SCOALA DE ARTE SI MESERII

VALEA STANCIULUI,DOLJ

REFERAT SUSTINUT IN CADRUL
CERCULUI DE MATEMATICA DESFASURAT LA
SCOALA CU CLASELE I-VIII MACESU DE JOS
METODE ACTIV-PARTICIPATIVE
FOLOSITE IN PREDAREA
MATEMATICII
PROPUNATOR:
PROF. MAZILU NADIA
AN SCOLAR:2007*2008
METODE ACTIV-PARTICIPATIVE
FOLOSITE IN PREDAREA MATEMATICII
,, Un elev nu este un vas pe care trebuie sa-l
umpli,
ci o flacara pe care trebuie sa o aprinzi...
Matematica este obiectul care genereaza la marea majoritate a elevilor
esecul scolar.De aceea profesorul de matematica trebuie sa creeze un climat
institutional favorabil folosind diverse metode moderne care sa-l determite pe
elev sa se implice activ in procesul instructiv educativ.
Scoala nu trebuie inteleasa ca fiind locul unde profesorul preda si elevii
asculta. Invatarea devine eficienta doar atunci cand elevii participa in mod activ
la procesul de invatare:discutia,argumentul,investigatia,experimentul,
devin metode indispensabile pentru invatarea eficienta si de durata.
Toate situatiile si nu numai metodele active propriu-zise- in care elevii
sunt pusi si care ii scot pe acestia din ipostaza de obiect al formarii si-i
transforma in subiecti acti, coparticipanti la propria formare, reprezinta forme de
invatare activa.
Metodele active necesita o pregatire atenta: ele nu sunt eficiente decat in
conditiile respectarii regulilor jocului. vantajul major al folosirii acestor
metode provine din faptul ca ele pot motiva si elevii care au ramaneri in urma la
matematica.
!xemple de activit"#i desf"$urate cu elevii pe baza aplic"rii metodelor
de %nv"#are activ-participative:
M!T&D ,,S'(IM) *!+!'(!,
!ste o metod" interactiva de lucru %n perec-i. !levii au posibilitatea de a
lucra cu fiecare dintre membrii colectivului. Stimuleaza cooperarea in
ec-ipa,ajutorul reciproc,intelegerea si toleranta fata de opinia celuilalt.
!T*!:
Se %mparte clasa %n dou" grupe egale ca num"r de participan#i. Se
formeaz" dou" cercuri concentrice, copiii fiind fa#" %n fa#" pe perec-i.
.nv"#"torul d" o sarcin" de lucru. /iecare perec-e discut" $i apoi comunic"
ideile. 'ercul din exterior se rote$te %n sensul acelor de ceasornic, realiz0ndu-se
astfel sc-imbarea partenerilor %n perec-e.
'opiii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al grupei. /iecare se
implic" %n activitate $i %$i aduce contribu#ia la rezolvarea sarcinii.
!1!M*23 D! 'TI4ITT!:
Tema: ,, *roportionalitate directa5proportionalitate inversa,
!tapele activit"#ii:
6. Se organizeaz" colectivul %n dou" grupe egale. /iecare copil ocup" un
scaun, fie %n cercul din interior, fie %n cercul exterior. St0nd fa#" %n fa#", fiecare
copil are un partener.
7. *rofesorul comunic" cerin#a: ,, 4erifica daca numerele urmatoare sunt
direct5invers proportionale cu urmatoarele numere8,.
9. 2ucru %n perec-i. 'opiii lucreaz" doi c0te doi pentru c0teva minute.
'opilul aflat %n cercul interior spune solutia de rezolvare iar cel"lalt aduce
completari icercand sa rezolve cerinta. poi copiii din cercul exterior se mut" un
loc mai la dreapta pentru a sc-imba partenerii, realiz0nd astfel o nou" perec-e.
:ocul se continu" p0n" c0nd se ajunge la partenerii ini#iali sau se termin".
;. naliza ideilor $i a elabor"rii concluziilor. .n acest moment, copiii se
regrupeaz" $i se vor analiza pe rand rezolvarile problemelor.
METODA CUBULUI
!ste o metod" folosit" %n cazul %n care se dore$te explorarea unui
subiect, a unei situa#ii din mai multe perspective.
!T*!:
6. Se realizeaz" un cub pe ale c"rei fe#e se noteaz": descrie, compar",
analizeaz", asociaz", aplic", argumenteaz"<
7. Se anun#" tema 5 subiectul pus %n discu#ie<
9. Se %mparte grupul %n $ase subgrupuri, fiecare subgrup rezolv0nd una
dintre cerin#ele %nscrise pe fe#ele cubului<
;. Se comunic" forma final" a scrierii, %ntregului grup =se pot afi$a5 nota
pe caiet>.
!1!M*23 D! 'TI4ITT!:
Tema: *risma regulata deapta : triung-iulara , patrulatera , -exagonala <
cubul , paralelipipedul dreptung-ic
Descrierea activit"#ii elevilor:
!levii care primesc fi$a cu verbul descrie vor avea
-de definit prisma regulata si prisma dreapta , cubul si paralelipipedul
dreptung-ic ,
-de enumerat prismele studiate,
-de realizat reprezentarea plan" a corpurilor studiate $i desf"$ur"rile lor
plane<
-de identificat elementele acestora<

!levii care primesc fi$a cu verbul compar" vor stabili asem"n"ri $i
deosebiri %ntre prisma oblica si prisma dreapta , paralelipiped si paralelipiped
drept , paralelipiped drept si paralelipiped dreptung-ic , paralelipiped
dreptung-ic si cub .
!levii care vor avea fi$a cu verbul asociaz" vor asocia fiec"rei prisme
studiate formulele de calcul pentru volum $i arie = lateral", total">, aria bazei ,
perimetrul bazei , apoi vor identifica obiecte cunoscute care au forma obiectului
respectiv.!levii pot primi un obiect practic5desen pe care s"-l ?descompun", %n
corpuri geometrice cunoscute.
*entru grupa care va avea de analizat, sarcina de lucru va cere ca elevii s"
analizeze diferite sec#iuni %n corpurile studiate.=diagonale, sec#iuni cu un plan
paralel cu baza>.Se vor realiza desene corespunz"toare %n care se vor pune %n
eviden#" toate planele de sec#iune $i forma sec#iunii rezultate,prin mar@ere sau
carioci colorate.
!levii ce vor primi o fi$" cu verbul argumenteaz" vor avea de analizat $i
justificat %n scris valoarea de adev"r a unor propozi#ii , ce vor con#ine $i
c-estiuni ?capcan",.2i se poate cere s" realizeze $i scurte demonstra#ii sau s"
descopere gre$eala dintr-o redactare a unei rezolv"ri.
!levii din grupa verbului ?aplic", vor avea un set de %ntreb"ri gril" %n care
vor aplica formulele pentru calculul ariei sau volumului prismei regulate drepte
in contexte variate.
!valuare:
Dup" expirarea timpului de lucru =7A-7B min> se va aplica
METODA ,,TURUL GALERIEI .
Materialele realizate, posterele, vor fi expuse %n clas" %n C locuri
vizibile.!levii din fiecare grup %$i vor prezenta mai %nt0i sarcina de lucru $i
modul de realizare a ei, apoi, la semnalul dat de profesor, vor trece, pe r0nd pe la
fiecare poster al colegilor de la alt" grup" $i vor acorda acestora o not".Dup" ce
fiecare grup a vizitat ?galeria, $i a notat corespunz"tor productiile colegilor,se
vor discuta notele primite $i obiectivitatea acestora, se vor face aprecieri $i se
vor corecta eventualele erori.
METODA TIU / VREAU S TIU / AM NVAT
Metoda se bazeaz" pe cunoa$tere $i experien#ele anterioare ale elevilor,
pe care le vor lega de noile informa#ii ce trebuie %nv"#ate.
!T*!:
2istarea cuno$tin#elor anterioare despre tema propus"<
'onstruirea tabelului =*rofesor><
Ceea ce !" # c$e%e"
c& !"
Ceea ce '$e" (& !" Ceea ce a" )*'&+a
'ompletarea primei coloane<
!laborarea %ntreb"rilor $i completarea coloanei a doua<
'itirea textului<
'ompletarea ultimei coloane cu r"spunsuri la %ntreb"rile din a doua
coloan", la care se adaug" noile informa#ii<
'ompararea informa#iilor noi cu cele anterioare<
+eflec#ii %n perec-i 5 cu %ntreaga clas".
EXEMPLU:
Matematic"
'lasa a 4-a
2ec#ia: &rdinea efectu"rii opera#iilor
DTI3 4+!3 SE DTI3 M .F4EGT
-opera#ii matematice:
adunare, sc"dere,
%nmul#ire, %mp"r#ire
- termeni, sum", desc"-zut,
sc"z"tor, rest, factori
produs, de%mp"r#it, %m-
p"r#itor, c0t, rest.
6. 'um se rezolv" exer-
ci#iile cu paranteze = >,
H I J
+ezolv"m exerci#iile din
paranteza rotund" $i apoi
din cea p"trat".
- proba opera#iilor:
T6KS-T7
DK+LS< SKD-+
/6K*:/7
DK'x.Lr< .K=D-r>:'
7.'are este ordinea
rezolv"rii acestor
exerci#iiJ
Se rezolv" exerci#iile din
paranteza rotund", apoi
cea p"trat" se transform"
%n rotund" $i apoi se
rezolv" exerci#iul din
parantez".
- opera#ii de ordinul I
=adunare, sc"dere> $i de
ordinul II =%nmul#ire,
%mp"r#ire>
9.'um rezolv"m
exerci#iile f"r" parante-
ze, dar care con#in toate
opera#iileJ
Se rezolv" %nt0i exerci-
#iile de %mnul#ire $i
%mp"r#ire, %n ordinea %n
care sunt scrise, apoi
cele de adunare $i
sc"dere.
- parantezele = >, H I. ;.'um rezolv"m
probleme printr-un
exerci#iuJ
+ealiz"m planul
problemei, observ"m
exerci#iile fiec"rei afl"ri
$i le grup"m %ntr-un
exerci#iu folosind $i
parantezele dac" este
cazul.
- rezolvarea de proble-
me.
B.'um compunem
probleme dup" un
exerci#iuJ
Fe g0ndim la opera#iile
exerci#iului, ce sintagme
folosim, %n ce ordine
alc"tuim enun#ul
problemei.
METODA MOZAICUL
Metoda mozaicul presupune invatarea prin cooperare la nivelul unui grup
si predarea ac-izitiilor dobandite de catre fiecare membru al grupului unui alt
grup.re avantajul ca implica toti elevii in activitate si ca fiecare dintre ei devine
responsabil atat pentru propria invatare, cat si pentru invatarea celorlalti. De
aceea, metoda este foarte utila in motivarea elevilor cu ramaneri in urma: faptul
ca se transforma pentru scurt timp, in M, profesori, le confera un ascendent moral
asupra colegilor.
!T*!:
Se imparte clasa in grupe eterogene de ; elevi,fiecare primind cate o fisa
numerotate de la 6 la ;,ce contine parti ale unui material ce urmeaza a fi inteles
si discutat de catre elevi.!levii sunt regrupati in functie de numarul fisei primite
si incearca sa inteleaga continutul informativ de pe fise si stabilesc modul in
care pot preda ceea ce au inteles colegilor din grupul lor original.Se revine in
gruparea initiala si are loc predarea sectiunii pregatite celorlalti membri.
Si in final are loc trecerea in revista a materialului dat prin predarea orala
cu toata clasa5 cu toti participantii.
!1!M*23 D! 'TI4ITT!:
'lasa: a 4-a
Tema: *ropozitii compuse
'ele patru fise de lucru sunt paragrafe prezentate in manual cu titlurile:
'and obtinem propozitii adevarate folosind ,,si,5 ,,sau,5 ,,nu,5 ,,dacaNatunciN,
METODA BRAINSTORMING
Metoda )rainstorming inseamna formularea a cat mai multe idei O oricat
de fanteziste ar parea- ca raspuns la o situatie enuntata, dupa principiul
cantitatea genereaza calitatea. &biectivul fundamental consta in exprimarea
libera a opiniilor elevilor asa cum vin ele in mintealor ,indiferent daca acestea
conduc sau nu la rezolvarea problemei.
!T*!:
legerea sarcinii de lucru.Solicitarea exprimarii intr-un mod cat mai rapid
a tuturor ideilor legate de rezolvarea problemei. Inregistrarea pe tabla si
regruparea lor pe categorii,simboluri , cuvinte c-eie,etc. Selectarea si ordonarea
ideilor care conduc la rezolvarea problemei.
!1!M*23 D! 'TI4ITT:
& problema de geometrie din manualul de clasa a 4II-a in care se aplica
teoremele invatate:teorema lui *itagora,a inaltimii si a catetei.*roblema este
scrisa pe tabla apoi elevii propun idei care duc la rezolvarea problemei, cum ar
fi:-construim figura,aplicam teorema lui *itagora apoi teorema catetei,etc.
POVESTIRI CU SUBIECT DAT
!T*!:
Se alege un concept matematic: triung-iul dreptung-ic si se cere elevilor
sa creeze o povestire in care personajul principal este conceptul ales, iar alte
personaje sunt ,,rudele, acestuia-cum ar fi triung-iul oarecare si dreptung-iul. In
acest fel elevii ajung in mod natural la caracterizarea unei notiuni sesizand
asemanarile si deosebirile dintre notiunea noua si alte notiuni studiate anterior.
!1!M*23:
,,Salut8 Sunt un triung-i si am un prieten cu care ma inteleg foarte bine.
Sa va spun cum ne-am imprietenit:
!ra o familie de patrulatere. 3nul din ei era paralelogramul, fratele
patratului si verisorul dreptung-iuluiNIntr-o zi, ne-am dus sa ne inscriem intr-
un club de matematica. 'a sa fim acceptati trebuia sa ne desenam si sa ne aflam
perimetrele si aria. !l a reusit eu nu8 sa ca vreau sa ma ajutati voi.
JOC DE ROL
!T*!:
:ocul de rol se realizeaza prin simularea unei situatii, care pune
participantii in ipostaze care nu le sunt familiare, pentru a-i ajuta sa inteleaga
situatia respectiva si sa inteleaga alte persoane care au puncte de
vedere,responsabilitati,interese, preocupari si motivatii diferite.
!1!M*23:
3n joc de rol poate fi :liniile importante din triung-i discuta intre ele-ce
isi spunJ
Se impart rolurile,se stabileste modul de desfasurare al jocului,se
pregatesc fisele cu descrierile de rol si sunt instruiti elevii cu desfasurarea
propriu-zisa./isele pot puncta cateva dintre proprietatile pe care ,,actorii, le pot
invoca:,, noi,inaltimile suntem mai importante,pentru ca ajutam la calcularea
ariilor, si sa ajunga la asemanari:,, de fapt in triung-iul isoscel suntem surori
gemene,,etc.
Dupa desfasurarea jocului sunt utile urmatoarele intrebari:
fost o interpretare conforma cu realitateaJ
'e ar fi putut fi diferit in interpretareJ
'e alt final ar fi fost posibilJ
'e ati invatat din aceasta axperientaJ
JOCUL MATEMATIC
:ocul matematic poate fisub forma de rebus,probleme cu continut
-aios,dezlegarea unor puzzle,etc.
'unosc0nd locul pe care jocul %l ocup" %n via#a copilului O unul preferat O
se %n#elege eficien#a folosirii lui %n procesul instructiv-educativ
/olosind jocul:
!levul %nva#" de pl"cere cu un minim de efort
!levul devine interesat de activitatea pe care o desf"$oar"
.i facem pe elevii timizi s" devin" mai volubili
'opilul nu este constr0ns, ci este motivat intrinsec
!levul %$i reglementeaz" comportamentul
!levul iese din egocentrismul s"u $i %nva#" s" colaboreze
!1!M*2!:
,.-'aut" vecinii 8 -
Sc./01 %!%ac!c este !"#$"%&'()*( '*+)&#'*)&%") '* !",+()()* ( -#")
#-,*)*,
Sa$c!*a %!%ac!c& este $. /.$*($!. #-,.)-% ,(& ,()* $(- ,(& ,&! !- "
-#&0(0* '*!10 #-,.)-% '(0.

2. 2 'ine urc" scara $i coboar" mai repedeJ 2
Sc./01 %!%ac!c este !"#$"%&'()*( '*+)&#'*)&%") '* !(%!-% !- !*%* +(0)-
"+*)(2&&,
Sa$c!*a %!%ac!c& *$0* $. *3*!0-*4* *5*)!&2&& '* ('-#()* , $!.'*)*,
6#,-%2&)*, 6,+.)2&)*.
3.*uzzle
'el mai atractiv dintre jocuri r"m0ne cel numit ?puzzle, = ?buc"#i, care,
asamblate, conduc la o form" plan", o imagine>. *iesele componente pot fi
realizate din carton sau poate fi utilizat" doar vizualizarea ansamblului.
:ocul , gen ?puzzle,, cu o mare vec-ime =inventat %n '-ina antic">, este utilizat
%n noile manuale sub denumirea *ET+T32 TFP+M. cesta const" din
?buc"#i,, numite TF3+I, care asamblate formeaz" un p"trat, dar a$ezate %n
diferite pozi#ii se pot folosi pentru a ob#ine figuri diferite: animale, plante, litere,
cifre, obiecte, etc.
Sc./01: -consolidarea cuno$tin#elor despre figurile geometrice<
-s"-$i dezvolte deprinderile practice privind t"ierea $i lipirea figurilor
geometrice<
Sa$c!*a %!%ac!c&: 4s" desprind" un p"trat dintr-o form" dreptung-iular"<
-s" asocieze figurile geometrice pentru ob#inerea imaginii
dorite<
Mae$!a1 %!%ac!c< p"tratul TFP+M, lipici, coli de -0rtie
De(5&0$a$ea 6.c010!: la semnalul %nv"#"torului elevii %ncep s" decupeze
figurile geometrice conform explica#iilor< cele mai reu$ite lucr"ri vor fi
prezentate %n cadrul unei expozi#ii.

Metodele active acord" valoare activismului subiectului:
valorific" g0ndirea critic" 5 creativitatea<
presupun complementaritate O rela#ii<
sistematizeaz" experien#e subiective<
presupun colaborare O cercetare comun".
Specific metodelor interactive de grup este faptul c" ele promoveaz"
interac#iunea dintre min#ile participan#ilor, dintre personalit"#ile lor, duc0nd
la o %nv"#are mai activ" $i cu rezultate evidente.
cest tip de interactivitate determin" ?identificarea subiectului cu
situa#ia de %nv"#are %n care acesta este antrenat, ceea ce duce la
transformarea elevului %n st"p0nul propriei form"ri.

S0$(e 7!71!.8$a5!ce:
6. Pardner, (.,,Mintea disciplinata,!d. Sigma,7AA;
7. Singer,M.,4oica,'. Invatarea matematicii. !lemente de didactica
aplicata.P-idul *rofesorului,!d. Sigma,7AA7.
9. P-id metodologic pentru aplicarea programelor de matematica primar-
gimnazial, !d. S' ramis print,7AA6.