Economie si societate intre secolele XI XV in spatiul romanesc

A. Forme de organizare social-politic la romani ia inceputul evului mediu

Aparitia primelor forme de organizare sociala si politica na nordul Dunarii s-a caracterizat
prin influenta celor doi factori majori, respectiv traditia romana bizantina si modelul propus de
popoarele social vecine. Aparita primelor popoare va presupune formarea unei stratificari sociale si
politice a comunicatii, fapt pentru care perioada medievala se va caracteriza si la romani prin
stabilirea raporturilor de subordonare intre membrii societatii coagularea obstilor in formatiuni
politice precum tari, cnezate, vor putea fi puse pe seama maturizarii comunitatii romanesti si a
slabirii dominatiei straine. Aparitia formatiunilor statale romanesti va imbratisa mdelul politic
regasit la popoarele vecine. aparitia formatiunilor politice medievale romanesti va reprezenta o
consecinta fireasca a necesitatilor comunitatii autohtone de a-si asigura securitatea si siguranta in
fata migratorilor.
Statul spre deosebire de obste, dispune de un element suplimentar, si anume forta militara,
iar trecerea de a obstea teritoriala la forma de organizare a tarilor, cnezatelor si voievodatelor va
constitui o reactie a populatiei autohtone fata de presiunile politice ale statelor vecine.
Izvoarele literale straine, reflecta in mod fidel procesul de intemeiere a statelor romanesti,
fapt ce se poate explica prin puternica interferenta politica si sociala a romanilor cu vecinii lor.
data cu secolele !" si !#, cand se incheie acest proces, asistam si la aparitia unui aparat statal
similar cu cel intalnit in statele vecine si care are drept scop mentinerea si impunerea autoritatii
domnesti.
$. Ierarhizrea sociala
%ana in secolele &-!', uniformizarea sociala existenta in cadrul obstilor teritoriale, va
disparea datorita faptului ca fiecare individ va beneficia de o forma de proprietate, astfel incat
membrii cu functie de raspundere importanta vor dispune in final de cele mai bune terenuri agricole,
de un inventar bogat al locuintelor si de transmiterea pe cale creditara a unor functii in cadrul obstii.
(riteriul de diferentiere va fi dat de averea si proprietatea personala, din randul acestora
recrutandu-se de regula, conducatorul care va reusi sa-i fie recunoscuta autoritatea asupra tuturor
membrilor ai obstilor respective. Delimitarea clasei feudale de majoritatea populatiei va reprezenta
inceputul unui proces de feudalizare a societatii romanesti, caracterizat prin existenta unei structuri
piramidale ce are la baza raporturile de suveranitate intre conducator si supusii sai. In )ransilvania,
nobilimea va fi formata din varfurilepopulatiei alogene, in randurile acestei categorii fiind admisi
doar putinii feudali romani care vor trece la catolicism. (elor mai multi dintre boierii romani, le vor
fi refuzate treptat privilegiile, ajungand sa se identifice in categoria oamenilor liberi. *egatul
maghiar se va preocupa in mod direct de stabilirea unei suveranitati concrete asupra teritoriilor
locuite de romani, mijlocul cel mai eficient fiind dat de stabilirea unor forme de organizare
teritoriale conduse de nobili loiali ai regelui maghiar. +a ,sti si Sud de (arpati, -mai marii
pamantului amintiti in diploma cavalerilor ioaniti., vor constitui boerimea care va fi interesata in
stabilirea suveranitatii si independentei celor doua state medievale romanesti, fiindu-le protejate
interesele personale. $oierii vor avea dreptul de a-l numi pe domnitor, constituind un organism
consultativ capabil sa-l consilieze pe domn in problemele importante ale tarii. /ajoritatea
popoarelor din cadrul societatii rurale, va fi constituita de taranimea libera, categorie sociala extrem
de numeroasa si asupra careia vor greca principalele indatoriri si obligatii feudale. Din randul
acesteia se va detasa o categorie sociala noia, adica taranimea aseruenta, aparuta in urma aplicarii
raporturilor feudale pe intreg spatiul romanesc. Acest lucruva conduce la izbucnirea unor ample
miscari sociale in cea de-a doua jumatate a secolului !0 si prima jumatate a secolului !1. 2iata
economica si sociala avlate intr-un real progres in urma consilidarii autonomiei sau independentei
formatiunilor politice romanesti va conduce la aparitia unui numar important de targuri si asezari
rurale in cadrul carora populatia oraseneasca va beneficia 34 I3),+,5 (,2A /AI /4+)
menite a le proteja interesele personale.
(. 3orme morale si de conduita avute in cadrul comunitatilor
*elatiile sociale in perioada medievala vor fi caracterizate de existenta atat a oamenilor
liberi cat si a stapanilor si supusilor sai, fapt ce va complica natura raporturilor juridice la inceputul
evului mediu romanesc. )raditia romanilor in ceea ce priveste raportul dintre oamenii liberi, se baza
pe mostenirea dreptului roman adaptat noilir conditii istorice de populatia romana. biceiurile
locului 6Iuz 2alahicum7 va reflecta in cadrul obstilor romanesti ideea de egalitate intre membrii,
fapt pentru care orice pricina sau judecata se va face potrivit normelor, instanta de judecata fiind
formata din un jude si oamenii buni si batrani. 5eneraliarea relatiilor feudale va obliga regalitatea
maghiara in )ransilvania precum si autoritatea domneasca in moldova si )ara *omanesca sa treaca
la instituirea unor norme si reguli noi ce au drept scop intarirea autoritatii centrale precum si
privilegiile marilor feudali. Apar primele elemente de drept in forma scrisa in )ransilvania, si
anume tripartitul lui 2erbocti, abrobatele si compilatele ce consfintesc stratificarea sociala a
voievodatului transilvanean intr-o stare de dominatie economica, sociala politica. Dreptul feudal se
bazeaza pe identitatea sociala existenta, favorizand categoria privilegiata a nobililor sau a boierilor
ce reprezinta elementul principal in stabilirea autoritatii centrale a domnitorului. Intarirea institutiei
domniei va conduce la aparitia unor functii si dregatorii in care vor fi intrusi supusi devotati ai
domnitorului si care va constitui o nobilime de curte. Acesti dregatori pentru )arile *omane si
functionari pentru )ransilvania, vor indeplini atributii de ordin judecatoresc, reprezentand
autoritatea domneasca in teritoriu. Instanta suprema era institutia domniei, fapt pentru care in timp,
aceasta competenta va fi delegata unor instante a caror hotarare trebuia confirmata de domnitor.
D. 2iata economica la romani in evul mediu
*elatiile economice ale )arilor *omane cu statele vecine vor reusi atragerea teritoriilor
locuite de romani in circuitul economic si cultural european, fapt ce se va reflecta in mod fidel in
organizarea societatii medievale romane dupa model european. Desi intensificarea schimburilor
comerciale se va face in mod determinant datorita pretentiilor membrilor clasei feudale, cresterea
demografica a tuturor locuitorilor )arilor *omanesti va putea fi consecinta si a unei generalizari a
unor unelte performante 6plugul cu brazdarul de fier7, precum si pe seama folosirii unor tehnici noi
de fertilizare a pamantului. (resterea resurselor economice va da posibilitatea cresterii demografice,
si acest lucru va constitui o sporire a pietei, fapt ce va antrena o specializare a unei categorii socio-
profesionale 6mestesugari7, prin intermediul acestora, comercinatii vor reusi sa realizeze o
-uniformizare. a gradului de cultura si civilizatie la romani, chiar daca boierimea va folosi produse
de sorginte europeana sau bizantina. Societatea medievala romaneasca va fi caracterizata de
artaromismul existent intre cele doua categorii sociale majore, fapt ce va contribui la mentinerea
unor stari conflictuale pe intreg cuprinsul )arilor *omanesti. 3evoia de a-si proprietatile, prestigiul
sau forta economica, ii va conduce pe feudali la anihilarea unor drepturi economice si sociale ale
taranimii, si impunerea la obligatii specifice si la renta in munca si bani.
,. Spiritualitate si cultura in evul mediu romanesc
)raditia crestina avuta de populatia romana, va permite inca timpuriu aparitia clerului definit
ca categorie sociala ce era drept raspunzatoare de raspandirea religiei cretine in spatiul romanesc.
*aspandire crestinismului va favoriza aparitia unor institutii specifice, menite sa sporeasca
crestinismul in cadrul societatii. Autoritatea religioasa va fi sprijinita, si va sprijini de asemenea
autoritatea centrala, intrucat conducatorul statului va trebui sa fie recunoscut si de biserica si
bucurandu-se de increderea acesteia, sa poata mentine sistemul social. *aspandirea crestinismului si
mentinerea sa pana la inceputul evului mediu, trebuie pusa in legatura cu gradul de civilizatie a
superiorilor, fapt ce ii va obliga pe noii veniti sa se crestineze. %restigiul politic si autoritatea
Imperiului $izantin, vor fi dublate de autoritatea inaltilor prelati ai autoritatii crestine, lucru ce va
permite impunerea populatiilor autohtone a unui cler, de cele mai multe ori strain, dar care era
recunoscut si se afla in stransa legatura cu patriarhia de la (onstantinopol sau cu institutia %apala.
*eprezentantii clerului vor constitui elementele cele mai culte ale societatii, prin intermediul
manastirilor si a scolilor bisericesti, putandu-se realiza o viata culturala. %rimele scrieri bisericesti
vor fi redactate cu alfabet chirilic si in limba slovena, semn al copierii si al influentelor slave si
bulgare, insa in )ransilvania majoritatea scrierilor bisericeti sau a cronicilor sunt redactate in limba
latina. In acelasi timp, numerosi prelati vor deveni consilieri si secretari personali ai domnitorilor
romani, sau ai regelui maghiar si al voievodului )rasilvanean, lucru ce va permite redactarea unor
cronici sau letopisete ce au drept scop insiruirea faptelor conducatorilor respectivi. (oncomitent cu
ridicarea unor importante lacasuri de cult, se va realiza si o transcriere manuala a unor importante
opere antice si medievale, cele mai multe derivand din spiritualitatea crestina. +a jumatatea
secolului !1, vor apare si primele tiparnite in exteriorul arcului (arpatic, prin intermediul carora vor
fi tiparite operele bisericesti.