Metode de invatare

Iata cateva metode de invatare de care trebuie sa tineti cont:

1. METODA INVATARII SINTETICE
- se recomanda in cazul in care materialul de invatat nu e prea mare si nici nu are un grad
ridicat de dificultate, ci e compact, bine sistematizat si organizat;
- etapele acestei metode:
o lectura sintetica (de ansamblu) cu atentie, de la inceput la sfarsit, de familiarizare cu
lectia, apoi alcatuiti schema generala pe o pagina (microplan de studiu individual);
o citire analitica (de intelegere in profunzime cu un ritm lent si concentrat la maxim, in
care sa desprindeti ideile fiecarui capitol, subcapitol, paragraf, ipoteze, principiu etc.;
o lectura analitico-sintetica si evaluativa sau de consemnare (rezumare, conspectare,
luare de notite, elaborare fise de studiu individual) extragem ideile principale, tezele si
concluziile, pentru a consemna notiunile, principiile, definitiile intr-un conspect sau
rezumat al textului;
faceti o repetitie pe baza de recunoastere (repetati materialul parcurs, autat de
conspect);
o repetitie pe baza de reproducere (repetitie fara conspect);
o recapitulare generala finala dupa cateva ore.
2. METODA INVATARII ANALITICE SAU SECVENTIONALE
- se recomanda cand materialul de invatat e amplu (o lectie voluminoasa, un capitol
complex etc.) si e foarte dificil sau cand e fara o unitate sau structura de ansamblu;
- metoda consta din:
fragmentarea sau divizarea materialului in unitati logice unitare si compacte de studiu
(lectii, secvente tematice, capitole, subcapitole etc.); nu fragmentati materialul dupa
pagini;
invatarea fiecarei unitati de studiu stabilita dupa modelul metodei de invatare globala
(sintetice - !". );
operarea cu repetari, mai intai, pe fragmente separate, apoi progresiv, pe grupuri tot mai
mari de fragmente, pentru a asambla sau integra intr-o structura asemanatoare celei
initiale.
3. METODA INVATARII PROGRESIVE CU REPETARI RECURENTE
- este o combinatie a primelor doua metode (!".,!#.);
- se recomanda pentru invatarea pe perioade mari de timp (luni, trimestre, semestre, ani
de studiu) a materialelor de studiu voluminoase sau de dimensiuni foarte mari: manuale,
tratate, cursuri, cicluri de lectii etc.;
- se procedeaza astfel:
cititi de "-# ori intregul material de studiu pentru a va familiariza cu continutul;
fragmentarea sau divizarea materialului in unitati logice unitare si compacte de studiu
(lectii, secvente tematice, capitole, subcapitole etc.); nu fragmentati materialul dupa
pagini;
invatati prima unitate sau modul (ex. $) dupa modelul invatarii sintetice (!". ) in
intregime;
invatati a doua unitate sau modul (ex. %) dupa !". ;
repetati cele doua unitati invatate ($&%) impreuna pentru a asigura integrarea lor;
invatati a treia unitate sau modul (') dupa !". ;
repetati cele trei unitati impreuna ($&%&') pentru a le reconstitui structura de ansamblu
si relatiile logice dintre ele;
invatati a patra unitate sau modul (() dupa !". ;
repetati ultimele ) unitati invatate impreuna (%&'&() pentru a preveni suprainvatarea
cu efecte negative ($);
dupa *-+ unitati este indicata o repetare generala;
dupa invatarea materialului, cititi si repetati pe grupuri de secvente de invatare ()-*-,-
"- capitole, secvente sau unitati de invatare) apoi prima si a doua umatate a materialului,
iar in final, in intregime.
Metode interactive de redare!"nv#$are
.entru o activitate eficient/ 0n grup, elevii trebuie s/ se pozi1ioneze astfel 0nc2t s/ se
poat/ vedea unii pe al1ii. .rivitul 0n ochi faciliteaz/ comunicarea3
Pre%e&erea ' o er(ectiv# )odern#
.relegerea este f/r/ 0ndoial/ cea mai frecvent/ alegere 0ntr-o abordare didactica
tradi1ional/. 4n acest sens este tipic/ imaginea profesorului la catedr/ (sau la tabl/) care
vorbe5te elevilor care stau cumin1i 0n banc/ 5i ascult/ sau scriu dup/ dictare.$ceast/
abordare este foarte pu1in eficient/ pentru 0nv/1are.
.relegerea poate fi recondi1ionat/ 0ns/ 5i introdus/ 0ntr-un demers didactic modern,
centrat pe achizi1iile elevului. (in aceast/ perspectiv/, dasc/lul trebuie s/ se preocupe de:
6 7timularea interesului elevilor prin:
- intrarea 0n prelegere prin intermediul unei poante, pove5ti, imagini captivante 5i 0n
deplin/ rela1ie cu ceea ce urmeaz/ s/ fie predat prin intermediul prelegerii;
- prezentarea unei probleme8unui studiu de caz pe care se focalizeaz/ prezentarea;
- lansarea unei 0ntreb/ri incitante (astfel 0nc2t elevii s/ fie aten1i la prelegere pentru a afla
r/spunsul).
6 $profundarea 0n1elegerii elevilor prin:
- folosirea de exemple 5i analogii pe parcursul prezent/rii (pe c2t posibil cu trimiteri la
via1a real/);
- dublarea verbalului cu alte coduri 9 oferirea de imagini, grafice 5i alte materiale
ilustrative;
- folosirea limbaului corporal.
6 Implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin 0ntreruperea prelegerii:
- pentru a incita elevii la a oferi exemple, analogii, experien1e personale;
- pentru a da r/spunsuri la diferite 0ntreb/ri;
- pentru a efectua o sarcin/ scurt/ care clarific/ diverse pozi1ii enun1ate.
6 :vitarea unui punct final la final3
6 4ncheierea prelegerii prin intermediul unei probleme8aplica1ii care urmeaz/ s/ fie
rezolvate de elevi
6 7olicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona.
*rain(tor)in&
%rainstorming-ul (sau asaltul de idei) reprezint/ formularea a c2t mai multor idei 9 oric2t
de fanteziste ar putea p/rea acestea 9 ca r/spuns la o situa1ie enun1at/, dup/ principiul
cantitatea genereaz/ calitatea. 'onform acestui principiu, pentru a aunge la idei viabile 5i
inedite este necesar/ o productivitate creativ/ c2t mai mare.
; asemenea activitate presupune o serie de avantae:
- implicarea activ/ a tuturor participan1ilor;
- dezvoltarea capacit/1ii de a tr/i anumite situa1ii,de a le analiza,de a lua decizii
privind alegerea solu1iei optime;
- exprimarea personalit/1ii;
- eliberarea de preudec/1i;
- exersarea creativit/1ii 5i a unor atitudini deschise la nivelul grupului;
- dezvoltarea rela1iilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiec/ruia (5i, 0n
consecin1/, prin 0n1elegerea calit/1ilor celor din ur);
- realizarea unei ambian1e pline de prospe1ime 5i de emula1ie.
.entru derularea optim/ a unui brainstorming se pot parcurge urm/toarele etape:
- $legerea temei 5i a sarcinii de lucru
- 7olicitarea exprim/rii 0ntr-un mod c2t mai rapid, 0n fraze scurte 5i concrete, f/r/
cenzur/, a tuturor ideilor 9 chiar tr/znite, neobi5nuite, absurde, fanteziste, a5a cum vin ele
0n minte legate de rezolvarea unei situa1ii-problem/ conturate. 7e pot face asocia1ii 0n
leg/tur/ cu afirma1iile celorlal1i, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup,
dar, sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice. <imeni nu are voie s/ fac/
observa1ii negative.
- 4nregistrarea tuturor ideilor 0n scris (pe tabl/, flipchart)
- $nun1area unei pauze pentru a5ezarea ideilor (de la "* minute p2na la o zi)
- =eluarea ideilor emise pe r2nd 5i gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte
cheie, imagini care reprezint/ diferite criterii etc.
- $naliza critic/, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise
anterior, la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici
- 7electarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de solu1ii fezabile pentru
problema supus/ aten1iei. 4n aceast/ etap/ se discuta liber, spontan, riscurile 5i
contradic1iile care apar.
- $fi5area ideilor rezultate 0n forme c2t mai variate 5i originale: cuvinte, propozi1ii,
colae, imagini, desene, c2ntece, oc de rol etc.
+,rna%,% c, d,-%# intrare
>?urnalul cu dubl/ intrare@ este o metod/ prin care cititorii stabilesc o leg/tur/ str2ns/
0ntre text 5i propria lor curiozitate 5i experien1/. $cest urnal este deosebit de util 0n
situa1ii 0n care elevii au de citit texte mai lungi, 0n afara clasei.
.entru a face un asemenea urnal, elevii trebuie s/ 0mpart/ o pagin/ 0n dou/, tr/g2nd pe
miloc o linie vertical/. 4n partea st2ng/ li se va cere s/ noteze un pasa sau o imagine din
text care i-a impresionat 0n mod deosebit pentru c/ le-a amintit de o experien1/ personal/,
pentru c/ i-a surprins, pentru c/ nu sunt de acord cu autorul, sau pentru c/ o consider/
relevant/ pentru stilul sau tehnica autorului. 4n partea dreapt/ li se va cere s/ comenteze
acel pasa: de ce l-au notatA Ba ce i-a f/cut s/ se g2ndeasc/A 'e 0ntrebare au 0n legatur/
cu acel fragmentA 'e i-a f/cut s/-l notezeA Ba ce i-a facut s/ se g2ndeascaA (e ce i-a
intrigatA .e m/sur/ ce citesc, elevii se opresc din lectur/ 5i noteaz/ 0n urnal. Cnii
profesori cer un num/r minim de fragmente comentate, 0n func1ie de dimensiunile
textului.
(up/ ce elevii au realizat lectura textului, urnalul poate fi util 0n faza de reflec1ie, dac/
profesorul revine la text, cer2ndu-le elevilor s/ spun/ ce comentarii au f/cut 0n leg/tur/
cu pasae diverse. Di profesorul ar trebui s/ fi f/cut comentarii, pentru a atrage aten1ia
asupra unor p/r1i din text pe care 1ine neap/rat s/ le discute cu elevii.
.SINELG/
>7istemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii 5i g2ndirii@ (7I<:BE) este o
modalitate de codificare a textului care permite celui care 0nva1/ s/ citeasc/ 5i s/
0n1eleag/ 0n mod activ 5i pragmatic un anumit con1inut.
'a metod/ este tipic/ pentru etapa de realizare a sensului (0nv/1are, comprehensiune).
'uno5tin1ele anterioare ale elevilor eviden1iate prin activit/1i specifice de evocare se
folosesc ca baz/ de plecare pentru lectura8ascultarea textului.
7I<:BE presupune urm/toarele etape:
6 4n timpul lecturii elevii marcheaz/ 0n text (sau noteaz/ pe h2rtie 0n timpul prelegerii):
- cuno5tin1ele confirmate de text;
- cuno5tin1ele infirmate8contrazise de text;
- cuno5tin1ele noi, ne0nt2lnite p2n/ acum;
- cuno5tin1ele incerte, confuze, care merit/ s/ fie cercetateA
6 (up/ lectur/, informa1iile se trec 0ntr-un tabel:
Informa1iile ob1inute individual se discut/ 0n perechi8grupuri etc., apoi se comunic/ de
c/tre perechi8grupuri profesorului care le centralizeaz/ 0ntr-un tabel similar la tabl/.
'uno5tin1ele incerte pot r/m2ne ca tem/ de cercetare pentru lec1iile urm/toare.
E(e,% de cinci )in,te
:seul este o modalitate eficient/ de a 0ncheia ora, pentru a-i auta pe elevi s/-5i adune
ideile legate de tema lec1iei 5i pentru a-i da profesorului o idee mai clar/ despre ceea ce s-
a 0nt2mplat, 0n plan intelectual, 0n acea or/.
$cest eseu le cere elevilor dou/ lucruri: s/ scrie un lucru pe care l-au 0nv/1at din lec1ia
respectiv/ 5i s/ formuleze o 0ntrebare pe care o mai au 0n legatur/ cu aceasta.
.rofesorul str2nge eseurile de 0ndat/ ce elevii le-au terminat de scris 5i le folose5te pentru
a-5i planifica la aceea5i clas/ lec1ia urm/toare.
Ciorc0ine%e
'iorchinele este o metod/ de brainstorming neliniar/ care stimuleaz/ g/sirea
conexiunilor dintre idei 5i care presupune urm/toarele etape:
". 7e scrie un cuv2nt8tem/ (care urmeaz/ a fi cercetat) 0n milocul tablei sau a foii de
h2rtie;
#. 7e noteaz/ toate ideile, sintagmele sau cuno5tin1ele care v/ vin 0n minte 0n leg/tur/ cu
tema respectiva 0n urul acestuia, tr/g2ndu-se linii 0ntre acestea 5i cuv2ntul ini1ial;
). .e m/sura ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii 0ntre toate ideile care par a fi
conectate;
F. $ctivitatea se opre5te c2nd se epuizeaz/ toate ideile sau c2nd s-a atins limita de timp
acordat/;
:tapele pot fi precedate de brainstorming 0n grupuri mici sau 0n perechi. 4n acest fel se
0mbog/1esc 5i se sintetizeaz/ cuno5tin1ele. =ezultatele grupurilor se comunic/
profesorului care le noteaz/ la tabl/ 0ntr-un ciorchine f/r/ a le comenta sau udeca.
4n etapa final/ a lec1iei, ciorchinele poate fi reorganizat utiliz2ndu-se anumite concepte
supraordonate g/site de elevi sau de profesor.
T,r,% &a%eriei
Gurul galeriei presupune evaluarea interactiv/ 5i profund formativ/ a produselor realizate
de grupuri de elevi.
". 4n grupuri de trei sau patru, elevii lucreaz/ 0nt2i la o problem/ care se poate materializa
0ntr-un produs (o diagram/, de exemplu), pe c2t posibil pret2ndu-se la abord/ri variate.
#. .rodusele sunt expuse pe pere1ii clasei.
). Ba semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clas/, pentru a examina 5i a discuta
fiecare produs. 45i iau noti1e 5i pot face comentarii pe h2rtiile expuse.
F. (up/ turul galeriei, grupurile 05i reexamineaz/ propriile produse prin compara1ie cu
celelalte 5i citesc comentariile f/cute pe produsul lor.
C,-,%
Hetoda presupune explorarea unui subiect, a unei situa1ii din mai multe perspective,
permi12nd abordarea complex/ 5i integratoare a unei teme.
7unt recomandate urm/toarele etape:
- =ealizarea unui cub pe ale c/rui fe1e sunt scrise cuvintele: descrie, compar/,
analizeaz/, asociaz/, aplic/, argumenteaz/.
- $nun1area temei, subiectului pus 0n discu1ie
- 4mp/r1irea clasei 0n + grupe, fiecare dintre ele examin2nd tema din perspectiva
cerin1ei de pe una dintre fe1ele cubului:
(escrie: culorile, formele, m/rimile etc.
'ompar/: cu ce este asem/n/torA 'e este diferitA
$nalizeaz/: spune din ce este f/cut, din ce se compune.
$sociaz/: la ce te 0ndeamn/ s/ te g2nde5tiA
$plic/: ce po1i face cu aceastaA Ba ce poate fi folosit/A
$rgumenteaz/: pro sau contra 5i enumer/ o serie de motive care vin 0n spriinul
afirma1iei tale
- =edactarea final/ 5i 0mp/rt/5irea ei celorlalte grupe
- $fi5area formei finale pe tabl/ sau pe pere1ii clasei
*,%&#re%e de 1#ad#
Hetoda presupune reducerea num/rului de elemente, aspecte, fa1ete ale unei
probleme8situa1ii pentru focalizarea asupra celor esen1iale. 7e recomand/ urm/toarele
etape:
- 0mp/r1irea grupului 0n echipe de ,-I persoane;
- enun1area temei;
- notarea ideilor: fiecare membru noteaz/ pe un post-it ideea sa 5i o pune pe centrul
mesei;
- ierarhizarea ideilor: fiecare membru cite5te toate ideile 5i le ierarhizeaz/ ("-I); se
vor re1ine primele #-); se reune5te apoi tot grupul cu cele # idei de la fiecare 5i se repet/
algoritmul; astfel se vor re1ine doar ideile8aspectele pe care tot grupul le consider/
relevante.
'ele dou/ metode 9 cubul 5i bulg/rele de z/pad/ 9 sunt complementare prin ceea ce
propun spre realizare. 'ubul 0i va auta pe elevi s/ priveasc/ tema din diferite perspective,
exercit2nd diferite proceduri, iar bulg/rele de z/pad/ 0i va auta s/ reduc/ num/rul de
elemente, aspecte, fa1ete ale unei probleme8situa1ii pentru focalizarea asupra celor
esen1iale, r/m2n2nd 0n consens.
$tribuirea perspectivei de lucru pentru fiecare grup 0n cadrul cubului se poate face aleator
(dup/ 0mp/r1irea pe grupe 9 + 9 se rostogole5te cubul 5i fiecare grup/ re1ine perspectiva
care pic/ cu fa1a 0n sus) sau dup/ preferin1ele elevilor dintr-un grup; sau chiar profesorul
poate atribui fiec/rui grup c2te o perspectiv/. Hodul de atribuire a perspectivei r/m2ne la
alegerea profesorului, 0n func1ie de timpul pe care 0l are la dispozi1ie, de c2t de bine
cunoa5te colectivul de elevi, dinamica colectivului clasei, etc.
=e0mp/r1i1i elevii 0n grupe mai mari, de ,-I. Jiecare va nota pe un post-it aspectul,
perspectiva, problema care i s-a p/rut cea mai interesant/ 5i o plaseaz/ 0n centrul mesei.
(in I propuneri se re1in ); continua1i procedura p2na c2nd 0ntreaga clas/ a fost de acord
cu ) aspecte8probleme, etc.
Mo1aic,%
Hozaicul presupune 0nv/1area prin cooperare la nivelul unui grup 5i predarea achizi1iilor
dob2ndite de c/tre fiecare membru al grupului unui alt grup.
'a toate celelalte metode de 0nv/1are prin cooperare 5i aceasta presupune urm/toarele
avantae:
- stimularea 0ncrederii 0n sine a elevilor;
- dezvoltarea abilit/1ilor de comunicare argumentativ/ 5i de rela1ionare 0n cadrul
grupului;
- dezvoltarea g2ndirii logice, critice 5i independente;
- dezvoltarea r/spunderii individuale 5i de grup;
- optimizarea 0nv/1/rii prin predarea achizi1iilor, altcuiva;
Hozaicul presupune urm/toarele etape:
- 4mp/r1irea clasei 0n grupuri eterogene de F elevi, fiecare dintre ace5tia primind
c2te o fi5/ de 0nv/1are numerotat/ de la " la F. Ji5ele cuprind p/r1i ale unei unit/1i de
cunoa5tere.
- .rezentarea succint/ a subiectului tratat.
- :xplicarea sarcinii care const/ 0n 0n1elegerea 0ntregii unit/1i de cunoa5tere.
- =egruparea elevilor, 0n func1ie de num/rul fi5ei primite, 0n grupuri de exper1i: to1i
elevii care au num/rul " vor forma un grup, cei cu numarul # vor forma alt grup 5.a.m.d.
4n cazul 0n care se lucreaz/ cu toat/ clasa se vor forma dou/ grupuri pentru fiecare num/r.
- 4nv/1area prin cooperare a sec1iunii care a revenit grupului din unitatea de
cunoa5tere desemnat/ pentru or/: elevii citesc, discut/, 0ncearc/ s/ 0n1eleag/ c2t mai bine,
hot/r/sc modul 0n care pot preda ceea ce au 0n1eles colegilor din grupul lor originar.
7trategiile de predare 5i materialele folosite r/m2n la latitudinea grupului de exper1i. :ste
foarte important ca fiecare membru al grupului de exper1i s/ 0n1eleag/ c/ el este
responsabil de predarea sec1iunii respective celorlal1i membri ai grupului ini1ial.
- =evenirea 0n grupul ini1ial 5i predarea sec1iunii preg/tite celorlal1i membri. (ac/
sunt neclarita1i, se adreseaz/ 0ntreb/ri expertului. (ac/ neclarit/1ile persist/, se pot adresa
0ntrebari 5i celorlal1i membri din grupul expert pentru sec1iunea respectiv/. (ac/ persist/
dubiile, atunci problema trebuie cercetat/ 0n continuare.
- Grecerea 0n revist/ a unit/1ii de cunoa5tere prin prezentare oral/ cu toata clasa8cu
to1i participan1ii.
$ten1ie3
:ste important s/ monitoriza1i predarea pentru ca achizi1iile s/ fie corect transmise.
Di(c,$ia
(iscu1ia const/ 0ntr-un schimb organizat de informa1ii 5i de idei, de impresii 5i de p/reri,
de critici 5i de propuneri 0n urul unei teme sau chestiuni determinate 0n scopul examinarii
5i clarific/rii 0n comun a unor no1iuni 5i idei, al consolid/rii 5i sistematiz/rii datelor 5i
conceptelor, al explor/rii unor analogii, similitudini 5i diferen1e, al solu1ion/rii unor
probleme care comport/ alternative.
(iscu1ia cu clasa este fundamental/ pentru 0nv/1area interactiv/. (in perspectiva unui
participant, discu1ia presupune avansarea unor idei 5i receptarea unei multitudini de alte
idei, unele 0n acord, altele 0n dezacord cu p/rerile proprii, dar tocmai aceast/ varietate
este aceea care provoac/ g2ndirea la ac1iune.
(in aceast/ perspectiv/, discu1ia prezint/ o serie de avantae:
- 'rearea unei atmosfere de deschidere;
- Jacilitarea intercomunic/riii 5i a accept/rii punctelor de vedere diferite;
- 'on5tientizarea complexit/1ii situa1iilor 0n aparen1/ simple;
- ;ptimizarea rela1iilor profesor-elevi;
- =ealizarea unui climat democratic la nivelul clasei;
- :xersarea abilit/1ilor de ascultare activ/ 5i de respectare a regulilor de dialog.
.rofesorul poate alege ca um/tate din clas/ s/ participe la activitatea H;K$I', celorlal1i
elevi revenindu-le o alt/ sarcin/ de lucru.
:tape:
- 7tabilirea regulilor discu1iei 5i reamintirea acestor reguli (cu ocazia fiec/rei noi
discu1ii sau pe parcursul discu1iei);
- (ispunerea elevilor 0n cerc sau semicerc;
- .rezentarea subiectului discu1iei cu claritate 5i 0ntr-un mod care s/ 0ncuraeze
exprimarea ideilor;
- Hoderarea discu1iei, facilit2nd exprimarea punctelor de vedere.
4ntr-o discu1ie, rolul profesorului este de facilitare a fluxului coerent de idei al elevilor
ceea ce presupune 0ncuraarea lor de a se exprima 9 adecvat 5i la obiect.
Crm/toarele ac1iuni sunt de natur/ s/ faciliteze discu1ia:
". .arafrazarea 9 astfel 0nc2t elevul s/ simt/ c/ a fost 0n1eles iar colegilor s/i s/ li se
faciliteze 0n1elegerea printr-un rezumat esen1ializat a ceea ce a fost spus pe larg;
#. Lerificarea 0n1elegerii 9 prin adresarea unei 0ntreb/ri de clarificare astfel 0nc2t elevul s/
reformuleze ceea ce a spus;
). 'omplimentarea unui punct de vedere interesant sau pertinent;
F. 7ugerarea unei noi perspective sau a unui contraexemplu pentru a contracara 9 f/ra a
critica 0ns/ 9 un punct de vedere nerealist;
*. :nergizarea discu1iei folosind o glum/ sau solicit2nd 0n mod explicit luarea de pozi1ii
din partea celor t/cu1i;
+. Hedierea divergen1elor prin reformularea punctelor de vedere opuse din perspectiva
toleran1ei;
,. :viden1ierea rela1iilor dintre interven1iile diferi1ilor elevi 9 ceea ce va oferi coeren1/ 5i
pertinen1/ temei de discutat 5i comentariilor elevilor, facilit2nd 0n1elegerea conceptelor
vehiculate;
I. =ezumarea ideilor principale.
(e maxim/ importan1/ pentru derularea unei discu1ii profitabile este maniera de a adresa
0ntreb/ri stimulative pentru elevi:
- 4ntreb/ri la care pot fi date mai multe r/spunsuri, evit2nd 0ntreb/rile cu r/spuns
(a8 <u;
- 4ntreb/ri de genul >de ce crede1i astaA@ , >de ce crede1i c/MA@ (pentru a aprofunda
problema pus/ 0n discu1ie);
- >'e s-a 0nt2mplatA@ (o astfel de 0ntrebare 0i aut/ pe elevi s/-5i clarifice
perspectiva asupra problemei 0n discu1ie);
- >(e ce s-a 0nt2mplat aceastaA@ (se 0ncuraeaz/ 0n1elegerea cauzelor 5i a efectelor,
se deplaseaz/ accentul spre c/utarea motivelor);
- >7e putea 0nt2mpla 5i altfelA 'umA@ (se subliniaz/ ideea c/ ac1iunile sunt de fapt
rezultatul unei alegeri sau sunt influen1ate de faptul c/ nu s-a ales cea mai bun/
alternativ/);
- >'e ai fi f/cut tu 0ntr-o astfel de situa1ieA 'e crezi c/ a sim1it persoana respectiv/A
'e ai fi sim1it tu 0ntr-o astfel de situa1ieA@ (elevii sunt antrena1i s/ exprime empatie);
- >$ fost corectA (e ceA@ (sunt 0ntreb/ri esen1iale pentru stimularea dezvolt/rii
morale la elevi);
Geme de discu1ie:
- criticarea unor puncte de vedere sau a unui elev;
- interven1ia dup/ fiecare elev;
- impunerea unui punct de vedere.
Or&ani1ator,% &ra2ic
;rganizatorul presupune esen1ializarea unui material informativ care urmeaz/ s/ fie
exprimat sau scris, prin schematizarea, sistematizarea 5i vizualizarea ideilor.
$vantaele organizatorului: eliminarea redundan1ei din informa1ie, reprezentarea vizual/
a unor no1iuni, fenomene, concepte, structurarea informa1iei.
;rganizatorul grafic poate fi structurat pe diferite domenii:
- compara1ia;
- descrierea;
- structurarea pe secven1e;
- rela1ia cauz/-efect;
- detectarea problemei 5i g/sirea solu1iei.