TERAPIA ANTIAGING

Prof. univ. dr. Xenia PATRA

Preocuparea omului dintotdeauna a fost:
S scape de suferin
S ndeprteze perspectiva morii.









Tineree fr btrnee i via fr de moarte
GERONTOLOGIA : (grec.gerontos = om btrn,
logos = tiin)
studiaz procesele de mbtrnire
aplic tiinele fundamentale la studiul tuturor
aspectelor mbtrnirii
GERIATRIA : ( grec.gerontos = om btrn i
iatros = medic sau iatreia = tratament)
ramura medicinei care se ocup de tratamentul
omului vrstnic

Conceptul ANTI AGING
reprezint de fapt o extindere a medicinii preventive
si se preocup de detectarea timpurie, prevenirea si
tratarea bolilor asociate cu mbtrnirea

Procesul de mbtrnire a unei persoane este
rezultatul unor modificri complexe
ncep imediat dup concepie i continu
toat viaa
nu exist o limit distinct ntre oprirea
proceselor de dezvoltare i nceputul
proceselor degenerative
viteza mbtrnirii este diferit i este
proporional cu activitatea metabolic

principala diferen
dintre organismul tnr
i cel vrstnic este
pierderea sau scderea
capacitii de adaptare la
variaiile condiiilor de
via
intensitatea scderii
capacitii de adaptare i
formele de apariie a acesteia
sunt influenate mai puin de
vrsta cronologic i mai
mult de cea biologic

Controlul aniversrilor jalon (CAJ)
Efectuarea unor examene de bilan complet la nivelul
unor vrste nodale
CAJ la 15 ani (la pubertate)
CAJ la 30 de ani (vrsta de referin)
CAJ la 45 de ani (moment crucial: mijlocul
vieii)
CAJ la 60 de ani (vrsta restrngerii activitii)
CAJ la 75 de ani (momentul adevrului despre
mbtrnire)
Particulariti ale patologiei vrstnicilor:
dominat de boli cronice (polipatologie)
procesele morbide sunt adesea cu manifestri clinice atipice
oligo sau asimptomatice
vulnerabilitate crescut; pe fondul biologic deficitar, rigid,
disadaptativ, hiporeactiv pot apare forme clinice acute foarte
grave adesea letale
batrnul este un suferind cvasipermanent
starea de boal nu este totdeauna consecina unor tulburri
morfologice ci a posibilitilor reduse ale organismului de
a compensa efectele factorilor nocivi
de fiecare dat cnd un btrn se adreseaz unui medic
trebuie fcut un bilan, un examen clinic general pentru ca
pot suferi si alte organe
diagnosticul diferenial necesit criterii adaptate
n polipatologie tratamentul trebuie efectuat selectiv i
progresiv

BOALA PARODONTAL TRIGGER N
ATEROSCLEROZ

Inflamaie cronica - disfuncia endotelial -
ateroscleroz.
Boala parodontal sever - creterea proteinei C
reactive - implicat n mecanismul etiopatogenic al
bolilor cardiovasculare.
Producia hepatic de CRP este mediat de citokine.
Mecanismele de producere includ:
infecia local stimuleaza:
mediatorilor inflamatori (IL-1, IL-6),
Producia inflamatorie local de citokine (IL-1,
TNF alfa)
alterarea metabolismului lipidic: creterea LDL
i trigliceridelor determin creterea
lipooxigenazei hepatice, lipoliza pentru esutul
adipos.

Toxinele bacteriene induc:
schimbarea concentraiei de colesterol (reduc HDL
i cresc LDL)
schimbri n metabolismul glucozei i apariia
rezistenei la insulin.
Activarea celulelor endoteliale de citokinele
inflamatorii, promotori ai fenotipului proaterogenetic,
crete expresia factorilor proinflamatori i proprietile
vasodilatatoare ale endoteliului, inclusiv descreterea
activitii biologice a oxidului nitric.
Boala parodontal contribuie n acest mod la dezvoltarea
aterosclerozei.
CONCLUZIE: Boala parodontal trebuie
diagnosticat prcoce i tratat.
FIBROBLASTELE PULPARE - POSIBILI
MARKERI MORFOLOGICI
AI PROCESULUI DE SENESCEN
Procesul de senescen la nivelul pulpei
dentare implic:
reducerea dimensiunilor spaiului
pulpar,
fibroza i scleroza pulpar.
fibroblastele scad numeric i i
modific dimensiunile.
Studiul morfometric computerizat, a
fibroblastelor pulpare, la grupe de vrst
diferite cu urmrirea variaiilor
dimensionale ale ariilor celulare la
pacieni cu vrste ntre 50 de ani i 70 de
ani a aratat:
odat cu naintarea n vrst, dei aria celular
fibroblastic scade,
nu se nregistreaz o cretere - compensatorie -
a coninutului n fibre de colagen, fapt reflectat
n scderea capacitii de reparare a pulpei
dentare.
Fibroza i, consecutiv, scleroza pulpar,
semnalate la persoanele n vrst, nu pot fi
corelate cu scderea dimensiunilor
fibroblastelor pulpare.
CONCLUZIE: Rezultatele numerice obinute pot
oferi un profil morfometric al fibroblastelor, cu
rol de indicator al procesului de senescen
instalat la nivelul odontonului.

HGH Activator
Hormonul Uman de Crestere (HGH, STH) este un
hormon produs de glanda pituitara anterioara (hipofiza)
din creier supranumit si hormonul tineretii".
HGH induce producerea si eliberarea de Factori de
Crestere (Growth Factors) cum ar fi: IGF-1, IGF-2,
IGF-Beta, Eritopoeitrina, Neurotrofina, Proteina
Morfogenica, factorul de Crestere Epidermic, Hormonii
Luteinizanti si Factorul de Crestere Fibroblast-8.
Industria farmaceutic este preocupat de a 3-a
generatie de Activatori HGH bazati si pe stimularea
eliberarii de HGH de catre glanda pituitara proprie
precum si pe stimularea ficatului pentru a produce
factorul de crestere IGF-1 (Somatomedina C)
Pe masura ce imbatranim, nivelul de HGH si implicit de Factori de
Crestere se reduce doar la o fractiune din nivelul aferent tineretii.
incepind cu virsta de 20 ani nivelul de HGH incepe sa scada continuu.
Studiile arata ca productia de HGH scade cu 15% in decursul fiecarei
decade (10 ani).
Unii practicanti ai medicinei moderne considera ca suplimentarea cu
HGH este un mod eficace de a evita imbolnavirile si alte conditii
asociate cu inbatranirea.
Alii consider c suplimentarea cu HGH conduce de asemenea la
imbunatatirea vitalitatii si la intinerirea aspectului fizic.
Suplimentarea duce la regenerarea si intarirea functiei sexuale atat la
barbati cat si la femei in special in perioada "varstei a doua".
Graficul de mai jos arata evolutia productiei de hormon de crestere in
functie de varsta:
Studii efectuate in Japonia si Australia asupra extractului din corn
ne-osificat de ren (sau antilopa) au demonstrat ca acesta este foarte
bogat in ingredientul Alpha-GPC. S-a demonstrat c acesta mareste
eficienta hormonului de eliberare a hormonului de crestere (GHRH)
care stimuleaza glanda pituitara sa secrete si sa elibereze hormon
uman
Factoriul de crestere de tip insulinic (IGF-1) este o polipetida
produsa din HGH.
Majoritatea efectelor anti-inbatranire rezultate eliberarea de HGH
sunt atribuite direct conversiei acestuia de catre ficat si alte
tesuturi in Factorul de Crestere de tip Insulinic (IGF-1).
Testele au demonstrat ca IGF-1 mareste rata de transport a
aminoacizilor in celule in felul regenerand tesuturile. Conform
studiilor efectuate in Europa, IGF-1 initiaza transportul
nucleotidelor in nucleul celular.
In acest fel, se aduce materia prima necesara pentru repararea
ADN-ului si initierea diviziunii celulare necesare atat cresterii cat
si reimprospatarii (si intineririi) intregului organism.
Deci IGF-1:
Incetineste, stopeaza si in parte reverseaza procesele
de inbatranire la nivel celular
Intareste sistemul imunitar in general
Imbunatateste performanta atletica si de forta
Ajuta la recuperarea musculaturii dupa effort sustinut
Contribuie la sanatatea generala a femeilor
Aduce vitalitate si are efecte anti-inbatranire
Reprezinta o alternativa mai eficienta pentru Body
Building
Intareste functia sexuala atat la barbati cat si la femei
Actioneaza contra artritei
Alte numeroase beneficii pentru sistemul circulator si
pentru organele vitale

PREPARATE GEMODERIVATE
FOLOSITE N SCOPUL PREVENIRII
MBTRNIRII
Gemoterapia este o metod terapeutic care
utilizeaz extracte glicerinohidroalcoolice din
materii prime vegetale proaspete (muguri,
vlstari, ramuri tinere, boboci, rdcini tinere,
ameni, scoara ramurilor tinere sau alte esuturi
embrionare)
utilizare mai ales n scop dermo-protector i de
reglare a secreiei glandelor sebacee.

MEZOTERAPIA ESTETIC I
ANTI-AGING
Mezoterapia este o tehnic alopatic ce const n
injectarea strict intradermic, rar (sptmnal), n
minidoze, a unor amestecuri de substane active,
descoperit n anul 1958, de medicul francez Pistor.
Efectul obinut este complex, la el contribuind efectul
medicamentelor, augmentat de fenomenul de rezervor
al pielii, ct i de aciunea, uneori de tip acupunctur,
a nepturii, dublat de traumatizarea repetitiv a
dermului ca i reflexe cutaneozonale.
Efectele spectaculoase ale mezoterapiei se utilizeaz n:
terapia durerii, reumatologic sau traumatic (la sportivi),
terapia vasculocutanat,
mezoterapia general energizant.
Mezoterapia estetic aduce beneficii deosebite n tratamentul
depozitelor aberante de grsimi i n terapia celulitei. Asocierea
unor cure dietetice speciale cu mezoterapia poate genera scderi
spectaculoase n greutate. Remodelarea ovalului feei, tergerea
parial a ridurulor, energizarea feei i obinerea unui look
particular, strlucitor i sntos, greu definibil n cuvinte, dar
foarte dorit i apreciat, sunt doar cteva din faptele cu care
mezoterapia se poate mndri.
Rezultatele obinute n terapia alopeciilor, xantoamelor,
lipoamelor, guei duble, cefei de bizon i mai ales n terapia
relaxrilor cutanate = a flaciditii cutanate = de vrst sau
dobndite n urma curelor de slbire se pot aduga la realizrile
mezoterapiei practicate corect, tiinific.

Este o neurotoxin puternic, produs de

clostridium botulinum.
Se cunosc 7 toxine botulinice, din care doar dou
sunt utilizate de terapeutic: tipul A
(BOTOXCosmetic) i tipul B (Myobloc).

n 1999, Clark face un studiu pentru durerea orofacial
Terapia cu toxina botulinica injectabil (terapia
BOTOX) este utilizat n tratamentul distoniei
musculaturii oro-faciale
BOTOX blocheaz transmiterea neuromuscular prin
legerea de situsurile acceptoare ale terminaiilor
neuronilor motori, prin ptrunderea n terminaiilor
nervoase i inhibarea eliberrii de acetilcolin.
Inhibarea eliberrii acetilcolinei din veziculele butonilor
terminali se datoreaz clivrii de ctre neurotoxin a unei
proteine integrale numite SNAP-25
Injecia intramusclar a unei doze
terapeutice de BOTOX produce
denervarea chimic parial a
muchiului, ceea ce reduce
activitatea muscular. n plus,
muchiul se poate atrofia, poate
apare nmugurire axonal i se pot
dezvolta receptori colinergici
extrajoncionali.
Exist date care dovedesc reinervarea
muscualr i deci reversia n timp a
efectului de denervare.

BOTOX
Scopul acestei terapii este de a reduce spasmul muscular i durerea (ntr-un
studiu n care toxina botulinic (50 u) a fost comparat cu lidocaina 1%,
pacienii s-au simit mai bine dup Botox A la 2 i 4 sptmni, dar nu i la 8
sptmni)

Precauii trebuie luate n cazul tratamentului cu BOTOX la pacieni care prezint:
inflamaii tegumentare la locul de injectare
asimetrie facial pronunat
cicatrici cheloide
ptoz palpebral
piele ngroat seboreic
riduri foarte adnci.


STIMULAREA COLAGENULUI CU LASERUL DYE
N TRATAMENTUL RIDURILOR I AL CICATRICELOR

Laserul DYE este primul laser non-
ablativ folosit pentru a trata acnee,
cicatrice, linii fine, riduri i probleme
vasculare.
Dintre acestea, laserul N-Lite n
modul de operare riduri produce
stimularea subpurpuric a
colagenului cu reducerea ridurilor i
a cicatricelor.
inta pentru lumina laser o reprezint
capilarele superficiale ale
microvascularizaiei dermice, care
las s se elibereze mediatori ai
inflamaiei. Aceti mediatori
stimuleaz fibroblatii care produc
molecule de colagen, colagenul de
dedesubt mpinge gradat ridul n
afar i mbuntete tonusul pielii.
Numrul de tratamente este de 2 la interval de 2
sptmni cu reexaminarea pacientului dup 3 luni.
Tratamentul este nedureros (dei pacientul poate simi
o senzaie de nclzire). Post-terapeutic, persist zone
purpurice pentru 6-10 zile, dar se poate aplica make-up
imediat.
Tratamentul ridurilor i a cicatricelor cu laserul DYE
este diferit de laser resurfacing, care este costisitor,
dureros i necesit ngrijiri dup procedur.
Viitoare tratamente pentru meninerea reducerii
ridurilor sunt necesare doar la nevoie cu rezultatecare
dureaz 12 luni.

EFECTE ANTIOXIDANTE I HIPOLIPEMIANTE
ALE PRIMELOR PRODUSE UTILIZATE N TERAPIA ANTI-
AGING

Un studiu cu produsele originale romneti pe baz de procaina
Gerovital H3 (GH3) i Aslavital a investigat proprietile
antioxidante i rolul preventiv al antioxidanilor n aterogenez,
corelat cu eventualele modificri n capacitatea antioxidant
total a serului (TAOC) i susceptibilitatea eritrocitului la
peroxidare (ESP).
Studiul controlat deschis s-a efectuat pe patru loturi de pacieni
vrstnici (88 de femei, 67+10 ani, cu cardiopatie ischemic,
hipertensiune arterial, hipercolesterolemii sau hiperlipidemii
mixte): lotul de control (diet), lotul Aslavital (diet+Aslavital),
lotul GH3 formul nou (n.f.) (diet+GH3) i lotul GH3 formula
veche (o.f.) (diet+GH3). Lipidele i lipoproteinele serice
(colesterolul total - CT, LDL-C, HDL-C i trigliceridele - TG),
TAOC i ESP au fost evaluate nainte i dup 7 luni de tratament.

Pentru toate cele trei loturi tratate, s-au evideniat o
cretere semnificativ a TAOC i o scdere
semnificativ a ESP. Pentru lotul tratat cu Aslavital, s-a
semnalat o descre tere semnificativ (-36+16%,
p<0,02) a TG pentru 73% dintre pacieni. S-au
evideniat scderi semnificative ale CT (-16+9%,
p<0,05 pt. GH3n.f. i -12+6%, p<0,05 pt. GH3 o.f.) i
LDL-C (-20+10%, p<0,02 pt. GH3 n.f. i -18+9%,
p<0,02 pt. GH3 o.f.) la 45% dintre pacienii tratai.
Numai la lotul tratat cu GH3 o.f. valorile HDL-C tind
s creasc nesemnificativ, la pacienii cu TG>200
mg/dL.

CONCLUZIE: Produsele originale pe baz de
procain pot avea efect asupra procesului de
aterogenez prin diminuarea nivelului lipidelor i
lipoproteinelor plasmatice, prin aciunea procainei
la nivelul membranei eritrocitare sau prin
mecanisme antioxidante, diminund stresul oxidativ
exercitat att asupra structurilor de membran, ct
i asupra LDL.
SPIRULINA - VIA LUNG
I SNTOAS

Spirulina este un complex de vitamine, minerale
aminoacizi (eseniali i neeseniali - forma L,
compatibil cu biochimia organismului uman), AGE,
ficobiliproteine (ficocianine i aloficocianine), necesare
unei alimentaii echilibrate.
Aceast compoziie bogat face din spirulin un
excelent supliment nutritiv care servete obiectivelor
medicinei anti-aging: prevenirea, ncetinirea i regresia
procesului de mbtrnire.
Spirulina ntrzie mbtrnirea prin aminoacidul L-arginin care intervine n
eliberarea hormonului de cretere hipofizar (STH) - important n meninerea
strii de anabolism.
Are capacitatea mare de neutralizare a radicalilor liberi prin coninutul de
ficocianin i superoxiddismutaz.
ntrete sistemul imunitar prin amplificarea activitatea macrofagelor, celulelor
NK i secreia de interferon, accelereaz producerea de anticorpi.
Spirulina mbuntete vederea prin bogia n criptoxantin (intervine n
acomodarea la distan) i zeaxantin (ajut n prevenirea degenerescenei
maculare i cataractei).
Crete capacitatea de concentrare i dezvolt inteligena mai ales prin L-
glutamin i L-lizin.
Reduce nivelul lipidelor totale din snge (prin acidul linoleic) i scade
potenialul aterogen, ajut la detoxifierea organismului, menine echilibrul
florei intestinale, mbuntete funcia excretorie.
Rol antianemic prin coninutul de Fe sub form chelat, cu biodisponibilitate
crescut, uor asimilabil -.
APA ECHILIBRAT (SRCIT) N DEUTERIU
- PRINCIPIU ANTI-AGING CUTANAT I SISTEMIC -

Apa Echilibrat n Deuteriu AED (Deuterium
Depleted Water - DDW) este o ap special,
obinut n Romnia printr-o tehnologie de
separare-purificare izotopic imaginat de
cercettori romni de renume i premiat cu
Medalii de Aur i Diplome de Aur la cele mai
vestite saloane de inventic de la Londra,
Bruxelles, Geneva etc.
Apa Srcit (Echilibrat) n Deuteriu (ASD, AED) are
multiple efecte biologice:
metabolice (scade nevoia de insulin la diabeticii
insulinodependeni, scade glicemia la diabeticii
insulinoindependeni, reduce colesterolul i lipidele
sangvine, mbuntete metabolismele i starea general,
somnul, digestia i exercit efecte imunomodulatoare),
neuropsihice (mbuntirea capacitii de munc,
performarea memoriei, reduce anxietatea, reduce depresia),
efecte antitumorale i de control al proliferrilor benigne i
maligne,
activiti antipsoriazice
efecte de ameliorare a statusului cosmetic cutanat.
Aceste efecte au fost aplicate, cu rezultate deosebite, n
practic, efectele biologice benefice manifestndu-se att la
administrarea sistemic, ct i la administrarea local (loiuni,
comprese, creme, geluri,ampoane).
Celulele-stem i terapia anti-aging
Ce sunt celulele stem?
Celulele stem sunt celule
nespecialzate, pluripotente,
ceea ce inseamna ca pot deveni
orice celula, tesut sau organ din
viitorul organism.
Cand se divid pot da nastere
oricarui tip de celule din cele
220 celule diferite existente in
corpul uman. Celulele stem au
capacitatea de a se reinnoi -se
pot auto-reproduce de mai
multe ori.
In functie de capacitatea lor replicativa si de potentialul de
diferentiere, celulele stem au fost clasificate in:
1. Celule stem totipotente. Sunt produse prin fuziunea unui
ovocit cu un spermatozoid. Tot celule totipotente sunt si cele
aparute dupa primele diviziuni ale ovocitului fecundat. Acestea se
pot diferentia in orice tip de celula, sunt capabile sa formeze o
placenta si un embrion intreg;
2. Celule stem pluripotente. Sunt descendente ale celulelor
totipotente. Se pot diferentia in toate tipurile celulare, cu
exceptia celulelor totipotente. Sunt capabile sa formeze tesuturi
derivate din toate cele trei foite embrionare (endoderm,
mezoderm si ectoderm);
3. Celule stem multipotente. Sunt celule care produc celulele
dintr-o singura familie, progenitori ai celulelor din diferite te
suturi (ex:celulele stem hematopoietice se vor diferentia in
celulele sanguine: hematii, celule albe, trombocite etc). Au un
potential regenerativ imens si isi reinnoiesc continuu populatiile
celulare;
4. Celule stem unipotente. Aceste celule pot produce un singur
tip de celule, dar au proprietatea de a se reinnoi, ceea ce le
diferentiaza de celulele non-stem.
Sursele de celule stem pot fi :
organismul adult,
celulele embrionare,
celulele canceroase
de la nivelul cordonului ombilical.

Celulele stem embrionare
sunt celule obtinute dintr-un
embrion uman in faza
timpurie a diferentierii
(numit si blastocist,
embrion ce este format din
50-150 de celule). Aceste
celule sunt pluripotente.
De unde obtin cercetatorii embrioni
umani?
Embrionii pot fi obtinuti prin:
reproductie - prin fecundarea
ovului de catre un spermatozoid
prin clonare terapeutica (ambele
metode controversate)

Celulele stem canceroase
apar prin transformarea
maligna a celulelor stem
adulte si par a fi sursa
unor tumori, fiind
responsabile si de
metastazele si recaderile
bolii.
Rolul celulelor stem in
etiologia diferitelor
tumori se afla sub
investigatii intense.

Celulele stem din cordonul ombilical sunt derivate din
sangele din placenta si vasele ombilicale si pot fi
prelevate dupa nastere.
Inca din anul 1988 aceste celule au fost folosite pentru a
trata boala Gunther, sindromul Hunter, sindromul Hurler,
leucemia limfoblastica acuta si alte afectiuni in special ale
copiilor.
In ziua de azi, in SUA exista banci care accepta donatiile
parintilor de cordoane ombilicale. Aceste celule sunt
colectate dupa nastere prin sustragerea sangelui ramas la
nivelul venei ombilicale. Acest sange este imediat analizat
pentru a detecta diferiti agenti infectiosi si pentru a
determina tipul tesutului. Este depozitat in nitrogen lichid
pana in momentul folosirii.
Atunci cand celulele provin de la un donor diferit de cel ce
va beneficia de aceasta terapie poarta numele de
tratament allogenic, cand provin de la acelasi pacient
este denumit autolog si cand este colectat de la indivizi
identici (ex: gemeni monozigoti), singenic.
Boli in care se incearca aplicarea terapiei cu celule
stem:
1. afectiuni hematologice: leucemii, mielom
multiplu, anemie cu celule falciforme
2. afectiuni autoimune: lupus eritematos sistemic,
boala Crohn
3. afectiuni cu deficiente imune: deficitul sever
imun combinat, Wiscott- Aldrich
4. afectiuni cardiovasculare: ischemia miocardica
5. boli hepatice: insuficienta hepatica
6.afectiuni metabolice: diabet, osteoporoza, boala
Gaucher
7.afectiuni musculoscheletale: distrofia
musculara Duchenne
8.afectiuni neurologice: boala Parkinson
Un exemplu de terapie cu celule stem folosita in practica
medicala in ziua de azi este transplantul de maduva
hematogena care foloseste celule stem hematopoietice.
Un studiu publicat in iunie anul acesta de cercetatorii de
la UCLA AIDS Institute si Institute for Stem Cell Biology
and Medicine sustine ca este posibila convertirea
celulelor embrionare umane in celule stem formatoare de
celule sanguine care se pot diferentia in limfocite T
helper.
In studiul lor, cercetatorii au cultivat celule stem umane,
care au fost incubate pe un suport de celule din maduva
osoasa de soarece. Acestea au dus la convertirea
celulelor embrionare in celulele formatoare de celule
sanguine
Aceste celule au fost apoi injectate intr-un timus uman
care in schimb a dus la transformarea celulelor
formatoare de celule sanguine in limfocite T.Aceste
cercetari sustin ca acest mod de te rapie poate fi folosit
si pentru alte boli care implica celulele T sau sistemul
imun, cum ar fi deficitul imun sever combinat sau boala
"bubble boy"
Cercetatorii de la Stanford University School of
Medicine au facut un prim pas in cresterea vaselor
de sange din celule stem, care eventual ar putea fi
transplantate in organisme vii.
In ziua de azi bolile cardiovasculare ocupa un loc
fruntas printre cauzele de mortalitate in randul
oamenilor, astfel, inlocuirea vaselor de sange ar
putea salva multe vieti. Pentru eliminarea pro
blemei impuse de rejectia imuna, s-a propus ca
aceste vase sa se dezvolte din celulele stem ale
primitorului.
Ingineria tesuturilor si cresterea de organe si
tesuturi in afara corpului a dus la transplantarea cu
succes a unei varietati de tesuturi umane,
incluzand piele si cornee.
Foarte recent, cercetatorii de la Wake Forest
University din Winston-Salem, N.C., au reusit cu
succes transplantarea de vezica urinara crescuta in
laborator la sapte copii.
Intr-o lucrare publicata in ianuarie 2006 in Journal of
Molecular and Cellular Cardiology, o echipa condusa de
cercetatorul Timothy J. Kamp de la UW-Madison afirma
ca pe viitor terapia cu celule stem ar putea fi folosita
pentru a "repara" inimile bolnave.
Echipa sa a indus infarct miocardic cobailor, dupa care
a transplantat celule stem la nivelul leziunilor. Dupa o
perioada, acestea s-au transformat in trei tipuri critice
de celule: cardiomiocite, muschi neted vascular si
celule endoteliale.
Un rezultat intrigant al studiului este acela ca celulele
implantate nu au dus la formarea de tumori, una din
cele mai mari ingrijorari ale terapiei cu celulele stem.
Ca si celulele canceroase, celulele stem embrionare au
capacitatea de a se reproduce nedefinit si cercetatorii
trebuie sa perfectioneze metodele de transplant pentru
a nu prezenta efecte adverse importante inainte de a fi
aplicate pacientilor umani.
Descoperirea metodelor de izolare a celulelor stem
a adus o noua speranta si in tratamentul diabetului
de tip 1 si poate chiar si a celui de tip 2. Teoretic,
celulele stem pot fi cultivate si coaxate spre
producerea de insule pancreatice producatoare de
insulina. Aceste culturi ar trebui manipulate astfel
incat sa evite sistemul imun al organismului
primitor pentru a nu fi respinse.
Celule stem pot fi folosite si la tratarea maladiei
Parkinson. La pacientii ce sufera de Parkinson celule
ce pruc substana chimica numita dopamina sunt in
deficienta. Fara dopamina, miscarile lor sunt bruste
si necoordanate, si insotie de un tremur
incontrolabil. In studii , cercetatorii au implantat in
creierul unor soareci , celule embrionare. Celulele
stem transpolantate, au inceput sa produca
dopamina imbunatatind conditia soarecilor suferinzi
In Romania, o echipa coordonata
de catre profesor dr. Irinel
Popescu, a realizat, in 16
noiembrie 2005, la Institutul
Clinic Fundeni, primul transplant
de celule stem pentru o afectiune
hepatica. Celulele introduse in
artera hepatica a pacientei au
fost preparate la Universitatea
Cambridge din Marea Britanie din
sangele bolnavei. Aceasta
operatie este a 6-a dintr-o serie
de 25, in cadrul unui studiu
realizat de Spitalul Hammersmith
din Londra, impreuna cu
Universitatea Cambridge.

Cercetrile se afl n stadiul dup cum declar
prof. H. Lodish "Vrem sa aflam o multime de
lucruri, cum ar fi tipul genelor active din aceste
celule stem sau cum decide celula sa se dezvolte
intr-un anumit tip

Atunci cand cercetatorii vor putea controla
modul de diferentiere al celulelor, le vor putea
folosii in tratareau unor variate tipuri de boli.
i au trit fericii
pn la adnci
btrnee!