ale mrii, ca i "area 0driatic la
nord2est, "area -onic la sud2est, "area Girenian la sud2vest i n /inal "area Din$urian la nord2vest.
7
"unii 0penini din centrul peninsulei, mer$ spre est, unindu2se cu 0lpii, care apoi /ormeaz un arc,
nc6iznd -talia n nord. 0ici se a/l i o la$un aluvionar mare, Da$una Po21eneia, str&tut de
Rul Po i de muli a/lueni ai si, care cur$ dinspre 0lpi, 0penini i 8olomii. 0lte ruri cunoscute
sunt Gi&erul, 0di$e i 0rno.
Cel mai nalt punct al -taliei este "untele 0l& A"onte .iancoB cu 4,+!+ m, dar -talia este mai
ales asociat cu doi /aimoi vulcani7 acum adormitul 1ezuviu n apropriere de 5apoli i activul 9tna n
'icilia.
-talia are o economie industrial diversi/icat, cu un venit pe cap de locuitor apropriat unor ri
ca 4rana i Re$atul <nit. 9conomia capitalistic rmne divizat ntr2un nord industrial &ine dezvoltat,
dominat de companii private i un sud a$ricultural, cu o rat a oma:ului de 2!F.
-talia este &ine cunoscut pentru arta sa, cultura, i nenumeratele ei monumente, printre care i
Gurnul din Pisa i Coloseumul roman, dar i pentru mncarea sa Apizza, pasta, etc.B, vin, li/est>le,
ele$an, desi$n, cinema, teatru, literatur, poezie, arte vizuale, muzic Amai ales de operB, sr&tori, i
n $eneral pentru $ust.
Renaterea european a prut n -talia ntre secolul N-1 i secolul N1. 'uccesurile literale, ca i
poezia lui Petrarc6, Gasso, i a lui 0riosto i proza lui .occaccio, "ac6iavelli, i a lui Casti$lione, au
e*ercitat o minunat in/luen dura&il pentru dezvoltarea cultutii vestice, la /el ca pictura, sculptura, i
ar6itectura, la care au contri&uit $i$ani ca Deonardo da 1inci, Ra//aello, .otticelli, 4ra 0n$elico, i
"ic6elan$elo.
-n/luena muzical italian a compozitorilor, precum "onteverdi, Palestrina, i 1ivaldi s2a
dovedit epocalO n secolul N-N, opera romantic italian a e*celat su& compozitorii Cioacc6ino
Rossini, Ciuseppe 1erdi, i Ciacomo Puccini. 0rtitii, scriitorii, re$izorii, ar6itecii, compozitorii i
desi$nerii contemporani italieni contri&uie la semni/icant la cultura vestic.
4ot&alul este principalul sport naional. -talia a cti$at Cupa "ondial de 4ot&al de trei ori7 n
134, 13+ i 1+2. 'eria 0 a dat unii dintre cei mai &uni :uctori de /ot&al la nivel mondial. Cele mai
cunoscute ec6ipe sunt 0.C. "ilan i -nter "ilano 4C din "ilano, 0.'. Roma i '.'. Dazio din Roma,
Juventus din Gorino, i 4iorentina din 4lorena.
8eterminarea noii $eneratii de viticultori tinde sa aduca -talia pe primul loc, ca sursa a celor mai
&une vinuri. 8ar pentru cei ce cred ca vinul nu e doar inovatie, -talia ramane cel mai intri$ant si divers
loc din lume. -ne$ala&ila diversitate de soiuri de stru$uri indi$eni produc vinuri de o e*traordinara
calitate. Pinot Cri$ios2ul produs in 4riuli este /ara indoiala cel mai /in vin sec al&. 'tandardul de
calitate o/erit de C6ianti nu a /ost niciodata mai inalt decat astazi a:utat de selectiile clonelor si de
im&unatatirea te6nicilor de vini/icare. Pline de putere, .ar&arescos si .arolos produse de 0n$elo Ca:a
+
sunt vinuri de clasa mondiala, pe cand 'uper Guscan produs de 0ntinori si 'an Cuido sunt acum printre
cele mai cautate de pe planeta.
1.3. Produse similare comercializate pe acea pia
1..1 Produse locale
4eteasca re$ala este un soi de vin speci/ic romanesc. 4ace parte din cate$oria vinurilor al&e seci.
Cele mai importante vinuri al&e seci produse in -talia sunt7
1. 0$nolo Colli Grasimeno .ianco 2!!), Pucciarella
2. 0lcamo .ianco 2!!), 4irriato
3. 0lto 0di$e Pinot Cri$io 2!!), 9rste P 5eue
4. 0ssisi Crec6etto 2!!), 'portoletti
). .ianco della Cervara Crec6etto di Godi 2!!), Godini
(. .lanc de "or$e* et de Da 'alle Ra>on 2!!), Cave du 1in .lanc de "or$e* et de Da 'alle
7. C6ardonna> 2!!), Dun$arotti
+. C6ardonna> Crave del 4riuli Gera:e 2!!4, Pradio
. Colli "artani Crec6etto 2!!), 0ntonelli
1!. Colli "artani Crec6etto Crec6etto 0rQuata 2!!4, 0danti
11. Colli "artani Crec6etto Riserva Plentis 2!!4, Gerre de Da Custodia
12. Colli %rientali del 4riuli Pinot .ianco 2!!), 'cu&la
13. Colli %rientali del 4riuli Gocai 4riulano 2!!), 'cu&la
14. 4alan$6ina Gre Rupi 2!!), 0minea
1). 4la&ello 2!!4, 'an Dorenzo Genuta
1(. Crec6etto dellR<m&ria 2!!), Gerre de Grinci
17. Crec6etto dellR<m&ria 2!!4, "oretti %mero
1+. Crec6etto dellR<m&ria -l Caio 2!!), Castello di Cor&ara
1. Da Casina .ianco 2!!4, 'an 'ano
2!. "onte/alco .ianco 0rQuata 2!!), 0danti
21. "uller G6ur$au 2!!), 1alle di Cem&ra
22. "uller G6ur$au 8os CaslSr 2!!), 1alle di Cem&ra
23. %rvieto Classico -l Caio 2!!), Castello di Cor&ara
24. %rvieto Classico Pierleone 2!!), Cardeto
2). %rvieto Classico 'uperiore 8ecu$nano .ianco 2!!4, 8ecu$nano dei .ar&i

2(. Parrina .ianco 2!!4, Da Parrina Genuta

27. Pinot Cri$io Crave del 4riuli Priara 2!!4, Pradio
2+. Po$$io .elvedere Crec6etto 2!!), Caprai
2. 'alice 'alentino .ianco -ma$o 2!!2, Deone de Castris
3!. 'annio 4alan$6ina 2!!), 4eudi di 'an Cre$orio
31. 'annio 4alan$6ina Plinius 2!!), "astro&erardino
32. 'antT-sidoro 2!!), Godini
33. Gor$iano .ianco Gorre di Ciano 2!!), Dun$arotti
34. Gre&&iano dellR<m&ria 2!!), Gerre de Grinci
3). 1erdicc6io dei Castelli di Jesi Classico 'uperiore Cuprese 2!!4, Colonnara
3(. 1ermentino di Callura 'uperiore 4untanaliras 2!!), Cantina del 1ermentino
37. 1ermentino di Callura 'uperiore 'R9leme 2!!), Cantina del 1ermentino
1..2 Produse str!ine
"lac# to$el%riesling& 200'& ()ein)essen
.lac# Go@er este &randul de vin $erman cel mai e*portat. 4iind un vin atractiv, satis/ace cerintele
consumatorului tot mai pretentios de azi. Com&inatia de stru$uri selectionati din pod$orii de prima
mana, si te6nica moderna de vini/icatie, asi$ura caracterul savuros al vinurilor. <n Rieslin$ sec cu
aciditate placuta, /ermentat la rece pentru a rezulta arome /lorale ele$ante si de /ruct copt. -l puteti
incerca cu salsa, pui cu man$o sau lamaie ,sau cu carne de porc /ripta cu $6im&ir. Cel mai &ine 1andut
Uine 9nt6usiast, 1).12.2!!4 <'0
0pro&area :uriului Japan Uine C6allen$e2!!4, Go#>o
Recomandarea :uriului .evera$e Gastin$ -nstitute 2!!4, <'0
T)e *end in t)e river%riesling& 200'& ()ein)essen
0cest vin este ori$inar din R6ein6essen, de2a lun$ul raului Rin , unde climatul cald si insorit
/avorizeaza coacerea deplina a stru$urilor. 5umele vinului provine de la maiestuosul rau Rin, acolo
unde incepe de/ileul din partea Rinului de mi:loc, in prezent /acand parte din patrimoniul universal
<59'C%. -n acest punct, Rinul coteste molcom si trece de micul oras .in$en, re$iune natala a vinului
G6e .end -n G6e River. 9ste un vin sec si revi$orant cu arome de piersica si lamaie verde si cu o aroma
/inala persistenta. 'e savureaza rece ca atare sau cu /eluri de mancare precum t6ai curr> sau carne de
vanat sau lamaie si sotV de pui aromat cu $6im&ir. 8istinctii recente7 E4oarte &ineE ; "arele concurs
international de vin "undus 1ini 2!!3, .R8
1!
+arl (e) limited edition ,(iesling& 200& -ei$ein
Cama de vinuri Carl Re6 este o $ama premium de vinuri ce apartin pod$oriilor din localitatea Dei@en,
situata in centrul 1aii "osel 0ceste vinuri provin din viile din :urul localitatilor Dei@en si
Grittem6eim. Pozitia de top de care $ama Carl Re6 se &ucura se datoreaza calitatii de e*ceptie
re/lectata si de modalitatile de am&alare deose&ite. Rieslin$ul Carl Re6 9ditie Dimitata are o aroma de
piersici coapte, cu note de ananas, lamaie verde si o usoara nota minerala. 'avoarea acestui soi
su&liniaza comple*itatea si intensitatea &uc6etului. 'e recomanda a se servi &ine racit ca atare sau la
piept de pui marinat in sos de lamaie verde si $im&ir, la creveti picanti tailandezi sau la supa de taitei.
Premii7 "edalie de aur Coldene WammerpreismXnze der Dand@irtsc6a/ts#ammer R6einland2P/alz
2!!4, Cerman>
-indemans%"in 6.%+)ardonna/& 200
Dindemans este unul dintre cei mai respectati si cu traditie producatori de vin, cu traditie din anul 1+43.
8e la an la an, seria Dindemans a devenit una dintre cele mai pre/erate serii de vinuri C6ardonna>. <n
vin incantator si moale, plin de arome care poate /i asociat cu pui, salate sau /ructe de mare.
Pen0olds 1oonunga%+)ardonna/& 200'
<n vin sec al& revi$orant si vioi, cu arome de $rape/ruit si note de pepene $al&en, in timp ce palatul
este in mod $eneros tropical cu un /inal lun$. "aturatia in &utoaie de ste:ar a adau$at mai multa
pro/unzime si /inete plenitudinii naturale a acestei varietati. 0cest vin clasic se savureaza cel mai &ine
sin$ur, racit sau in compania unei mese &une.
Pen0olds (a$son2s (etreat ,Semillion3+)ardonna/& 200'& Pen0olds
<n vin $eneros cu arome proaspete picante de 'emillon &alansate de un $ust placut si plin de
C6ardonna>. 9ste potrivit in mod special pentru salate, peste si carne al&a.
-ai*ac) +)enin "lanc 200'& Strllen*osc)
Dai&ac6 C6enin .lanc este un vin usor intepator, atat cat sa starneasca simturile, este proapat si le:er.
"irosul sau cu note de caise, mere, $uava si im&ietoare in/luente de mi$dale il recomanda ca un &un
11
aperitiv in zilele calduroase, alaturi de carne al&a sau peste. 9ste recomandat ca C6enin .lanc sa /ie
&aut in primii 2 ani de la im&uteliere.
Fergusson +)ardonna/ 2002& 4arra 5alle/
Remarcandu2se ca un ra/inat aperitiv, acest vin este deose&it de proaspat, are un &uc6et &o$at in arome
de /ructe si accente de lemn de ste:ar, pe care numai inno&ilarea in &utoaie o poate o/eri. 9ste ideal
alaturi de preparate din crustacee si /ructe de mare, intotdeauna &ine racit pentru a starni simturile cu
vivacitatea sa.
6sellmann 6rau*under 200 & "urgerland
<n Pinot Cris = sanatos?, matur, culori aurii si /oarte &o$at in e*tracte. 'tru$urii sunt recoltati la
starsitul lunii au$ust, iar /ermentarea se realizeaza la temperatura scazuta, timp de ) luni, pe dro:die
/ina. 8e culoarea mierii proaspete, cu par/um de ananas si de a$rise, cu e*tracte dulci, /oarte /in si
consistent, acest vin se serveste cu preparate din carne si peste cu sosuri /ine si su/leuri, la o
temperatura de 12 ; 14KC.
Santa 7elena Selection del Derectorio Sauvignon "lanc (eserva2002& +urico 5alle/
4acut din stru$uri atent selectionati, &uc6etul acestui vin al& este caracterizat de arome puternice de
ananas si $uava, cu in/luente /lorale. 0re o corpolenta &una si o aciditate ec6ili&rata, $ustul sau avand
note persistente de vanilie. 4ermentatia are loc in &utoaie din ste:ar si in rezervoare din ino*, iar vinul
este inno&ilat apoi in &utoaie si sticle.
+)ateau le Pa/ral "ergerac Sec Traditionnel 200& "ergerac
0cest vin este o&tinut in urma unui atent proces de macerare si de /ermentatie, realizat la o temperatura
controlata, pe parcursul mai multor zile. Com&inatia solI climat asociata cu ale$erea unor stru$uri
no&ili con/era vinurilor rosii de 0n:ou o culoare speciala, prospetime si un caracter le:er care i2au
de/init cele&ritatea in toata lumea. Ru&iniu intens, vinul /iind un cupa: de semillon , sauvi$non &lanc si
muscadale impresioneaza prin aromele de /ructe rosii, de papri#a si cuisoare.
8osel%saar%ru$er $eiss*urgunder troc#en pinot *lanc 2001
12
0cest Pinot .lanc de culoarea perlei se remarca printr2un par/um so&ru si ele$ant. Calitatile sale unice
rezultate din e*ploatarea atenta a potentelor tipice stru$urilor Pinot .lanc, il recomanda ca un &un
acompaniament al preparatelor din carne si peste. 'e recomanda a /i servit la 1! ; 14KC.
2. "ediul de mar#etin$ internaional
2.1. "ediul economic
-talia este o tara dezvoltata, cu o politica economica de tip li&eral si o economie de piata &azata
pe le$ea cererii si o/ertei. -talia are o economie industriala diversi/icata, cu un venit pe cap de locuitor
apropriat unor ri ca 4ranta si Re$atul <nit.
9conomia capitalistica ramane divizata intr2un nord industrial &ine dezvoltat, dominat de
companii private si un sud a$ricultural, cu o rata a soma:ului de 2!F. 0$ricultura are un randament
ridicat datorita e/icientei pro$ramelor recente de modernizare. Re$iunile traditionale au /ost
reamena:ate , iar cele mai intinse re$iuni din -talia s2au trans/ormat in re$iuni de culturi mediteraneene
moderne. -n -talia se cultiva cereale Aporum&, $rauB, tomate, soia, lamai Alocul al --2lea mondialB,
stru$uri Alocul -B, /ructe, masline, portocale s.a.
-n 2!!1, economia -taliei nu a reusit sa evite recesiunea care au cunoscut2o toate economiile,
produsul intern &rut crescand cu numai 1,+F, nivel superior mediei tarilor zonei euro. -n 2!!3, P-. a
crescut cu doar !,3F iar in 2!!4 cu 1,3F. P-. pentru 2!!) a avut o valoare de 1.+3(.4!7 Y pentru
2!!) ,iar pt 2!!( se estimeaza o crestere cu 2,1 F .9ste pe locul ( in lista tarilor /unctie de P-..
Rezervele valutare o/iciale ale -taliei la 3! iunie 2!!4 erau de )!.1) milioane euro, din care7
rezerve in valuta converti&ila7 22.!!+ milioane euro din care7
1. titluri de valoare7 14.44+ milioane euroO
2. valuta in depozite &ancare7 7.)(! milioane euro din care7
la 4"-, .R-, alte &anci centrale7 4.)7( milioane euroO
&anci al caror sediu central se $aseste in zona euro7 1.3(4 milioane euroO
&anci al caror sediu central se $aseste in a/ara zonei euro7 1.(2! milioane euroO
13
rezerve la 4"-7 3.17! milioane euroO
8'G7 ( milioane euroO
aur A7 milioane de unciiB7 2).(( milioane euro.
Principalii indicatori economici
9ndicatori
economici
Anul
200
Anul
200'
Previ:iuni pentru
anul 200.
Previ:iuni pentru
anul 2006
2 Produsul -ntern .rut !,3 1,3 2,! 2,1
2 -nvestitii totale 21,+ 2,1 1,( 3,3
2 Consum intern 1,3 1,) 1,+ 2,!
2 9*portul de mar/uri si
servicii
23, 1,4 ),+ ),!
2 -mportul de mar/uri si
servicii
2!,( 2,7 (,) ),+
2 'oldul &alantei
comerciale, in raport cu P-.
!,7 !,( !,7 !,7
2 'oldul &alantei de plati
curente, in raport cu P-.
21,2 21,3 21,2 21,2
2 Rata soma:ului, in F +,7 +,3 7,7 7,2
2 Rata in/latiei, in F 2,7 2,2 2,! 1,
2 8atoria pu&lica, in
raport cu P-., in F
1!(,2 1!), 1!),4 1!4,(
2 8e/icitul &u$etar, in
raport cu P-., in F
2, 2,1 2,! 2,3
'ursa7 =%sservatorio 9conomico "0P? ; -'G0G, -anuarie 2!!)
-talia este a sasea producatoare industriala din lume si a treia tara vizitata de turisti. Gara cu
economie dezvoltata, locul ) pe $lo& in care industriei ii revine un rol crescand7 concentreaza Z din
populatia activa si contri&uie cu 1I3 la P5., inre$istreaza cel mai ridicat ritm de crestere dintre trile
mem&re C.9.9. 4oarte diversi/icata si &azata in cea mai mare parte pe materiile prime din import. 9ste
mai dezvoltata n 5ord Apeste +!F din productia industriala se a/la concentrata in triun$6iul Gorino2
14
"ilano2Cenova, care acopera mai putin de 1I3 din supra/ata -talieiB si mai putin dezvoltata in 'ud
A"ezzo$iornoB. -n a/ara de ramurile traditionale, te*tila si alimentara se remarca industria constructoare
de masini Aautove6icule, nave maritime, electronica si electrote6nica, diverse aparate si utila:eB,
petroc6imia, siderur$ia.
9mportul si e;portul
-n anul 2!!4, e*portul -taliei a /ost de 2+!.(2 milioane euro Acrestere cu (,1F /ata de 2!!3B.
Principalii parteneri comerciali ai -taliei la e*port in anul 2!!4 au /ost7 Cermania A13.+FB, 4ranta
A12,3FB, '<0 A+FB, 'pania A7FB, "area .ritanie A(,FB, 9lvetia A4,2FB, .el$ia A2,)FB, 0ustria
A2,4FB, %landa A2,3FB, Crecia A2,2FB, Gurcia A2FB, Rusia A1,+FB, Polonia A1,+FB, C6ina A1,(FB,
R%"05-0 A1,)FB ; locul 1( si altii.
Principalele $rupe de produse la e*port sunt7 masini si utila:e, produse c6imice, mi:loace de
transport, autove6icule, minerale si metale ne/eroase, te*tile si im&racaminte, produse alimentare,
&autura si tutun. -n -talia e*portul este complet li&eralizat, cu e*ceptia unor re$lementari privitoare la
comertul cu armament, produse stupe/iante si unele produse de inalta te6nolo$ie. Dicentele de e*port
sunt necesare numai pentru unele produse a$ricole.
-n anul 2!!4, importul -taliei a /ost de 2+2.2!) milioane euro, ceea ce reprezinta o crestere
cu 7,3F /ata de 2!!3. Principalii parteneri ai -taliei au /ost7 Cermania A1+FB, 4ranta A1!,FB, %landa
A),FB, 'pania A4,(FB, .el$ia A4,4FB, "area .ritanie A4,3FB, R.P.C6ineza A4,2FB, '<0 A3,)FB, Rusia
A3,4FB, 9lvetia A3,3FB, 0ustria A2,(FB, Di&ia A2,2FB, Japonia A2FB, 0l$eria A1,7FB, -rlanda A1,)FB,
R%"05-0 A1,4FB ; locul 1( si altii.
Principalele $rupe de produse importate de -talia sunt7 ec6ipamente mecanice, masini si utila:e,
produse c6imice, mi:loace de transport, produse ener$etice, minerale si metale ne/eroase, te*tile si
im&racaminte, produse alimentare, &autura si tutun.
-n -talia se utilizeaza licentele de import numai pentru produse metalur$ice si unele produse
a$ricole.
'c6im&urile comerciale ale Romniei cu -talia se deruleaza, in principal, in cadrul =0cordului
european instituind o asociere intre Romnia, pe de o parte si Comunitatile 9uropene si statele mem&re
ale acestora, pe de alta parte?, semnat la 1 /e&ruarie 13 si intrat in vi$oare la 1 /e&ruarie 1).
Sitiatia generala e economiei
1)
-talia are o economie industriala diversi/icata, cu un venit pe cap de locuitor apropriat unor ri
ca 4ranta si Re$atul <nit. 9conomia capitalistica ramane divizata intr2un nord industrial &ine dezvoltat,
dominat de companii private si un sud a$ricultural, cu o rata a soma:ului de 2!F.
"a:oritatea materiilor prime necesare industriei si mai mult decat 7)F din necesarul de ener$ie
este acoperit prin importuri. Resursele au /ost depasite de necasitatile industrie constructoare de masini.
Resursele de car&uni sunt nesemni/icative , iar cele de $aze sunt su& necesitati. 9*ploatarea
zacamintelor de sul/ , marmura si mercur satis/ac economia proprie.
0$ricultura are un randament ridicat datorita e/icientei pro$ramelor recente de modernizare.
Re$iunile traditionale au /ost reamena:ate , iar cele mai intinse re$iuni din -talia s2au trans/ormat in
re$iuni de culturi mediteraneene moderne. -n -talia se cultiva cereale Aporum&, $rauB, tomate, soia,
lamai Alocul al --2lea mondialB, stru$uri Alocul -B, /ructe, masline, portocale s.a. 9ste prima producatoare
mondiala de vin.
-n decada trecuta, -talia a urmarit o politica /iscala stransa pentru a indeplinii criteriile
<niuniilor economice si monetare, &ene/iciind de de o rata a in/latiei scazuta care i2a permis alaturarea
la 9uro de la conceperea sa in 1.
Per/ormanta economica italiana a ramas in urma parteneriilor sai europeni, $uvernul actual
initiind o serie de re/orme pe termen scurt destinate im&unatatirii competivitatii ai a creterii pe termen
lun$. '2a miscat incet, totusi, in implementarea re/ormelor.
Nivelul veniturilor
-talia, a treia economie a zonei euro, numara apro*imativ )+,1!3,!33 A2!!)B locuitori A1+(17 22
1+2 !!! locuitoriO 1!17 32 () !!! locO 1(17 )! (23 !!!B, natalitatea ,+!I!!, mortalitatea ,(!I!!,
populaia ur&an /iind de (7F iar populatia rurala de 33F. Populatia este concentrata in mare parte in
:umatatea nordica si in deose&i in Campia 1aduzului si n zona apropiata Acu /ocarele "ilano, Gorino,
.olo$nia, 1eneziaB. -n 'udul A"ezzo$iornoB, principala concentratie de populatie este cea din :urul
orasului 5apoli.
-talia este o tara cu o populatie de )+.!)7.477 de locuitori si cu un P-. de Y1))! miliarde.
0vand un P-.Icap de loc. de Y2(,7!! si un P5. de 1.14!.4+4 milioane Y. Populatia activa a -taliei
reprezinta 4!F din total, din acest procent 11F sunt someri sau sunt in cautarea primei slu:&e, in timp
ce 4)F lucreaza in sectorul serviciilor, 33F in industrie si 12F in a$ricultura. 0cesta structura este un
indicator al pozitiei -taliei ca una din cele mai avansate tari europene. Cele mai recente statistici A2!!)B
indica /aptul ca e*ista un trend in ceea ce priveste reducerea numarului de muncitori din a$ricultura
1(
A,FB si o scadere a sectorului industrial A2.7FB, cu o crestere a industriei serviciilor A4.+FB. %
mare pro&lema ramane insa soma:ul in proportie de 1!,(F.
4orta de munca din -talia era in 2!!3 era de 2) de milioane, dintre care 3F erau /emei. Da
inceputul anilor 1!, apro*imativ , milioane /aceau parte din patru mari /ederatii unite7
Con/ederazione Cenerale -taliana del Davoro, sau CC-DA 4,( milioane de mem&riB, Con/ederazione
-taliana 'indacati Davoratori, sau C-'D A 3.+ millioane B si <nione -taliana del Davoro, sau <-D A1.)
millioane B. Reprezentantii acestor /ederatii sta&ileau salariile in toate domeniile importante.
'alariul lunar minim al unui italian se incadreaza intre 1.!!!21.2!! [ si in acesta cate$oriese
incadreaza apro*imativ 12F din populatie. <n procent de 4)F din populatie o&tine salarii medii care
a:un$ pana la 2.7!! [.
'alariul lunar minim al unui emi$rant ce lucreaza cu carte de munca in -talia este de 7!!2+!! [.
2.2. "ediul cultural
-talia este &ine cunoscut pentru arta i cultura sa, precum i datorit nenumeratelor ei
monumente, printre care se numr Gurnul din Pisa i Coloseumul roman, dar i pentru mncarea sa
Apizza, pasta, s.a.m.d.B, vin, stilul de via, ele$an, desi$n, cinema, teatru, literatur, poezie, arte
vizuale, muzic Amai ales de operB, sr&tori, i n $eneral pentru $ust.
"icrile artistice ale Renaterii i &arocului a aprut n -talia ntre secolele al 142lea i al 1)2
lea, respectiv la s/ritul secolului al 1(2lea, determinnd o adevrat revoluie artistic n -talia, mai
nti, n 9uropa ulterior i apoi n ntrea$a lume.
Cenurile literare care au n/lorit n -talia, aa cum sunt poezia lui Petrarca, Gasso i a lui 0riosto,
respectiv proza lui 8ante, .occaccio, "ac6iavelli i a lui Casti$lione, au e*ercitat o in/luen dura&il
n dezvoltarea culturii vestice, la /el ca i pictura, sculptura i ar6itectura, la care au contri&uit artiti
e*traordinari ca Deonardo da 1inci, Ra//aello, .otticelli, 4ra 0n$elico i "ic6elan$elo.
-n/luena muzical a compozitorilor italiani ai epocii &aroce, precum "onteverdi, Palestrina i
1ivaldi s2a dovedit a /i remarca&il. "ai trziu, n secolul al 12lea, opera romantic italian A$en
muzical EinventatE de asemenea de italieniB a e*celat datorit compozitorilor Cioacc6ino Rossini,
Ciuseppe 1erdi i Ciacomo Puccini.
0rtitii, scriitorii, re$izorii, ar6itecii, compozitorii i desi$nerii contemporani italieni contri&uie
semni/icativ la cultura vestic.
4ot&alul este principalul sport naional. -talia a cti$at Cupa "ondial de 4ot&al de patru ori7
n 134, 13+, 1+2 i 2!!(. 'eria 0 a campionatului italian de /ot&al a dat unii dintre cei mai &uni
17
:uctori de /ot&al la nivel mondial. Cele mai cunoscute ec6ipe sunt 0.C. "ilan i -nter "ilano 4C din
"ilano, 0.'. Roma i '.'. Dazio din Roma, Juventus din Gorino i 4iorentina din 4lorena.
-storia -taliei este pro&a&il cea mai importanta in privinta dezvoltarii culturale si a dezvoltarii
sociale din mediterana. Gara a /ost o $azda pentru importante activitati in timpurile preistorice, si de
aceea sapaturi ar6eolo$ice pot /i $asite in multe re$iuni7 Dazio si Goscana, <m&ria si .asilicata. 8upa
"a$na Craecia, Civilizatia etrusca si -mperiul Roman care a venit sa domine acesta parte a lumii, au
urmat 9vul "ediu <manismul si Renasterea, care au a:utat mai apoi la /ormarea /ilozo/iei si artei
europene. %rasul Roma contine unele dintre cele mai importante e*emple de .aroc.
-talia in era moderna a devenit un stat2natiune e/ectiv 2 pe 17 martie, 1+(1 2 cand statele
peninsulei si Cele dou 'icilii au /ost unite de catre re$ele 1ictor 9mmanuel -- din dinastia 'avo>.
0r6itectul uni/icatiei italiene, oricum, a /ost Contele Camillo .enso di Cavour, primul ministru al lui
1ictor 9mmanuel. Roma insasi a ramas o decada su& Papalitate, devenind parte a Re$atului -taliei doar
pe 2! septem&rie, 1+7!, data /inala a uni/icarii uni/icarii italiene. 1aticanul este acum o enclava
independenta incon:urata de -talia, ca si 'an "arino.
-talia este n $eneral o omo$enitate lin$vistic i reli$oas, totui, cultura sa, economia sa i
politica sa sunt diverse. -talia are a cincea densitate a populaiei europene ca mrime, atin$nd 1( de
oameni pe #m2. Crupurile minoritare sunt mici, cele mai mari /iind cel vor&itor de lim&a $erman n
Girolul de 'ud A117 2+7.)!3 $ermani i 11(.14 italieniB i cel de lim&a sloven ln$ Grieste.
0lte $rupuri minoritare cu lim&i o/iciale pariale sunt cele /ranceze n 1alle dR0ostaO cele sarde
n 'ardiniaO cele ladine n 8olomiiO i cele /riuliene n re$iunea 4riuli21eneia Ciulia, toate patru lim&i
romanice. Ln plus e*ist alte cteva minoriti locale mici, ca i cele vor&itoare de Dim&a occitan n
sudul vii PiemontuluiO Dim&a catalan n oraele 0l$6ero i 'ardiniaO Dim&a al&anez n anumite sate
din Cala&ria i 'iciliaO i de dialecte $receti vec6i n satele din Cala&ria.
8ei Romano2Catolicismul este reli$ia ma:oritar A+)F din cetenii nou2nscui sunt n mod
normal catoliciB uramt de reli$ia protestant i cea iudaic, dar este constatat i o cretere a
comunitii musulmane imi$rante.
1+
2.3. "ediul politic
Constituia din 14+ a sta&ilit un parlament &icameral, AParlamentoB, consistnd din Camera
8epuataiilor ACamera dei 8eputatiB i 'enat A'enato della Repu&&licaB, o putere :udiciar, i una
e*ecutiv Acondus de un prim ministruB. Preedintele repu&licii este ales pe 7 ani de ctre parlamentul
reunit cu un contin$ent mic de dele$ai re$ionali. Preedintele nominalizez prim ministrul, care
propune ceilali minitri Acare nainte erau alei de preedinteB. Consiliul de "initrii An mod $eneral,
dar nu necesar este compus din mem&rii ai parlammentuluiB tre&uie s pstreze secretele am&elor
camere A4iduciaB.
Camerele parlamentului sunt populare i sunt alese n mod direct printr2un sistem mi*t
ma:oritar i proporional. Camera 8eputaiilor are (3! de mem&rii. Ln plusul celor 31) de me&rii alei,
'enatul i include i pe /otii preedini i alte diverse persoane, con/orm prevederiilor constituionale.
0m&ele camere sunt alese pentru ma*im ) ani, dar pot /i dizolvate nainte de e*pirarea termenului
normal.
'istemul :udiciar italian este &azat pe 8reptul roman modi/icat prin Codul napoleonic i prin
ultimele sc6im&ri. % curte constituional, Corte Costituzionale, care poate trece peste
constituionalitatea le$ilor, este o inovaie post20l 8oilea Rz&oi "ondial
Structura de stat
1
8enumirea o/iciala a tarii este Repu&lica -taliana, iar /orma de $uvernamant este de repu&lica
parlamentara democratica. Constitutia a /ost adoptata in decem&rie 147 si a intrat in vi$oare la 1
ianuarie 14+.
'e/ul statului este Presedintele Carlo 0ze$lio Ciampi A/ost prim2ministru independentB, ales la
13 mai 1 pe o perioada de 7 ani.
Parlamentul este &icameral 2 'enat si Camera 8eputatilor. -nitiativa le$islativa apartine
$uvernului, /iecarui mem&ru al celor doua camere, altor or$ane si or$anizatii carora le este con/erit
acest drept prin le$ea constitutionala.
Cuvernul 2 Consiliul de "inistri 2 e*ercita puterea e*ecutiva si este compus din presedintele
Consiliului de "inistri si ministri si este con/irmat de catre Parlament. Presedintele Consiliului de
"inistri este numit de presedintele Repu&liciiO tot presedintele numeste, la propunerea primului
ministru, pe ministri.
8in punct de vedere al spectrului politic, in -talia e*ista numeroase partide si $rupari politice7
4orta -talia, 0lianta 5ationala, Centrul Crestin 8emocrat, Di$a 5ordului, 8emocratii de 'tan$a,
Re/ondarea Comunista, Partidul Popular -talian, Reinnoirea -taliana, 1erzii, <niunea 8emocrata pentru
9uropa, Partidul 8emocrat al Comunistilor italieni, 4ederatia Crestin 8emocratilor <niti ; C8<.
Politica economica
-n ultimii )! de ani, economia italiana a cunoscut o crestere remarca&ila datorita unui e/ort
antreprenorial sustinut, com&inat cu o politica comerciala li&erala. Politica economica din anii ! a pus
accent pe dezvoltarea sectorului privat ca motor al cresterii economice, initiindu2se un pro$ram masiv
de privatizare a /irmelor si &ancilor de stat. "asurile luate pentru resta&ilirea unei politici /iscale
incura:atoare, sta&ilitatea monedei si rata scazuta a do&anzilor, au permis -taliei sa adere la <niunea
"onetara 9uropeana si sa adopte moneda comuna, euro, in calitate de mem&ru /ondator, la 1 ianuarie
1. 8in acel moment, pana la s/arsitul anului 2!!1, tarile care au aderat la <niunea "onetara
9uropeana au adoptat euro ca moneda virtuala pentru tranzactii si ca unitate de cont. .ancnotele euro
circula de la 1 ianuarie 2!!2, inlocuind moneda nationala.
-n 2!!1, economia -taliei nu a reusit sa evite recesiunea care au cunoscut2o toate economiile,
produsul intern &rut crescand cu numai 1,+F, nivel superior mediei tarilor zonei euro. -n 2!!3, P-. a
crescut cu doar !,3F iar in 2!!4 cu 1,3F. Previziunile pentru 2!!) si 2!!( sunt de 2F respectiv 2.1F.
%ptimismul $uvernului se &azeaza pe convin$erea ca relansarea economica europeana si
mondiala va /i, incepand cu 2!!), semni/icativa, iar masurile de politica economica adoptate vor /i
e/iciente.
2!
Politica e;terna
Politica e*terna italiana a cunoscut un salt calitativ important, incepnd cu anul 1( cnd la
conducerea tarii s2a a/lat $uvernul de centru2stn$a condus de Romano Prodi, iar ministru de e*terne a
/ost Dam&erto 8ini. 0st/el, prin masurile ener$ice luate de /ostul premier in planul dezvoltarii
economice a tarii, al asi$urarii indeplinirii parametrilor sta&iliti in Gratatul de la "aastric6t pentru ca
-talia sa se situeze in primul $rup de tari care au introdus, de la 1 ianuarie 1, moneda unica, 9uro 2
o&iectiv realizat cu succes 2 au determinat o consolidare a pozitiilor tarii in plan european si
international, antrennd, totodata, ela&orarea unor noi orientari si prioritati ale actualului $uvern
.erlusconi in planul politicii e*terne, care sa se de/ineasca prin clarviziune si coerenta, prin cresterea
implicarii italiene in solutionarea unor pro&leme con/lictuale, prin a/irmarea rolului speci/ic, de putere
re$ionala, pe care -talia il poate :uca in zona &alcanica si a "editeranei.
Scurt istoric al rela<iilor diplomatice *ilaterale
2 Relaiile o/iciale romno2italiene dateaz din a doua :umtate a secolului al N-N2lea.
2 Da 21 aprilieI3 mai 1+73 s2a instituit prima a$enie diplomatic romn la Roma.
2 Da 2I14 /e&ruarie 1+7 a /ost apro&at De$ea suplimentar pentru n/iinarea le$aiei Romniei
la Roma.
2 -talia a recunoscut, la 24 noiem&rieI( decem&rie 1+7, independena Romniei i a 6otrt
numirea unui ministru plenipoteniar la .ucuretiO
2 Da .!3.1(4 $uvernele Romniei i -taliei au adoptat 6otrrea de a ridica misiunile
diplomatice de la Roma i .ucureti la ran$ de am&asad.
(epre:entare
2 0m&asadorul Romniei n -talia este domnul Cristian Coleanu, care a prezentat scrisorile de
acreditare la 1 martie 2!!3.
2 0m&asadorul -taliei n Romnia este domnul 8aniele "ancini.
21
2.4. "ediul le$al
'istemul le$al italian se &azeaza pe o multitudine de surse le$ale care pot /i $rupate in trei
cate$orii7
1. surse internationale Atratate internationale, conventii ale %r$anizatiilor de "unca -nternationale
si re$ulile si deciziile <niunii 9uropeneB
2. surse nationale AConstitutia, le$islatie primaraB
3. surse contactuale ale <niunii Comerciale Acontracte de lucru colective si individualeB
+adrul =uridic e;tern al relatiilor economice
-talia este mem&ra a <niunii 9uropene, %r$anizatiei "ondiale a Comertului, %r$anizatiei
5atiunilor <nite, Pactului 5ord20tlantic, .ancii 9uropene de Reconstructie si 8ezvoltare, %r$anizatiei
pentru Cooperare si 8ezvoltare 9conomica, %r$anizatiei pentru 'ecuritate si Cooperare in 9uropa,
4ondului "onetar -nternational, %r$anizatiei pentru 0limentatie si 0$ricultura, Crupului celor opt tari
industrializate AC+B.
+adrul =uridic al relatiilor romano%italiene
'c6im&urile comerciale ale Romniei cu -talia se deruleaza, in principal, in cadrul =0cordului
european instituind o asociere intre Romnia, pe de o parte si Comunitatile 9uropene si statele mem&re
ale acestora, pe de alta parte?, semnat la 1 /e&ruarie 13 si intrat in vi$oare la 1 /e&ruarie 1).
22
(egimul investi<iilor str!ine
-nvest-n-tal> este o or$anizatie institutionala pentru provarea investitiilor e*terne in -talia,
nascuta din acordul intre 'viluppo -talia, a$entia nationala pentru dezvoltarea intreprinderilor si
atra$erea investitiilor si -C9 ; institutul national pentru comert e*tern, a$entie $uvernamentala care
promoveaza internationalizarea /irmelor italiene.
-nvest-n-tal> este re/erente unico /ie pentru noii investitori, /ie pentru cei care au investit de:a in
aceasta tara, pentru asistenta in orice /aza a procesului de investitie7 de la $asirea oportunitatilor locale
la sustinerea e/icienta in /aza de in/iintareO de la asistenta in relatiile cu administratia pu&lica la servicii
a/ter care.
-nvest-n-tal> are sediul la Roma si opereaza prin intermediul unei retele internationale in
masura sa o/ere investitorilor servicii de consultanta complete si personalizate, cu7
2 &irouri in/ormative a -C9 in strainatate
2 17 societati re$ionale de dezvoltare -talia
2 -nvestor 'coutin$ 5et@or# Ao retea de parteneri selectionati pentru /urnizarea de asistenta
directa investitorilor si promovarea oportunitatilor de a/aceriB.
Suport oferit in toate fazele procesului de investitie
-nvest-n-tal> o/era servicii de consultanta de specialitate pentru /acilitarea procesului de
in/iintare pentru investitorii straini in italia, /ie pentru cei care au investit de:a in aceasta tara, /ie pentru
potentialii investitori.
9ste unicul intermediar in masura sa o/ere, in orice /aza a investitiei, asistenta proprie cu privire
la evaluarea proiectelor, $asirea posi&ilelor arii de localizare, vizitarea plat/ormelor industriale
selectionate, intermedierea raporturilor cu administratiile locale si centrale, /urnizarea stimuli,
cumpararea de actiuni si servicii post care.
0ceste servicii sunt $ratuite, con/identiale si de /oarte &una calitate, prestate de pro/esionisti cu
e*perienta internationala si o cunoastere solida a sectorului economic, industrial si a celui :uridico2
le$islativ -talian.
Contributii , imprumuturi si participatii
-n respectarea limitelor sta&ilite de <9, -nvest-n-tal> /urnizeaza investitorilor conti&utii la
/ondul de pierdere Apana la 4!FB, imprumuturi /acilitate Apana la 3!FB si cumpararea de participatii la
capitalul de risc Apana la 4FB la /irme insarcinate in arii industriale speci/ice ale tarii determinate de
$uvern ADe$$e 1+1I+B.
Prin urmare, -nvest-n-tal> /urnizeaza date actualizate despre oportunitatile disponi&ile la nivel
9uropean, national si local.
23
Da cerere, o/era servicii personalizate de consultanta /inanciara, pentru $asirea celei mai &une
/orme de a:utor /inanciar in /unctie de caracteristicile procesului investitional.
8ediul =uridic
"ediul :uridic prevede urmatoarea su&divizare a /unctiilor :uridice7
decizionala7 atri&uita ma$istratilorO
administrativa7 atri&uita Gri&unalelor 0dministrative Re$ionale AG0RB si Consiliului de 'tatO
/inanciara7 atri&uita Curtii de Conturi pe considerente pu&liceO
tri&utara7 atri&uita Comisiei tri&utare provinciale si Comisiei tri&utare re$ionale.
"a$istratura costituie o /orma autonoma si independenta de orice alte puteri.
'ocietatile straine care intentioneaza sa investeasca pe piata italiana si desc6id noi activitati
dispun de multiple oportunitati si $arantii o/erite de catre alte tarii dezvoltate economic.
Sistemul 0iscal
-n 2!!3, parlamentul a dele$at $uvernului sa emita unul sau mai multe decrete le$islative pentru
re/orma sistemului /iscal ADe$ea 7 aprilie 2!!3, n. +!, in se$uito la ERi/ormaEB.
Re/orma, avand ca o&iect ta*ele asuprea /irmelor si persoanelor /izice a /ost /inalizata cu
simpli/icarea sistemului /iscal si crearea unui mediu /iscal /avora&il investitorilor italieni si
straini.
-n ceea ce priveste ta*ele pentru societati comerciale, re/orma a intrat in vi$oare la 1 ian 2!!4.
Pentru societatile pe capital, caracteristicile principale ale noului s>stem sunt7
Reducerea cotei de impozit pe pro/it la 33FO
Renuntarea totala la impozarea plusvalentelor derivate din concesionarea actiunilor detinute la
societati rezidente in -telia sa u straine, re$imul numit EParticipation 9*emptionEO
Renuntarea la sistemul de imputare si introducerea unui sistem de scutire partiala, de )F, la
impozitarea a dividentelor o&tinute din actiunile detinute la societatile rezidente in italiaO
-ntroducerea re$imului de ta*are in $rup, in &aza caruia societatile italiene si straine, apartinand
aceluiasi $rup, pot determina, in cadrul societatii principale residente in -talia, un unic pro/it
impoza&ilO
24
-ntroducerea asa2zisei EG6in CapitalizationE, masoara data pentru evitarea supreacapitalizarii
/iscale ale societatilor rezidente in -talia si &azata pe introducerea unui raport ma*im intre
imprumutul /urnizat si $arantat de societate si patrimonial net.
-n viitor impozitele pentru activitatile productive vor /i pro$resiv eliminate. -nitial, va /i
consimtita o deducere $raduala din costul de munca din &aza de calcul a impozitului.
-n ceea ce priveste ta*ele pentru persoanele /izice, principalele puncte ale re/ormei au /ost
/inalizate la /inalul lui 2!!4 si au intrat in vi$oare la 1 ian 2!!).
-n &aza noului sistem, cota impozitului pe venit va /i de7
23F pentru venituri de pana la 2(.!!! [O
33F pentru venituri cuprinse intre 2(.!!! [ si 33.)!! [O
3F pentru venituri de peste 33.)!! [.
'i printre altele o contri&utie de solidaritate de 4F din totalul venitului care depaseste 1!!.!!![.
% data /inalizat procesul de re/orma, noul sistem /iscal va /i structurat pe cinci tipuri de
impozite Aimpozit pe venit, impozite pe pro/it, impozite pentru valoarea adau$ata, impozite pe servicii
si accizeB si toate impozitele vor /i cuprinse intr2un cod unic.
-egislatia comunitara
De$islatia comunitara imparte vinurile in doua mari cate$orii7
1inuri de masa7 vinuri produse in <9 utilizand caile autorizate, care nu sunt supuse unei
modalitati particulare de producere.
1inuri de calitate produse in re$iuni determinate7 vinuri produse in <9 cu respectarea unei
modalitati de producere speci/ice care de/ineste tipurile de stru$uri utilizate, zona de producere,
cantitatea de alcool, $radul de invec6iresi alti parametri.
-egislatia 9taliana
5ormativa italiana ADe$$e 1(4I2B divide vinurile in urmatoarele cate$orii7
1in de masa
1in din anumita re$iune $eo$ra/ica A-ndicazione Ceo$ra/ica GipicaB A-CGB
1in cu denumire de ori$ine controlata A8%CB
1in cu denumire de ori$ine controlata si $arantata A8%CCB
Vin din anumita regiune geografica
2)
0ceasta cate$orie cuprinde vinuri de masa produse in re$iuni determinate, printrun anumit
procedeu de productie, care se paote $asi pe etic6eta, alturi de indicatiile cu privire la culoare, soiuri de
vie utilizate si anul recoltei.
-n $eneral in aceasta cate$orie se a/la vinurile de masa de o calitate superioara.
Vin cu denumire de origine controlata
Cate$oria vinurilor cu denumire controlata cuprinde vinurile produse in anumite re$iuni
$eo$ra/ice cu respectarea unor norme speci/ice de productie.
0ceste vinuri, inainte de a /i comercializate tre&uie analizate din punct de vedere c6imic si /izic
si supuse unui e*amen or$anoleptic care certi/ica respectarea normelor de producere, nerespectarea
acestor norme duce la impiedicarea comertului su& denumirea de 8%C.
Vin cu denumire de origine controlata si garantata
Cate$oriua vinurilor cu denumire de ori$ine controlata si $arantata cuprinde vinuri produse in
zone $eo$ra/ice determinate cu respectarea unor norme de producere.
8enumirea 8%CC e rezervata vinurilor de:a cunoscute cu denumirea de 8%C de cel putin cinci
ani care au un pret speci/ic, in relatie cu caracteristicile calitative intrinseci, respecta media celorlalte
vinuri calsi/icate ast/el, ca urmare a incidentei /actorilor traditionali naturali, umani si istorici care au
casti$at renume si valoare comerciala la nivel national si international.
8%CC si 8%C sunt denumirile speci/ice traditionale utilizate in -talia pentru vinuri de calitate
produse in re$iuni determinate.
+onventii internationale si directive comunitare
-talia a inc6eiat Conventii pentru evitarea du&lei impozitaria pro/itului cu urmatoarele tari7
0l&ania 9stonia "alta 'ri Dan#a
0l$eria 4ilippine "arocco 'tati <niti
0r$entina 4inlandia "auritius 'ud 0/rica
0ustralia 4rancia "essico 'vezia
0ustria Ceor$ia "ozam&ico 'vizzera
.an$lades6 Cermania 5orve$ia Ganzania
.el$io Ciappone 5uova Helanda G6ailandia
.rasile Crecia %man Grinidad P Go&a$o
.ul$aria -ndia Paesi .assi Gunisia
Canada -ndonesia Pa#istan Gurc6ia
2(
Cecoslovacc6ia -rlanda Polonia <craina
Cina -sraele Porto$allo <n$6eria
Cipro Ju$oslavia Re$no <nito <nione 'ovietica
Corea del 'ud Waza#6istan Repu&&lica Ceca <z&e#istan
Costa dR0vorio Wu@ait Romania 1enezuela
8animarca Dituania Russia 1ietnam
9cuador Dussem&ur$o 'ene$al Ham&ia
9$itto "acedonia 'in$apore
9mirati 0ra&i <niti "ala>sia 'pa$na
Conventiile prevad in $eneral, cu privire la su&iectii /iscali nerezidenti in -talia, un re$im /iscal
/avora&il, respectandu2l pe cel pervazut pe &aza normelor interne.
"a:oritatea Conventiilor se &azeaza pe "odelul Conventiilor %'C9.
Directiava comunitara "Madre-FigliaE
-talia a adoptat dispozitiile continute de 8irectiva comunitara numita E"adre24i$liaE, pentru
evitarea du&lei impozitari asupra produselor societatilor rezidente d.p.d.v. /iscal intr2o tara mem&ra
Asocietatea /icaB si distri&uite la societati rezidente /iscal in alte tari mem&re Asocietati mamaB.
-n &aza noilor re$uli, in ceea ce priveste ta*area diveidendelor, dividendele percepute de societatea
mama, rezidenta /iscal in italia, sunt scutite de -R9' in proportie de )F din valoarea lor, in masura
procentelor si a perioadei de posesie a participarii in cadrul societatii /iica.
8ividendele platite de societatea /ica rezidente /iscal in -talia sunt scutite de impozitare, cu
conditia ca societatea mama sa detina inte$ral pentru macar un an, o participare directa in societatea
/iica nu mai mica de 2)F din capital. -talia nu a acceptat inca directive 123I2!!3 cu privire la
reducerea partii minime de participare la 2!F din capital.
Directiva comunitara cu privire la fuziuni, scindari, acordari de active si schimburi de actiuni
-talia a adoptat dispozitiile continute de 8irectiva comunitara cu privire la /uziuni, scindari,
acordari de active si sc6im&uri de actiuni, privitoare la atenuarea e/ectelor /iscale derivate din /uziuni,
scindari, acordari de active si sc6im&uri de actiuni intre societati rezidente /iscal in diverse state ala
<9.
Directiava comunitara cu privire la dobanzi si taxe obligatorii
8irectiva comunitara cu privire la plata do&anzilor si a ta*elor o&li$atorii prevede eliminarea
retinerilor ce au ca sursa platile do&anzile determinate si ta*ele o&li$atorii intre societati a//iliate
rezidente in diverse tari ale <9. -n particular, 8irectiva dispune scutirea de orice retinere asupra platilor
27
do&anzilor si a ta*elor o&li$atorii in statul mem&ru din care provin si ta*area e*clusiva in statul
mem&ru de rezidenta al &ene/iciarului e/ectiv. Cuvernul italian a apro&at 8irectiva prin decretul
le$islativnr 143I3! mai 2!!) Aintrat in vi$oare la 2( iulie 2!!)B.
'cutirea retinerilor din platile e/ectuate in /avoarea societatilor rezidente in statele mem&er <9
sunt, intre altele, su&ordinate satis/acerii urmatoarelor conditii7
1. societatile &ene/iciare incaseaza platile in calitate de &ene/iciari /inali si nu de intermediarO
2. societatea care e/ectueaza plata detine in mod direct un procenta: mai mare de 2)F din drepturile
de vot la societatea care incaseazaO
3. societatea care incaseaza plata detine in mod direct un procenta: de cel putin 2)F din drepturile
de vot asupra societatii care e/ectueaza plataO
4. o terta societate detine in mod direct 2)F din drepturile de vot /ie in societatea care e/ectueaza
plata, /ie in cea care incazeaza &aniiO
). actiunile care atri&uie drepturile de vot indicate la punctual 4 sunt detinute inte$ral pe o perioada
de cel putin un an.
9*istenta conditiilor si cali/icatiilor sta&ilite pentru a putea &ene/icia de aceasta scutire tre&uie
sa /ie dovedite prin intermediul producerii unei anume documentatii in momentul e/ectuarii platii.
8ecretul normativ prevede ca noile dispozitii se aplica do&anzilor si platilor o&li$atorii care au loc
incepand cu 1 ianuarie 2!!4.
8ecretul normativ introduce printer altele o retinere de 3!F din despa$u&irile corespunzatoare
celor care nu sunt rezidenti pentru /olosirea si concesia in /olosinta a utila:elor industriale, comerciale
sau stiinti/ice care se $asesc pe teritoriul statului.
>rgani:area comertului cu vin cu tarile noncomunitare
%r$anizarea comertului cu vin cu tarile noncomunitare se /ace in &aza Re$ulamentului
Consiliului <9 nr.143I1 din 17 mai 1, titlul 1--.
-mportul in <9 al vinului si al altor produse din stru$uri se permite in &aza unei licente de
import, care se eli&ereaza de catre unul din statele2mem&re si este vala&ila pe tot teritoriul comunitar.
<9 aplica un sistem unic de impunere la import pentru toate produsele a$ricole. 0st/el,
produsele a$ricole, inclusiv vinurile care se importa in spatiul comunitar, sunt supuse ta*elor vamale
sta&ilite in Gari/ul 1amal ComunitarIG0R-C.
Cat priveste cota ta*elor vamale pentru vinuri importate, aceasta constituie pentru tarile terte 32
euroI6l.
2+
-mpozitele percepute la importul vinurilor di/era de la o tara la alta. 0ccizele variaza de la !
pana la 32! euroI6l pentru vinurile ordinare si de la ! pana la ))! euroI6l. pentru vinurile spumante.
Ga*a pe valoarea adau$ata variaza de la )F pana la 2)F.
<9 a adoptat noi cerinte calitative mai stricte si un control mai ri$uros al te6nolo$iilor de
producere /ata de tertele tarii, care promoveaza un e*port a$resiv in 9uropa %ccidentala, cu intentia de
a mentine competitivitatea si pozitia dominanta a vinului din tarile <9 pe o piata care a su/erit
sc6im&ari ma:ore.
Acorduri privind comertul cu vin
8in 14 <9 a semnat acorduri &ilaterale privind Comertul cu vin cu 0ustralia, "e*ic, C6ile,
9lvetia, 0/rica de 'ud, acorduri prin care partile se o&li$a sa promoveze livrarea acestor &auturi si sa
asi$ure prote:area reciproca a marcilor si numirilor de vinuri.
Cu un an mai devreme Comunitatea 9uropeana a semnat acorduri cu 3 tari asociate 2 .ul$aria,
<n$aria si Romania, sta&ilind concesiuni comerciale pre/erentiale reciproce pentru anumite vinuri,
modul de desc6idere si administrare a carora a /ost stipulat in Re$ulamentul Consiliului AC9B nr.
33I) din 1! aprilie 1), drept urmare a prevederilor Re$ulamentului Consiliului AC9B nr. (7+I2!!1
din 2( /e&ruarie 2!!1, in care se mentiona, ca incepand cu 1 ianuarie 2!!1 ta*ele vamale aplica&ile la
importurile vinului ori$inar din .ul$aria, <n$aria si Romania sunt suspendate la nivelul si in limitele
contin$entelor tari/are indicate pentru /iecare tara in parte.
9*portul in aceste tari al anumitor produse vinicole ori$inare din cadrul Comunitatii
&ene/iciaza, de asemenea, de scutiri partiale sau totale de ta*e vamale.
-mporturile de vin in cadrul concesiunilor sta&ilite sunt conditionate de prezentarea unui
certi/icat emis de o institutie o/iciala recunoscuta de cele doua parti si inclusa in lista ce se sta&ileste in
comun si care atesta ori$inea si denumirea vinului.
(egimuri pre0erentiale de comert ale ?@
Re$imul de comert pre/erential al <9 reprezinta o e*ceptie din re$ula $enerala de aplicare a
Gari/ului 1amal ComunitarIG0R-C. Pre/erintele in cauza se acorda in /orma contin$entelor tari/are
2
care vizeaza importarea unor mar/uri determinate in cantitati limitate, carora li se aplica un tari/ vamal
redus sau scutiri de ta*a vamala. 8in punct de vedere al politicii economice a <9, scopul acordarii
/acilitatilor date rezida in stimularea activitatilor economice in cadrul pietei comune. 0nume din acest
motiv /acilitatile tari/are se acorda, de re$ula, materiei prime necesare producatorilor din statele2
mem&re ale <9 sau altor mar/uri care constituie su&iectul unor acorduri speciale. Procedura
introducerii contin$entelor tari/are presupune depunerea unei cereri ar$umentate adresate statului2
mem&ru care, la randul sau, actioneaza in interesele producatorilor auto6toni.
Contin$entele tari/are ale <9 se aplica si la alte produse a$ricole, ceea ce permite tarilor2
mem&re ale <9 sa procure din tarile terte produse de care au nevoie, asi$urandu2si, in acelasi timp,
protectia pietei interne.
3. Propuneri
'upra/ata europeana cultivata cu vita de vie reprezinta 4)F din supra/ata mondiala, iar 4ranta,
-talia si 'pania realizeaza cel mai mult din productia <9 2 3!F A4rantaB, 2+.)F A-taliaB si 23,2F
A'paniaB. -talia este printre principalii producatori de vin din 9uropa. 1inul este o &autura cu traditie in
-talia /iind consumat cu mancaruri cat mai diverse ca salatele, /ructele de mare si &ranzeturile /ine. 0tat
la ocazii deose&ite, cat si in mod o&isnuit italienii consuma cu placere un vin &un.
Da nivel mondial, concurenta a crescut, 'tatele <nite devenind al patrulea producator de vinuri.
Garile Dumii 5oi si2au crescut productia in ultimii douazeci de ani de la 1,7F la 21,4F, in detrimentul
<niunii 9uropene. -n <9, importul de vinuri a crescut considera&il, e$aland e*porturile. 'i in -talia
importul de vin a crescut. C6iar daca -talia este printre principalii producatori de vinuri, ca urmare a
$lo&alizarii numerosi producatori de vin au reusit sa patrunda pe piata italiana datorita calitatii vinurilor
o/erite si a preturilor competitive.
8upa supra/ata ocupata cu vita2de2vie, Romania ocupa o pozitie privile$iata in randul tarilor
viticole, ocupand locul ) in <9, dupa aderare Adupa 'pania, -talia, 4ranta si Portu$aliaB si locul in
ierar6ia mondiala Adupa Gurcia, '.<.0., -ran si C6inaB. Prin urmare Romania are un potential ridicat de
crestere a e*porturilor de vin.
-n ceea ce priveste consumul de vin campioni sunt, &ineinteles, /rancezii 2 cu () de litri pe an si
pe locuitor. <rmeaza -talia A(! litriB si Du*em&ur$ A) litriB. -talia se situeaza pe locul doi in ceea ce
priveste consumul de vin. 0cest lucru demonstreaza inca o data ca piata vinurilor in aceasta tara este
/oarte dezvoltata.
3!
<9 este in proces de re/orma a Politicii 0$ricole Comune, si deci si a sectorului de vinuri.
Re/orma sectorului de vinuri este o c6estiune ur$enta pentru <9, deoarece s2au acumulat stocuri de
peste 1) mil. 6l A+,4F din productia totalaB, iar sectorul european /ace /ata cu $reu concurentei de pe
piata $lo&ala.
Pentru Romania, re/orma vinului este o oportunitate, prin masurile pe care le vizeaza, cum ar /i
simpli/icarea prevederilor privind calitatea de e*tindere a rolului or$anizatiilor pro/esionale, alinierea
la practicile oenolo$ice internationale, simpli/icarea si adaptarea politicii privind etic6etarea. -n cadrul
reuniunii, reprezentantii producatorilor au apreciat ca Romania poate promova pe piata europeana mai
multe soiuri de vin de calitate, precum 4eteasca al&a, 4eteasca re$ala, Gamaioasa romaneasca, Crasa,
4eteasca nea$ra, .a&easca nea$ra, Cadarca, 4rancusa, .usuioaca de .o6otin etc.
4iind in $eneral persoane desc6ise, cu spirit de initiative, curioase sa descopere lucruri noi, nu
va /i $reu sa2i convin$em pe consumatorii italieni de avanta:ele vinurilor o/erite de Romania. Calitatea
este principala caracteristica care nu tre&uie ne$li:ata. Cradul de ocupare a /ortei de munca si nivelul de
trei su&liniaza /aptul ca italienii nu sunt sensi&ili la pret ceea ce inseamn aca un pret scazut a vinului la
o calitate mai sla&a nu ii va atra$e. Prin urmare accentul tre&ui pus pe calitate pentru a putea patrunde
cu success pe aceasta piata.
-nte$rarea in <9 inseamna atat oportunitati cat si riscuri pentru producatorii romani de vinuri.
Prin urmare, valori/icarea potentialului viticol de care dispune Romania, in vederea o&tinerii unor
avanta:e competitive sustena&ile pe pietele e*terne, impune crearea si promovarea unei identitati a
vinului romanesc, care sa2l /aca vizi&il pe ra/turile supermar#eturilor din 9uropa, 0sia sau Rusia.
9ste o tara ce detine o importanta /orta de munca, 4!F din totalul populatiei A)+,1!3,!33B si are
o economie industriala diversi/icata, cu un venit pe cap de locuitor apropriat unor ri ca 4ranta si
"area .ritanie. 9ste a cincea producatoare industriala din lume si a treia tara vizitata de turisti. Prin
urmare un motiv in plus pentru comercializarea de vin in -talia este locul pe care aceasta se situeaza din
punct de vedere al numarului de turisti. Guristii nu doresc numai sa viziteze locuri ci sa se si distreze in
&aruri, restaurante. 0st/el ca si turistii contri&uie la cresterea consumului de vin.
9ste cunoscut /aptul ca in -talia e*ista o mare comunitate de romani, plecati sa lucreze temporar
sau de/initiv in aceasta tara. 0vand in vedere numarul imi$rantilor romani, am putea considera ca este
pro/ita&il sa e*portam vin in aceasta tara numai pentru aceasta cate$orie de consumatori. 1inuri
speci/ic romanesti cum este /ereasca re$ala sunt pre/erate de romanii a/lati departe.
Ca urmare a analizei mediului de mar#etin$ din -talia se poate a/irma cu incredere ca e*portul si
comercializarea de vin speci/ic romanesc este posi&ila. Principalele ar$umente pentru sunt7
-talienii sunt pe locul doi in ceea ce priveste consumul de vin
31
Piata vinului din -talia este in plina dezvoltare
-talia trece printr2o perioada de crestere economica
0drearea la <9 a Romaniei /aciliteaza importul de vin in aceasta tara
De$islatia cu privire la importul de vin in aceasta tara este una permisiva
5umarul de romani, potentiali consumatori de vin remanesc este /oarte mare
-talienii sunt din /ire personae desc6ise si curioase
Calitatea si calitatile vinului il /ac competitiv pe o ast/el de piata dezvoltata
1inul romanesc poate /i comercializat cu succes atat in principalele lanturi de ma$azine cat si in
anumite localuri cu speci/ic romanesc si nu numai.
4. %&iective de mar#etin$
4.1. 'e$mentul int
'e$mentul tinta ales este /ormat din consumatorii constienti, persoane care cumpara vin de la
supermar#eturi, iau in considerare raportul calitateIpret, si sunt dispusi sa incerce vinuri noi de pe piata
provenite din strainatate. 1arsta celor vizati este intre 2! si 4) de ani. Gar$etul este compus din trei
cate$orii de consumatori7 $ospodinele, sau capii de /amilie care /ac cumparaturile pentru intrea$a
/amile sam&ata in mod deose&it si tinerii sin$uri. 0cestia cumpara vinul pentru consum imediat, nu
pentru a2l pastra.
'e$mentul ales reprezinta apro*imativ 3!F din totalul consumatorilor. 8in acestia se doreste ca
cel putin 1! F sa devin consumatori de /eteasca re$ala. Consumul de vin este de apro*imativ 4+ litri pe
cap de locuitor
1
, consumul total /iind de +,) mil de 6ectolitri pe anul 2!!).
1inul se adreseaza in mod deose&it satis/acerii nevoilor 6edonice. 0m putea situa vinul pe
treapta nevoilor de stima in cadrul piramidei lui "aslo@.
1inul este perceput di/erit din punct de vedere al nevoilor satis/acute. 'unt consumatori care
&eau vin din pasiune, pentru care de$ustarea si consumul a devenit un stil de viata, este vor&a de
specialistii din acest domeniu. 8e asemenea sun consumatori pentru care consumul de vin a devenit un
viciu datorita cantitatilor prea mari consumate precum si a altor cauze. 0ltii in sc6im& considera
sanatos si important sa consume /recvent o cantitate moderata de vin. "ai sunt si consmatori pentru
care vinul este o &autura consumate numai la ocazii deose&ite.
1
6ttp7II@@@.@inene@s.itIinde*.p6p3c\detailPid\+!!1Pdc\11
32
Potrivit specialistilor din domeniu7
1. 1iticultura \ viata concordanta cu natura, parte a $enezei
2. -nceputul, dezvoltarea, de/initivarea si utilizarea produsului este parte a s/erei cunoasterii si trairii a
viticultorului
3. Produsul 1-5 are ca scop in sine savoarea, &ucuria de viata, mi:loceste o atmos/era placuta si trairi
de neuitat
4. 1inul /aciliteaza comunicarea intre oameni
Concluzie7
1iticultura este izvorul valorii proprii a /iintei umane]
4.2. Criterii i varia&ile de se$mentare
-dentitatea consumatorilor de vin in -talia este individualizata in sapte pro/ile psi6olo$ice ale
celor care cumpara si &eau vin in -talia. Ce vinuri sunt &aute si de ce, cine sunt cei care au putere de
in/luneta in luarea deciziei cu privire la vinuri, de unde se cumpara vinul3
-luminatul ADT-lluminatoB
2
7 a/lat in var/ul clasi/icarii, este cel care dupa un lun$ process de
initiere, dupa ce a studiat si a urmat s/aturile $6idurilor, dupa ani de /recventare a lumii vinului, a reusit
sa2si /ormeze un $ust autonom si, mai puternic decat ratiunea, se ridica deasupra s/aturilor e*pertilor.
5u prea tanar ca varsta, are e*perienta cu privire la vinurile italiene si /rantuzesti, dar si a altora. 0le$e
si &ea doar soiurile care2i plac. -i place sa cumpere sticlele de vin direct de la producatori, pe care ii
conoaste, in ma:oritate, personal, in caltorii /recvente in care parcur$e pas cu pas pivnitele din zona.
Conserva sticlelele deose&ite cel putin zece ani inainte de a2l &ea, pentru ca alt/el ar comite o mare
$reseala, pentru unele va astepta peste 3! de ani.
Pro/esorul A-l Pro/essorinoB7 cunoaste pe dina/ara topurile specialistilor si a revistelor de
specialitate cele mai importante, enumerand cu si$uranta soiuri de vin si editii remarcate de critici an
de an. 9 a&onat la reviste de specialitate Ade la Cam&ero Rosso la Uine 'pectatorB pe care le ras/oieste
cu aceeasi pasiune cu care altii citesc reviste mondene. "er$e in strainatate numai in vizite la pod$orii
si producatori /aimosi, dar adora sa interpreteze si rolul de descoperitor de noi si mici tezaure
etnolo$ice, pe care ii place sa le recomande la prieteni e*perti. 4recventeaza zone dedicate vinului.
Cumpara vinuri din locuri in care are incredere, de la licitatii sau direct de la producatori, in urma unei
2
6ttp7II@@@.@inene@s.itIinde*.p6p3c\detailPid\(+2)Pdc\7
33
documentari indelun$ate. Conserva vinul in pivnita sa /oarte or$anizata.isi sporeste cunostinte cu
a:utorul carilor, cursurilor de inalt nivel, de$ustarilor e*clusive, pentru care c6eltuie mult, dar cel mai
mult c6eltuie pentru cumpararea vinurilor &une, deose&ite, pe care le imparte cu putini prieteni, toti
pasionati de vin ca si el, in cadrul unor de$ustari speciale.
Principiantul A-l PrincipianteB7 s2a apropiat de putin timp de lumea vinului. 4recventeaza cursuri
de de$ustare si incearca sa intelea$a in ce soiuri de vin sa investeasca pentru a2si /orma o mica pivnita.
'e considera e*pert cu cei care stiu mai putin decat el, dar ramane tacut in /ata celor care il contrazic cu
ar$umente. Citeste reviste de specialitate nou aparute /oarte in vo$a. Cumpara vin din supermar#et2
urile mai &ine aprovizionate si incepe sa /recventeze cu retinere enotecile.
"odelatorul A-l "odaioloB7 daca toti zic ca vinul este =trend>? /ace tot ce poate ca sa devina un
e*pert. -u&este sa /ie mereu in centrul atentiei. 8aca e &ar&at incearca cu aceasta metoda sa cucereasca
vreo /emeie, da# este /emeie pentru a avea o alura de &una cunoscatoare, distin$andu2se de cele care
vor&esc numai despre moda si vreme. -nvesteste in vinurile recomandate de specialisti, in timp ce in
mod normal ar ale$e /oarte usor mancaruri moderne in locul celor ra/inate. 8upa ce moda vinului va
trece va darui totul si se va concentra /ara re$rete spre altceva mai in vo$a.
'anatosul A-l 'alutistaB7 urmeaza un re$im ve$etarian sau este preocupat de mancarea sanatoasa.
5u /umeaza si nu &ea &auturi alcoolice tari, darn u re/uza un pa6ar de vin &un. 0le$e numai vinuri
naturale de ori$inea carora e a&solut si$ur, orientandu2se spre productii destinate anumitor cate$orii.
"ai putin interesat de $ust decat de compozitia sa e dispus sa alea$a un vin care nu e per/ect din punct
de vederete6nic in /avoarea certi/icarii.
Consumatorul constient A-l Consumatore consapevoleB7 Cumpara sticle de la supermar#et, are
incredere in marcile cunoscute, /ara sa c6eltuie prea mult. Cumpara vinul cum cumpara paste sa u
&iscuiti, cautand un &un raport calitateIpret. <n tar$et compus din $ospodine, tineri sin$uri, capi de
/amilie care /ac cumparaturile sam&ata si incearca sa nu c6eltuie prea mult. 9i sunt cei care vor $usta
primii vinurile straine, care sosesc pe ra/turile ma$azinelor, curiozitati etnolo$ice care te /ac sa visezi
ca esti departe cu numao ) euro sticla. Cand are un vin &un il &ea imediat considerand ca e mai &ine
mai devreme decat prea tarziu.
Consumatorul indi/erent A-l Consumatore indi//erenteB7 iata ca vinul este tot timpul &aut, inca
dinainte sa /ie la moda si in continuare indi/erent de ceea ce se intampla in :ur. -l &ea la pranz, la cina,
cu re$ularitate si in cantitati discrete. Pentru el vinul este numai de doua /eluri rosu si al& si il cumpara
de o&icei de la supermar#et.
8in totalul /amiliilor italiene 4!,7F cumpara vin, numarul lor crescand /ata de anul precedent.
34F din consumatori /olosesc vinul ca aperitiv, acestia /iind in ma:oritate persoane tinere.
34
0le$erea vinului este determinata de parerea e*pertilor A43,+FB si de cost A32,FB.
Hona pre/erata de provenienta este 'icilia A)+,FB, urmata de Pu$lia A23,3FB
'e$mentarea pieei vinurillor se poate /ace in /unctie de urmatoarele caracteristici7
1.vrst7 2!23) ^ vin ca aperitiv
3)2)) ^
Peste ))^
2. se*7 masculin
/eminin
4. culoarea
1in rosu 3,+F
3
1in al& (,2F
(. cantitatea de za6ar
vin sec
vin demisec
vin dulce, demidulce
7. venit
ridicat
mediu
scazut
+. pretul acceptat
4

32F 2 1! 1) euro pe sticlaO
2F 2 ) 1! euroO
1+F 2 1) 2! euroO
F 2 2! 3! euroO
+F 2 peste 3! euroO
4F 2mai putin de ) euro pe sticla
3
6ttp7II@@@.@inene@s.itIinde*.p6p3c\detailPid\(+2)Pdc\7
4
6ttp7II@@@.@inene@s.itIinde*.p6p3c\detailPid\+!77Pdc\+
3)

Dista avanta:elor semni/icative cutate de consumatorii de vin cuprinde urmatoarele7 calitate,
culoare, marca, cantitatea de za6ar, pretul, am&ala:ul si cantitatea de alcool.
Ln /uncie de di/erenele privind avanta:ele urmrite de consumatorii italieni la vin acetia sunt
$rupai n se$mente distincte.
4iecare se$ment acord importan di/erit avanta:elor o/erite de produs.
'e$mentul 1 cuprinde consumatorii care decid s cumpere acest produs lund n considerare n
primul rnd calitatea. 9i consuma numai vinuri de calitate, pe care le pastreaza o perioada de tipom in
pivnita personala, pretul este o caracteristica neimportanta. Conteaza in primul rand calitatea si
marca.sunt avute in vedere si copozitia de za6ar culoarea compozitia de alcool.
'e$mentul 2 este /ormat din consumatorii pentru care este important raportul calitate pret. 9i
sunt sensil&ili la pret dar au anumite cerinte in ceea ce priveste calitatea, iau in considerare marca si
tipul vinului adi# continutul de za6ar.
'e$mentul 3 este /ormat din persoane care pre/era vinul al&. Principala caracteristica avuta in
vedere este culoarea. 8e asemenea sunt avute in vedere pretul si calitatea ca si cantitatea de za6ar.
'e$mentul cuprinde consumatorii care &eau vin dulce sau demidulce. 9i tin cont in principal de
cantitatea de za6ar dar este importanta si culoarea, calitatea, marca sau pretul.
4.3. Rezultatele ateptate
Potrivit previziunilor e/ectuate di cramele recas, producatoare a vinului 4eteasca Re$ala2Gerra
8acica va e*porta apro*imativ 2 milioane de sticle de vin catre 0sia, 9uropa si 'tatele <nite. ) F din
cantitatea e*portata va a:un$e in ma$azinle din -talia, respective 1!!.!!! de sticle de vin, ceea ce
inseamna 7.)!!.!!! de litri.
3(
Pretul
Calitatea
1inul
Cantitatea de za6ar
"arca
0m&ala:ul
Culoarea
Cantitatea de alcool
-n 2!!), Cramele Recas a e*portat o cantitate de 1.7!!.!!! de sticle de vin, !!! de .a$ .o*2
uri de 3 D si )).!!! de litri vin vrac. Pentru anul acesta insa, compania intentioneaza sa e*porte doar
vin im&uteliat in sticle de !.7) D, respectiv !.2)! D si !.37) D, sau am&alat in .a$ .o* de 3D,
renuntand la e*portul vinului in vrac.
Principalele tari catre care Recas e*porta actualmente sunt 0ustralia, 0ustria, .el$ia, -talia,
Canada, 8anemarca, Cermania, _on$ Won$, Japonia, Worea de 'ud, "alta, "area .ritanie, Rusia,
'lovacia si 'tatele <nite.
Preturile de des/acere ale vinurilor de Recas in a/ara tarii variaza intre ),)! si 7,)! 9uro per
sticla, iar vinul din $ama Reserva de Recas a:un$e in medie la pretul de 1!,)! de 9uro pe sticla.
-n 2!!), compania a raportat o crestere de )(F a vanzarilor, pana la nivelul de (,4 mil. euro.
Pentru acest an, Cramele Recas estimeaza o crestere a ci/rei de a/aceri cu apro*imativ 2!F, pana la 7,7
mil. 9uro, respectiv 3+).!!! euro numai din vanzarile de vin in -talia.
). "i*ul de mar#etin$
).1. Politica de produs
8atorita asemanarii culturale dintre Romania si -talia, mediului natural, consumului de vin in
aceasta tara, produsul va /i vandut /ara nici o modi/icare. 8oar etic6eta va avea si prezentare in lim&a
italiana.
'tandardizarea presupune o/erirea aceluiasi produs atat in tara cat si in strainatate, duce la
diminuarea costurilor, dezvoltarea produsului, economia de scara. Comple*itatea activitatii este mai
redusa si mar#etin$ul e*tern este usurat cand acelasi produs se vinde si in alte tari. -nvestitiile se
recupereaza mai repede in acest mod.
4eteasca re$ala este recomandata a se consuma alaturi de peste, /ructe de mare si carne al&a,
este in concordanta cu re$lementarile le$ale si o&isnuintele reli$ioase sau sociale.
4eteasca Re$ala este un soi auto6ton, dominant intre vinurile al&e seci pentru prospetimea,
vinuozitatea si /ructuozitatea sa, cu un par/um mai putin pronuntat, dar cu o aroma care il di/erentiaza.
1inul se impune prin ec6ili&rul sau in componente. 0ciditatea deseori mai ridicata decat la celelalte
vinuri din pod$orie, ii imprima o nota de vioiciune /oarte atractiva pentru multi consumatori.
0ceste insusiri au /acut ca acest vin sa /ie cautat din Romania pana in indepartata Japonie,sa /ie
apreciat pe pietele e*terne e*i$ente ca '.<.0., 0n$lia, 0ustralia, .el$ia,
1inul este am&alat in sticla .ordeau* inalta, al&a, 7)! m
).2. Politica de distri&uie
37
Canalele de distri&utie pot /i caracterizate prin numarul de veri$i e*istente la nivelul /iecarui
canal. Da nivelul /iecarei tari pot /i identi/icate mai multe canale de distri&utie7
Canalul /ara veri$i sau canalul de distri&utie directa este reprezentat de producatorul
care isi vinde sin$ur produsul direct consumatorului /inal.
Canalul cu o veri$a are un sin$ur intermediar, care poate /i un detailist.
Canalul cu doua veri$i are doi intermediari. Pe piata &unurilor de consum, acestia sunt
de re$ula, un an$rosist si un detailist.
Canalul cu trei veri$i are trei intermediari
8e asemenea, pot e*ista canale de distri&utie cu mai multe veri$i A pana la sase veri$i
intermediare B.
8istri&uitorii cumpara &unurile de la producator si au independenta mai mare,isi asuma
ma:oritatea riscurilor pentru toate produsele manipulate.,indeplinesc o mare varietate de /unctii de
import si e*port cu ridicata,cumparand si vanzand in alte tari.
1anzand unui intermediar indirect Adin aceeasi taraB producatorul minimizeaza riscul si costul
implicarii pe pietele straine si pierde controlul produsului de2a lun$ul canalului de distri&utie.
Gransportul se va realiza cu G-R2uri.Costul transportului rutier este mai mic decat
aerian,naval.'e calculeaza un nivel optim al stocurilor ca masura de asi$urare contra unor de/ectiuni
neprevazute in sistemul lo$istic.8isponi&ilitatea de te6nolo$ii de comunicatii in/luenteaza in mare
masura timpul de prelucrare a comenzii.
-n ciclul lo$istic produsele tre&uie pre$atite pentru manipulare si transport2sticlele vor /i puse in
navete de plastic,/iecare sticla in locul ei,navetele asezate in interiorul camioanelor .
3+
).3. Politica de pre
Pretul este determinat de /actori interni ai /irmei, /actori privind piata, /actori de mediu.
4actori interni ai /irmei7
2Costul de productie
2'trate$ia /irmei
2Gari/ele
2Ga*ele
4actori privind piata
2Cererea consumatorului
2 Competitia
4actori de mediu
2Gari/e vamale
2Ga*e locale
2.ariere necomerciale
2Rata in/latiei
2Re$lementarile $uvernamentale
24luctuatia ratei de sc6im&
2Honele li&ere
Producator Consumator
Detailist
Angrosist Detailist
Angrosist 1 Angrosist
Detailist
3
28umpin$ul
2Preturile de trans/er
2Cotatiile de pret
'e aplica strate$ia pretului moderat pentru a cuceri o parte rezona&ila din piata si evitandu2se
raz&oiul preturilor.
).4. Politica de promovare
).4.1. Reclama2cel mai utilizat mi:loc mi:loc pe care il au /irmele pentru a se /ace cunoscute.
9a stimuleaza cererea si relie/eaza avanta:ele si modul de /olosire a produsului.
%&iectivele reclamei vor /i7
1. cresterea $radului de constientizare a consumatorului sau a cumparatorului privind marca in
$eneral,
2. marirea volumului vanzarilor produsului sau a partii de piata in randul consumatorilor .
-n raport cu aceste o&iective reclama va avea /unctiile7
anuntare,
atra$ere,
e*tindere,
realizareAo/erte specialeB.
'e va /ace o reclama a marcii, la nivel re$ional, un mesa: emotional, in lim&a italiana, dar nu o
reclama comparativa intrucat in -talia sunt restrictii severe asupra acestui tip de reclama. 'e va /ace
reclama la radio, in presa, panouri pu&licitare.
).4.2. Promovarea vnzrilor, tr$uri i e*poziii internaionale
Promovarea vanzarilor reprezinta un e/ort pe termen scurt indreptat spre consumator pentru
atin$erea o&iectivelor7 cumpararea imediata a produsului, atra$erea cumparatorului in ma$azin,
pri:inirea reclamei si a e/ortului de vanzare. Promovarea vanzarilor tintita spre consumator cuprinde
cupoanele, premiile, cadourile, reducerile la pret in ma$azin, a/isa:e, o/erte speciale. -n -talia primele 3
te6nici de promovare sunt7
reduceri de pret in ma$azin,
cadouri, sunt limitate la +F din valoarea produsului
4!
cupoane.
Gar$urile internationale ; ideale pentru noii consumatori si potentialii distri&uitori,o/era
/irmelor posi&ilitatea de a se intalni cu clientii potentiali intr2o atmos/era mai putin /ormala.
Gar$uri internationale7
1. Dondon -nternational Uine Grade 4air
@@@.london@ine/air.com
2. Pro@ein A8usseldor/B
@@@.messe2duesseldor/.de
3. 1ine*po A.ordeau*B
@@@.vine*po./r
9*pozitiile internationale sunt sunt or$anizate de o sin$ura /irma, au caracteristicile tar$urilor
internationale, sunt costisitoare, dar pot acoperi piete nedisponi&ile si ii dau /irmei monopolul de a
e*pune.
).4.3. "ar#etin$ pe -nternet
%rice /orma de mar#etin$ urmareste sa aduca o/erta in atentia clientilor potentiali.
Pu&licitatea clasica e in cadere li&era. 0stazi sunt prea multe companii, prea multe produse,
prea multa pu&licitate. 5u mai suntem atenti la pu&licitate.
8in ce in ce mai des inaintea unei ac6izitii cautam cu Coo$le. -ncercam sa ne aducem aminte ce
&randuri cunoastem sau ce ma$azine. 8aca le $asim printre primele rezultate, ale$em dintre ele. 8aca
nu, comparam ce $asim, ne in/ormam, luam adrese si numere de tele/on. Cand a:un$em in ma$azine
stim de:a ce vrem.
8isponi&ilitatea internetului are o mare importanta prin /aptul ca distanta si timpul se elimina.
Comunicarea personala cu consumatorul a /ost dintotdeauna visul comerciantului. Prin /olosirea
internetului mesa:ele electronice aduc comerciantii direct in calculatorul consumatorului.
8eocamdata, cea mai o&isnuita utilizare a mar#etin$ului on2line este o/erirea in/ormatiilor despre /irme
si produsele lor. Cranitele $eo$ra/ice dispar.
8intre metodele consacrate de mar#etin$ pe -nternet si reclama online, promovarea site2urilor
@e& prin intermediul motoarelor de cautare s2a impus la ora actuala ca cea mai pro/ita&ila varianta de
pu&licitate pe -nternet, in primul rand datorita costurilor zero, in al doilea rand datorita vizitatorilor de
calitate pe care ii $aranteaza aceasta metoda de ridicare a audientei site2urilor @e&.
41
"otoarele de cautare sunt pro$rame special proiectate sa e*ploreze @e&2ul, deplasandu2se
automat de la un site @e& la altul pe calea le$aturilor e*istente intre site2uri. 5u e*ista interventia
operatorului uman, in $eneral intre$ul proces de investi$are a @e&2ului, cule$ere de in/ormatii si
clasi/icare a acestora realizandu2se prin mi:locirea ro&otului.
Re$ula vala&ila la inscrierea site2ului in directoare @e&, respectiv motoare de cautare7
%rdinea de promovare a unei pa$ini @e& AsiteB ar tre&ui sa /ie mai intai inscrierea in directoarele
@e&, apoi in motoarele de cautare. 0cest lucru deoarece este total nerecomandata utilizarea oricaror
te6nici de optimizare mai mult sau mai putin arti/iciale atunci cand site2ul sau pa$ina urmeaza sa /ie
revizuite de un operator uman.
8incolo de acest s/at cu caracter $eneral, activitatea de mar#etin$ pe -nternet a*ata pe procedee
de optimizare pentru motoarele de cautare Ain en$leza E'9" \ 'earc6 9n$ine "ar#etin$EB, are ca scop
/inal surclasarea site2urilor concurentei in clasamentele $enerate de motor la o cautare dupa un termen
oarecare.
.
.i&lio$ra/ie
1. Wotlel, P6ilip ; "ana$ementul mar#etin$ului, editura Geora, 2!!1, .ucuresti.
2. 'asu, Constantin ; "ar#etin$ international, editura Polirom, 2!!1, -asi.
3. @@@.$ov.it
4. @@@.encarta.com
). @@@.&ritanica.com
(. @@@.@i#ipedia.com
7. @@@.istat.it
+. @@@.tesoro.it
42
. @@@.&ancaditalia.it
1!. @@@.uic.it
11. @@@.@in@n@s.it
12. 6ttp7IIroma.mae.ro
0ne*e
Succes romanesc la Salone del 6usto& Torino 2006 Noiem*rie 2006
-n perioada 2(23! octom&rie 2!!( a avut loc la Gorino cea de2a (2a editie a 'alone del Custo,
un eveniment de mare anver$ura in or$anizarea 0sociatiei 'lo@ 4ood, a Primariei orasului Gorino si a
$uvernului Re$iunii Piemonte si unde, printre e*pozanti, s2au a/lat si producatorii de vinuri si produse
alimentare traditionale romanesti.
Participarea 0P91 Romania la actuala editie a 'alonului cu trei dintre mem&rii sai7 Cramele
_ale@ood, Carl Re6 Uiner> si Provinum, s2a produs in cadrul proiectului =8ezvoltarea turismului si
a$ro2turismului in Romania si "untene$ru?, proiect /inantat de Re$ione Piemonte si pus in opera de
catre Centro 9stero Camere di Commercio Piemontese din Gorino, in cola&orare cu CC-., Camera de
43
Comert si -ndustrie .ucuresti. 'alone del Custo 2!!( a &ene/iciat de prezenta a /oarte numerosi
producatori de produse traditionale din peste 3) de tari ale lumii si a /ost vizitat de peste 1!! mii
vizitatori, atat specialisti, cat si simpli iu&itori ai unei alimentatii diversi/icate si ec6ili&rate, pe scurt
sanatoase. -n cadrul 'alonului, la loc de cinste s2au a/lat =Da&oratoarele $ustului?, editia din acest an
numarand aproape 17! de ast/el de mani/estari. -n ceea ce priveste Romania, tara noastra a participat in
cadrul Da&oratorului cu indicativul D!1 =Romania ; "ania?, pro$ramat in ziua de sam&ata 2+
octom&rie, intre orele 1+7!!2173!, unde o selecta audienta a de$ustat si a dat o inalta apreciere
produselor noastre traditionale si vinurilor romanesti. Da&oratorul nostru a avut sansa sa /ie condus de
catre 1alter .ordo, o somitate in materie de $usturi A"aster o/ 4oodB, pro/esor la <niversitatea de
stiinte $astronomice din .ra ACuneoB, autor a numeroase carti si al&ume ce aduc elo$iu produselor
unice, de mare tipicitate si speci/icitate, atat italiene, cat si straine, ceea ce a avut darul sa2i con/ere un
plus de valoare. 1inurile romanesti, de$ustate si apreciate de audienta, au /ost 4eteasca 5ea$ra 2!!!
EPra6ova 1alle> 'pecial ReserveE, Pinot 5oir 2!!2 EPra6ova 1alle>E, "erlot 2!!4 EDa CetateE, 5oir
de Roumanie 2!!4 E1al 8unaE, RosV de Roumanie 2!!) E1al 8unaE, 4eteasca Re$ala 2!!2 EGerra
8acicaE. 8in randul audientei, tinem sa remarcam prezenta renumitului "arco 'a&ellico, :urnalist si
sommelier, redactor al ziarului ECam&ero RossoE si redactor se/ al E1ini dR-taliaE, autor a numeroase
carti si al&ume, dar si realizator al unei &ine2cunoscute emisiuni eno$astronomice de televiziune
=Car$antua?, dedicata calatoriei in lumea celor cinci simturi, ce se di/uzeaza pe canalul tematic
ECam&ero RossoE de la R0-2'0G. 8e notat /aptul ca "arco 'a&ellico s2a numarat si printre vizitatorii
standului Romaniei de la 'alonul 1inului 2!!).
'ursa7 0P91 Romania
Din#7 apev@wineromania.com
Vinul romanesc - succes la cea mai titrata competitie mondiala !ru"elles #$$%
!"#!4#!!$
" M%DA&'': M()*A+&A) )OMA,'A - $. /',CO, /)A,C%A #1. 0A&%1OOD /',()' )OMA,'A - 1 S' /',A)+% #1
'n perioada 21.!2.!!$#!.!4.!!$ s#a desfasurat in 3elgia cel de#al 1#lea 4Concurs Mondial 3ru5elles !!$6 dedicat 7inurilor si produselor
alcoolice deri7ate. Aceasta competitie atrage cel mai mare numar de probe din lume supuse 8uri9arii. in raport cu celelalte competitii in
domeniu. Concursul s#a desfasurat in pitoreasca localitate Ostende. situata la distanta de cca. 1!! km de capitala tarii. pe malul Marii
,ordului. Dealtfel denumirea acestei competitii 4Concurs Mondial 3ru5elles6 si#a capatat de8a statutul de brand. de marca. deoarece o parte
din precedentele editii s#au desfasurat in diferite orase din 3elgia. Mai mult. pentru editia din anul urmator s#a stabilit de8a desfasurarea lui in
Portugalia# la &isabona. la in7itatia celui mai mare producator de dopuri de pluta din lume - firma Amorim.
Competitia a a7ut ca obiecti7e. pe langa e7aluarea calitatii 7inurilor pre9entate in concurs si o importanta componenta comerciala. alaturi de
o buna imagine a acestui produs#aliment. Ca o concreti9are a acestei componente. in urma 8uri9arii probelor si a ierar:i9arii acestora. se 7a
intocmi pana in luna septembrie !!$ 4G:idul primelor 1!!1 7inuri medaliate in Concursul Mondial de la 3ru5elles6. lucrare ce se 7a edita in
1.!!! e5emplare. in limbile de circulatie internationala si in care toate 7inurile 7or fi comentate de degustatori. fiind insotite de sfaturi
gastronomice si inclu9and numele si adresele producatorilor. Acest g:id 7a fi ofertat cu precadere presei de specialitate. asociatiilor de
producatori de 7in. distribuitorilor. librariilor si ambasadelor.
Cate7a elemente statistice:
# numarul total de probe pre9entate in concurs : 4.;;; <fata de 4=2 in !!4>
# 4; tari participante. )omania inscriind in concurs " probe.
# 8uriul a a7ut in componenta 1?2 e5perti din 42 tari. apartinand unei largi categorii de profesiuni adiacente 7inului : degustatori e5perti.
oenologi. cadre uni7ersitare de specialitate. 8urnalisti din presa 7inului si a gastronomiei. specialisti din marile retele de :oteluri si
44
restaurante. personalitati din domeniu 7iti#7inicol.
# au fost alcatuite 2 comisii de degustare#8uri9are <2! pentru 7inuri si pentru bauturi alcoolice>. toti distribuiti omogen in fiecare comisie de
degustare@
# 9ilnic s#au degustat circa $! probe pentru fiecare degustator@
# au fost acordate conform standardelor Oficiului 'nternational al /iei si /inului ma5. 1A2 din totalul probelor medaliate cu urmatoarele
distinctiile : Marea Medalie de Aur. Medalia de Aur si Medalia de argint. re9ultate ce pot fi accesate de pe site#ul BBB.cuncoursmondial.be
Altfel de date statistice:
# ?.!!! fise de apreciere sen9oriala scanate@
# ="! ore de degustare
# 1"4! metri. distanta reali9ata daca s#ar alipi toate mostrele din concurs@
# 1;2! Cm parcursi de c:elnerii care au deser7it cele 2 8urii@
# 12$! medalii acordate in 2 9ile
)omania a participat la aceasta competitie cu 4 degustatori : conf. dr. Dan 3oboc <Presedinte e5ecuti7 ADA) >. dr. Georgel
Costac:e< Director General SC /incon /rancea >. 'ng. /asile Sa7a < Director e5port SC +o:ani SA >. toti membri ai ADA) si ing. Aurelia
/isinescu < Director General Cramele 0alleBood >.
Din cele " probe pre9entate in concurs de )omania. " au primit medalii < cca. 2!D >. success de necontestat al 7alorii 7inurilor noastre intr#
o competitie atat de 7asta si semnul unei competente selectii a mostrelor din partea producatorilor.
Aceste medalii au fost acordate dupa cum urmea9a :
# Medalie de Aur : )ai de Murfatlar. Grand reser7e !!1@
: &acrima lui O7idiu@
# Medalie de Argint : C:ardonnaE *erma ,oua !!2
: C:ardonnaE 2 0a !!
: Merlot Sec de Murfatlar !!4. toate 7inurile de pana acum apartinand SC /ie /in Murfatlar
: Merlot Prince Matei de la SC /inarte
: C:errE +ree 0ill # Merlot !!! # 0aleBood )omania /inuri
: /inars Miorita FO 1??2. apartinand SC /incon /rancea. la categoria bauturi spirtoase.
'nscriindu#se in cele 12 Concursuri internationale de 7in desfasurate sub egida Oficiului 'nternational al /iei si /inului. a 2#a editoe a
Concursului 'nternational de /inuri de la 3ucuresti 7a a7ea loc in luna aprilie !!;. Consideram ca iminenta integrare in (niunea %uropeana
7a face din acest concurs international desfasurat la 3ucuresti <cel mai estic concurs din %uropa> un punct de referinta al oenologiei
europene si un e5celent prile8 de intalnire a cererii si ofertei de 7inuri de certa calitate recomandate de cartea de 7i9ita obtinuta la aceasta
competitie internationala. Ca si la Concursul 'nternational 3ucuresti !!4. unde SC M()*A+&A) )OMA,'A SA a obtinut un numarr record
de medalii <"> Concursul de la 3ru5elles confirma calitatea 7inurilor produse in )omania. noua re7enindu#ne misiunea de a sublinia ca din
cele " distinctii acordate )omaniei. SC M()*A+&A) )OMA,'A SA a obtinut $. celelalte 2 medalii fiind obtinute. de asemenea. de
producatori abonati la distinctii internationale. atat Murfatlar )omania cat si /incon /rancea fiind membri ai organi9atiei noastre.
Patronatul ,ational al /iei si /inului si Asociatia Degustatorilor Autori9ati din )omania recomanda producatorilor de 7in din tara noastra
participarea la competitiile mondiale. aceasta fiind o bun aoportunitate pentru )omania de a#si recastiga dreptul de brand comercial in dura
competitia mondiala a 7inurilor.
VIN&L ROMANE'( 'I-A DE'EMNAT (A'TIGATORII
!#11#!!;
/ineri. 1! noiembrie !!;. a a7ut loc la Palatul Parlamentului din 3ucuresti cel mai important e7eniment de comunicare al 7inului romanesc:
GALA VIN&L&I #$$). Consideram ca e7enimentul organi9at de Patronatul ,ational al /iei si /inului si 13*AG+G s#a do7edit a fi un succes
atat datorita interesului manifestat de catre in7itati <peste 2!! de persoane # amintim aici numai un singur nume rele7ant pentru ni7elul
manifestarii@ Donato C:iarini. noul repre9entant al Delegatiei Comisiei (niunii %uropene la 3ucuresti>. cat si datorita importantei Premiilor
acordate.
/inul romanesc a fost principalul actor al Galei iar acest lucru este confirmat de lista Premiilor 'ndustriei /inului !!;:
1. Cel mai bine vandut vin alb DOC imbuteliat la 0,75 l
G)ASA D% CO+,A)' !!4 - SC CO+,A)' SA
2. Cel mai bine vandut vin rosu DOC imbuteliat la 0,75 l:
P',O+ ,O') !!$ - SC M()*A+&A) )OMA,'A SA
3. Cel mai bine vandut vin spumant:
C(/%% 'MP%)'A& A,G%&&' - SC AS+%S% P)OD(C+'O, S)&
4. Cel mai medaliat vin la concursurile internationale recunoscute de O.I..:
*%+%ASCA ,%AG)A !!4 # SC /',CO, /)A,C%A SA
5. Cea mai e!tinsa supra"ata cultivata cu vita de vie nou in"iintata:
SC H'D/%' S)&
#. Cea mai buna campanie de promovare de produs:
IM()*A+&A) /',(&6 # SC M()*A+&A) )OMA,'A SA
7. $pecialistul anului:
COS+AC0% G%O)G%& # SC /',CO, /)A,C%A SA
%. &'uturu(a mica& acordat pentru micii producatori:
CASA DA/',O # SC (,'COM P)OD(C+'O, S)&
). *remiul &+adu ,nton +oman&:
COSM', G'D()%A, - +%&%/'G'(,%A )OMA,A
10. *remiul special acordat de catre -'./012:
ASOC'A+'A P)OD(CA+O)'&O) S' %FPO)+A+O)'&O) D% /',
11. *remiul special acordat de catre revista 34edia 5 ,dvertisin(6:
SC M()*A+&A) )OMA,'A SA
IPentru curgerea si limpe9imea comunicarii. precum si pentru felul in care a imbuteliat fiecare campanie de#a lungul anului6
4)
12. *remiul special acordat de catre revista 3*la7bo7 +omania6:
I&acrima lui O7idiu 1J # SC M()*A+&A) )OMA,'A SA
IPentru alu9iile e5trem de sen9uale la +oka8 si Sauternes si pentru capacitatea de a induce acea pro7ocare fara de care idealul feminin ar fi
lipsit de dulceata specifica. (n 7in pentru cunoscatori # un 7in de lifestEleKJ
13. *remiul special acordat de catre publicatia 3,cademia Catavencu6:
SC C)AM%&% )%CAS SA
IPentru 7inul cu cel mai bun raport calitateApret6
Acesti producatori repre9inta elita industriei 7inului romanesc si trebuie sa mentionam faptul ca toti producatorii de struguri si 7in de calitate
din )omania sunt ambasadori ai traditiei romanesti. performeri ai unui sector de acti7itate care 7or fi obligati sa faca fata din !!= unei
concurente deosebit de acerbe. )omania este o tara importanta pe :arta mondiala a 7inului. insa calitatea si promo7area produselor 7or fi
singurele argumente in fata consumatorului roman sau european.
Pentru a cuceri ra7nita coroana a )eginei /inului )omanesc !!= s#au intrecut in competitie cele mai frumoase repre9entante ale
urmatorilor producatori de 7in: Agroindustriala 3ucium. Cotnari. 'CD// /alea Calugareasca. Hid7ei. Murfatlar )omania si /incon /rancea.
Printesa de Hid7ei a fost innobilata prin 7otul tuturor in7itatilor Galei. de7enind astfel port - drapelul frumusetii 7inului romanesc. )egina
/inului de )omania !!= se numeste Diana 0odor si este studenta in anul '/ la Management in Clu8 # ,apoca. *ormarea ei profesionala si
cunostintele dobandite despre 7inul romanesc ne fac incre9atori ca 7a fi un demn ambasador la e7enimentele de promo7are la care 7a
participa anul 7iitor: amintim numai cele trei targuri internationale foarte importante pentru industrie ce se 7or desfasura anul 7iitor in *ranta.
Germania si in Anglia.
Scopul Galei /inului este de a promo7a 7inul romanesc de calitate. Atat emulatia creata intre producatorii de 7in pentru acest e7eniment. cat
si mesa8ul po9iti7 receptat de catre consumator repre9inta certitudinea unei reusite. dar si o pro7ocare pentru 7iitor.
/inul romanesc 7a asteaptaK A fost. este si 7a fi mereu al dumnea7oastraK
O*idiu G+EORG+E
Director General P,N,V,V,
4(