Semiologie medical curs 3

Tulburrile strii de constient

primele elemente referitoare la starea psihic a pacientului sunt observate nc din cursul
anamnezei : capacitatea de concentrare, dac pacientul este orientat temporal,spatial si dac
coopereaz ( dac vorbeste) ;
confuzia: lipsa de claritate a gndirii nsotit de alterarea functiilor superioare viznd memoria,
atentia si orientarea temporo-spatial
torpoarea (somnolenta) : este asemntoare cu faza de inducere a somnului ; bolnavul este
somnolent, vorbeste cu dificultate si monoton(apare n stri febrile si n strile de surmenaj);
obnubilarea : se caracterizeaz prin orientare temporo-spatial , bolnavul rspunde greu la
ntrebri si sesizeaz cu dificultate ce se petrece n jurul lui;(n stri toice!infectioase)
stupoarea : este caracterizat prin dezorientare temporo-spatial , tulburri de memorie,
"privire n gol"; o pierdere a strii de constient reversibil sub actiunea unor stimuli puternici
coma :
se caracterizeaz prin alterarea total sau partial a strii de constient, cu afectarea celorlalte
functii ale vietii de relatie si perturbarea mai mult sau mai putin profund a functiilor vitale
vegetative ( respiratie, circulatie, metabolism);
coma superficial : se caracterizeaz prin prezenta unui rspuns partial la stimuli senzoriali;
coma profund : se caracterizeaz prin absenta total a rspunsului la stimuli ; functiile
vitale desi prezente # pot fi afectate ;
coma ireversibil : abolirea total a functiilor de relatie si a functiilor vitale ;
sincopa :
pierdere brusc si tranzitorie a constientei , de scurt durat si reversibil spontan( $ -% min&);
anamneza : circumstantele de aparitie (efort, schimbarea pozitiei, acces de tuse, ortostatism,
alimentatie, administrarea unui medicament ) ; frecventa si durata sincopelor ( izolate,
repetitive, unice) ; simptome asociate ( palpitatii, durere retrosternal, cefalee) ; '(( ( boli
cardiace, neurologice, metabolice, digestive, psihiatrice) ; tratamente si mod de administrare
( antihipertensive, vasodilatatoare, sedative, hipnotice);
sincopa poate aprea brusc sau poate fi precedat de un comple de manifestri desemnnat
prin termenul lipotimie ( stare de ru, astenie, paloare, transpiratii, ameteli, acufene, great);
b& nu cade brusc la pmant, deci nu se loveste , are timp s-si caute o pozitie convenabil ;
n cursul sincopei pacientul este palid , pulsul arterial este slab, rapid, uneori neregulat,
respiratia poate fi superficial ;
Inspectia general a pacientului
este metoda fundamental a oricrui demers diagnostic ;
la primul contact vizual cu pacientul pot fi evidentiate aspecte precum : atitudinea, mersul,
constitutia, faciesul, mimica, starea de nutritie, coloratia anormal a tegumentului, integritatea
anatomic, aspectul minilor, efortul evident de a respira, etc&
Atitudinea :
desemneaz pozitia (postura) spontan adoptat de pacient ca urmare a bolii , n scopul
minimalizrii unui anumit tip de suferint (activ, pasiv si fortat);
atitudinea activ : pacientul se mobilizeaz fr dificultate, tonusul muscular prezent ;
-1-
atitudinea pasiv: pacientul este indiferent fat de mediul ambiant , musculatur
flasc,hipoton ; atitudine caracteristic mbolnvirilor severe ; antidispneizante ( n vederea
diminurii unor tulburri functionale) sau pozitii antalgice ( diminuarea durerilor) ;
atitudinea fortat : adoptat de bolnav pt& a diminua unele tulburri functionale ( pozitii
antidispneizante) sau dureri ( pozitii antalgice) ;
posturi antalgice :
lombosciatic (corpul aplecat spre partea afectat ) ;
pleurit si fracturi costale ( pacientul st pe partea sntoas) ;
colica biliar si renal ( pozitie instabil, b& caut o pozitie care s amelioreze durerea ) ;
ulcer gastric si duodenal n criz ( pozitie ghemuit cu eercitarea unei presiuni cu
pumnul asupra regiunii dureroase ) ;
apendicita acut ( membrul inferior drept flectat) ;
posturi antidispneizante : ( dispneea ) dificultatea de respira ):
ortopnee ( pozitia ridicat a toracelui la un unghi de *% fat de planul patului pn la
ridicarea seznd , amelioreaz dispneea # de e& n insuficienta ventricular stg&) ;
accesul sever de astm bronsic ( b& st n pozitie seznd si se sprijin n mini) ; pleurezie
( b& st pe partea bolnav , se amelioreaz astfel respiratia pe partea sntoas ) ;
pericardita lichidian ( cu toracele aplecat nainte ; "semnul rugciunii maomedane "
) sprijinit pe coate si genunchi, pozitie genu-pectoral);
posturi fortate prin contracturi musuclare :
redoarea cefei ( rezistenta opus la ncercarea eaminatorului de a efectua fleia
capului pe trunchi ; n sindromul meningeal ) ;
torticolisul ( nclinarea lateral a capului nsotit de limitarea efecturii unei miscri
# e& n boli neurologice, otice, musculare ) ;
tetanos ( opistotonus cu aspect de arc de cerc sau emprostotonus asemntoare cu
pozitia ftului n uter ) ;
sindromul meningeal ( capul n etensie , coapsele flectate pe abdomen , gambele
flectate pe gambe );
Tulburri de mers si de ecilibru :
desi mersul este analizat n cadrul e& obiectiv, anamneza este f& important ;
anamneza vizeaz : data aparitiei tulburrilor de mers ; modul de debut ( brusc ! progresiv);
circumstantele de aparitie , evolutia ( caracter permanent!intermitent) ; prezenta ! absenta
unor dureri asociate; '(( ( dac au mai fost cazuri n familie ) ! '+, ; trat&medicam&adm&
testarea mersului : pacientul este invitat s mearg pe o distant de ctiva metri si s se
ntoarc brusc ; se apreciaz pozitia trunchiului, lungimea pasului, balansarea bratelor ;
testarea echilibrului : pacientul st n ortostatism cu picioarele apropiate si cu ochii
deschisi, apoi cu ochii nchisi ; se compar modul n care si mentine echilibrul n ambele
cazuri ;
-!-
tipuri de mers : boli :
legnat de rat miopatii grave
ebrios-pasi nesiguri, ca de om beat intoicatie cu alcool!barbiturice
cosind ( spastic)-membrul inferior afectat
efectueaz pasul printr-o miscare n
semicerc, fr ndoirea genunchiului
hemiplegia spastic
topit ( inegal ) ,oree
stepat ( e"uin)-pmntul este atins cu
vrful apoi cu clciul , iar membrul
inferior este azvrlit
paralizia de sciatic popliteu etern
ata#ic-gambele deprtate, mers nesigur,
instabil, privirea spre pmnt
leziuni cerebeloase
rigid-ezitant, pasi mici, fr ridicarea
picioarelor si capul aplecat nainte
boala (ar-inson
sciopt$nd deformri ale membrelor inferioare
%iscrile in&oluntare :
sau spontane apar n boli neurologice, metabolice si degenerative ; survin numai n stare de
veghe , cresc la emotii si dispar n timpul somnului ;
anamneza : data si contetul aparitiei ; evolutia ; simptome asociate ; '(( ( hipertiroidie, boli
respiratorii!hepatice!renale) ; consum eagerat de alcool si cafea , fumatul;
tipuri de miscri in&oluntare : boli :
Tremurturi :
rapide si fine la nivelul etremittilor membrelor
superioare
miscri rare, ritmice si egale la nivelul brbiei, limbii
si degetelor ; apar n repaus si sunt accentuate de
emotii pozitive ! negative; miscrile policelui contra
indeului imit actiunea de numrare a banilor ;
tremor intentional ( care si caut tinta ) , amplu si
neregulat
hipertiroidism ; hipoglicemie;
anietate ; consum eagerat de
cafea si tutun
boala (ar-inson
afectri cerebeloase
Asteri#is ( flapping tremor) : miscri involuntare,
spasmodice ' de fleie-etensie n articulatiile pumnilor
si metacarpofalangiere ( asemntoare flfitului aripilor
unei psri )
encefalopatie hepatic sau
respiratorie ; uremie
%iscrile coreiforme : involuntare, ample, bruste,
dezordonate, rapide, de scurt durat, afectnd un
membru sau o jumtate a corpului
,oree ; encefalit
%iscrile atetozice : spontane, lente, involuntare,
onulatorii, localizate la etremitti ( fat, mini)
afectri ale nucleilor bazali ai
creierului
-3-
Tipuri semiologice de facies
faciesul arat aspectul caracteristic al fetei, capabil s evoce o boal ;
tipuri de facies :
din unele boli endocrine:
acromegalic: arcade sprncenoase si apofize zigomatice proeminente ; piramid nazal
mrit si lrgit la baz ; buzele ngrosate , limba mrit de volum ; bose frontale mrite ;
dintii inferiori devin mobili ;
din boala Basedow-raves: protuzia globilor oculari n afara orbitelor ( e#oftalmie
bilateral ) ( fanta palpebral lrgit prin spasm retractil al pleoapei superioare face
imposibil nchiderea pleoapelor ; privirea tiroidian cu epresie de spaim ; decalaj ntre
coborrea pleoapei fat de coborrea globului ocular :
hipotiroidian: fante palpebrale nguste; nas trilobat; piele uscat, ngrosat si palid ; pr
aspru, rar, uscat, friabil ; disparitia treimii eterne a sprncenelor ; buze groase ;
din sindromul !ushing: fata rotund cu aspect de lun plin ; hirsutism ( pilozitate
topografic de tip masculin la femei); obraj de culoare rosie-violacee; gt scurt si gros;
din boala "ddison:aspect cafeniu, bronzat ; uneori zone depigmentate localizate ;
din unele boli respiratorii :
#B! ( palid cu pometii trandafirii si ochi strlucitori, nfundati n orbite );
astm bronsic (faciesul eprim teama de sufocare si senzatia de moarte iminent);
bronsita cronic ( aspect buhit, cianotic);
din unele boli cardiace : stenoza mitral (obraji rosii cu tent albstruie);
)n unele boli renale:
sindrom nefrotic ( aspect buhit, fante palpebrale mici datorit edemului alb, moale si
pufos) ;
faciesul uremic ( initial palid, apoi pmntiu,cu descuamare )
)n unele boli digesti&e :
facies hipocratic ( n peritonite, boli cu deshidratare)( aspect pmntiu, obraji subti,
privire pierdut, ochi nfundati n orbite );
ciroza hepatic (coloratie brun-glbuie, nas efilat, proeminente osoase bine eprimate, pr
uscat si friabil);
ulcer gastric si duodenal ( carcteristic perioadelor active ale bolii : epresia fetei arat
durerea , fata tras si ncercnat )
din unele colagenoze:
lupus eritematos ( eruptie eritemato-scuamoas localizat pe nas si la nivelul pometilor) ;
sclerodermie( aspect de icoan bizantin ; piele groas , ntins, lipsit de elasticitate ;
deschiderea gurii se face cu dificultate );
dermatomiozit : eritem violaceu periorbital cu!fr edem
-*-