1

Cuprins:
1. Disputa dintre tiin i Religie......................................................pag.4
2. Scientism i Religie........................................................................pag.10
3. Nicolae Paulescu un mare sa!ant cretin sau
prin tiin la Dumne"eu##################..pag.22
4. Dialogul dintre tiin i religie n Romnia.pag.28
$. %on!ergenta &ntre stiinta si religie############pag.3'
(. Pre)udecatile liderilor e!olutionisti###########..pag.$2
'. Stiinta si religia* %omplementaritate &ntru transcendenta##...pag.$'
+. ,iserica si Stiinta.........................................................................pag.(4
-. %e "ic oamenii de stiinta###############..pag.(+
10. .partinem acestui uni!ers*..........................................................pag.73
11.Stiinta si Religia / 0orme de interpretare ale ade!arului###..pag.-2
12.,iogra0ie#####################..pag.--
2

.cestea sunt cate!ai intre1ri la care !om incerca sa raspundem &n acest
re0erat. tiina a 0acut 2.R3 4 * ca religia s nu mai 0ie plau"i1il deoarece
nu se pot e5plica din punct de !edere stiinti0ic unele 0enomene si nu se pot
determina e5act situatiile pre"entate in ,i1lie . 3limin 2.R3 4 * ea e5istena
lui Dumne"eu * 3!oluia nu 0ace 2.R3 4 * ca ideea unei pro!idente di!ine sa
de!in &ndoielnic * ,iologia n/a aratat ** de cur6nd c !iaa i mintea pot 0i
reduse la 0i"ica si c7imie 0ac6nd ast0el ilu"orii noiunile de su0let i spirit* 8ai
tre1uie s susinem c lumea a 0ost creat de Dumne"eu* Sau ca ne/a 0ost scris
de %e!a sau %ine!a s e5istm* Nu/i oare posi1il ca intreaga di!ersitate a
naturii sa 0ie pur si simplu un produs al intamplarii* 9ntr/o epoca a stiintei
putem sa credem cu sinceritate &n e5istena unei direcii unui scop al
uni!ersului* De ce a a!ut loc marea e5plo"ie iniial numit ,ig ,ang* 3ste
2.R3 4 * e!oluia 0elul lui Dumne"eu de a crea* S&ntem 2.R3 4 *
determinai de genele pe care le purtam in noi * 35ista !reo legatura intre
Dumne"eu si stiinta* care ar 0i aceasta* :oate aceste intre1ari alcatuiesc asa/
numita ;pro1lema; a raporturilor tiinei si religiei.
3
Rzboiul de exterminare
3ra anul 1(33 la Roma. <naintea marelui inc7i"itor sttea un dosar gros.
.cu"atul era =alileo =alilei. <nc din 1$43 cu aproape 100 ani &n urm
ereticul Nicolaus %opernicus 0ormulase >modelul
7eliocentric? pentru sistemul nostru planetar@ iar &n
1(1- un alt eretic Ao7annes Bepler &l &ntrise prin
lucrarea sa magistral >.rmonia lumii?. =alileo n/
aducea nimic nou dec6t calcule. :otui 0oarte puin
a lipsit ca rugul s 0ie aprins. <n sc7im1 =alileo
a!ea s rm6n su1 arest la domiciliu p6n la moarte
C1(42D. ,iserica &mprteasa e!ului mediu se
deprinsese s calce &n picioare cu autoritatea ei
a1solut tiina #
Dar !6nturile i/au sc7im1at direcia. 3ra 30
iunie 1+(0. Sala mu"eului din 250ord gemea de lume. 3piscopul uni!ersitii
Samuel Eil1er0orce urma s se con0runte cu >1oldogul? lui %7arles DarFin
e!oluionistul :7omas Gu5leH. 3piscopul &ncepu cu!6ntarea lui &n trom1 i
>de sus?. Iumea inspirat de un du7 de li1ertate era 0a!ora1il ca!alerului
raiunii. %6nd &i !eni r6ndul Gu5leH ar) tirad dup tirad# <n uralele
mulimii &mprteasa de demult religia se &nco!oia su1 lo!iturile copilului
teri1il tiina.
Peste ali ($ ani pe o !reme la 0el de canicular C10 iulie 1-2$D &ntr/un
act disperat 1raul legii este c7emat &n aprarea Religiei. Dasclul Ao7n Scopes
0usese dat &n )udecat pentru predarea e!oluionismului &ntr/un liceu din
orelul DaHton :ennessee JS.. Pentru c mi"a era epocal doi dintre cei
mai !estii oameni ai epocii Ca!ocatul %larence DarroF aprtor al
e!oluionismului i 0ostul candidat la preedenia SJ. Eilliam ,rHan ca
acu"ator al luiD a!eau s se implice &n ultima con0runtare desc7is dintre tiin
i religie. 8ica sal a tri1unalului amenina literalmente s se pr1ueasc su1
picioarele celor peste 1.000 de ceteni &m1ul"ii s asiste la ceea ce a!ea s se
c7eme >Procesul maimuelor?. Dup 10 "ile )urnalele din .merica au detonat
!esteaK tiina a trium0at4
tiin sau religie* Pentru lumea de a"i a de!enit a5iomatic prerea c
tiina i religia sunt dou domenii inamice ireconcilia1ile. Pentru care moti!*
.m6ndou se pretind a 0i >deintorul ade!rului?@ >unica surs de
cunoatere?@ >criteriul 0inal?. .m6ndou pretind autoritatea suprem. i cum
nu &ncap dou picioare &ntr/un panto0 nici dou s1ii &n aceeai teac r"1oiul
de e5terminare e de ateptat s in p6n la dispariia uneia din dou.
4
Este on!litul autenti"
#tiin$a % e este ea.
tiina este suma ordonat a in0ormaiilor despre >mainria naturii?
despre cau"ele i procesele ei naturale despre spirit . <n 0uncie de domeniul
studiat e5ist di0erite tiineK 0i"ica c7imia astronomia# sau 1iologia
genetica ecologia#
Pentru c tiina !rea s cunoasc c6t mai e5act structurile naturii i
mecanismele ei ea nu are &n !edere dec6t >0aptele tiini0ice?. Jn >0apt
tiini0ic? este cel care poate 0i repetat i msurat. .cum c6nd omul de tiin
studia" >0aptele tiini0ice? el urmrete &n mod special regularitatea lor ca s
a)ung s descopere >legi tiini0ice?. .ceste legi de0inesc modul &n care se
petrec lucrurile n mod normal precum i relaia de >cau" i e0ect? care
e5ist &ntre lucruri.
Dar >0aptele tiini0ice? i >legile? nu sunt de a)uns. Sa!antul arde de
curio"itate s gseasc i o explicaie un rspuns la toate >de ce*?/urile. Spre
e5emplu pe araga" clocotete o oal cu ap. De ce* .parentK pentru c 0ocul
de su1 oal a ridicat temperatura apei la pragul de 0ier1ere. Dar de ce a a)uns
apa &n oal i oala pe 0oc* Ia acest >de ce? natura tace. Natura 0urni"ea"
0apte nu i e5plicaii. tiina poate de e5emplu s constate moartea unei
persoane i cau"a decesulK otr!ire cu cianur. Dar cine i de ce a comis crima*
Pentru aceste &ntre1ri sa!antul tre1uie s recurg la imaginaia sa.
<n acest punct am a)uns la o prim mare descoperireK c pe l6ng >0apte?
i >legi tiini0ice? sa!antul mai are ne!oie i o >sc7em e5plicati!? pe care
o gsete# &n propria sa minte.
Da tiina se 1a"ea" pe o1ser!are i e5perimentare. Dar tiina nu se
limitea" doar la at6t. Scopul ei mai &nalt este s integre"e in0ormaia
respecti! &ntr/un sistem e5plicati! despre lume sistem pe care sa!antul o are
&n mintea lui. .st0el ae"6nd o1ser!aii i e5perimente &mpreun cu legi
tiini0ice &ntr/o sc7em e5plicati! i"!or6t din mintea lui sa!antul a)unge s
0ormule"e o >teorie tiini0ic?. <n acest 0el tiina 0urni"ea" o tentati! de
>carte te7nic a lumii? dup e5plicaiile sugerate de sa!ani.
#tiin$a & e nu este'
Stiina este o >,i1lie? care lmurea toate tainele 4* i care cuprindea toate
rspunsurile 4*. <n realitate tiina nu se ocup cu toate laturile e5istenei. De
aceea nici nu deine toat cunotina. 35ist limitri precise care restr6ng s0era
cunoaterii tiini0ice doar la anumite segmente ale e5istenei i care/i con0er
un caracter relati!.
Lom enumera c6te!ai limitari ale tiinei
tiina nu se ocup dec6t de >0aptele tiini0ice?. .tunciK este te0an cel
8are un >0apt tiini0ic?* Nu pentru c el nu poate 0i nici repetat i nici
msurat. 3l este doar un >0apt istoric?. tiina nu poate in!estiga trecutul
$
pentru c nu/l poate repeta4 Maptele trecutului nu pot constitui o1iectul tiinei
e5acte. >8etoda tiini0ic? e cea care limitea" tiina doar la >timpul
pre"ent?.
<ntruc6t sa!antul este preocupat s identi0ice legile din natur el este &n
mod deli1erat or1 0a de toate 0aptele ce scap legitii. Dac &nt6lnete
0enomene care nu se &ncadrea" &n legile cunoscute de el le consider >erori de
o1ser!aie? sau >de interpretare? i le d la o parte 4 . tiina deci reine din
realitatea 0aptic doar partea pe care e &n stare s/o recunoasc tot aa cum un
magnet nu reine dec6t prile 0eroase din totalitatea de o1iecte e5istente.
. treia limitare se datorea" 0aptului c niciodat tiina nu poate
a)unge la ade!rul ultim la ade!rul a1solut pentru simplul 0apt c &nsi
cunotina omului este relati! i &n continu de"!oltare. Descoperirile de
m6ine !or pune &n 1alan certitudinile tiini0ice de a"i. De e5emplu mii de
ani s/a cre"ut c teoremele geometriei lui 3uclid constituie ade!rul 0inal p6n
c6nd matematicianul rus Nicolai Io1ace!sc7i Ccca. 1+$0D i ardeleanul Aanos
,olHai au identi0icat geometria ne/euclidian care depete s0era de aplicaie a
primeia. .poiK sute de ani am cre"ut c principiile neFtoniene ale 0i"icii
CmecaniciiD sunt uni!ersale p6n c6nd 3instein a statuat teoria relati!itii#
Moarte recent doi sa!ani americani de la reactorul nuclear 8c8aster Dr.
GenrH Sc7Farc" and Dr. AacN RinN au rsturnat toate datrile paleontologilor
0olosind &n premier metoda Electron Spin Resonance cu Cobalt 60.
Craniul omului de Java evaluat p!n" n pre#ent la cca. $00.000 ani a
dovedit o v!rst" de numai $0.000 ani. %n&ormaia nou ac'i#iionat"
remodelea#" ncontinuu 'otarele adesea sistemul ba c'iar (i ba#ele (tiinei.
Sa!antul Ste0an Procopiu in tinerete a scris mai multe re0erate in 0a!oarea
stiintei cam1atand religiaiar la maturitate a scris unele lucrari ce spri)ina
concepte religioase.
. patra limitare i cea mai drastic este cea dat de subiectivismul
sa!antului.
Maptele sunt ca nite saci goi care iau 0orma lucrului pe care &l 1agi &n ele.
Maptul c un autoturism s/a suit pe trotuar i a dat peste un copac nu &nseamn
&nc nimic. <n lipsa pro1elor 0aptul depinde de interpretarea luiK 0ie c o0erul
a 0ost 1eat@ 0ie c roata a ieit din presoane@ 0ie c a e!itat un copil "1urdalnic@
0ie c o0erul a su0erit un in0arct#
>Maptul tiini0ic? tre1uie interpretat i el. Dar ca s poat 0i interpretat
tre1uie s se raporte"e la sisteme conceptuale e5istente sau sa conceapa unele
sisteme ca apoi sa poata e5plica . Dup cum am mai spus/o omul nu &nelege
dec6t 0enomenele care pot a!ea o semni0icaie pentru imaginea sa despre lume.
Miloso0ul 9mmanuel Bant spunea c toat cunotina omeneasc poart
amprenta propriei structuri a minii. % adic omul ca s poat interpreta
0aptele proiectea" asupra lor propria sa )udecat. 9ar proiecia aceasta poate 0i
de >st6nga? sau de >dreapta?.
%a i Bant psi7iatrul el!eian Aean Piaget susinea c toat cunoaterea
uman este de o16rie genetic@ c ea depinde de 0elul &n care este construit
mintea noastr. Spre e5emplu 9saac NeFton nu gsise nici un 0enomen &n
(
natur care s e!idenie"e mecanismul gra!itaional al atraciei uni!ersale. 3l a
>nscocit? ipote"a gra!itaiei dupa ceea ce ia ca"ut un mar in cap si sa intre1at
de ce 4 * iar modelul lui s/a con0irmat &n realitate.
i aici iese la i!eal parado5ul >o1iecti!itii? tiinei. Dei sa!antul
pornete cu intenia de a >o1iecti!i"a? natura el o 0iltrea" mai &nt6i prin
simurile sale prin mintea sa i apoi prin 0iloso0ia sa proprie.
2amenii de tiin au impresia c ei descoper ade!rul o1iecti!. Dar
credina lor este greit. Nimeni nu poate s/i di!i"e"e personalitatea i s
separe >sa!antul? de >0iloso0ul? sau >credinciosul? din el.
Religia & e este ea.
. !enit acum r6ndul s e!alum comparati! religia cu preteniile ei.
Religia este o ideologie sau o concepie de !ia care recunoate ca
0undamentK e5istena unei puteri supranaturale i ne!"ute ce controlea"
natura destinul lumii i al
omului@ i creia omul &i
datorea" ascultare respect i
&nc7inare. Ia 0el ca i tiina
religia pretinde s o0ere omului
cunoaterea. Dar e !or1a de un
alt tip de cunoatere di0erit de
>metoda tiini0ic?. <n timp ce
>metoda tiini0ic? aea"
mintea omului ca ar1itru
cunoaterea religiei aea" ca ar1itru di!initatea. 3a este cea care re!elea"
omului ade!rulK despre Dumne"eu despre lume i despre om.
Di!initatea se a0irm pe sine ca autor al creaiunii i al !ieii. <n aceast
calitate de autor di!initatea este e5terioar naturii i deasupra ei. %a urmare i
modul &n care lucrea" di!initatea este altul dec6t cel naturalK este supranatural.
Prin de0iniie Dumne"eu este de ateptat s 0ac minuni. .lt0el n/ar mai 0i
di!in.
<ntruc6t religia pornete cu di!initatea i lucrarea ei supranatural
domeniul religiei este miracolul. <n cretinism miracolul nu este un incident
e5cepional. Dimpotri! cretinismul se 0undamentea" pe miracolK
creaiunea &ntruparea lui Gristos &n!ierea#
Raportul dintre (tiin$ (i religie
Ia captul acestei alergri ne !ine uor s &nelegem raportul dintre
religie i tiinK
tiina se limitea" doar la studiul naturii cu 0aptele i legile ei tiini0ice.
<n sc7im1 supranaturalul este dincolo de metoda empiric i de &nelegerea
'
tiini0ic. Pentru tiin miracolele rm6n enigme !enice pentru c ele nu se
&ncadrea" &n termenii cau"elor naturale.
3 ca i cu un ceas construit ca s 0uncione"e dup anumite legi. <n
condiii de normalitate ceasul !a arta ora e5act. Dac ceasul nu mai
0uncionea" legile mecanicii &i descoper ceasornicarului unde e 1u1a.
<n acelai 0el mainria naturii are legi e5acte pe care tiina le poate
recunoate. Pe 1a"a lor tiina poate pre"ice cursul normal al e!enimentelor.
Dar c6nd natura nu se mani0est con0orm cu normalitatea tiinei &i lipsesc
e5plicaiile &ntruc6t are de a 0ace cu alte cau"e dec6t cele intrinseci proprii
mainriei naturii.
Pentru o &nelegere corect reine cK
Iegile tiini0ice sunt doar e5plicaii descripti!e ale modului &n care de
obicei se comport natura. 3le &ns nu constr6ng natura s se comporte doar
&ntr/un singur 0el.
<ntre 0aptul tiini0ic i miracol nu e5ist &n 0ond nici un antagonism. .
spune c &n ca"ul unui miracol legile tiini0ice au 0ost >&nclcate? este greit.
Maptul c sistemele )uridice moderne autori"ea" pe preedinte rii s graie"e
un condamnat nu anulea" &n nici un 0el autoritatea i e5erciiul legii )uridice.
8iracolul nu amenin tiina ci pro!oaca la noi cercetari noi intre1ari....
dac ea se mulumete s 0ie ceea ce i/a 0ost dat s 0ieK doar una din cile
cunoaterii ade!rului ODe la intuitia !ie la gindire a1stracta si de la aceasta
inapoi la practica. tiina !a 0i deran)at de miracol doar atunci c6nd !a crede
despre sine c ea e singura >nsctoare de ade!r?.
)n !ond* sunt prietene
%iudat a0irmaie mai cu seam tiind c de/a lungul !remii 0iecare a
dorit s 0ie clul celeilalte. 9storia mrturisete &ns c tiina n/ar 0i aprut &n
!eci dac n/ar 0i e5istat mai &nt6i religia. 9at ce ne spune 0iloso0ia tiineiK
tiina nu poate e5ista i opera dec6t pe 1a"a unor presupuneri pri!ind
lumea natural. .nume c lumea tre1uie s 0ieK
Raional / alt0el raiunea noastr n/ar putea 0i un instrument de &ncredere
&n descoperirea lumii@
9nteligi1il / alt0el mintea noastr n/ar putea/o sesi"a@
2rdonat / alt0el in0ormaia din natur n/ar putea 0i sistemati"at 0c6nd
tiina imposi1il@ i
Jni0orm / gu!ernat de legi consec!ente 0r de care n/ar putea a!ea loc
e5perimentul tiini0ic repeta1il i msura1il.
.ceste 4 presupuneri nu puteau 0i imaginate dec6t de mintea unui om
religios care crede &ntr/o 9nteligen creatoare. <ntemeietorii tiinei moderne
au 0ost toi cretini. 3i au pornit de la un cre" de la concepia unui %reator
inteligent i iu1itor. <n consecin ei au presupus c lumea natural tre1uie s
poarte amprenta atri1utelor Sale. .st0el c dac 3l era raional inteligi1il
ordonat legiuitor# atunci i natura tre1uia s se asemene Iui.
+
ReineK nici una din cele patru supo"iii de mai sus nu poate 0i pro1at.
.cestea tre1uie mai &nt6i cre"ute pentru ca s poat aprea tiina.
.l1ert 3instein e5prima acelai ade!rK
>Religia este impulsul cel mai no1il pentru cercetarea tiini0ic. %el ce
nu l/a cunoscut mi se pare mort sau cel
puin or1. Recunoaterea e5istenei a
ceea ce este de neptruns pentru noi@
recunoaterea mani0estrii Raiunii mai
&nalte 0a de care mintea noastr e cu
totul primiti! acesta este ade!ratul
sentiment religios# Religia const &ntr/o
admiraie umil a Spiritului in0init
superior ce se re!elea" pe Sine &n
puinul pe care/l putem cunoate din realitate 0olosindu/ne de raiunea noastr
sla1 i trectoare# %on!ingerea aceasta st la 1a"a oricrei lucrri tiini0ice
superioare.?
%unoaterea o1iecti! ne o0er instrumente puternice pentru reali"area
unor scopuri. Dar scopul ultim al e5istenei i dorina de a/l atinge tre1uie s
!in din alt surs. :imorai de tirania scientismului unii sa!ani credincioi
au &ncercat o serie de compromisuri altoind >creaionist/teist? cu teoria
e!oluionist. .a s/au nscut o serie de teoriiOcaricatur precumK
>creaionismul progresi!?@ >creaionismul naturalist?@ >e!oluionismul teist?@
>e!oluionismul deist?# ,a &nc i S06ntul printe 9oan Paul 99 &n 3nciclica
din 23 octom1rie 1--( declara c >noile cunotine ne conduc s recunoatem
c teoria e!oluionist e mai mult dec6t o ipote"#?. %u alte cu!inte papa
sancti0ica e!oluionismul drept >0apt? prin care raportul =ene"ei rm6nea doar
o >0a1ul?.
-
#i sa+ant* (i redinios"
<n numrul din septem1rie 1--- re!ista >:7e Scienti0ic .merican?
pu1lica un sonda) recent cu pri!ire la sa!anii americani care cred &ntr/un
Dumne"eu personal care Se re!elea" pe Sine care rspunde la rugciune i
care inter!ine prin miracole. Re"ultatul arat c 40P din sa!ani au puternice
con!ingeri religioase. Semni0icati! este 0aptul c acest procent se menine
constant con0orm sonda)elor din 1-14 i 1-33 &ntr/o perioad c6nd
descoperirile din domeniul tiinelor e5acte au 0ost re!oluionare.
9ar re!ista >Der Spiegel? &n numrul din 2- aprilie 2004 a pu1licat un
articol su1 titlulK >%ercettorii caut pe Dumne"eu?. .rticolul citea" i
mrturia !estitului astro0i"ician de '2 ani .llan Sandage laureatul a - din cele
mai prestigioase premii i medalii internaionale de tiinK >%a t6nr am 0ost
un ateist militant. Dar cercetarea uni!ersului mi/a do!edit c e5istena materiei
este un miracol ce nu poate 0i e5plicat dec6t supranaturalQ.
Ia ora actual &n lume e5ist peste 1$0 de instituii i societi de
cercetri creaioniste 0ondate de sa!ani cretini.
>2m de tiin? O i totui >cretin?* %oncomitentK maestru al >metodei
tiini0ice? dar i credincios &n Dumne"eul miracolului* Dac parado5ul ar 0i
a!ut o rat statistic nesemni0icati! incidena s/ar 0i pus pe seama duplicitii.
Dar la un procent de aproape )umtate din numrul sa!anilor tre1uie s e5iste
o e5plicaie serioas.
S pornim cu elucidarea &ntre1riiK %um &mpac un om de tiin e5istena
lui Dumne"eu cu tiina* 3ste credina &n Dumne"eu contrar tiinei*
Din punct de !edere tiini0ic orice a0irmaie cu pri!ire la e5istena lui
Dumne"eu este lipsit de sens pentru c lipsete metoda tiini0ic pentru
determinarea ade!rului acestei a0irmaii. 35ist multe tiine corespun"toare
numeroaselor domenii de in!estigare. Dar nu e5ist nici o tiin care s
in!estig7e"e di!initatea. Pentru in!estigarea supranaturalului mi)loacele
naturale sunt oar1e. 3 ca i c6nd ai !rea s msori presiunea atmos0eric cu
termometrul# %onsecuti! din punct de !edere tiini0ic a0irmaiile
>Dumne"eu e5ist? sau >Dumne"eu nu e5ist? sunt cu totul lipsite de sens.
9mmanuel Bant completa logica de mai susK >3ste a1surd s &ntre1i dac
e5ist Dumne"eu deoarece noiunea de Dumne"eu include i e5istena &n Sine.
35istena lui Dumne"eu este o a5iom.?
>Dac e5istena n/ar 0i inclus &n esena di!initii? spunea Spino"a
>doar atunci ai putea spune c R3l e5istS sau Rnu e5istS. <ns aceasta este o
a1surditate4?. 3 la 0el de a1surd ca i c6nd ai spuneK >Jn cerc rotund?# cci
10
rotun)imea este inclus &n &nsi noiunea de cerc. Jn cerc >ne/rotund? este o
contradicie4
:emeliile acestea solide din punct de !edere raional au &nceput s 0ie
contestate odat cu epoca modern. Sa!antul %7arles ,irc7 pro0esor emerit al
Jni!ersitaii din SHdneH consider cK ><ncep6nd cu secolul 1' odat cu
adolescena 0i"icii moderne concepia despre uni!ers a 0ost &m1i1at i
modi0icat de modelul materialist mecanicist.? <n timp ce 0i"ica desluea
tainele pm6ntului 1a c7iar i al astrelor noua paradigm nu prea mai lsa loc
pentru supranatural. Mi"icianul O ucenicul !r)itor O a pus repede pe picioare un
sistem care s e5plice totul numai i numai prin cau"e naturale. Pentru scopuri
tiini0ice 0iecare 0enomen era de ateptat s ai1 o cau" material@ a postula
o cau" ne/material precum o 9nteligen supranatural &nsemna a prsi
tiina i a intra &n domeniul religiei. 2ri aceasta pentru materialiti &nsemna
>a prsi realitatea i a intra &n domeniul 0ante"iei?.
.a s/a nscut scientismul tiina/religie mama e!oluionismului. %a
sistem e!oluionismul s/a artat cuceritor la prima !edere i a c6tigat uor
entu"iasmul !remii. Numai c timpul pro1ea" nemilos orice te". Dac
sistemul materialist e!oluionist este corect atunci el tre1uie s des0id orice
test i s rm6n &n picioare. Dar dac nu este corect atunci sistemul !a 0i
sugrumat de &nsei descoperirile tiinei.
Este e+olu$ionismul ,(tiin$i!i-"
%a s rspundem la &ntre1are tre1uie s pornim cu sta1ilirea de criterii.
Pentru a a!ea o teorie tiini0ic con0orm cu metoda empiric ea tre1uie s
0ie &ndeplineasc cele dou criteriiK
testabilitate O adic s poat 0i supus unor proceduri testatoare
o1ser!a1ile interpersonal. 35perimentele tre1uie s teste"e 0ie direct teoria 0ie
consecinele deri!ate din teorie Ccu a)utorul logicii i matematiciiD .
>35perimentul este suprem?. De aceea teoriile care sunt contra"ise de
e5periment sunt netiini0ice.
compatibilitate cu legile naturale O sau con0ormitate cu legile cunoscute
ale naturii. :eorii care contra"ic !reuna din legile tiini0ice e5istente se
descali0ic.
<n ce msur &ndeplinete e!oluionismul aceste dou criterii*
.. /o+ezile: lipsa lor
Prin natura o1iectului ei de studiu O originile pm6ntului i ale !ieii O
este cu neputin ca e5perimentul s teste"e direct teoria. <n ce pri!ete testarea
consecinelor care deri! din teorie e!oluionismul se lo!ete de un !id de
do!e"i.
Schema geologic) Sc7ema geologic e!oluionist a0irm c straturile
geologice se succed sec!enial pornind de )os de la >cel mai !ec7i? spre >cel
mai t6nr?. P6n la aceast dat nicieri pe pm6nt nu a 0ost gsit >coloana
geologica? e!oluionist. De regul toate siturile geologice consemnea" lipsa
a peste )umtate din >perioadele geologice? ast0el c straturile se succed cu
11
goluri ine5plica1ile sauTi de/a !alma. %7iar i
8arele %anion %olorado se pre"int cu lipsa a
sute de milioane de ani din >coloana
geologic? pentru c doar $ din cele 11
straturi geologice mai importante sunt pre"ente.
Transmutaiile
%a s &nlocuiasc creaiunea supranatural
%7arles DarFin a propus trans0ormarea unei
specii din alta in0erioar prin mutaii genetice
CtransmutaiiD. 8odelul era logic. :re1uia doar
s 0ie con0irmat de 0apte.
%a s produc do!e"ile 1iologul :. G.
8organ &nc din 1-10 a &nceput o serie de
e5periene asupra musculiei de oet. 35perienele s/au do!edit generoase de
atunci raport6ndu/se cca. 3.000 mutaii. <n toate ca"urile o1inute C0ie c s/a
o1inut musculi 0r aripi musculi neagr musculi cu aripi cur1ate
musculi cu picioare su1 0orm de antenD droso0ila a rmas tot musculia de
oet. ,a mai multK de regul mutaiile s/au do!edit duntoare &n cel mai 1un
ca" 0r e0ect. Nici una din ele &ns nu a trans0ormat/o &ntr/o super/musc.
35perimentul a do!edit c mutaiile e5ist doar pentru conser!area i adaptarea
mai 1un a speciei respecti!e nicidecum pentru trans0ormarea ei &n altce!a.
8utaiile nu implic nici ino!aie nici creterea in0ormaiei genetice. P6n
acum &ns nici o transmutaie n/a 0ost do!edit.
Verigile lips
Sc7ema e!oluti! a procesului de de!enire de la materie moart la om
parcurge 10 etapeK proto"oare meta"oare ne!erte1rate peti am0i1ii reptile
psri mami0ere maimua omul. Pentru nici una din aceste 10 etape nu s/a
gsit mcar o singur 0orm de tran"iie.
<n sc7im1 !iaa apare 1rusc &n stratul cam1rian 0r nici un 0el de
precursori. <n acest strat 0osilele sunt e5trem de a1undente !ariate i c7iar
comple5e. Nici o specie de tran"iie nu se gsete &ntre aceste 0osile cam1riene
ca de alt0el in nici unul din straturile >coloanei geologice?.
.ceste goluri de do!e"i 0ace pe sa!antul e!oluionist 1ritanic =erald
BerNut s a0irmeK >2rice e!iden &n 0a!oarea ideii e!oluioniste este 0oarte
limitat i circumstanial prin natura ei. Miloso0ia e!oluiei este 1a"at pe
presupuneri i &n consecin nu poate 0i !eri0icat tiini0ic.?
8arN RidleH "oologul uni!ersitii 250ord mrturisea directK >Nici un
e!oluionist nu 0olosete raportul 0osilelor drept e!iden &n 0a!oarea teoriei
e!oluiei i &mpotri!a teoriei creaiunii?.
9ar re!ista NeFsFeeN comentaK >Do!e"ile 0urni"ate de 0osile ne
&ndeprtea" de la darFinismul clasic care este predat &n coli. Leriga lips
dintre om i maimu este cea mai incitant din &ntreaga ierar7ie de 0iine/
0antom. <n raportul 0osilelor !erigile lips constituie regula. %u c6t sa!anii
caut 0orme de tran"iie mai mult cu at6t mai 0rustrai de!in ei.?
12
2. 0nompatibilitatea u legile naturale
Dac primul criteriu este nesatis0cut prin a1sena e!idenelor cel de/al
doilea criteriu este nesatis0cut prin contradicii 0lagrante cu legile tiini0ice
cunoscute.

Legile termodinamicii.
Iegea &nt6ia a termodinamicii statuea" c >nimic nu se pierde nimic nu
se c6tig ci totul doar se trans0orm?. %u alte cu!inte din punctul de !edere
al cau"elor naturale i materiale energia sau masa nu se creea". 3a doar se
trans0orm. 3!oluionismul &n sc7im1 pledea" &n numele tiinei pentru >o
apariie su1it a uni!ersului la &nt6mplare#?
Iegea a doua a termodinamicii statuea" >rcirea termic a uni!ersului?.
<n alte cu!inteK c uni!ersul organi"at tinde s se de"organi"e"e cut6nd
ec7ili1rul ineria un "ero a1solut@ c niciodat din &nt6mplare materia nu se
organi"ea" spre planuri superioare ci c doar se de"organi"ea"#
3!oluionismul &ns se 0undamentea" pe creterea de in0ormaie i auto/
organi"area materiei &n salturi ctre superior O 0apt ce contra"ice legea a doua
a termodinamicii. %re"ul c 7aosul printr/un >,ig/1ang? s/a trans0ormat pe
sine &ntr/un creier cu 120 trilioane de cone5iuni O este o !iolare a acestei legi.
Doctrina c totul poate s creasc &n organi"are din pur &nt6mplare &ntr/un
inter!al de milioane de ani este accepta1il doar ca un cre" religios nu ca
teorie tiini0ic.
Legea biogenezei
3!oluionismul presupune c !iaa a aprut spontan din materie moart
printr/o &nt6mplare a1solut 0ericit@ c su1stanele c7imice lipsite de !ia au
a!ut puterea cel puin o dat s se com1ine &n mod spontan i s produc
organisme !ii. <nc din 1+-0 Iouis Pasteur a com1tut decisi! cre"ul
>generaiei spontane? 0ormul6nd legea c >!iaa pro!ine doar din !ia?. .
susine contrariul este netiini0ic.
Genetica
Ia data c6nd e!oluionismul era acceptat
ca teorie tiina na!iga pe ape tul1uri ipotetice.
=enetica nu e5ista. %eea ce i/a 0rapat pe
DarFin Gu5leH i GaecNel erau similitudinile
mor0ologice. .rgumentele anatomiei comparate
la ora actual sunt rsturnate de genetic.
Speciile cu similitudini pro!in din arii di0erite ale pla)ei .DN/ului. %ca. +0
000 de gene compun cele 23 perec7i de cromo"omi umani. %omparati!
cpuna conine doar +P 0a de om &n timp ce ceapa conine de 12 ori mai
mult Cadic -(0.000 de geneD. 9ar amoe1a O de 200 de ori mai mult4 =enetica
consolidea" noiunea de specie distinct sta1il unic i contest
trans0ormismul.
8ic7ael Denton cercettor australian &n genetic molecular scrie &n
cartea sa >3!oluionismul O o teorie &n cri"?K >%a re"ultat al descoperirilor din
13
ultimii 30 ani la ora actual tim c e5ist nu numai o desprire clar &ntre
speciile !ii ci i c aceast dramatic desprire este a1solut neuni0icat de nici
o 0orm tran"iional. ,a mai mult aceste 0orme tran"iionale nu numai c sunt
empiric a1sente dar conceptual sunt c7iar imposi1ile.?
Sistemele ireductibile
,iologii care au 0undamentat ortodo5ia darFinist au considerat celula
drept un 1ulgre nedi0ereniat de protoplasm. 2rganismul Ci &n special celulaD
repre"enta pentru ei un >1lacN 1o5? o cutie neagr O o mainrie care 0ace
lucruri minunate printr/un mecanism necunoscut pentru om. ,iologul 8ic7ael
A.,e7e e5plic 0aptul c la ora actual 1ioc7imitii au a)uns s e5plore"e
partea dinluntru al cutiei negre. i ce au gsit acolo se c7eam >comple5itate
ireducti1il?.
2rice om a !"ut o capcan de oricei. 3a este construit dintr/o sc6nduric de
care se prinde un arc terminat cu un >ciocan? ce se 1loc7ea" cu o piedic
care la r6ndul ei este conectat la un c6rlig cu declanator &n care se a0l o
momeal . Dac un singur element lipsete )ucria nu mai 0uncionea".
%apcana de oricei este un sistem ireducti1il.
Ia ni!el molecular !iaa este plin de asemenea sisteme. %unotinele au
de!ansat at6t de mult darFinismul &nc6t 1iologii nici mcar nu &ncearc s
e5plice cum au putut s apar sistemele ireducti1ile &n mecanismul e!oluiei
lente.
>%6nd m g6ndesc la oc7iul
omenesc m cutremur? mrturisea
%7arles DarFin. 2c7iul este &n stare s
e0ectue"e 100.000 0uncii separate
"ilnic. 3l este un asemenea sistem
ireducti1il care s0idea" e!oluia. Dac
ar 0i nede"!oltat oc7iul ar 0i total
ne0uncional. De"!oltarea anatomic
gradat a oc7iului omenesc este o
imposi1ilitate datorit multor trsturi
so0isticate care depind unele de altele. DarFin mrturiseaK Q%um de!ine un
ner! sensi1il la lumin ne preocup a"i mai mult dec6t originea !ieii &nsi?.
Dar nu numai su1 aspectul structurii anatomice a oc7iului lucrurile sunt
uimitoare ci i a proceselor 1ioc7imice care &nsoesc 0iecare aspect.
8ai &nt6i lumina lo!ete retina. 2 molecul retinal &i sc7im1 imediat
0orma. .ceasta determin o alt protein rodopsina s/i sc7im1e 0orma.
.ceast reacie atrage o a doua protein transducin care la r6ndul ei se leag
de 0os0odiestera" o a treia protein. .ceast nou molecul 0ormat reduce
numrul ionilor po"iti!i de sodiu. Re"ultatul de"ec7ili1rului de ioni de sodiu
din interiorul celulei cau"ea" o &ncrctur electric care este transmis la
centrul optic pe care computerul creier o interpretea" O #i noi !edem4
14
Dar nu e5ist doar un singur tip de oc7i4 35ist o sumedenieK de om de
caracati de !erte1rate de artropode de trilo1ii# De e5emplu oc7iul de
trilo1it. <n timp ce oc7iul uman are un singur cristalin oc7iul de trilo1it e
compus dintr/o mulime de lentile du1le p6n la 1$.000 lentile separate &n
0iecare oc7i. 8iliardele de ani de e!oluie lent nu puteau ela1ora ce!a at6t de
comple5.
Jn alt sistem ireducti1il este organul de reproducere. Pro0esorul GoFard
Pet7 se &ntrea1K >%um ar 0i putut organe se5uale 0eminine i masculine / care
se completea" per0ect / s apar gradat &n paralel dar rm6n6nd cu totul
inutile p6n la completa lor de"!oltare*?
<n numrul din 24 0e1ruarie 1-+4 re!ista >Disco!er? readuce &n atenie
unul din cele mai dureroase mistere ale e!oluiei. Dup doctrina darFinist
supra!ieuirea speciei este asigurat de adaptare precum i de transmiterea c6t
mai e0icient a motenirii genetice. Dar &nmulirea se5uat este o metod
ine0icient i e5trem de riscant. 3a cere o mare cantitate de"ordonat de timp
i energie. 9ar 0aptul c &nmulirea se5uat &n)umtete motenirea de
in0ormaii genetice a printelui contra"ice principiul 1iologic de 1a" al
e!oluionismuluiK anume c scopul principal al organismului este s transmit
progeniturii c6t mai multe din genele proprii cu putin. <n contrast cu
&nmulirea se5uat reproducerea ase5uat este o cale mult mai simpl mai
rapid mai e0icient cale de reproducere care permit creaturii s se replice pe
sine 0r a)utorul unui semen i apoi s/i transmit descendenilor toate genele
sale. %on0orm darFinismului speciile cu &nmulire se5uat ar 0i tre1uit s
dispar demult &n 0aa celor ase5uate.
1robabilitatea
3!oluionismul consider >ansa? sau pro1a1ilitatea 0ericit ca 0iind
principiul 0undamental pentru apariia !ieii c6t i pentru salturile e!oluti!e de
la un stadiu la urmtorul. ansa &ndeplinirii tuturor condiiilor pentru reali"area
unor sisteme ireducti1ile caK aminoacidul celula organele organismele
7omeoterme reproducerea !i!ipar etc# este inimagina1il de in0im.
Pro1a1ilitatea apariiei spontane a numai 200 en"ime c6t este necesar
pentru apariia unei celule primare a 0ost calculat la 1T10
40.000
. %ompar
aceast pro1a1ilitate imposi1il cu !6rsta acceptat a uni!ersului &n teoria ,ig/
,angului de 1T10
1'
secunde. Dac ar 0i s acordm 0iecrei pro1a1iliti o
singur secund timpul n/ar a)unge nici pentru reali"area primului pas de la
.norganic la 2rganic cu at6t mai puin pentru tot restul de cortegiu de salturi
e!oluti!e. Sir Mred GoHle spuneaK >.cest lucru este la 0el de ridicol i
impro1a1il ca presupunerea c un tornado 16ntuind un depo"it de 0iare !ec7i
s asam1le"e un ,oeing '4'?.
>8atematicienii sunt de acord c din punct de !edere statistic orice
pro1a1ilitate mai mare de 10
(0
este >nul?. 2ricare din speciile cunoscute
inclu"6nd c7iar i 1acteria unicelular are un numr enorm de nucleoti"i nu
100 sau 1000. De 0apt o 1acterie unicelular are cca. 3 milioane de nucleoti"i
aliniai &ntr/o succesiune 0oarte e5act i speci0ic. .ceasta &nseamn c nu
1$
e5ist pro1a1ilitate matematic pentru nici una din speciile cunoscute pentru o
apariie &nt6mpltoare prin mutaii &nt6mpltoare?.
>Selectarea la pura &nt6mplare a proteinelor corespun"toare i acestea
toate de5trogire i apoi plasarea lor &n sec!ena speci0ic &ntr/o molecul tot
prin 7a"ard ar solicita un numr de 1T10
+-1-0
molecule de .DN C&n medieD
pentru a o0eri o singur ans de 0ormare a sec!enei speci0ice de .DN
capa1il s code"e cele 124 proteine. 1T10
+-1-0
de molecule ar c6ntri de
1T10
+-14'
ori greutatea pm6ntului cantitate su0icient pentru a umple uni!ersul
de c6te!a ori. Se aprecia" c totala cantitate de .DN necesar pentru codarea
a 100 miliarde de 0iine umane ar putea ocupa un spaiu mic c6t o )umtate de
ta1let de aspirin. %antitatea de .DN c6ntrind de 1T10
+-14'
ori c6t pm6ntul
este a1surd de mare. 3a doar su1linia" c6t de mic este ansa apariiei unei
singure molecule de .DN la &nt6mplare.?
>2rice &ncercare de a concepe o teorie e!oluionist a codului genetic este
"adarnic &ntruc6t codul acesta este lipsit de 0uncionalitate dac nu este
>tradus? adic dac nu conduce la sinte"a proteinelor. Dar mainria prin care
celula traduce codul este alctuit din apro5imati! '0 de componente care ele
&nsele sunt produsul tot al codului4?
%a s e!ite aceste a1surditi tiina ipotetic propune o serie de alte
modeleK c proto"oorul iniial ar 0i 0ost mult mai simplu dec6t ne putem noi
imagina 1a"at pe un alt sistem de auto/replicare dec6t .DNT.RN@ c
uni!ersul ar 0i e5istat &ntr/un nes06rit ciclu de ,ig ,ang i ,ig Plop din care
&n mod 0ericit am scpat noi#@ sau c7iar>pan/spermia? O c !ia ar 0i poposit
pe pm6nt !enind din alt parte a uni!ersului.
Informaia
3!oluionitii nu reali"ea" c pe l6ng domeniul materiei ei au de a 0ace
i cu un al doilea domeniu cel puin la 0el de incomensura1ilK domeniul
in0ormaiei. .ceste dou domenii nu pot 0i niciodat suprapuse prin !reun 0el
de reducionism. =ena este un pac7et de in0ormaii nu un o1iect. 8odelul de
1a"e perec7i din molecula de .DN &i d genei speci0icul. Dar atenie
molecula de .DN este mediumul nu i mesa)ul. 3ste ca i cu 1anda magnetic
a caseto0onului care repre"int suportul material pentru in0ormaia care este cu
totul altce!a dec6t suportul dat. Pstrarea acestei distincii &ntre medium i
mesa) este a1solut indispensa1il pentru clari0icarea ideii de >e!oluie?. Pentru
a e5plica !iaa tre1uie s e5plicm nu doar originea su1stanelor c7imice ci i
originea in0ormaiei.
Jn om este alctuit din trilioane de celule di0erite organi"ate &ntr/o
mainrie de mare preci"ie. Miecare celul are c6te un nucleu. 9ar 0iecare
nucleu conine o 1a" digital de date care cuprinde mai mult in0ormaie dec6t
toate cele 30 !olume ale 3nciclopediei ,ritanice.
:oate 0iinele depind de relaia acti! dintre moleculele de acid nucleic
motenit O .DN O i moleculele de proteine materialul de construcie. %a s
produc proteine 0iinele !ii se 0olosesc de sec!enele de .DN prin care &i
alinia" o sec!en corespun"toare de grupe de aminoaci"i. Dar &n mod
1(
natural .DN/ul i proteine reacionea" contrar acestei ordini &n sensul
distrugerii sistemului !iu. Dup cum 0os0orul sticla i cuprul nu se caut ca s
0orme"e automat o structur numit >tele!i"or? dec6t numai dac sunt aran)ate
de o inteligen e5terioar lor tot aa .DN/ul i proteina a)ung s intre &ntr/o
relaie constructi! numai dac sunt controlate de o in0ormaie e5terioar lor.
Nucleotidele eseniale pentru construirea de molecule de .RN i .DN cer
condiii radical di0erite pentru asam1larea lor. %ito"ina i uracilul .RN/ului au
ne!oie de temperaturi de 0ier1ere a apei &n timp ce adenina i guanina au
ne!oie de temperaturi de &ng7e. <n condiii naturale cele patru elemente de
construcie nu se pot &n !eci corela singure &n acelai loc i &n concentraii
adec!ate.
.sam1larea celei mai simple componente care st la 1a"a !ieii integr6nd
aminoaci"ii O care sunt le!ogiri / cu "a7arurile nucleotide / care sunt
de5trogiri / nu poate a!ea niciodat loc >in !itro? dec6t >in !i!o?. Pentru a se
produce com1inaia este ne!oie de participarea unei en"ime ea &nsi o
protein care tre1uie s 0ie codat genetic pentru o operaiune speci0ic.
Pro1lemele pe care le ridic macro/cosmosul nu sunt nici ele mai mici sau
mai puine dec6t pro1lemele micro/cosmosului. .ndreas :ammann pro0esor
de astronomie la Jni!ersitatea din ,asel era citat de re!ista >Der Spiegel?
ast0elK >Jni!ersul este at6t de incredi1il de 1ine construit &nc6t tre1uie s 0i
0ost plani0icat. Dac de e5emplu densitatea materiei &n momentul ,ig/1ang/
ului ar 0i 0ost cu numai o 010
40
/ime mai mare la scurt timp uni!ersul s/ar 0i
pr1uit.Q
9ar sa!antul &n 0i"ica particulelor Ao7n PolNing7orne distins cu premiul
:empleton pentru anul 2002 scriaK >Dac puterea gra!itaiei sau sarcina unui
electron sau masa unui proton# ar !aria cu numai 0oarte puin n/ar e5ista
nici atomi i nici stele i nici !ia4 35trem de 0inul acord al legilor naturii m
conduce la conclu"ia c &n spatele naturii nu se a0l &nt6mplarea ci un proiect
inteligent?.
%reaionismul 1i1lic se mai c7eam i Q:eoria destinului inteligent?. 2
credin a 1unului sim socotete c numai o 9nteligen putea s s0ide"e tiparul
simplist e!oluionist al unei >cea mai sigur i adaptat soluie? i s
di!ersi0ice opera sa at6t de creator &nc6tK la cele 4$' specii de rec7ini e5ist
i reproducerea o!ipar i cea !i!ipar c6t i una o!o/!i!ipar@ erpii sunt
o!ipari nu i !ipereleK ele nasc puii !ii@ e5ist patru tipuri de aripi cu patru
tipuri de "1or... Natura este mrturia unui spirit creati! nelimitat.
1ara%on!ormit$ile
Ia toate pro1lemele pe care le ridic >testa1ilitatea? e!oluionismului c6t
i >con0ormitatea lui cu legile e5istente? se adaug un dosar !oluminos i &n
continu cretere de do!e"i contrare. Lr6nd s le diminue"e importana
e!oluionitii le/au denumit >para/con0ormiti? termen de acoperire pentru
e!idenele care nu se &ncadrea" &n modelele >tiini0ice?. 35emplele de mai
)os nu constituie nici totalitatea i nici lista repre"entati! a celor mai gritoare
1'
para/con0ormiti. 3le repre"int doar ca"uri care mi/au 0ost la &ndem6n
su0iciente ca s dea o idee pri!ind pro1lemele care con0runt e!oluionismul.
.. 1ara%on!ormit$i n datare:
Datarea rocilor * Dr. =arH ParNer
pre"entase pentru o datare oar1 nite mostre
de roci !ulcanice din insula GaFaii. 3le au 0ost
datate pentru o !6rst &ntre 1(4.000.000 O
3.000.000.000 ani. <n realitate erupia
!ulcanic se produsese &n anul 1+01.
Carbonul de origine organic O a 0ost
detectat &n toate rocile c7iar i &n cele mai &n
!6rst roci descoperite pe pm6nt. Nu e5ist
nici o do!ad c ar 0i e5istat !reo epoc c6nd s
nu 0i 0ost !ia pe pm6nt. .sta 0ace ca originea !ieii s 0ie &mpins dincolo de
orice model geologic ipotetic.
Datarea cu C
1
O Spectrometrul acceleratorului de mas o te7nic de
datare radiometric sensi1il a identi0icat &n unele straturi de cr1une cantiti
de %ar1on radioacti! C%14D care indic o !6rst de cca. 40.000 ani i nu cca.
300 milioane de ani. Rata de producere a %14 &n atmos0er depete rata de
&n)umtire cu cca. 30P. 9ar atunci c6nd aplicm i acest indicati! datele
materialelor organice datate se restr6ng la inter!alul de p6n la 10.000 ani.
Ia 10 august 1--0 un os de .losaurus Cdino"aurD a 0ost supus testului
%14 &n la1oratoarele Jni!ersitii din .ri"ona 0r s se preci"e"e ce
repre"enta el. :estul l/a e!aluat la 1(.120 ani &n timp ce este presupus c
dino"aurii au e5istat cu 140 milioane ani &n urm. Dac mai adugm i 0aptul
c raia de %14 este mult mai mare &n atmos0er ca acum c6te!a mii de ani
atunci .losaurul pro1a1il c a trit cu (000 O 10000 ani &n urm.
3!idenele acestea discon0ortante pentru sa!anii e!oluioniti sunt
re"ol!ate &n mod originalK >Ia un simpo"ion de preistorie &n Lalea Nilului un
0aimos coleg american pro0esorul ,reF a sumari"at atitudinea comun &ntre
ar7eologi 0a de datarea cu %ar1on 14 ast0elK RDac o datare cu %14 susine
teoria noastr atunci o introducem &n te5t. Dac nu o contra"ice cu totul o
punem &n nota de su1sol. 9ar dac nu se &ncadrea" nicidecum &n sc7emele
noastre o ignorm pur i simpluS.?
2. 1ara%on!ormit$i n strutura geologi
Straturi geologice
aberante + 8asi!ul precam1rian
IeFis locali"at &n parcul
naional =lacier care se
des0oar din 8ontana CSJ.D
p6n &n .l1erta C%anadaD pe
distana de 21' Nm cu o lime
de $( Nm i pro0un"ime de $ Nm
poart stratul precam1rian
1+
Cestimat la cca. 4 miliarde aniD c7iar deasupra stratului mai >recent? cretacic
Cde cca. +0 milioane aniD.
Geart 8ountain O care 0lanc7ea" parcul UelloF Stone O este alctuit din
roc paleo"oic Cordo!ician de!onianD ce se ridic deasupra stratului eocen
presupus cu 2$0 milioane ani mai t6nr. Iinia de separare a straturilor
paleo"oic de eocen este lin i normal cu lipsa oricror semne de 0racturi i
deran)ri stratigra0ice.
<n canionul %ra"H %at din :e5as stratul geologic ordo!ician Ccca. $00
milioane aniD se a0l imediat deasupra cretacicului Ccca. '0 milioane aniD 0r
nici un indiciu de rsturnare accidental.
S7eep din EHoming CSJ.D O poart &n !6r0 un strat calcaros din
paleo"oic Ccca. 400 milioane aniD. %ontrar sc7emei geologice ele sunt urmate
spre ad6nc de sedimente )urasice Ccca. 1'0 milioane aniD apoi de straturi
teriare Ccca. (0 milioaneD pentru ca apoi s urme"e un alt !al pro0und de
calcar paleo"oic Cdin nou 400 milioane aniD.
8untele =larus din 3l!eia &n loc s 0ie strati0icat con0orm ordinii din
manualul de geologie Cde )os &n susDK permian# )urasic# eocen do!edete pe
o lungime de 33 Nm o in!ersare spectaculoas a!6nd eocen la 1a" Ccca. $0
milioane aniD urmat de )urasic Ccca. 200 milioaneD i termin6nd cu permian
Ccca. 2+0 milioane aniD 0r a indica striaii sau semne de rsturnare. %e 0or
din lume ar 0i putut rsturna 0rumuel i 0r s/o r!easc o mas geologic
de 34 Nm ad6ncime*
<n regiunea ,altic straturile din pleistocen Ccca. 2 milioane aniD "ac
direct pe 0osile din straturi cam1riene Ccca. $20 milioane aniD. <ntre ele sc7ema
e!oluionist plasea" un gol necrutor de cca. $00 milioane de ani4
!osile "de legtur# * Jn ar1ore polistratic 0osil IHcopodium
cla!atum &nalt de 40 metri a 0ost gsit str1t6nd di0erite straturi sedimentare
care &nsumea" dup sc7ema e!oluionist cca. 300/400 milioane ani.
3. 1ara%on!ormit$i n domeniul !osilelor
!osile $n straturi gre%ite * Ia 1-+2 se listau peste 200 de 0osile ma)ore
para/con0orme 0a de stratul geologic &n care se gseau.
<n 1-'0 &n !alea =urHul din %amir s/au descoperit 1ra7iopode din epoca
permian Ccca. 2+0 milioane aniD &n acelai strat sedimentar amestecate cu
pelecHpode din epoca triasicului in0erior Ccca. 200 milioaneD cu toate c teoria
geologic e!oluionist cere ca acestea s 0ie separate de "eci de milioane de
ani.
Mosile de psri o1inuite au 0ost gsite &n straturi geologice a0late su1
stratul cu !estitul .r7eopteri5. 3 de preci"at c .r7eopteri5 n/a!ea &n nici
urm de sol"i Caa cum apare &n desene din manualele colareD ci doar pene ca
suratele psri.
<n straturi cam1riene i c7iar precam1riene a 0ost descoperite depuneri de
polen e!idene discon0ortante pentru teoria e!oluionist care pre!ede apariia
0lorilor cu cca. 100 milioane de ani mai t6r"iu.
!osile &ii * %on0orm e!oluiei 0osilele tre1uia s se 0i stins i s nu
con!ieuiasc laolalt cu 0ormele de !ia contemporane. i totui ele e5ist
1-
spre nedumerirea e!oluionitilor. De e5emplu graptoliii O animale coloniale
marine 0rec!ent identi0icate ca 0osile &n straturile de la 1a"a coloanei
geologice. 3le au 0ost considerate disprute. Recent au 0ost identi0icate &n
2ceanul Paci0ic graptolii C%ep7alodiscus graptolitoidesD ale cror
similitudini cu 0osilele preistorice sunt at6t de e!idente &nc6t e greu s le
clasi0ici alt0el dec6t ca nite >0osile !ii?.
.poi mai e5ist animale caK Iimulus :uatara :riops %oelacant7us
g6ndaci 0urnici termite urec7elnia etc#@ i plante ca 8agnolia =ingNo
nucul ararul !ia de !ie smoc7inul palmierul 0eriga coada calului etc#
Verigile lips fosile * 35ist cca. 2$0.000 specii 0osile care au 0ost
clasi0icate. Dar niciuna din ele nu este o !erig lips ci toate se &ncadrea" &n
specii distincte.
'ameni moderni( prezeni $n preistorie
<n 1-(+ la .ntilope Springs Jta7 &n inima unui strat cam1rian cu
trilo1ii Ccca. $$0 milioane aniD s/au identi0icat urme de sandale de adult
&mpreun cu cele ale unui copil. 9ronia soartei 0ace ca sandaua s calce peste
doi trilo1ii "dro1indu/i parial.
<ntr/un strat triasic Ccca. 22$ milioane aniD a 0ost identi0icat o pingea de
panto0 0osili"at. Pingeaua de msura 13 poart semnele unei du1le custuri
iar partea din dreapta e mai u"at dec6t cea din st6nga
<n "ona lacului 8anagua din Nicaragua se gsesc urme de picior uman
alturi de unelte &ngropate su1 11 straturi de roci compacte. Straturile au 0ost
datate la 200.000 ani !ec7ime &n timp ce testul de %14 a msurat doar 3.000
ani pentru o1iectele produse de m6inile omului.
<n iunie 1-34 8a5 Ga7n a scos la lumin &n !ecintatea oraului
Iondon din :e5as un ciocan de 1$ cm &ngropat &n roc dur dintr/un strat
cretacic.
<n 1-'1 au 0ost e5ca!ate &n DaNota Sandstone "ece sc7eletele per0ect
conser!ate de om modern care se a0lau su1 20 metri de roc sedimentar
compact dat6nd din %retacicul timpuriu Ccca. 140 milioane aniD. %alciul din
osemintele este &n parte &nlocuite cu mala7it Cminereu !erdeD.
Ia - septem1rie 2000 noi urme umane alturi de urme de dino"aur au
0ost descoperite &n !ec7ea al1ie a r6ului Palu5H &n apropiere de =len Rose
:e5as. <n trei locuri paii omului calc clar drept &n urma de dino"aur
&nltur6nd orice supo"iie de 0als.
<n acelai strat cu urmele de dino"aur s/a gsit o urm de palm uman
imprimat &n roc cretacic at6t de e5act &nc6t i se disting particulariti ale
degetului gros ale striaiilor palmare dintre degetul gros i arttor ca i
urmele degetului mi)lociu penetrat &n lutul pietri0icat.
<n cel puin 2+ de ca"uri au 0ost gsite 0osile umane &n straturi in0erioare
celor cu 0osile de dino"aur.
<n 1-2- a 0ost gsit un sc7elet de mastodont &n 3cuador. De )ur &mpre)urul
lui se a0lau urmele unui 0oc uria O ca pentru a 0i rumenit i m6ncat de !6ntori
20
O &mpreun cu cio1uri de oale pictate i alte articole ale ci!ili"aiei umane.
Descoperirea a 0ost datat ca aparin6nd secolului 2/3 d.Gr.
<n 1-(3 Don Ao7anson descoperitorul australopitecului >IucH? a gsit
&ntr/un strat in0erior lui IucH o 0osil pe care a numit/o >7omo 7a1ilis?.
Neca"ul este c acest 7omo 7a1ilis este mai >e!oluat? dec6t 0osilele de
deasupra.
<ntre 1-'(/1-'+ ec7ipa de paleontologi ai lui 8arH IeaNeH a descoperit
&n regiunea Iaetoli :an"ania urme de picior uman &n acelai strat >0osil? cu
IucH drept care e!oluioniti au pretins c ele au 0ost lsate de 0iine de tip
IucH. <n sc7im1 podologii i medicii care au in!estigat do!e"ile au a)uns la
conclu"ia c ele aparin 100P omului modern. %7iar i paleontologii recunosc
c >de 0apt urmele acestea nu se deose1esc aproape deloc de cele ale omului
modern.?
i tot aa mai departe#
. reuit oare ar7i!a de >para/con0ormiti? &n continu &m1ogire s
de"arme"e pe scientitii materialiti* Nu cred. >Raiunea este 0le5i1il la
orice#? O spunea ,laise Pascal. 9ar o minte nedispus s/i re!i"uiasc
con!ingerile !a continua s gseasc tot 0elul de e5plicaii logice i 0ante"iste
numai ca s elude"e &nt6lnirea cu Dumne"eu O o &nt6lnire care cere un pre
scumpK independena spiritului un stil de !ia li1ertin strin de principiile
nepri7nirii. Pentru aceast raiune darFinismul &nsui tot >e!oluea"?
a)ung6nd &n iposta"e noi ca >teoria mutaiilor rapide? >teoria simetriei
radiale? >teoria ec7ili1rului punctual?#
21
Nu de puine ori prini su1 a!alana
in0ormaiilor tiini0ice de ultim or rmai
0r replic &n 0aa posi1ilitilor 0antastice
o0erite de tiina modern dm curs unui
entu"iasm nemrginit i unei &ncrederi 0r
limite &n puterea omului de stp6n al
Jni!ersului.
.ceast stare de eu0orie tiini0ic le este
proprie de o1icei celor ce 0ac a1ia primii pai
&ntr/un domeniu tiini0ic sau altul.
QLeteranii? sunt mult mai Qponderai?
&ncerc6nd s scrute"e Qla rece? 0rontierele
tiinei contieni de limitele acesteia i mai
ales de posi1ilitile limitate de in!estigaie
pe care le/a creat mintea omeneasc. <n plus orice sa!ant cretin este contient
de 0aptul c tot ceea ce in!estig7ea" el aparine e5clusi! creatului i niciodat
oric6t de per0ecionate ar 0i te7nologiile sale nu !a putea s ptrund cu
acestea &n graniele necreatului.
Niciodat e5ploratorii oneti ai legilor ce gu!ernea" &n uni!ersul macro
sau micro nu au putut nega pre"ena 0r putin de tgad a dou aspecteK
9D e5istena unei cau"e primare care st la 1a"a 0enomenului descris cau"
care este un ade!r creatural@
99D e5istena unor legi precise a armoniei &n des0urarea oricrui
0enomen nu a 7a"ardului i a 7aosului.
8erg6nd respecti! p6n la cau"a primar 0orai de logica tiini0ic
marii sa!ani ai omenirii au a)uns la acceptarea e5istenei lui Dumne"eu cci
numai 3l putea s ae"e &n uni!ers &n &nelepciunea Sa in0init o at6t de mare
di!ersitate de sisteme care 0uncionea" per0ect dup legile cunoscute de
tiinele e5acte. De la NeFton Pascal .mpere 3uler Bepler p6n la 3instein
,o7r i PlancN de la matematicieni la 0i"icieni c7imiti i 1iologi de geniu cu
toii au recunoscut e5istena &nelepciunii di!ine dup care 0uncionea" acest
uni!ers dup legi pe care omul le/a putut cuanti0ica &n parte.
Poate &ns c nici o alt tiin modern dec6t medicina i mai ales
genetica i 1iologia celular nu/l apropie mai mult pe om de Dumne"eu.
22
Jni!ersalitatea codului genetic a 0ost prima mare lo!itur dat dar!inismului
&nc din anii (0 ai !eacului nostru moti! pentru care ideologia comunist
numea genetica Q0emeia de strad a imperialismului? i p6n prin anii '0 s/a
inter"is total studierea ei &n 0aculti. Progresele recente &n domeniul
imunologiei medicale marNerii antigenetici comple5ele ma)ore de
7istocompati1ilitate comunicarea inter/celular interleuNinele apop to"a Csau
moartea celular programat4D sunt tot at6tea argumente care trimit cu mintea
la cau"a primar a tuturor acestora O Dumne"eu %reatorul.
%u mult timp &nainte de descoperirile epocale 0cute &n medicin &n
special &n a doua )umtate a secolului nostru &n medicina rom6neasc a e5istat
un nume mare acela al sa!antului 0i"iolog Nicolae Paulescu C1+(-/1-31D. De
numele lui este legat descoperirea remediului contra dia1etului insulina dei
nu lui i s/a decernat Premiul No1el pentru aceast epocal descoperire. Doctor
&n medicin doctor &n tiinele naturale cola1orator al pro0esorului
Iancereau5 Nicolae Paulescu numit pro0esor la Maculatea de 8edicin din
,ucureti a lsat lucrri tiini0ice unanim apreciate. 2pera lui e sinteti"at &n
dou tratate cu mare rsunet &n lumea medicalK ,raite de -edicina i ,raite
de .'/siologie -edicale primul &n cinci !olume iar al doilea &n trei !olume.
Dei Macultatea de 8edicin din Paris dup moartea pro0esorului Iancereau5
l/a c7emat s ocupe catedra 0ostului su pro0esor Paulescu a re0u"at pre0er6nd
s 0ie de 0olos rii sale.
Demn de remarcat c desc7iderea cursurilor sale la Macultatea de
8edicin din ,ucureti s/a 0cut cu o se!er dar 1ine documentat critic a
dar!inismului. 8ai marii timpului s/au simit cltinai cci dar!inismul i
materialismul erau piatra de temelie a !ieii uni!ersitare rom6neti. S/a cerut
c7iar &n Parlamentul !remii &nlturarea lui Paulescu de la catedra de
Mi"iologie a Macultii &ntruc6t nu con!enea glasul su autentic tiini0ic ce
dr6ma templul idolesc al scientismului materialist.
Lom reda pe scurt c6te!a din punctele de disput tiini0ic a !remii
disput din care medicul i sa!antul Nicolae Paulescu a ieit 1iruitor ca om de
tiin cretin care a putut arta &narmat cu argumentele tiini0ice ale !remii
sale c e5istena lui Dumne"eu este din plin con0irmat de tiina autentic.
:rei mari teme au 0rm6ntat lumea tiini0ic rom6neasc la acel &nceput
de secol VVK 0inalitatea !ieii critica generaiei spontanee i dar!inismul.
Sa!antul Paulescu s/a pronunat de la 1un &nceput ca susintor a teoriei
0inalitii !ieii anume c nimic &n !iaa !ieuitoarelor nu este &nt6mpltor nu
este rol al 7a"ardului ci totul recunoate o cau" iniial o Persoan raional
care este .utorul &ntregii creaii. <n plus Paulescu a 0ost un ad!ersar declarat
at6t a teoriei apariiei !ieii printr/o Qgeneraie spontanee? c6t i al
dar!inismului. Disputa a 0ost c7iar pu1licat &n Q%on!or1iri literare? aprilie /
1-03 i octom1rie / 1-0+. Protagoniti au 0ost pe de o parte pro0esorul
Paulescu i de cealalt parte D. Loino! pro0esor de "oologie la Macultatea de
tiine Naturale din ,ucureti i N. Ieon pro0esor de tiine naturale la
Macultatea de 8edicin din 9ai.
23
%e se &nelege prin Q0inalitatea !ieii?* Pro0esorul Paulescu susinea prin
acest concept c nici un organ nu e 0r utilitate 0r 0inalitatea 0iinelor !ii i
c nici un 0enomen nu se &ndeplinete 0r un anume scop util !ieuitoarelor.
Pro0esorul D. Loino! din contra amintind parc de Qspecialitii &n
materialism? tiini0ic ai perioadei comuniste de mai t6r"iu care &ndoctrinau
ele!ii i studenii Rom6niei Socialiste Loino! aadar aducea ca Qdo!e"i?
contra 0inalitii mor0o0i"iologice a 0iinei !ii organele rudimentare. %ei a!i"ai
tiu ce sunt acesteaK anume O dup spusele pro0. Loino! O Qpri din corpul
0tului sau copilului i!ite temporar i care apoi dispar@ sau dac sunt pstrate i
la adult dac dinuiesc toat !iaa sunt puin de"!oltate ele sunt 0ormaiuni
complet ne0olositoare?. Dac pro0. Loino! ar 0i a!ut dreptate atunci ipote"a
creaionist ar 0i c"ut cci Dumne"eu n/ar 0i putut crea ce!a lipsit de utilitate
adic 0r 0inalitate !ital. .cesta ar 0i 0ost un argument pentru dar!initi ei
susin6nd e!oluia apariia unei specii dintr/alta.
%e rspunde sa!antul Paulescu la acestea* Desigur c e5ist aceste
Qorgane rudimentare? dar c ele sunt lipsite de orice utilitate nu e tot at6t de
sigur. Muncia lor e5ist i uneori o putem arta alteori rm6ne de cercetat i
Paulescu da ca e5emplu glanda tHmus O glanda endocrin situat la ni!elul
g6tului O care e 0uncional i e5istent anatomic numai &n perioada creterii la
adultul de 20 de ani ea poate disprea. Sau alte organe Qmici i sla1e? cum se
credea la &nceput O paratiroidele suprarenalele glanda pituitara O s/au
demonstrat &n realitate a a!ea 0uncii endocrine indispensa1ile !ieii. Dup
Paulescu e5istena acestor organe Qde re"er!? i Qde pre!edere? cum le
numete el este uor de e5plicat. 3le apar i se de"!olt din perioada
em1rionar put6nd 0i utile &n anumite condiii de mediu. De e5emplu glandele
mamare &nainte de natere n/au nici o 0uncie. 3le &ns se 7ipertro0ia" i
de!in acti!e c6nd 0emeia este mam. 2rganele de re"er! n/au disprut 0ie
pentru c &ndeplinesc o 0uncie necesar 0ie pentru c ar putea a!ea o 0unciune
&n anumite solicitri. De e5empluK aripile psrilor domestice le pot 0i de 0olos
dac ele re!in la starea de sl1ticie iar aripile struului &i pot a)uta acestuia la
mers.
. doua concepie pseudotiini0ic com1tut cu succes de pro0. Paulescu
este ceea ce s/ar putea numi a Qgeneraiei spontanee?. Parti"anii acestei teorii
porneau de la constatarea c aceleai elemente O car1on 7idrogen a"ot . a. /
ce 0ormea" materia anorganic stau la 1a"a elementelor !ii. .adar prima
celul !ie susin ei ar 0i aprut &n c7ip spontan &n 7umusul terestru sau cum
!or spune i &n anii $0/(0 oamenii de tiin so!ietici i nu numai dintr/o
Qsup oceanic primiti!?. Jn susintor al Qgeneraiei spontanee? de la
&nceputul secolului VV :. Gu5leH descoper pe 0undul oceanului o su1stan
amor0 mucoid aa numita Qmonera? Csau tiini0ic ,at7H1ius GaecNeliD din
care iat se con0irm generaia spontanee care ia natere &n natur i &n "ilele
noastre recunosc6nd ca punct de pornire aceast Qmonera?. Dup aproape un
deceniu acelai :. Gu5leH recunoate c Qmonera? lui nu este altce!a dec&t o
e5creie a "oo0itelor marine ruin6ndu/i ast0el pe parti"anii generaiei
spontanee.
24
<n plus c7imitii de ieri i de a"i nu au reuit s produc mcar o singur
celul !ie. Liaa nu e numai o simpl com1inare de elemente c7imice. <nsui
I. Pasteur prin cercetrile sale a enunat sentina de0initi!K Qomne !i!um e5
o!o? adic Q!iaa se nate din !ia nu din materie?. 9at propriile cu!inte ale
sa!antului PaulescuK Q35istena 0inalitii nu poate 0i negat@ 0iecare element
pare s cunoasc ne!oile actuale i !iitoare ale ansam1lului i se modi0ic dup
ele?. QMinalitatea tuturor instinctelor e un 0apt incontesta1il C#D 9nstinctul pare
c arat o inteligen superioar care pre!ine pericolele g7icete !iitorul
pregtete dinainte sal!area generaiilor !iitoare C#D 9nteligena aceasta nu
este nici &n animalul ce e5ecut aceste acte nici &n strmoii lui cci nici unul
n/a cugetat !reodat la marele scop pe care/l e5ecut.?
. treia teorie respins de sa!antul Paulescu este dar!inismul.
tim ce susin aprtorii dar!inismului i ast"i. % e5ist o selecie
natural motor al e!oluiei de la cele dint6i !ieuitoare p6n la om. Prin
selecie natural &nelegem c se perpetuea" numai 0iinele cu organe mai
per0ecionate mai 1ine adaptate condiiilor de mediu. Dup dar!initi trei sunt
0actorii principali ai seleciei naturaleK
aD !aria1ilitatea
1D ereditatea
cD aciunea sinergetic a !aria1ilitii i ereditii reali"ea" adaptarea la
mediu i ast0el selecia natural.
aD Laria1ilitatea. Dar!initii &neleg prin aceasta sc7im1area caracterelor
indi!i"ilor unei specii i &ntruc6t toate caracterele 0iind supuse sc7im1rii
re"ult specii noi. Pro0esorul Paulescu arat c din contr dei !aria1ilitatea
ca 0enomen e5ist indu1ita1il totui sc7im1area caracterelor indi!i"ilor are loc
e5clusi! &n limitele speciei4 Paulescu arat c sunt supuse !ariaiei doar
caractere nespeci0ice indi!iduale re"ult6nd mai multe rase &n cadrul aceleiai
specii. Sc7im1area caracterelor speci0ice O de specie O su1 presiunea mediului
duce la stingerea speciei i nu nate specii noi.
1D 3reditatea 0enomen indu1ita1il ce const &n motenirea caracterelor
prinilor la copii. %ontrar la ceea ce susin dar!initii i aceast ereditate se
lo!ete de aceleai caractere speci0ice. .numeK
are loc apariia raselor prin transmiterea caracterelor nespeci0ice
Cindi!idualeD@
/are loc apariia 7i1ri"ilor prin apariia !ariaiilor speci0ice Cde specieD.
Studiul acestor 7i1ri"i demonstrea" limitele 0ireti ale !aria1ilitii i
ereditii. .ceti 7i1ri"i sunt aadar o1inui prin &ncruciarea a dou specii
di0erite &ns ei sunt 0ie sterili sau dac se reproduc &n c6te!a generaii se
re&ntorc la speciile de unde au plecat. Sunt doua e5emple gritoareK
cat6rul este sterp neput6ndu/se perpetua aceast specie nou.
o!icaprele Coaia/capraD dei sunt 0ecunde se re&ntorc la generaiile 0iice
tot la oaie i respecti! la capr.
9at aadar greeala dar!inismuluiK a mutat 7otarul dintre specie i ras
!"6nd oriunde numai micare i scp6nd din !edere permanena. <n 1iologie
2$
specia constituie acest 7otar peste care nu pot trece nici !aria1ilitatea i nici
ereditatea.
cD Dar despre adaptarea la mediu* Rspunsul e simplu. %6nd mediul
0ormea" 0iina !ie prin modi0icarea caracterelor speci0ice aceasta este moarte
repre"int dispariia speciei. DarFin a 0cut ast0el un salt nepermis de la
0actorii de in0luenare a raselor e5tin"6ndu/i i asupra speciilor. .adar lupta
pentru e5isten de!ine Qlupta contra cau"elor de degenerare i de degradare a
speciilor contra cau"elor de alterare a tipului speci0ic C#D &nc6t un indi!id
este cu at6t mai de"!oltat cu c&t este mai aproape de imaginea plenar a speciei
sale i e cu at6t mai sla1 cu c6t se deprtea" de st6lpii de susinere ai speciei?.
QSelecia se5ual de care s/a 0cut at6ta !6l! are drept scop i drept e0ect
conser!area puritii tipului speci0ic iar nu trans0ormarea speciilor cum
pretinde DarFin.?
.lte Qdo!e"i? ale dar!inismului nu stau nici ele &n picioareK
DarFin credea ca su0iciente pentru trans0ormarea unei specii 1000/10.000
de generaii. 9nsa sunt 0iine unicelulare cu rata de &nmulire 0oarte rapid Cde
e5. ,acillus RamosusD care pot a!ea o rat de &nmulire de 1000 de generaii &n
41 de "ile i 10.000 de generaii &n 41' "ile aceste specii unicelulare deci nu
repre"int nici o modi0icare nici dup ani de e5perien. :rans0ormismul
dar!inist nu se !eri0ic la ele nici dup "eci de mii de generaii.
.a numitele organe ata!ice 0ie organe multiplicate 0ie cu de"!oltare
incomplet 0ie ele lipsesc cu totul Cde e5. microce0alia sau mulimea glandelor
mamareD O sunt i a"i un argument Q0orte? al dar!initilor dar em1riologia i
genetica modern au artat c e5plicaia lor nu e &n trans0ormism ci Qre"ult
din aciunea asupra em1rionului a unor ageni mor1i0ici.? Sau cum se !ede &n
"ilele noastre monstruo"itile aprute la 0t ca urmare a aciunilor teratogene
CmutageneD a unor su1stane c7imice to5ice sau a radiaiilor nucleare.
9at aadar demontate tiini0ic trei mari teorii de esen necretin care
i a"i mai otr!esc minile oamenilor de tiinK 7a"ardul 0enomenologic
generaia spontanee i dar!inismul. .cesta din urm Cdar!inismulD a 0ost cel
mai mult preluat de materialismul dialectic 0undament&nd lupta comunist de
clas.
<nt&lnim &ns &n opera sa!antului Paulescu i pagini de o ad6nc inspiraie
ascetico/mistic ceea ce concord cu toate mrturiile contemporanilor despre
!iaa du7o!niceasc intens pe care o a!ea marele sa!ant i cu pre"ena lui
constant la slu)1ele ,isericii.
%a om de tiin el a)unsese de mult la con!ingerea 0erm a e5istenei
su0letului persoanei umaneK Q<n ce m pri!ete spune el eu a0irm sus i tare c
sunt tot at6t de sigur de e5istena su0letului c6t de oricare alt ade!r do!edit de
tiina e5perimental. i nu este !or1a aici de o simpl con!ingere ci de o
credin ad6nc do16ndit &n mod tiini0ic.?
%e 0rumos ar 0i ca i ast"i sa!anii notri s de!in con!ini de e5istena
propriilor lor su0lete de 0aptul c omul nu este numai s6nge i trup ci i su0let
care suspin dup cunoaterea unor ade!ruri mai &nalte. 9at ce spune sa!antul
Paulescu care nu era desigur un teolog de 0ormaie dar care a &neles
2(
e5istena su0letului omenesc precum i a %reatorului su pri!ind &n "idire &n
uni!ers i mai ales a mani0estrii permanente a gri)ii lui Dumne"eu 0a de
lumea creatK Q. demonstra e5istena unei cau"e prime a !ieiiiat s06ritul
su1lim la care a)unge 0i"iologia. .ceast cau" prim este Dumne"eu. 2mul de
tiin nu poate deci s se mulumeasc a spune Q%redo in Deum? el tre1uie s
a0irme QS%92 D3J8 3SS3? C#D Liaa este e0ectul a dou cau"eK una cau"a
secund sau SJMI3:JI O unic pentru 0iecare 0iin !ieuitoare cealalt cau"a
prim sau DJ8N3W3J O unica pentru totalitatea 0iinelor !ieuitoare.?
Desigur c putem e5tinde 0oarte mult anali"a concepiei lui Paulescu
despre om despre su0let i despre Dumne"eu. 8enionm doar interesul lui
deose1it i e5istena unor introspecii dintre cele mai 0ine asupra instinctelor
patimilor i contiinei omului. .0irmaiile lui se apropie uneori c7iar de cele
ale Prinilor luminai de Dumne"eu. 9at cu!intele luiK Q%ci ce sunt patimile*
Sunt alteraii calitati!e ale instinctelor. Prin 0irea lor instinctele sunt legi
di!ine puse de Dumne"eu &n 0iinele !ieuitoare. Muncia lor esenial este cea a
conser!rii i a reproducerii. 3le 0uncionea" cu o preci"iune uimitoare. Sunt
ade!rate minuni. <mplinindu/se 0r contiina scopului actele instincti!e sunt
&n a0ara criteriilor 1inelui i rului. Numai la om 0unciunea instinctelor de!ine
contient i numai omul &nlocuiete uneori scopul 0iresc al instinctului prin
plcerea produs de 0uncionarea lui. .ceast inter!ertire de scopuri aceast
de!iere a instinctelor de la scopul lor 0iresc se c7eam patim?.
Patima este cutarea e5clusi! a plcerii ce re"ult din satis0acerea unor
tre1uine instincti!e al cror scop nu este cunoscut sau este contrariat. Lor1ind
despre doctrinele moral/religioase ale altor popoare de dinainte de cretinism
aceste credine anticretine nu conin remediile cele mai potri!ite pentru
suprimarea patimilor 1a uneori c7iar &mping 0uncionarea 0ireasc a
instinctelor ctre alunecarea lor &n patimi. <n sc7im1 morala cretin este
singura &n stare s ne m6ntuie de patimi. %retinismul nu este o doctrin ca
oricare alta aprut pe 0irmamentul 0ilo"o0iilor sau religiilor omenirii pentru
c &n nici o alt religie Dumne"eu nu iu1ete creaia Sa at6t de mult ca &n
cretinism. Numai &n cretinism Dumne"eu S/a smerit pe Sinei at6t de mult
c a luat trupul omenesc pentru a/l cura de patimi a murit i a &n!iat
restaur6nd prin aceasta &ntreaga creaie.
%ontemporanii aduc mrturie i despre anga)area sa social/cretin
pro0und despre ataamentul su str6ns la 2rtodo5ie. 9/a denunat cu cura) pe
!r)maii doctrinari ai 2rtodo5iei pe cei pururi gata s compromit !alorile
morale ale cretinismului. i iat cum &nc7eie tot Nicolae 8ladin magistrala sa
monogra0ie &nc7inat sa!antului cretin Nicolae PaulescuK QSa!ant &n cel mai
autentic sens al cu!6ntului ctitor de tiin rom6neasc C#D Paulescu era
con!ins c tiina nu poate 0i nici atee nici materialist nici anticretin@
tiina pentru el ca i pentru toi marii creatori ai !eacurilor este treapta pe
care se urc mintea uman spre a se pleca senin i 0ericit &n pul1erea
!eniciei &n pragul de a"ur al !eniciei. Dumne"eirea treimic pe care o
mresc &ngeriiK Dumne"eu :atl Q%reatorul i scopul suprem al uni!ersului?@
9isus Gristos Miul sau %u!6ntul lui Dumne"eu %el ce S/a 0cut om i a desc7is
2'
omenirii cile m6ntuirii@ Du7ul S06nt Du7ul ade!rului %are s0inete toate i
luminea" crrile m6ntuirii.
Dialogul dintre tiinta si religie a e5istat dintotdeauna. De c6nd e5ista el
omul a 0ost 0ascinat de tot ce/l incon)oar i/a pus intre1ri a cautat
rspunsuri e5plicaii. S/a intre1at de ce este aa ceea ce !ede ceea ce simte
dar i ce sens are s 0ie ast0el care este scopul pentru care e5ist cele !"ute.
Pe masur ce a ineles c6te ce!a numarul intre1rilor sale a crescut ele s/au
ad6ncit. 35ist popoare la care istoria cunoaterii material si spiritual are o
indelungat tradiie. 9storia cunoaterii 0ace parte din patrimoniul istoriei
uni!ersale. 35ist popoare la care aceast cunoatere a cunoscut o e!oluie
ascendent sau doar sinuoas. Dar o dat cu progresul inelegerii lumii o dat
cu e!oluia tiinei propriu/"ise s/a inregistrat si un progres al 0rm6ntrilor
umane pri!ind cutarea sensului. i este atunci 0iresc ca e5plo"ia stiini0ic din
ultimele decenii ale mileniului care a1ia s/a inc7eiat s duc i la intensi0icarea
dialogului dintre tiina i religie. Re!igorarea dialogului dintre cele doua
modaliti de cunoatere a lumii 0ace parte dintr/un proces general ce are loc
de la un capt la cellalt al lumii. Romania nu 0ace e5ceptie.
9storia dialogului dintre oamenii de tiin si teologi este la noi
indelungat. Dac ar 0i s ne intoarcem cu aproape doua milenii in urm am
gasi cele1rele sanctuare dacice de la Sarmi"egetusa o ade!arat replica a mult
mai cele1rului sanctuar de la Stone7enge do!e"i incontesta1ile ale
cunotinelor astronomice si deopotri! temple dedicate "eitailor puterii
di!ine. Sarmi"egetusa este o mrturie a "amol5ismului prima 0iloso0ie
cunoscut a strmoilor notri o religie spiritualist si transcendental care a
coagulat de 0apt intr/o conceptie 0iloso0ica original un sistem de g6ndire pus
in practic de eruditul preot al stramoilor geto/daci Wamol5is dup contactul
cu spiritualitatea 3ladei si a 2rientului apropiat.
%ate!a secole mai t6r"iu se !a nate pe teritoriul Do1rogei calugarul
Dionisie cel 8ic care a o0erit intregii omeniri calendarul socotit de la naterea
Donmului reuind sa calcule"e aceasta dat cu o preci"ie de in!idiat c7iar i in
"ilele noastre. Nu a!em aici rga"ul s amintim imper0eciunile calendarului la
)umtatea primului mileniu sau s e5plicam ne!oia din ce in ce mai stringenta
de a/l per0eciona. Re0orma cronologic de!enea iminent. %uria papala !a
0ace totul pentru a depi aceast pro1lem care dura de)a de !eacuri i !a
apela desigur pentru o misiune at6t de important la cei mai mari erudii ai
!remii pentru a gsi cea mai 1un soluie. i cel mai insemnat dintre ei !a 0iK
Dionisie cel 8ic. 39 a 0ost de dou ori genialK pentru c prin 0aptul c modelul
sau a 0ost adoptat de intreaga umanitate a dus la acceptarea unanim a unui
2+
calendar sta1ilit dup reguli cretine dar i pentru c@ dei trecuser peste cinci
secole de la naterea lui 9isus a reuit s aprecie"e acest moment cu o
apro5imaie de numai 4/' ani eroare e5trem de mic dac ne gandim la
posi1ilitaile pe care le a!ea in acea !reme si la 0aptul ca nici ast"i nu
cunoatem cu e5actitate momentul naterii 8antuitorului. :oate acestea au
ramas consemnate in cartea pe care a scris/o in anul $2$ Ii1er de Pasc7al
C%artea PasteluiD. . 0olosit cam tot ce se putea cunoaste in acea !remeK te5tele
1i1lice in special cele pri!ind 35odul si te5tele apostolice care circulau in
aproape tot spatiul crestin. Primind o serioasa educatie ale5andrina si post/
calcedoniana la :omis si ,i"ant Dionisie a capatat o solida cultura istorica
0iloso0ica neoplatonica si teologica dar si astronomica. 3l a reusit ast0el sa
interprete"e sim1olismul 1i1lic si sa selecte"e in0ormatiile cu caracter
astronomic dar sa tina in acelasi timp seama si de documentele istorice
sta1ilind in cele din urma anul nasterii 8antuitorului cu o preci"ie de in!idiat
c7iar si pentru cercetatorul modern.
Jn rol important l/a )ucat si cunoasterea %onstitutiilor apostolice lucrare
anonima 1ine cunoscuta in lumea crestina. 3a impunea numeroase canoane
menite sa pastre"e ec7ili1rul !ietii 1isericesti. Dionisie din :omis a editat mai
multe !ersiuni in latina ale acestei lucrari.
Despre secolele ce au urmat a!em putine do!e"i dar secolul VL ne pune
in 0ata unui alt erudit teolog si om de stiinta. 3ste !or1a de episcopul
transil!anean 9oan Lite" C140+/14(2D. 3l se ocupa atat de literatura arta si
mu"ica cat si de astronomie. . in0iintat la 2radea primul o1ser!ator
astronomic pe pamant romanesc o1ser!atorul %urtii episcopale unde a 0ost
episcop intre 144$ si 14($. Sa nu uitam ca cele1rul astronom :Hc7o ,ra7e
C1$4(/1(01D !a construi unul in Danemarca la Jrani1org a1ia in 1$'(.
%onstient ca !aloarea unui o1ser!ator se a0la atat in cea a astronomilor sai
cat si a instrumentelor cu care este dotat el a in!itat sa lucre"e la acest
o1ser!ator renumiti matematicieni si astronomi ca =eoig Puer1ac7 de la
Liena si 9oan Ni7ili de la Praga. %onditiile materiale de e5ceptie o0erite de
episcop i/au permis lui Puer1ac7 sa in"estre"e o1ser!atorul cu instrumente si
cu o 1ogata 1i1lioteca cu 7arti si carti de astronomie. Dintre instrumentele cu
care era dotat 21ser!atorul putem aminti un gnomon geometricus 0olosit la
deteminarea inaltimii stelelor si un ceas cu instructiuni de 0olosire. Lite" i/a
cerut lui Puer1ac7 sa 0aca si calculele necesare unor 0enomene astronomice
importante mai ales pentru pre!ederea urmatoarelor eclipse.
Lite" i/a mai cerut lui Puer1ac7 sa/i scrie o :eorie 1a"ata pe principiile
7eliocentrismului. Sa nu uitam ca cele1ra teorie !a aparea a1ia cate!a decenii
mai tar"iu c7iar in anul mortii autorului ei %opernic C1$43D. 9nteresul pentru
astronomie al lui 9oan Lite" !a continua la Jni!ersitatea din ,ratisla!a
0ondata de el la cererea lui 8atei %or!in. %a o do!ada pentru aceste preocupari
deose1ite !or ramane po"itiile planetare comandate de el cele1rului
matematician si astronom Regiomontanus. Din ne0ericire tot ce a mai ramas
din 21ser!atorul de la 2radea sunt doar cele cate!a instrumente pastrate in
mu"eul orasului.
2-
%ea mai ilustra personalitate care a intalnit in preocuparile sale am1ele
domenii ale cunoasterii stiinta si teologia !a 0i 0ara indoiala Grisant Notara.
La 0i trimis de %onstantin ,ranco!eanu in cele mai 1une centre uni!ersitare
ale !remii pentru a/si insusi toate cunostintele necesare unei 1une pregatiri a
!iitorilor domni. .sa se 0ace ca Notara a mers sa studie"e la %onstantinopol
Pado!a Paris la 8osco!a poate c7iar si in .nglia. Reintors in tara este pentru
o !reme pedagog al 0iilor domnitorului pentru ca mai tar"iu sa/si continue
cariera preoteasca urcand toate treptele ierar7ice pana la cea mai inalta de
patriar7 al 9erusalimului C1'0'/1'31D.
9n perioada sederii sale la ,ucuresti el a 0ost desemnat de ,ranco!eanu sa
re0orme"e scoala in0iintata in 1'0' numita de acum .cademia sau
Mrontistiriul domnesc. .ici se predau toate stiintele cunoscute ale !remii.
.cademia domneasca de la ,ucuresti !a atinge apogeul in perioada de
dupa 1''( . 2 lucrare de deose1ita insemnatate a lui Grisant Notara este
>lntr(oductio ad geograp7iam D7aeram? tiparita in 1'1( la Paris. .ici sunt
consemnate coordonatele a 23- de localitati intre care se a0la pentru prima
data coordonatele oraselor ,ucuresti Clong.X 4'Y lat.X 4$YD si :argo!iste
Clong.X 4+Y X 4(YD. Iatitudinile sunt destul de apropiate de cele e5acte. Dupa
!alorile coordonatelor 0oarte pro1a1il ca meridianul de origine sa 0i 0ost
considerat 9nsula de Mier la care s/au raportat multa !reme longitudinile
geogra0ice. 9ata deci cum un ilustru teolog poate 0i si un reduta1il om de
stiinta.
%a el !or mai 0i si altii in Romania. Ne !om opri doar la preotul si
cronicarul 1anatean Nicolae Stoica din Gateg C1'$1/1+33D. . primit o serioasa
educatie in mai multe lim1i Cromana sar1a latina 0rance"a si italianaD. La 0i
o0iter in!atator si !a termina prin a primi 7irotonia in diacon si apoi preot. .
0ost c7iar si preot militar in timpul campaniilor din Prusia si :arile de Aos ca si
in timpul ra"1oiului austro/turc din 1'++/1'-1. %unoasterea la care a a)uns
atat in scolile prin care a trecut cat si prin propriile lecturi Ca!ea in 1+21 o
1i1lioteca de 2(3 de !olumeD l/a 0acut sa inteleaga rolul astronomiei in
e!olutia culturala a unei societati. 3ste ade!arat ca a trait si intr/o epoca in care
astronomia a de!enit cu ade!arat o stiinta iar numarul o1ser!atoarelor a
de!enit din ce in ce mai mare. Dupa 21ser!atorul din 2radea un altul a!ea 0ie
in0iintat la %lu) in prima )umatate a secolului VL999 de catre Nicolae Aanosi
si altul la .l1a 9ulia in 1'-$. .stronomia 0usese de)a introdusa ca o1iect de
studiu in 1'$$ la .cademia domneasca din 9asi iar cea din ,ucuresti era
c7iar dotata cu instrumente astronomice pentru o1ser!area cerului. .cesta este
deci conte5tul in care a luat cunostinta cu astronomia Nicolae Stoica din
Gateg care a incercat c7iar sa impartaseasca si altora tainele cerului spre
e5emplu in manualul pentru scolarii de la sate Po!esti mosasti. 39 a incercat
sa o0ere copiilor notiuni despre timp despre constelatii sa/i initie"e in tainele
cerului. %7iar 0aptul ca ast0el de notiuni erau intr/un manual este o do!ada a
desc7iderii epocii catre stiinta catre cunoasterea uni!ersului. 3ste poate c7iar
prima incercare la romani de a construi lectii de astronomie destinate ele!ilor
de 13/1' ani de la sate.
30
Desigur ca secolul V9V si prima )umatate a secolului VV au cunoscut o
e!olutie mult mai importanta a stiintei romanesti. Ia 1+$- are loc unirea
Principatelor Romane e!eniment care a dus la o ade!arata modemi"are statala
inclusi! pe linia in!atamantului si a punerii 1a"ei unor cercetari stiinti0ice
sistematice. 9n acest conte5t manastirile si/au pierdut rolul de centre de
educatie si cultura 1a c7iar si de conser!atori principali ai in0ormatiilor
stiinti0ice. Seculari"area a!erilor manastiresti crearea primelor uni!ersitati in
conceptia moderna a acestora Cla 9asi ,ucurestiD au 0acut sa se puna pro1lema
separarii dintre stiinta si religie cel putin in secolul V9V. Prima )umatate a
secolului VV a inregistrat totusi importante con!ergente intre cele doua
domenii ilustrate de personalitati stiinti0ice pro0und atasate de !alorile
religioase precum si de teologi interesati de cunoasterea stiinti0ica. .ceste
premise nu au mai 0unctionat insa in era post1elica cu e5ceptia nota1ila a
grupului constituit inca din perioada inter1elica la manastirea .ntim
cunoscut ca ;Rugul aprins;.
9nstaurarea regimului comunist dupa cel de/al doilea ra"1oi mondial
a1olirea monar7iei la 1 decem1rie 1-4' re0orma in!atamantului toate acestea
au dus insa la promo!area educatiei asa/"is ateist/stiinti0ice Catentie c7iar la
ordinea cu!intelor4D. Religia a 0ost e5clusa ca disciplina educati!a in scolile
pu1lice 0rec!entarea 1isericilor a de!enit o pro1lema pentru 0iecare cu
consecinte uneori gra!e asupra 0amiliei sau carierei iar despre o educatie
religioasa sistematica Cindi0erent de cultD nici nu mai putea 0i !or1a.
Dar nesperatul moment a !enit si in RomaniaK la 22 decem1rie 1-+-
regimul comunist a
ca"ut. .ceasta a
insenmat recapatarea
multor li1ertati
inclusi! a celor
religioase. Sigur ca
re!enirea la normal n/
a 0ost rara riscuri 0ara
greseli dar important
este ca tinerii au putut
intra din nou in
1iserici 0ara a se mai
teme numarul cartilor
religioase a crescut
e5ponential in scoala se preda religia educatia religioasa a re!enit in
drepturile ei de la cele mai 0ragede !arste pana la cel mai inalt ni!el. Pana si
cel mai inalt 0or cultural .cademia Romana are in randurile sale clerici si
pro0esori de teologie parintele Dumitru Staniloae C1-03/1--3D 0iind poate cel
mai ilustru repre"entant al lor. .sta"i in .cademia Romana 0unctionea"a o
sectie de Miloso0ie :eologie Psi7ologie si Stiinte Pedagogice in care teologia
ortodo5a este repre"entata de parintele pro0esor Dumitru Popescu.
31
:otusi cei aproape $0 de ani de lipsa de educatie religioasa si/au spus
cu!antul asupra atator generatii e5act cele care sunt acum in plina maturitate
e5act cele care au rolul cel mai important in progresul societatii romanesti in
0ormarea tinerelor generatii. De o1icei tocmai acesti 0ormatori de opinie din
randurile teologilor si ale oamenilor de stiinta deopotri!a sunt cei mai reticenti
0ata de perspecti!a dialogului. :otusi puntea creata intre cei in !arsta care au
mai apucat ce!a din !ec7ea cultura a perioadei precomuniste si noua
generatie ca si 0lacara credintei care a mocmit in su0letul celor mai multi a
0ost su0icienta pentru ca dialogul dintre stiinta si religie c7iar si dintre cei de
credinte di0erite sa inceapa. Si tot ce s/a petrecut cel putin in ultimii doi
ani.
%u toate c dialogul e5ist si se mani0est &n multe dintre domeniile !ietii
a1ia recent acesta a de!enit o optiune !ia1il pentru interactiunea dintre stiint
si religie. Pasul care a declansat aparitia comunicrii a !enit &n acest ca"
dinspre stiint@ mai speci0ic &n urma unor descoperiri ce tin de domeniul 0i"icii
cuantice si cosmologie. 3ste impresionant recursul la solutiile teiste ale unor
cercettori pe care i/am &ncadra mai degra1 &n s0era scepticismului religios.
Dialogul dintre stiint si religie este introdus &n peisa)ul auto7ton prin
initiati!a editurii %urtea Lec7e care a lansat de cur&nd seria Stiint" si religie
coordonat de ,asara1 Nicolescu si 8agda Sta!insc7i. Din aceast colectie
0ace parte si !olumul semnat de 9an ,ar1our Cnd stiinta ntlneste religia.
0dversare str"ine sau partenere1
:ema dialogului interdisciplinar este una de actualitate mondial interesul
pentru aceast pro1lematic put&nd 0i usor o1ser!a1il prin numrul !olumelor
editate a con0erintelor sustinute pe aceast tem si a 0undatiilor care sustin si
&ncura)ea" ast0el de e!enimente cea mai renumit 0iind 0undatia ,empleton
din Statele Jnite ale .mericii. Dintre cei implicati
acti! &n acest >nou? domeniu complemetar multi au
nume de mare re"onant &n stiint si religie. Printre
cei care au mai primit acest premiu se numr %7arles
:aHlor C200'D Ao7n D. ,arroF C200(D Ao7n %.
PolNing7orne C2002D .rt7ur PeacocNe C2001D Paul
Da!ies C1--$D .lister GardH C1-+$D 8aica :ere"a
C1-'3D. De asemenea &ntre anii 1-+-/1--0 9an
,ar1our a sustinut o serie de con0erinte &n cadrul
renumitului program =i00ord Iectures la care au participat de/a lungul
timpului renumiti g&nditori precum RaHmond .ron .l0red .Her Ao7n ,arroF
Barl ,art7 Genri ,ergson Niels ,o7r Noam %7omsNH Ztienne =ilson
Eerner Geisen1erg Eerner Aaeger =a1riel 8arcel .l!in Plantinga GilarH
Putnam Paul Ricoeur =eorg GenriN !on Erig7t.
<n !olumul Cnd stiinta ntlneste religia 9an ,ar1our propune o &ncadrare
c!adrupl a 0ormelor pe care interactiunea dintre religie si stiint le poate luaK
con0lictul independenta dialogul si integrarea. .plic&nd aceast gril sunt
pre"entate ultimele descoperiri din domeniul geneticii 0i"icii cuantice
neurostiintelor si astronomiei. .utorul militea" &n mod e!ident pentru !arianta
32
dialogului si a integrrii celor dou domenii dar cu toate acestea maniera &n
care pre"int opiniile cercettorilor si teologilor care consider c &ntre
domeniile speci0ice 0iecruia nu poate e5ista dec&t con0lict sau &n cel mai 1un
ca" independent este una c&t se poate de impartial redat optiunile proprii
neinter!enind &n te5t manipul&ndu/l ci 0iind mentionate &n 0inalul acestuia
altur&ndu/se pur si simplu ca o alt opinie. Laloarea scriitorului se poate
o1ser!a at&t prin temele a1ordate c&t si prin lim1a)ul clar pe care &l adopt O nu
putini ar 0i tentati s cad prad unor e5primri supraspeciali"ate mai ales
atunci c&nd pro1lematicile a!ute &n !edere apartin unor domenii precum
genetica sau 0i"icia cuantic. Lolumul de 0at &ns are deose1ita calitate de a 0i
1ine scris clar uneori c7iar didactic 0r a 0i &ns arid. Notiuni complicate
precum ecuatii de und" timp di&u# lumi multiple vid cuantic teoria
supercor#ilor relatia minte+creier sau &iloso&ia proceselor sunt e5plicate
0olosind un lim1a) c&t se poate de simplu ce &nglo1ea" esenta datelor te7nice
speci0ice care pre"ente &ntr/o 0orm 1rut ar &ngreuna lectura.
Pe scurt pro1lemele pe care le/au ridicat stiinta si religia &n ultimul secol sunt
anali"ate din cele patru perspecti!e O con0lictul independenta dialogul si
integrarea. .st0el capitolele urmresc o sc7em comun de des0surareK se
propune o tem care mai apoi este anali"at din cele patru perspecti!e. Dup
pre"entarea 0iecrei perspecti!e autorul pre"int optiunile comentariile si
completrile proprii. <n principiu cei care sunt de prere c &ntre stiint si
religie e5ist unul sau mai multe puncte de di!ergent apartin 0ie literalistilor
1i1lici ca" &n care militea" pentru un conser!atorism str&ns legat de ni!elul
literal de interpretare al te5telor s0inte 0ie materialistilor stiinti0ici care din
principiu neag e5istenta unei 0iinte di!ine si a unui plan transcendent.
9ndependenta celor dou discipline este aprat de unii ling!isti care consider
c 0orme di0erite de lim1a) &ndeplinesc 0unctii di0eriteK lim1a)ul religios are ca
scop un anumit mod de !iat pe c&nd lim1a)ul de tip stiinti0ic &ncearc s
sistemati"e"e relatiile dintre o1iectele lumii e5istente. Si dintre teologi multi
consider c cele dou discipline nu au ne!oie una de cealalt si c rolul
0iecreia este distinctK stiinta &ncearc &n limitele ratiunii s cercete"e lumea
&ncon)urtoare dar nu are capacitatea de a merge mai departe de a trece
dincolo de ceea ce/i poate o0eri ratiunea O o cunoastere a lui Dumne"eu.
.deptii dialogului si a integrrii 0olosesc argumente similare de aceea &i !oi
pune &mpreun acum desi 9an ,ar1our aloc 0iecrei categorii un spatiu
distinct. Pe l&ng paralelele super0iciale ce tin de o metodologie si de un cadru
conceptual similare e5ist si paralele care tin de ni!ele mai ad&nci de
cercetare. De e5emplu Dumne"eu este considerat a actiona prin transmiterea
de in0ormatie c7iar dac o g&ndim &n termeni de .DN sau de logos cu!&nt
creator. Re0eritor la pro1lema ec7ili1rului constantelor din uni!ers
repre"entantii am1elor stiinte consider c Dumne"eu este cel responsa1il
pentru nasterea si pstrarea ec7ili1rului din natur 3l este cel care a inter!enit
la ni!elul posi1ilittilor regl&nd constantele uni!ersale p&n c&nd acestea au
atins e5act acele !alori care 0ac posi1il !iata asa cum o stim. <n ceea ce
pri!este pro1lema indeterminrii de la ni!elul cuantic aceasta este re"ol!at de
33
ctre adeptii dialogului si integrrii prin introducerea ipote"ei c di!initatea
este cea care determin !oit starea de indeterminare. Iumea pe care o
cunoastem este proiectul unei 0iinte rationale care se autode"!olt paralel cu
istoria oamenilor in0luentat 0iind de e!olutia proiectului ei. :otusi aceast
in0luent are loc nu la ni!elul intentiilor sau a caracterului ci la ni!elul
e5perientelor si al relatiilor.
Maptul c aparitia posi1ilittii dialogului dintre stiint si religie este de dat
relati! recent pentru spatiul auto7ton poate a!ea mai multe consecinte. Jna ar
0i aceea c &n lipsa materialelor lectorii &si pot &ndrepta atentia asupra acestui
domeniu lipsiti de anumite pre)udecti@ pe de alt parte &n ca"ul &n care lipsa
dialogului nu a 0ost sesi"at contactul prim cu interdisciplinaritatea poate
pro!oca reactii de respingere O domeniul put&nd 0i pri!it cu suspiciune sau
poate 0i c7iar respins 0r a/i da dreptul la replic. %u toate acestea cartea si
de alt0el &ntreaga colectie Stiint" si religie merit tra!ersat 0ie si doar pentru a
sti pe ce po"itie 0at de acest dialog ne situm.
Dialogul dintre Religie i tiin care nu a 0ost in!enia ci redescoperirea
ma)or a acestui s06rit de mileniu se impune acum cu necesitate nu numai ca
un imperati! moral &n re"ol!area tuturor di0erendelor comple5itii !ieii
contemporane ci mai ales prin structurile sale interioare care in de esena
e5istenei umane &ntruc6t omul ca e5isten personal este o 0iin relaional
prin &nsi natura sa creat.
.st"i a !enit timpul dialogului. . as0init !remea a1solutismului
e5clusi!ist i reducionist. Naiunile i ,isericile sunt c7emate la dialog la
promo!area unei g6ndiri desc7ise complementaritii singura &n msur s
asigure promo!area !alorilor autentice a respectului i &ncrederii reciproce i
mai ales s asigure armonia dintre identitate i di!ersitate. . !enit !remea ca
oamenii de tiin s dialog7e"e cu teologii s arate mpreun" lucr!nd c &ntre
tiin i religie nu exist" o relaie de divergen" ci de convergen".
35ist totui c6te!a aspecte demne de luat &n calcul &n ceea ce pri!ete
relaia religie/tiin. <n lumea modern religia risc s e!ade"e din real c6nd
reduce totul numai la sens &nc7i"6ndu/se &n propriul uni!ers nesocotind
structurile uni!ersului creat de care se ocup tiina de aceea risc s nu mai
poat comunica cu omul contemporan s nu/i mai poat transmite mesa)ul
ade!rului re!elat. Risc s rm6n la >!remea aceea?. 2ri misiunea ei ast"i
este tocmai de a traduce mesa)ul re!elat din >!remea aceea? &n >!remea
aceasta?. 8uli teologi contemporani strig s re!enim &napoi la >Prinii
,isericii?. .ceasta &ns nu &nseamn s ne &ntoarcem la stadiul primiti! din
>epoca Prinilor? de acum 2000 de ani ci &nseamn s redescoperim dialogul
responsa1il cu natura sau relaia normal cu natura i mediul &ncon)urtor s
redescoperim spiritul Prinilor ast"i reintr6nd &n dialog cu g6ndirea lor &n
!remea aceasta i pentru !remea ce !a urma. i dac pentru muli din oamenii
de tiin >e!idena lucrurilor? sau raionalitatea lumii? postulea" e5istena
unui %reator al lumii acesteia cu at6t mai mult pentru unii teologi sau oameni
ai Religiilor lumea aceasta des0igurat prin pcat i trans0ormat &n !alea
pl6ngerii do16ndete o !aloare inestima1il &n perspecti!a !eniciei.
34
Dialogul dintre tiin i Religie este puternic susinut de :radiia
ortodo5 1isericeasc con0orm creia nu se poate a0irma o ruptur &ntre >natur
i 7ar? &ntre originea i sensul care coe5ist &n lume ca oper raional a lui
Dumne"eu. Dup Prinii ,isericii toate lucrurile &i au raiunile lor &n
Raiunea Suprem sau &n Iogosul Di!in prin care toate au 0ost aduse la
e5isten.
tiina i Religia sunt con!ergente sau complementare con0lictul dintre ele
apr6nd acolo unde creatul i necreatul originea i scopul creaiei sunt
considerate ca 0iind ireconcilia1il opuse. Jna dintre pro1lemele strine de
spiritul tradiiei patristice este aceea a )udecrii raporturilor dintre tiin i
credin prin grila reducionist a ideologiilor pe care toat lumea le cunoate
su1 numele de %reaionism i 3!oluionism. .ceste ideologii nu se regsesc &n
teologia Prinilor. <n opinia Prinilor cele dou puteri raiune i credin
coe5ist 0r pro1leme &ntr/o mani0estare complet pe care S06ntul 8a5im
8rturisitorul o numete raiunea comparativ" care prive(te lucrurile
teologic? iar &n ca"ul raportului natural/supranatural !d o relaie sinergic
unde la ni!elul comuniunii omului cu Dumne"eu &n orice progres / spre
e5emplu &n cunoatere i des!6rire / 0uncionea" principiul sinergiei. De
aceea dac pentru :eologia 2rtodo5 nu e5ist un con0lict 0iinial &ntre
credin i raiune &ntre natural i supranatural nu e5ist moti!e puternice
pentru a1ordarea relaiilor dintre credin i tiin su1 semnul ad!ersitii sau
di!ergenei. >)tiina nu poate dec!t s" stabileasc" ceea ce este nu (i ce
trebuie s" &ie iar dincolo de domeniul s"u r"m!n necesare 2udec"ile de
valoare de tot &elul.
*eligia pe de alt" parte are de a &ace doar cu evalu"ri ale g!ndirii (i
aciunii umane) ea nu poate vorbi cu temei despre &apte (i relaii ntre &apte.
.otrivit acestei interpret"ri binecunoscutele con&licte dintre Religie (i 3tiin"
din trecut trebuie puse pe seama unei gre(ite nelegeri a situaiei care a &ost
descris"?.
De ce se !or1ete de con0licte &ntre ,iserici i tiin c6nd oamenii de
tiin au 0ost i sunt i a"i &n mare parte religioi* Din cau"a unora care au dorit
s 0ac o separaie &ntre cele dou domenii a0irm6nd c religia nu se poate
niciodat &mpca cu tiina deoarece religia nu poate demonstra &n mod direct
ade!rul ideilor sale pe c6nd tiina o poate 0ace. Scepticii susin c religia nu
poate s/i demonstre"e ideile i teoriile pe 1a"a e5perimentului de unde i
apariia acestui con0lict dintre religie i tiin. .cest con0lict este susinut cu
argumente de ordin istoric pornind de la persecutarea lui =iordano ,runo i a
lui =alileo =alilei de ctre ,iseric &n secolul al VL99/lea p6n la a!ersiunea
religioas 0a de teoria e!oluionist a lui DarFin din secolele V9VOVV.
<ncetineala cu care ,iserica a acceptat anumite idei tiini0ice a 0cut s
alimente"e credina c teologia nu se !a &mpca niciodat cu tiina. Pentru
:eologia 2rtodo5 raiunea omului este tronul lui Dumne"eu &n su0let?. Dar
>9deea unei dis)uncii Ccu toate con0luenele i re"onanele ce inter!inD &ntre
s0erele culturilor i cea a ci!ili"aiei de prima aparin6nd religia iar de a doua
3$
tiina duce la conclu"ia c &ntre religie i tiin nu pot a!ea loc con0runtri
&ntemeiate nici dispute semni0icati!e nici ri!aliti serioase?.
.l1ert 3instein a0irm c dei domeniul religiei i al tiinei sunt prin ele
&nsele net delimitate unul 0a de cellalt? totui &ntre ele se creea" puternice
relaii i dependene reciproce? datorit religio"itii omului de
tiin. Religio#itatea lui 4 a omului de (tiin" 5 st" n uimirea exta#iat" &a" de
armonia legit"ii naturale n care se de#v"luie o raiune at!t de superioar"
nc!t orice g!ndire cu sens (i or!nduire omeneasc" repre#int" un re&lex cu totul
nensemnat?. 9deea c religia se opune tiinei sau c opt6nd pentru una te
&mpotri!eti celeilalte este anulat de realitatea de a"i care ne arat c numeroi
sa!ani au 0ost i sunt pro0und religioi. %ei mai muli dintre cercettori au
&neles c 0r credin &n Dumne"eu nu se poate do16ndi ade!rata cunoatere.
Doar un dialog autentic &ntre tiin i religie poate 0i o ans pentru noi
oamenii de a/I iu1i mai mult pe Dumne"eu %reatorul pe omul creat dup
c7ipul i asemnarea Sa i natura &ntreag.
3(
Succesul stiintei repre"inta o sursa de s0idari si de con0licte pentru religie
con0licte care sunt re"ol!ate si se re"ol!a &n maniere di0erite 0unctie de
di0eritele a1ordari. Jnii considera stiinta si religia ca 0iind doua domenii
0undamental di0erite prin prisma metodelor de cautare pe care le implica
ast0el &nc6t con0runtarea dintre ele este imposi1ila. .ltii &si gasesc re0ugiu
e5clusi! &n stiinta sau &n religie si considera cealalta parte a cunoasterii ca 0iind
ce!a ne&nsemnat sau e!entual daunator.
Di0erentele dintre religie si stiinta sunt cu totul ne&nsemnate si ca daca le
anali"am &n pro0un"ime cele doua domenii sunt aproape de nedeose1it. Pentru
a e5plica acest punct de !edere pentru cei care nu sunt oameni de stiinta este
necesar sa 0acem o istorie a stiintei si a de"!oltarii ei.
8arsul glorios al stiintei pe parcursul secolelor al VL999/lea si al V9V/lea
a generat o mare &ncredere &n succesele si caracterul ei uni!ersal. Di0erite teorii
au murit unele dupa altele ca urmare a cercetarii o1iecti!e a e5perimentului si
al logicii stiinti0ice. Iegile stiintei au capatat o !aloare a1soluta si a aparut
ideea ca stiinta este &n masura sa dea toate raspunsurile. 3ra epoca &n care
Iaplace putea spune ca daca ar cunoaste po"itiile si !ite"ele tuturor
particulelor din uni!ers si ar dispune de un sistem de calcul puternic ar 0i
capa1il sa pre!ada !iitorul &n &ntregime. <nsa Iaplace nu putea e5plica de ce
legile 0i"icii din !remea sa implicau ine!ita1il determinismul. 3ste epoca &n
care credinciosul Pasteur &ntre1at cum poate &n calitate de om de stiinta sa 0ie
si religios raspundea simpluK la1oratorul sau era un domeniu iar casa sa si
religia altele total di0erite. Din acea perioada ram6n p6na asta"i &n g6ndurile si
atitudinile noastre ramasite ale a1solutismul stiinti0ic. .ceasta atitudine a dat
nastere comunismului aparut &n secolul al V9V/lea determin6nd o e!olutie
ne&nduplecata a istoriei catre o organi"are a societatii dupa precepte stiinti0ice.
Spre s06rsitul secolului al V9V/lea numerosi 0i"icieni considerau operele
lor aproape terminate@ pentru 0inali"are mai erau necesare doar niste corectii
modeste si c6te!a per0ectionari. Dar imediat dupa aceea au &nceput sa apara
di0icultati insurmonta1ile. Iumea pare a nu 0i &nteles importanta acestor
di0icultati si sc7im1arile 0undamentale produse &n stiinta. .ceasta !ine poate
din 0aptul ca stiinta a stiut sa ram6na puternica &nca de la &nceputuri &n ciuda
tuturor sc7im1arilor de parcurs stiind sa distraga atentia prin re"ol!area cu
succes a pro1lemelor de !iata curente. 8ulte dintre 1a"ele 0ilo"o0ice si
conceptuale 0undamentale ale stiintei au 0ost &n realitate rasturnate si
3'
re!olutionate de atunci &ncoace. Nu !om pre"enta dec6t una dintre aceste
sc7im1ari pentru a arata pro0un"imea lor. Pro1lema caracterului corpuscular
sau ondulatoriu al luminii a 0ost pentru mult timp &n centrul atentiei comunitatii
stiinti0ice. Pro1lema a 0ost transata la &nceputul secolului al V9V/lea printr/un
stralucit e5periment care a 0ost &nglo1at &n &ntregime &n teorie. 35perientele
aratau oamenilor de stiinta ai epocii ca lumina era 0ara &ndoiala o unda si nu
un 0lu5 de particule. Dar &n 1-00 alte e5periente !or do!edi la 0el 0ara nici o
&ndoiala ca lumina era o suma de particule si nu o unda. Mi"icienii erau
con0runtati cu un parado5 0oarte puternic. Solutia a aparut a1ia dupa c6te!a
decenii la mi)locul anilor 1-20 ca urmare a de"!oltarii unui nou ansam1lu de
idei cunoscut su1 numele de mecanica cuantica.
Pro1lema era ca oamenii de stiinta )udecau &n termeni de e5perienta
limit6ndu/se la a anali"a comportamentul o1iectelor macroscopice e5clu"6nd
de 0apt 0enomenele la scara atomica. 35amin6nd lumina sau atomii noi
patrundem &ntr/un nou domeniu cel al marimilor 0oarte mici cu care nu
suntem o1isnuiti un domeniu &n care intuitia poate 0i o sursa de erori. Dupa o
perioada de adaptare la noile concepte nu a 0ost surprin"ator sa se constate ca
studiul materiei la ni!el atomic ne/a adus lucruri noi unele dintre ele 0iind
incompati1ile cu ideile care pareau p6na atunci clare. .sta"i 0i"icienii cred ca
lumina nu este &n totalitate nici corpuscul nici undaK ea &nglo1ea"a cele doua
0orme simultan. %7iar si &ntre1areaK QIumina este unda sau particula*? este o
eroare. 3a poate de 0apt sa pre"inte simultan cele doua caractere. 3ste ca"ul
tuturor tipurilor de corpuri materiale oricare ar 0i ele 0ie mingi de 1ase1all 0ie
locomoti!e. Noi nu o1ser!am acest tip de dualitate la aceste o1iecte
macroscopice deoarece ele nu pre"inta proprietati ondulatorii e!idente. Dar &n
principiu se considera ca aceasta dualitate este pre"enta si la scara
macroscopica.
Jn alt aspect 1i"ar al noii mecanici cuantice &l repre"inta principiul
incertitudinii. .cest principiu arata ca daca se &ncearca sa se gaseasca precis
coordonatele unei particule atunci nu se mai poate determina simultan si
precis cu ce !ite"a se deplasea"a si &n ce directie. Sau daca se determina !ite"a
sa nu putem niciodata cunoaste po"itia sa e5acta. Potri!it acestei teorii
Iaplace se &nsela la !remea sa. Daca
el ar mai trai asta"i ar &ntelege ca si
alti 0i"icieni contemporani ca este
0undamental imposi1il sa o1tii o
in0ormatie precisa necesara
predictiilor tale c7iar daca ai &n
!edere numai o singura particula si nu
&ntreg Jni!ersul.
Iegile 0i"icii moderne par a
rasturna ideea determinismului
complet si ne &ndreapta catre o lume
&n care 7a"ardul )oaca un rol ma)or.
3ste !or1a despre un 7a"ard la scara
3+
cuantica dar sunt situatii &n care sc7im1area &nt6mplatoare a po"itiei unui
singur atom sau a unui singur electron poate a!ea consecinte asupra lucrurilor
de 0iecare "i si c7iar asupra societatii &n &ntregime. Jn e5emplu &n acest sens
este cel al Reginei Lictoria care datorita unui ast0el de e!eniment la scara
atomica de!ine mutanta si transmite gena 7emo0iliei la anumiti descendenti de
se5 masculin ai 0amiliilor regale europene. .st0el un e!eniment microscopic
impre!i"i1il a a!ut repercusiuni asupra 0amiliei regale spaniole si prin
intermediul unui tar a0ectat de mutatie asupra sta1ilitatii tronului Rusiei.
.ceasta noua !i"iune asupra lumii prin care determinismul este
&ndepartat din legile 0i"icii a 0ost di0icil de acceptat pentru 0i"icienii de moda
!ec7e. %7iar 3instein unul dintre ar7itectii mecanicii cuantice nu a acceptat
niciodata complet ideea nedeterminismului din pricina componentei 7a"ard
implicata &n aceasta teorie. .ici se a0la originea a0irmatiei saleK 6umne#eu
2oaca #aruri7. 3ste interesant de remarcat ca doctrina comunista din Rusia
care/si a!ea radacinile &n determinismul secolului al V9V/lea a adoptat multa
!reme o po"itie doctrinara in0le5i1ila 0ata de noua 0i"ica a mecanicii cuantice.
Jn om de stiinta de"!olta cercetari &n alte domenii &n a0ara e5perientei
noastre comune. De acolo apar surpri"e. Pentru o1iectele ce se deplasea"a cu
!ite"a mult mai mare dec6t cea din e5perientele cu care suntem noi o1isnuiti
relati!itatea ne arata ca se produc 0enomene ciudate. <n primul r6nd o1iectele
nu pot trece peste o anumita !ite"a oric6t de mare ar 0i 0orta aplicata asupra
lor. Lite"a lor ma5ima a1soluta este aceea a luminii de 300.000 NmTs. <n plus
atunci c6nd o1iectele se deplasea"a la !ite"a
mare ele de!in mai mici si mai masi!e / &si
sc7im1a 0orma si au o masa mai mare. %7iar
si !ite"a de curgere a timpului se sc7im1a@
daca un o1iect este deplasat cu o !ite"a
0oarte mare timpul lui curge mult mai
repede. .cest comportament particular este
la originea 0aimosului e5periment imaginar
cu pisoi. Iuam o grupa de sase pisoi nou/
nascuti si &i &mpartim &n doua su1grupe.
:inem trei pisoi pe Pam6nt si trimitem pe
ceilalti trei cu o rac7eta a carei !ite"a se apropie de !ite"a luminii. <i aducem
&napoi dupa un an. Pisoii ramasi pe Pam6nt !or de!eni 1ine&nteles pisici
mature &n timp ce pisoii plecati &n spatiu !or re!eni tot pisoi. .ceasta teorie nu
a 0ost testata pe pisoi dar a 0ost !eri0icata e5perimental pentru o1iecte C0ara
!iataD do!edindu/se a 0i corecta. 8ulte dintre conceptele considerate e!idente
la &nceputului secolului VV s/au do!edit a 0i 0alse.
2amenii de stiinta sunt de acum &nainte mult mai prudenti si modesti
atunci c6nd este !or1a sa opere"e cu idei din domenii &n care acestea nu au 0ost
!eri0icate. ,ine&nteles &n mare parte succesul stiintei re"ida din de"!oltarea
legilor generale care se pot &ntinde pe di0erite domenii. .ceste legi sunt adesea
remarca1il de e0iciente &n masura &n care ne aduc in0ormatii noi si ne permit sa
pre!edem lucruri pe care nu le putem &nca o1ser!a direct. Si totusi suntem
3-
datori sa ram6nem constienti de 0aptul ca aceste e5tensii pot 0i 0alse 1a c7iar
0undamental 0alse. <n ciuda rasturnarii !i"iunii noastre asupra 0i"icii este
linistitor de remarcat ca legile stiintei secolului al V9V/lea nu sunt at6t de
gresite &n "ona &n care ele erau initial aplicate / lumea !ite"elor o1isnuite si a
o1iectelor mai mari dec6t un !6r0 de ac. <n acest domeniu ele sunt ade!arate.
Noi &n!atam la scoala legile lui NeFton si 8a5Fell deoarece &n s0era lor de
aplica1ilitate ele ram6n ade!arate si utile.
Stim asta"i ca teoriile stiinti0ice cele mai so0isticate si cele mai recente /
!e"i mecanica cuantica / sunt totdeauna incomplete. Ie 0olosim deoarece &n
anumite domenii ele sunt uimitor de ade!arate. :otusi ele ne arunca uneori &n
inconsistente pe care nu le &ntelegem si atunci tre1uie sa admitem ca trecem
printr/un punct de cotitura esential. Ne multumim sa admitem si sa acceptam
parado5urile &n speranta ca &ntr/o "i o &ntelegere mai pro0unda ne !a permite
sa le re"ol!am. De 0apt recunoasterea acestor parado5uri si studiul lor ne
a)uta 0ara &ndoiala sa &ntelegem mai 1ine limitele g6ndirii noastre aduc6ndu/i
corectii.
%u aceasta pri!ire retrospecti!a a starii reale &n care se a0la cunoasterea
stiinti0ica a)ungem acum la similitudinea la identitatea apropiata dintre stiinta
si religie. Rolul stiintei este acela de a descoperi ordinea &n Jni!ers si de a
&ntelege prin ea &nsasi lucrurile din care noi oamenii reali"am o e5perienta
traita. 35primam aceasta ordine su1 0orma de legi si principii stiinti0ice. Ne
straduim sa le enuntam simplu concis si consistent. Scopul religiei poate 0i
0ormulat g6ndesc eu at6t ca &ntelegerea Csi deci acceptareaD a intentiei si a
sensului Jni!ersului nostru c6t si a raportului dintre noi si Jni!ers. %ele mai
multe religii !ad o origine uni0icatoare si &nglo1atoare &ntre sens si aceasta
0orta suprema pe care o numim Dumne"eu.
. &ntelege ordinea Jni!ersului pe de o parte si intentia lui pe de alta
parte sunt doua lucruri di0erite dar nu at6t de &ndepartate unul de altul.
%u!6ntul Q0i"ica? &n )apone"a se traduce prin 1utsuni care &nseamna ratiunea
lucrurilor. .pare ast0el o asociere ine!ita1ila &ntre natura si intentia
Jni!ersului &n care traim.
%are sunt aspectele din religie si stiinta care le 0ac asemanatoare dar si
diametral opuse* 3u cred ca cele mai multe deose1iri re"ulta din di0erentele de
lim1a) utili"at si din moti!e istorice. 8ulte altele !in din di0erentele cantitati!e
su0icient de e!idente pentru ca noi sa le preluam inconstient ca di0erente
calitati!e. Sa anali"am acum unele dintre aceste aspecte pentru care stiinta si
religia par la o pri!ire super0iciala 0oarte di0erite.

0o+ si Einstein* oameni de redinta
Rolul esential al credintei &n religie este at6t de 1ine cunoscut &nc6t este
adesea considerata ca o caracteristica care deose1este religia de stiinta. Dar
credinta este esentiala si &n stiinta c7iar daca nu/i recunoastem rolul &n cadrul
stiintei. 2mul de stiinta are ne!oie de credinta atunci c6nd &ncepe acti!itatea si
de o credinta si mai mare pentru a duce la 1un s06rsit lucrarile cele mai di0icile.
De ce* Pentru ca el tre1uie sa se anga)e"e personal sa creada ca e5ista o ordine
40
&n Jni!ers si ca spiritul uman care de!ine propriul sau spirit este capa1il sa
&nteleaga aceasta ordine. Mara aceasta credinta nu !a e5ista interes pentru a
&ncerca &ntelegerea lumii presupusa de"ordonata si de ne&nteles. 2 ast0el de
lume ne !a aduce &n epoca superstitiilor c6nd omul g6ndea ca 0orte capricioase
manipulea"a Jni!ersul sau. De 0apt progresul stiinti0ic este datorat credintei
&ntr/o lume inteligi1ila pentru om care poate duce la sc7im1area ma)ora de la
era superstitiilor la era stiintei.
Jn alt aspect al credintei stiinti0ice este si postulatul ca e5ista o realitate
unica si un o1iecti! !ala1il pentru toti. .ceasta realitate trece 1ine&nteles prin
simturile noastre si poate 0i di0erita &n 0unctie de interpretarea personala.
:otusi g6ndirea stiinti0ica ram6ne circumscrisa ideii lui ,erNeleH con0orm
careia lumea s/a nascut din spirit si este posi1ila e5istenta a doua sau mai
multe !i"iuni despre lume simultan !ala1ile si opuse. 8ai simplu spus stiinta
postulea"a si e5perienta a0irma ca dualitatea e5ista. Necesitatea credintei &n
stiinta aminteste de descrierea credintei religioase atri1uita &mparatului
%onstantinK 8Cred pentru a putea cunoaste. Dar aceasta credinta este at6t de
ancorata &n stiinta &nc6t i s/a uitat originea.
3instein o0era un e5emplu destul de clar al acestei credinte iar multe
dintre contri1utiile sale !in dintr/o credinta &ntr/un anumit tip de ordine
seducatoare. Jna dintre remarcile sale 0aimoase este scrisa &n germana la Mine
Gall de PrincetonK 86umne#eu este subtil dar
nu rautacios.. %u alte cu!inte lumea pe care
Dumne"eu a creat/o poate 0i comple5a si di0icil
de &nteles pentru noi dar nu este ar1itrara si
ilogica. 3instein a &ncercat &n a doua )umatate a
!ietii lui sa uni0ice gra!itatia
electromagnetismul. Numerosi 0i"icieni cred ca
el se a0la pe o pista gresita si nimeni nu stie
&nca daca a 0acut progrese &n aceasta directie. <n
sc7im1 3instein a!ea credinta &n unitatea si
ordinea Jni!ersului si a lucrat intens pentru
aceasta idee mai 1ine de trei"eci de ani. Mara &ndoiala a!ea o con!ingere de
ne"druncinat ce i/ar 0i permis sa spuna ca pro0esiune de credinta alaturi de
9o!K 86esi ,u ma uci#i pe mine eu voi avea ncredere n ,ine.
2amenii de stiinta o1isnuiti care lucrea"a la proiecte mai putin
importante se gasesc 0rec!ent &n situatia &n care lucrurile par a nu mai a!ea
sens. . ordona si a &ntelege lumea este un lucru c7inuitor. :otusi omul de
stiinta are credinta &n ordinea care tre1uie gasita si care lui sau unuia dintre
colegii lui i se !a descoperi &n 0inal.
S0inii Prini nu au !"ut &ntre religie i tiin di!ergen ci
con!ergen nu opo"iie ci doar distincie acord6nd &n !remea lor un loc
semni0icati! tiinelor. %7iar dac pare c dialogul teologiei cu tiina s/a
de"!oltat cu precdere &n utlimii $0 de ani datorit unor consecine
surprin"toare ale unor teorii remarca1ile o1inute &n special &n 0i"ic totui
su1iectul acestui dialog este mult mai !ec7i. Jn numr &nsemnat de S0ini
41
Prini ai primelor !eacuri cretine au 0ost interesai de re"ultatele tiinelor
!remii i au &ncercat s le arate &n lumina ade!rurilor de credin. De aceea &n
spiritul dialogului dintre tiin i religie >teologii de ast"#i trebuie nu doar s"
repete pe S&inii ."rini ci n comuniune spiritual" cu ei s" &ac" pentru timpul
nostru ceea ce ei au &"cut pentru timpul lor) s" aib" o atitudine de respect (i de
receptare cu discern"m!nt a re#ultatelor cunoa(terii umane ba#ate pe
cercetare?.
%lement .le5andrinul reali"ea" prima &ncercare sa!ant de asimilare a
culturii pg6ne &n cretinism. 3l declar c &iloso&ia greac" a 2ucat pentru
antic'itate rolul 9ec'iului ,estament de c"l"u#" spre :ristos?
Mericitul .ugustin descoper &n 0iloso0ia lui Platon ideea de :reime iar
S06ntul 9ustin 8artirul i Miloso0ul consider c Iogosul s/a re!elat &n mod
parial i 0iloso0ilor pg6ni ca o lumin ae"at &n raiunea 0iloso0ic.
2 alt opinie !rednic de luat &n seam este cea a S06ntului =rigorie de
Na"ian" care susine c tiina nu ne deturnea" de la religie deoarece >departe
de a &i d"un"toare n sine studiile pro&ane ne a2ut" s" avans"m toi mai mult n
cunoa(terea 0utorului divin al naturii?. .ceast prere con0orm creia nu pot
e5ista ne&nelegeri reale &ntre ,iseric i tiin o gsim i la Mericitul
.ugustin care are &ncredere &n tiin deoarece uni!ersul ca oper a lui
Dumne"eu este 1un i deci studierea acestuia nu poate 0i dec6t un lucru 1un
pentru om suscit6ndu/i admiraia 0a de %reator.
S0inii Prini a!eau o atiutudine de pro0und respect 0a de cultura !ec7e.
S06ntul Lasile cel 8are &n scrierea sa Despre educaia tinerilor? spune
c lumina natural" a spiritului omenesc care con&irm" binele &rumosul (i
adev"rul revelate de ;iseric" poate &i socotit" o lumin" d"ruit" de 6umne#eu
oamenilor pentru a lucra la c"utarea 0dev"rului? care este 9isus Gristos
86ntuitorul lumii. :ot Lasile cel 8are a0irm c 0dmiraia noastr" &a" de
m"reia creaiei nu se mic(orea#" cu nimic dac" a&l"m prin cercetare modul n
care s+au &"cut toate aceste lucr"ri minunate?.
S0inii Prini se 0olosesc de tiinele pro0ane ca au5iliare ale teologiei
cretine. %7iar dac &n !remea S0inilor Prini e5istau curente religioase care
negau !aloarea culturii pro0ane Prini precum =rigorie de Na"ian" =rigore de
NHssa 9oan Damasc7in 8a5im 8rturisitorul sau =rigore Palama au pus &n
!aloare at6t &n latura g6ndirii mistice c6t i &n cea a 0ormulrilor dogmatice
1ogia culturii 0iloso0ice. <n Ge5aimeron S06ntul Lasile 0ace apel la tiinele
naturale la cosmologie la antropologie i la g6ndirea 0iloso0ic aristotelic iar
S06ntul Damasc7in utili"ea" toate datele tiinelor pro0ane de la psi7ologie i
medicin p6n la geogra0ie i astronomie.
<n consecin putem a0irma c omul &n calitate de 0iin creat dup
c7ipul lui Dumne"eu i &n perspecti!a !enicei asemnri cu 3l deine unele
pri!ilegii i anume posi1ilitatea de a a!ea o legtur li1er i contient cu
%reatorul su i capacitatea de a se &n"estra cu noi perspecti!e asupra lui
&nsui i asupra celor din )ur cu a)utorul tiinei. Se o1ser! c darul cu care a
0ost &n"estrat omul &nc de la creaie adic de a 0i dup c7ipul

%reatorului su
CMacere 1 2(D repre"int temeiul Dialogului creator dintre *eligie %i )tiin.
42
Re"ult de aici c &n msura &n care omul ar 0i &naintat spre asemnarea cu
Dumne"eu ar 0i reali"at o unire c6t mai deplin &ntre Religie i tiin &n
sensul c tainele pe care at6t de greu le descoper ast"i tiina s/ar 0i desc7is
celui care &n calitate de microcosmos se 0cea i"!or de 1inecu!6ntare pentru
macrocosmos.
St. E. GaFNing numit NeFton al sec. VV a0irma c >:eoria nu ne spune
dac Dumne"eu e5ist sau nu ci numai c 3l nu este ar1itrar?. Dar cine tie
nu teoriei C&n accepiunea actualD &i este dat s descopere e5istena lui
Dumne"eu nu are cum anume i nici ce i/ar 0i necesar. 8ai degra1 ea ne/ar
spune cu 3cclesiastul c >:oate le/a 0cut Dumne"eu 0rumoase i la timpul
lor@ 3l a pus &n inima lor !enicia dar 0r ca omul s poat &nelege lucrarea
pe care o 0ace Dumne"eu de la &nceput la s06rit?. Sau cu psalmistulK >%6t s/au
mrit lucrurile :ale Doamne toate cu &nelepciune le/ai 0cut4? pentru a ne
&ntre1a cu elK >Doamne ce este omul c te/ai 0cut cunoscut lui*?. i dac este
ade!rat c >este !reme pentru orice &ndeletnicire de su1 cer? am spune c
timpul nostru este i unul al dialogului. Jn dialog &ntre oameni &nceput i
&ntreinut de Dumne"eu unul al &m1ogirii de natur s con!erteasc cercul
!icios al rului lumii &ntr/un cerc !irtuos al 1iruinei asupra lui. %a i cum
doar cu puin atenie 0iecare ar au"i &ntre1area pe care Dumne"eu i/a pus/o
lui .dam >unde eti*?@ un &ndemn la cunoaterea de sine posi1il prin
cunoaterea a tot ceea ce/l &ncon)oar i prin comunicare spre comuniune. Doar
tim prea 1ine sunt di0erene care duc la con0runtare i !ra)1. Dar sunt i
dintre acelea care se caut se atrag spre unitate i culti!ate dau seama de rostul
0iecreia spre armonie &m1ogindu/ne 0r seamn spri)inind suiul de la cele
!"ute la cele ne!"ute de la cunoatere la &nelegere de la unicitate la unitate.
.cesta a 0ost spiritul &n care s/au des0urat lucrrile simpo"ionului
>Dialogul dintre 0iloso0ie teologie i tiin? organi"at de Secia de Miloso0ie
:eologie Psi7ologie i Pedagogie a .cademiei Rom6ne. %um a0irma &n
desc7idere acad. =7. Llduescu !icepreedinte al .cademiei Rom6ne
mintea noastr se e5ercit &n domenii di0erite / religios 0iloso0ic tiini0ic
artistic / i toate se &nt6lnesc mai de!reme sau mai t6r"iu &n cutarea aceluiai
>&n sine?. Domeniile sunt complementare ade!rurile speci0ice cile altele
ceea ce nu ar tre1ui s implice o permanent g6lcea! la limit ele 0iind
con!ergente. Nu e !or1a de sl1iciune ci >dimpotri! la 0el cum tria 0iinei
noastre indi!iduale i generice !ine din aceea c suntem sensi1ilitate cu cinci
desc7ideri i pe deasupra raiune cultural suntem deopotri! 0iloso0ie
teologie art tiin i ast0el dialogul este posi1il structural?. .u urmat
comunicrile susinute de Pr. Pro0. Dumitru Popescu mem1ru de onoare al
.cademiei Rom6ne / >Raionalitatea creaiei i dialogul &ntre teologie
0iloso0ie i tiin? / dr. .drian Iemeni secretar de stat la 8inisterul %ulturii
i %ultelor / >Iimitele g6ndirii a5iomatice / premis epistemologic a
dialogului dintre 0iloso0ie teologie i tiin. .po0atismul cuantic / inter0a &n
dialogul teologiei cu tiina? / pro0. uni!. 9lie P6r!u mem1ru corespondent al
.cademiei Rom6ne / >.l1ert 3instein i religio"itatea sa!antului? pro0. uni!.
dr. Eiliu Danc / >Dialogul dintre 0iloso0ie teologie tiin. 8odele i criterii
43
de orientare din &n!tura ,isericii? i pro0. uni!. dr. Liorel Soran / >%redin
i tiin?
Ra$ionalitatea (i taina lumii
2 >coinciden semni0icati!? a 0cut ca aceast mani0estare s ai1 loc &n
anul c6nd se &mplinete un secol de la cele1ra teorie a relati!itii a lui 3.
3instein pentru care amintea 9lie P6r!u >tiina 0r religie este in0irm.
Religia 0r tiin este oar1?. Desigur una dintre a0irmaiile sale
pro!ocatoare ce a!eau s dea mult 1taie de cap contemporanilor i nu doar
lor. Dincolo de acestea >cone5iunea dintre construcia teoretic g6ndirea
0iloso0ic i meditaia religioas &n opera lui 3instein poate repre"enta un gen
de e5perien 0undamental pentru a o1ine un model generali"a1il al
temeiurilor unitii 0aetelor spiritului &n aciunea sa creatoare la ni!el
esenial?. Nu spunea oare un 0iloso0 modern c >puin tiin te &ndeprtea"
de Dumne"eu@ mult tiin te apropie de Dumne"eu?. i c6t de multe tre1uie
s cunoti pentru a &nelege c &ntreaga ta tiin repre"int acel >nimic? de
care !or1ea 0iloso0ul* Ia 7otarul acestui >nimic? pentru a putea merge mai
departe se &nal rugaK >cred Doamne a)ut necredinei mele4?
%ontri1uiile lui 3instein la de"!oltarea 0iloso0iei tiinei sunt cu totul
remarca1ile o0erind o teorie 0undamental un mediu prielnic interogaiilor
0iloso0ice i soluii pentru unele dintre pro1lemele ei. Despre relaia lui cu
teologia Mr. Durrenmatt spunea c >!or1ea at6t de des despre Dumne"eu &nc6t
eram tentat s cred c era un teolog deg7i"at?. 8onogra0ia ce i/a 0ost dedicat
de 8a5 Aammer &ncepe cu remarca lui 3instein c >&ntre religie i tiin are
loc o relaie asimetric importantK tiina depinde &n mare msur de religie
dar nu i !ice!ersa?. Dintre modalitile &n care teologia i tiinele naturii i
sociale intr &ntr/un dialog transdisciplinar 9lie P6r!u a pre"entat noul statut al
di!initi >&n care Dumne"eu apare &ntr/o relaie cu totul nou cu timpul i cu
lumea 0iind simultan atemporal i imanent participant la e!enimentele
naturale? i conduc6nd spre un >!erita1il model de g6ndire ontologic?.
9n0luene ale concepiei einsteiniene sunt pre"ente i &n teologie unii teologi
protestani dar i catolici &ncerc6nd s se adapte"e e5igenelor teoriei care a
re!oluionat g6ndirea !eacului trecut. <ntre ei ,ernard Ionergan teolog ie"uit
a ela1orat o metod generali"at a teologiei &n ideea c aspectele
metodologice ale teoriei einsteiniene pot orienta spre >actul organi"rii
originare a inteligenei? spre acele
operaii ale intelectului care s permit
o perspecti! unic asupra cunoaterii
0ie ea tiini0ic 0iloso0ic sau
teologic.
De0inind cultura ca >!astul uni!ers
al cunotinelor create de om despre
44
realitatea material i spiritual a lumii &n care trim? Liorel Soran a propus
un model propriu al acesteia. Din unitatea spiritului se desprind patru >regnuri?
ale culturii umaneK religioas" emanat de di!initate conduc6nd spre 0ericirea
!enic@ artistic" imaginat de >arta 0ier1inte? ce conduce la 1ucuria de a tri@
(tiini&ic" generat de tiina rece gener6nd logica e5istenei i teologic"
i"!or6nd din ad6ncimile cugetrii i &ndrept6nd spre &nelepciunea !6rstelor.
Miecare se &ntemeia" pe un ade!r are concepte proprii operea" cu metode
speci0ice i &ntre ele apar i se de"!olt legturi interdisciplinare ce arat c
>Dumne"eu a !oit &n mod li1er s cree"e o lume n mers ctre o des!6rire
0inal? &n sensul su1liniat de :7. %7ardin de la al&a la omega de la 1iologic
la noetic i cosmic. De aceea 0iecare e5ist i e!oluea" spri)inindu/se reciproc
i nici una nu poate 0i &neleas singur. Nu scria ,. Russell c orice con0lict
&ntre tiin i credin nu e generat de coninutul lor ci de di!ergenele dintre
repre"entanii lor*
Mc6nd o ampl incursiune &n scrierile patristice i 0i"ica contemporan
.drian Iemeni a demonstrat c nu e5ist un ade!r al teologiei i altul al
tiinei c at6t credinciosul c6t i sa!antul se &mprtesc din unul i acelai
.de!r >&ntr/o e5perien do5ologic &n care at6t teologia c6t i tiina de!in
e5presii ale liturg7iei cosmice?. Mi"ica cuantic se apropie de apo0atism i
odat cu aceasta >tiina recunoate raionalitatea i taina lumii? iar
>cunoaterea este o tain" a nt!lnirii care rodete prin e5periena Garului?.
Sau cum at6t de pro0und scria Printele Stniloae >tiina nu &nltur misterul
omului i al lumii ci &l accentuea"?. i apoi de unde &ntreaga tiin >dac
Dumne"eu n/a pus la &nceput comple5itatea raional a lumii*?.
2ogosul (i rea$ia
2rdinea uni!ersal armonioas i raional are cum a0irma Pr. Pro0.
Dumitru Popescu dou componente / ideile sau raiunile eterne !in de la
Iogos ca model al lucrurilor create care se mani0est prin energiile di!ine i
raionalitatea lucrurilor i energiilor create &n care se oglindesc ideile sau
raiunile Iogosului etern al :atlui. %6nd sa!antul descoper raionalitile
lucrurilor i!ite din Raiunea di!in se poate spune cum a 0cut/o P. Da!ies c
>tiina ne indic drumul ctre Dumne"eu cu o mai mare siguran dec6t
religia?. S0. .tanasie cel 8are deose1ea dou lumi / una !"ut alta ne!"ut
una sensi1il alta inteligi1il care depesc dualismul spiritTmaterie i se
regsesc &n unitatea lor interioar i e5terioar &n Iogosul etern unicul lor
%reator. Jnitatea acestor lumi se &ntemeia" pe unitatea Iogosului am1ele
0iind create de Iogosul di!in al :atlui i sunt destinate s se &mprteasc de
eternitatea creatorului &n puterea Du7ului.
%reaia nu este )ocul &nt6mplrii al 7a"ardului i promo!area unor
asemenea idei este deose1it de noci! ls6nd umanitatea prad 0orelor
iraionale a0late &n ad6ncurile ei i desc7id ne1nuite ci de mani0estare a
agresi!itii i !iolenei. ><n conclu"ie su1linia" distinsul teolog lumea
tre1uie s rm6n &ntemeiat pe Iogos i pe raionalitatea ei intrinsec aa
4$
cum arat teologia 0iloso0ia 0i"ica nou pentru c numai ast0el o !om 0eri de
0orele stricciunii i ale 0anatismului glo1al?.
i iar a)ungem la importana dialogului despre care Pr.Pro0. E. Danc
a0irm c >tre1uie s ai1 loc &n interiorul contiinei i &ntre oameni nu &ntre
idei?. Pentru ,iseric acest dialog necesar i urgent are o 0inalitate pastoral
i este con0runtat cu trei tendine / te7nologic panteist i 0ideist. 2mului
te7nologic credina &i amintete c !ocaia sa este de a 0i co/participant
contient i responsa1il la m6ntuirea lumii. %oncepiilor panteiste actuale
promo!ate &ndeose1i de micarea NeF .ge autorul dup un amplu e5curs &n
teoriile tiinei actuale le rspunde in!oc6ndu/l pe S.S. Papa 9oan Paul al 99/
lea care a0irma cK >Se poate spune c prin aceast putere creatoare
Dumne"eu este &n creaie i creaia &n 3l. :otui aceast imanen a lui
Dumne"eu nu tir1ete cu nimic transcendena Iui &n raport cu lucrurile care
primesc e5isten de la 3l?. Pentru cretinism natura sor a omului este
>primul stadiu al Re!elaiei di!ine este lucrarea Spiritului di!in care &l 0ace pe
credincios s/I laude pe Dumne"eu Jnul i <ntreit 0r s se opreasc la ideea
unei sacraliti anonime i impersonale?. %6t despre tentaia 0ideist e 0olositor
s su1liniem c > pentru tiin a cunoate &nseamn a e5plica pentru credin
a cunoate &nseamn a iu1i?. Pentru a &nelege aceasta se simte acut ne!oia
unei paidei ade!rate >care s !alori0ice inteligena pentru a ec7ili1ra
sentimentul?. 3 ne!oie cum spunea Papa 9oan Paul al 99/lea de o ast0el de
&nelepciune >pentru ca toate noile descoperiri ale omului s de!in mai
umane?. %eea ce unete &ntr/un singur cu!6nt dup A. =uitton mreia
trupului cu aceea a spiritului i caritatea desemn6nd cunoaterea per0ect i
pur este inima@ acest >organ al transcendenei? cum spunea unul dintre
S0inii Prini.
i cum a 0ost citat ades ,. Pascal s amintim c el a spus c Gristos st
rstignit p6n la s06ritul !eacurilor. S nu uitm c 9isus pe cruce s/a rugatK
>Printe iart/le lor c nu tiu ce 0ac? e5presie suprem a iu1irii di!ine. i ne
este dat timpul ca >inter!al care durea" &ntre c7emarea lui Dumne"eu adresat
iu1irii noastre / ne &n!a Printele Dumitru Stniloae / i rspunsul nostru la
iu1irea lui Dumne"eu. 3ste timpul rspunsului omului?. 9ar omul este deodat
li1er i responsa1il. 3l poate ur6i sau c7iar distruge lumea i pe sine. Dar &i st
&n putere s/o i trens0igure"e &ndumne"eindu/se cum citim &ntr/o poe"ie a lui
Nic7i0or %rainicK >Pm6ntu/n soare se/n!em6nt T i 0apta mea/i oglinda/n
care !e"i T Iumina paradisului rs0r6nt. T <n 1raul meu eti Doamne i
lucre"i T i/n truda mea cu mine laolalt T :e 1ucuri s6nger6nd ca s cree"i?.
%ontri1uiile oamenilor de tiin religioi la progresul omenirii.
8uli dintre oamenii de tiin care dein un rol important &n istoria lumii
&n ceea ce pri!ete progresul tiini0ic al lumii au cre"ut nu doar c e5ist o
di!initate ci au cre"ut &n Dumne"eul ade!rat i &n S06nta Scriptur. 3i sunt o
4(
do!ad &n plus c &ntre Religie i tiin nu e5ist di!ergen ci con!ergen
sau &mpreun lucrare.
Johannes Kepler (1571-1630). . 0ost
descris ca omul ce a &nceput procesul prin care superstiia
a 0ost &nlocuit cu raiunea datorit marii sale opere i
descoperiri &n domeniul astronomiei.3l i/a re"umat
cre"ul a0irm6ndK ,,Sunt cretin. I/a recunoscut pe
Dumne"eu drept ,,Creatorul plin de bunvoin care a
adu !n "iin natura din ni#ic. Bepler scriaK ,,$are
ete %u#ne&eu' %o#nul notru' #are ete puterea
Sa i !nelepciunea (ui nu are ")rit.
Sir Isaac Newton (1642-1727). . 0ost unul
dintre cei mai mari oameni de tiin autorul a 0oarte
multe descoperiri printre care legile gra!itaiei legile
micrii i calculul matematic. %ontri1uia sa la progresul
tiinei acoper domeniile 0i"icii matematicii i
astronomiei.
NeFton I/a iu1it pe Dumne"eu i a cre"ut &n %u!6ntul lui
Dumne"eu. . studiat ,i1lia i a scris cri despre studiul
su 1i1lic. 3l a scrisK ,,Am convingerea fundamental
c Biblia este Cuvntul lui Dumnezeu, scris de
oameni insuflai de Dumnezeu. Studiez zilnic Biblia.
Punctul su de !edere ca om de tiin a 0ost a0irmat clar atunci c6nd a
spusK Ateismul nu are sens. Cnd m uit la sistemul solar, vd
pmntul aflat la distana potrivit de soare pentru a primi cantitatea
corespunztoare de cldur i lumin. Aa ceva nu s-a produs din
ntplare. 9n!estig6nd micarea planetelor NeFton a !"ut m6na lui
Dumne"eu la lucru. 9at ce a mrturisit elK ,,Acest sistem extraordinar al
soarelui, planetelor i cometelor poate izvor! doar din sfatul i
stpnirea unei "iine inteligente... Aceast "iin guverneaz toate
lucrurile... ca Domn al tuturor.
Matthew Maury (1!6-17")# . 0ost o 0igur de
0runte &n domeniul oceanogra0iei i 7idrogra0iei. . scris i
cri renumite dintre care unele au de!enit cele mai
populare manuale &n domeniu.
8aurH a 0ost un cretin de!otat care accepta
autoritatea lui Dumne"eu asupra !ieii sale. i/a 0olosit
reali"rile deose1ite pentru a/9 da sla! Dumne"eului pe
care/I recunotea drept Domnul &ntregii creaii. . aprat
4'
cu mult "el 0olosirea Scripturii &n cercetrile i scrierile saleK ,,Am fost acuzat
de oamenii de tiin... c citez Biblia drept confirmare a principiilor
geografiei fizice. Biblia, spun acetia, nu a fost scris !n scopuri
tiinifice i de aceea ea nu reprezint o autoritate !n probleme
tiinifice. S avem iertare# Biblia este o autoritate !n orice domeniu de
care se atinge. ...Biblia este adevrat i tiina este adevrat, i de
aceea, fiecare, citite corect, nu fac dect s o dovedeasc pe cealalt ca
fiind adevrat.
Ja$es Joule (11-1%)# 3ste renumit
datorit contri1uiei sale &n domeniul 0i"icii reali"6nd
legtura dintre cldur i micarea mecanic@ de aceea
numele su a 0ost dat unitii de msur a energiei Aoule/
ul. Aoule a 0ost un cretin a crui credin era
1inecunoscut. 3l a simit o armonie puternic &ntre
munca sa i ade!rul descoperit &n ,i1lie. 8uli colegi
de/ai si oameni de tiin i/au &mprtit punctele de
!edere i nu au &m1riat darFinismul care la acea dat
0cea ra!agii &n .nglia. <n consecin &n 1+(4 la Iondra
'1' oameni de tiin au semnat un mani0est remarca1il
intitulat Declaraia studenilor &n tiinele naturale i 0i"ice? &n care &i
mrturiseau &ncrederea ce o a!eau &n inte*ritatea tiini"ic a S"intelor
Scripturi. Aoule credea cu trie c Dumne"eu este %reatorul i a a0irmat c are
urmtoarele prioritiK ''Dup cunoaterea i !mplinirea voii $ui
Dumnezeu, urmtorul meu el este s cunosc cte ceva despre
atributele Sale % despre !nelepciunea, puterea i buntatea Sa % aa
cum sunt ele artate de lucrarea minilor Sale.
Rolul re+elatiei
2 alta idee comuna re0eritoare la di0erenta dintre stiinta si religie se
1a"ea"a pe metodele 0olosite &n a a0la ade!arul. .de!arurile religioase !in
adesea din mari re!elatii. 3ste &n mod o1isnuit admis ca 1aga)ul de cunoastere
stiinti0ica se datorea"a deductiei logice pornind de la acumularea de date
anali"ate prin metode 1ine sta1ilite &n !ederea o1tinerii generali"arilor pe care
le numim legi. Sau o ast0el de descriere a descoperirii stiinti0ice nu duce la
ade!ar. %ele mai multe descoperiri stiinti0ice mari se produc alt0el si sunt
0oarte aproape de re!elatie. <n general acest termen nu este utili"at &n domeniul
stiinti0ic pentru ca a!em o1isnuinta de a/l utili"a doar &n conte5t religios. Dar
&n cercurile stiinti0ice se !or1este de intuitie de descoperiri accidentale sau
c7iar despre o idee stralucita pe care a a!ut/o cercetatorul. Daca se compara
&mpre)urarile &n care au aparut marile idei stiinti0ice se o1ser!a ca se aseamana
i"1itor cu acelea ale re!elatiilor religioase !a"ute su1 protectia unui &nger
nemistic. =6nditi/!a la 8oise &n desert tul1urat si caut6nd cum sa/i sal!e"e pe
copiii lui 9srael. ,rusc a a!ut o re!elatie pe c6nd trecea pe l6nga un tu0is
ar"6nd. Se gasesc multe re!elatii de acest tip &n Lec7iul si Noul :estament.
=6nditi/!a si la ,udd7a =autama care a calatorit si a cautat 1inele de/a lungul
4+
mai multor ani si caruia &ntr/o "i &n !reme ce statea ase"at su1 un copac i/au
0ost rele!ate ideile. Ia 0el si omul de stiinta dupa o munca &nd6r)ita si o
anga)are intelectuala si emotionala importanta gaseste 1rusc solutia. .st0el de
idei au aparut adesea &n momentele de pau"a de lucru. Jn e5emplu cunoscut si
edi0icator a 0ost descoperirea nucleului 1en"enic de catre BeNule care !is6nd
cu oc7ii desc7isi &n 0ata 0ocului i/a aparut 1rusc ideea unei molecule &n 0orma
de sarpe care &si &ng7ite coada. Noi nu stim sa descriem procesele mentale
care antrenea"a creatia &n ast0el de licariri stiinti0ice noi si importante. Dar este
clar ca marile descoperiri marile salturi se datorea"a rareori pretinselor
metode stiinti0ice. %el mai adesea ele sunt rodul re!elatiilor ca &n ca"ul lui
BeNule prin 0ortarea imaginatiei dar &ntotdeauna &n cadrul realitatii.
Parerea con0orm careia ideile religioase nu raspund dec6t la credinta si
re!elatie &n timp ce stiinta reuseste sa o0ere do!e"i constituie o idee !enita de
la cei care !ad di0erente &ntre stiinta si religie. <n aceasta perspecti!a do!e"ile
con0era ideilor stiinti0ice un caracter a1solut si uni!ersal &n timp ce ideile
religioase nu sunt recunoscute dec6t de credinciosi. Natura do!e"ii stiinti0ice
este de 0apt relati! di0erita de ceea ce se crede &ndeo1ste. Do!ada matematica
si logica include alegerea unui ansam1lu de postulate care sunt consistente
&ntre ele si care sunt aplica1ile &ntr/o situatie data. <n ca"ul stiintei naturii este
de 1un/simt ca ele sa 0ie aplicate lumii care ne &ncon)oara. Dupa aceea pe 1a"a
legilor logice cu care le/am pus de acord si pe care tre1uie sa le admitem se
pot !eri0ica consecintele acestor postulate. 3ste posi1il ca aceste postulate sa
0ie satis0acatoare* 8atematicianul =[del a aratat ca este 0undamental
imposi1il &n matematicile cele mai rasp6ndite sa reali"e"i un ansam1lu de
postulate care sa 0ie autoconsistent. Noi nu a!em 1a"e reale pe care sa putem
construi un rationament 0ia1il. =[del ne surprinde si mai mult arat6ndu/ne ca
&n acelasi domeniu matematic ar e5ista totdeauna ade!aruri matematice care ar
0i de nedemonstrat de catre logica normala. Demonstratiile sale care au aparut
cu numai c6te!a decenii &n urma au sc7im1at pro0und !i"iunea noastra despre
logica umana.
Jn alt mi)loc de a te con!inge de !aliditatea unui concept stiinti0ic sau a
unui postulat este de a/l pune la &ncercare prin e5perienta cum se 0ace &n
cadrul stiintelor naturii. Se imaginea"a e5periente care !i"ea"a testarea
ipote"elor de lucru si !om considera corecte acele legi si ipote"e care sunt &n
acord cu re"ultatele e5perimentale. .st0el de teste pot in0irma o ipote"a despre
care crede ca este corecta si aplica1ila dar niciodata aceasta !eri0icare nu se
0ace &n mod a1solut.
%redintele religioase pot 0i ele considerate ca ipote"e de lucru testate si
!alidate de e5perienta* Jnii considera ca aceasta simpla &ntre1are este ce!a
lumesc si respingator. 2ricum ar 0i ea 0i5ea"a o distanta 0ata de a1solutismul
&n materie de religie. Nu !ad &n ce 0el acceptarea religiei pe 1a"a e5perimentala
poate 0i critica1ila. Laliditatea conceptelor religioase a 0ost de/a lungul
di0eritelor etape !eri0icata prin e5periente personale si ale societatii. . 0ost o
constr6ngere mai mare dec6t &n ca"ul legii gra!itatiei* .ceasta din urma este
4-
numai o ipote"a de lucru si nu suntem siguri nici de 0undamentul ei si nici de
domeniul de aplica1ilitate.
:otusi credinta noastra &n aceasta lege c6t si &n alte ipote"e stiinti0ice
comple5e da !ietii noastre cotidiene un anumit procent de risc.
Stiinta tratea"a adesea pro1leme simple si situatii 0oarte controla1ile &n
comparatie cu cele tratate de religie ast0el &nc6t se tinde sa se masc7e"e
similitudinile logice care e5ista. 35perimentele controla1ile &n domeniul
religiei 0ara &ndoiala nu sunt posi1ile si de aceea luam ca do!ada istoria
umana si e5perientele personale. Sau &n anumite aspecte ale stiintei O cum este
ca"ul stiintelor sociale / este un c6stig recurgerea la acest tip de e5perienta
Cgeneral umana sau personalaD care repre"inta altce!a dec6t reali"area unor
e5perimente usor reproducti1ile.
Sa presupunem acum ca se accepta complet po"itia con0orm careia stiinta
si religia sunt 0undamental similare. %e po"itie sa adoptam si catre ce situatie
ne &ndreptam* 3u cred ca religia poate pro0ita de e5perienta stiinti0ica unde
realitatea dura a naturii si o1tinerea do!e"ilor au reusit sa introduca &n mintea
noastra idei adesea greu de acceptat.
Noi suntem datori &n primul r6nd sa recunoastem natura e"itanta si
pro!i"orie a cunoasterii. Daca &ntelegerea noastra actuala asupra stiintei sau
religiei este &n acord cu e5perienta ea !a pastra un anumit grad de !ala1ilitate
cum este si ca"ul mecanicii lui NeFton. Dar pot 0i lucruri mult mai pro0unde
pe care nu le cunoastem &nca si care pot modi0ica radical maniera noasta de a
g6ndi.
.!em datoria de a ne astepta sa &nt6lnim parado5uri de care sa nu 0im
prea surprinsi sau deran)ati. Noi stim ca e5ista parado5uri &n 0i"ica / &l
reamintim pe cel re0eritor la natura luminii. 8ai stim ca o &ntelegere mai larga
a lucrurilor ne permite sa le re"ol!am. Sunt si parado5uri pe care nu o sa le
re"ol!am niciodata. <n domeniul religiei suntem deran)ati de su0erinta care ne
&ncon)oara si de inconsistenta ei cu un Dumne"eu al iu1irii. <n sc7im1 ast0el
de parado5uri &n stiinta nu ne distrug credinta &n ea dar ne aduc aminte ca
&ntelegerea noastra este limitata ceea ce poate uneori sa ne a)ute sa 0acem
progrese.
Poate !a !eni o "i si &n religie &n care se !a mani0esta principiul
incertitudinii pe care &l consideram asta"i ca este aproape e5clusi! un
principiu 0undamental al 0i"icii. Daca este 0undamental imposi1il de a
determina &ntr/un mod precis simultan po"itia si !ite"a unei particule nu ar
tre1ui sa 0im surprinsi &n a recunoaste limite de acest tip si &n alte aspecte ale
e5perientei noastre.
.ceasta opo"itie &n determinarea precisa a doua marimi este numita de
asemenea complementaritate@ po"itia si !ite"a repre"inta doua aspecte
complementare ale unei particule si numai una dintre ele poate 0i masurata
precis la un moment dat. Niels ,o7r a sugerat de)a ca perceptia omului sau a
oricarui alt organism !iu este aceea data de structura sa 0i"ica 1a"ata pe acest
tip de complementaritate. .dica e5aminarea e5tinsa si precisa a alcatuirii
atomice a omului 0ortea"a din necesitate amestecul !i"iunii 0i"ice seci cu cea
$0
spirituala. .ceasta nu &nseamna &n nici un 0el a )usti0ica po"itia dogmatica
a0isata de unii prin care se a0irma ca 0enomenul remarca1il care este
personalitatea umana poate 0i e5primat numai &n termenii legilor 0i"icii actuale
ale comportamentului atomilor si moleculelor. Austitia si iu1irea este un alt
e5emplu al acestei complementaritati. 2 apropiere a0ectuoasa si o )ustitie
corecta mani0estate simultan par a 0i incompati1ile. .ceste e5emple ar putea
sa repre"inte !ag ceea ce este complementaritatea &n stiinta sau ar putea e5plica
gresit principiul incertitudinii. <n orice ca" tre1uie sa ne asteptam ca &n stiinta
sa e5iste limitari 0undamentale care ne &mpiedica cunoasterea &n acelasi timp
cu preci"ie si consistenta.
Daca stiinta si religia sunt considerate pe ansam1lu similare si &nc7ise
&n propriul lor domeniu !a e5ista un moment &n care se !or &nt6lni cu
ade!arat* 3u cred ca aceasta con0luenta este ine!ita1ila. Stiinta si religia
repre"inta am6ndoua e0orturile omului care cauta sa/si &nteleaga Jni!ersul &n
care traieste si pe care &ncearca sa/l &nteleaga ca 0iind alcatuite din acelasi
aluat. .tunci c6nd noi !om progresa &n am1ele domenii !om e!olua &n
ansam1lu. P6na c6nd se !a reali"a aceasta con0luenta stiinta !a trece prin
numeroase re!olutii e5traordinare care se !or produce pe parcursul acestui
secol si care !or reusi negresit sa cree"e o o1isnuinta a sc7im1arilor.
<ntelegerea noastra pri!itoare la religie se !a modi0ica poate prin progrese si
sc7im1ari. Dar stiinta si religia tre1uie sa se &nt6lneasca si aceasta con!ergenta
!a naste o 0orta noua pentru am6ndoua.
<n 0ata incertitudinii si a sc7im1arilor care ne &ntaresc con!ingerea ca
niciodata limitele si e"itarile nu dispar ne punem &ntre1areaK cum am putut noi
sa traim si sa actionam &n 0iecare "i* .ceasta pro1lema este cea care cred eu
de numeroase ori a tentat omul sa a0irme ca poseda ade!arul ultim pe care l/a
&nc7is &ntr/o 0ra"eologie uneori sim1olica c7iar daca aceasta 0ra"eologie
&nseamna interpretari di0erite date de di!erse persoane. .nga)amentul si
e0orturile noastre daruirea noastra 0ata de ideile pe care le recunoastem ca
0iind pro!i"orii si nu de0initi!e repre"inta pentru spiritul si emotiile umane un
ade!arat test.
=alilei a sustinut teoria lui %opernic re0eritoare la sistemul solar si aceasta
l/a costat 0oarte scump datorita opo"itiei 1isericii. Noi stim asta"i ca po"itia
aparata de =alilei ade!arul ideii ca Pam6ntul se roteste &n )urul Soarelui si nu
in!ers este o a0irmatie inutila. %ele doua descrieri sunt ec7i!alente &n cadrul
relati!itatii generale c7iar daca prima este mai simpla. Si totusi noi onoram
cura)ul si dorinta lui =alilei de a re!endica ceea ce tinea de ade!ar. . 0ost si
este important pentru noi c6t si pentru de"!oltarea !i"iunilor stiinti0ice si
religioase ale epocii sale conduc6nd la o mai 1una &ntelegere actuala a acestor
pro1leme.
.sa cum autoritatea religioasa era mai importanta &n 9talia lui =alilei
dec6t este asta"i stiinta parea atunci mai noua si mai !ulnera1ila. .!em
tendinta de a crede ca noi asta"i suntem mai so0isticati si ca stiinta si religia
actuale sunt mai comple5e si ast0el ca ne este mai di0icil sa a!em o po"itie
transanta. :otusi daca acceptam ideea ca e5ista un ade!ar tre1uie atunci sa
$1
dorim sa ne anga)am asa cum a 0acut =alilei sau cu mult &naintea lui
=autama.
3ste o greseala de rationament sa cre"i ca 0aptele ;!or1esc de la sine; de
0apt acestea sunt intotdeauna interpretate prin prisma unei anumite structuri de
)udecata si re0erinta C0rameForND. MrameForN/ul din spatele interpretarilor
e!olutionistilor este naturalismul<adica se presupune ca lucrurile s/au 0acut
singure ca nici o inter!entie di!ina nu a a!ut loc si ca Dumne"eu nu a
descoperit oamenilor cunostinte despre ceea ce s/a intamplat in trecut.
Evolutia este o deductie 1a"ata pe aceste presupuneri si in esenta ei
e!olutia e ideea con0orm careia lucrurile s/au 0acut de unele singure. .ceasta
include unele dintre urmatoarele idei nedo!editeK nimicul a dat nastere la ce!a
odata cu un presupus >,ig ,ang? materia
non/!ie a dat nastere !ietii organismele
unicelulare au dat nastere celor
multicelulare ne!erte1ratele au dat nastere
!erte1ratelor niste creaturi asemanatoare
maimutelor au dat nastere oamenilor
materia non/inteligenta si amorala a dat
nastere inteligentei si moralitatii dorintele
omului au dat nastere religiilor etc.
Pro0esorul D.8.S. Eatson unul dintre liderii 1iologiei si scriitorilor
stiinti0ici din !remea sa a demonstrat pre)udecatile ateiste din spatele gandirii
e!olutioniste atunci cand a scrisK
3!olutia este o teorie uni!ersal acceptata nu pentru ca aceasta poate 0i
demonstrata ca 0iind ade!arata prin do!e"i coerente logic ci pentru ca singura
alternati!a la aceasta creatia speciala este clar incredi1ila.
.sa ca nu este !or1a despre creationisti pre)udecati religios !ersus
e!olutionisti o1iecti!i din punct de !edere stiiti0ic@ ci mai degra1a e !or1a
despre pre)udecatile religiei crestine !ersus pre)udecatile religiei umanismului
secular care dau nastere la interpretari di0erite ale acelorasi date stiinti0ice. .sa
cum scriitorul stiinti0ic anti/creationist ,oHce Rens1erger admiteK
9n acest moment este necesar sa descoperim niste in0ormatii din interior
pri!ind 0elul in care oamenii de stiinta lucrea"a adica ce!a ce cartile si
manualele de o1icei nu !a spun. De 0apt oamenii de stiinta nu sunt c7iar atat de
o1iecti!i si nepasionali in munca lor precum ar !rea ei sa !a 0aca sa credeti. 9n
primul rand ma)oritatea oamenilor de stiinta isi iau ideile despre cum
0unctionea"a lumea nu prin niste procese logice riguroase ci prin intuitii si
munca de g7icire. %a indi!i"i acestia deseori a)ung sa creada ce!a drept
$2
ade!arat cu mult inainte ca ei sa asam1le"e do!e"ile grele care ar putea
con!inge pe altcine!a ca asa este. 8oti!at de credinta in propriile idei si de
dorinta de a 0i acceptat de cei implicati inacelasi domeniu omul de stiinta
munceste ani la rand in la1oratoare stiind in inima lui ca teoria lui e corecta
concepand e5perimente peste e5perimente ale caror re"ultate el spera ca ii !or
sustine punctul de !edere.
Nu este deci o pro1lema de cine este condus de pre)udecati ci mai
degra1a despre care pre)udecata este cel mai corect sa 0ii pre)udeci4 De 0apt
,eac'ing about Evolution admite ca stiinta nu se re"uma numai la 0apte si ca
are un caracter desc7is nu dogmatic. Dar din ne0ericire restul cartii este
dogmatica cu pri!ire la 0aptul ca e!olutia este un 0apt demonstrat4
Pro0esorul Ric7ard IeFontin un genetician este un campion renumit al
neo/darFinismului si cu siguranta unul dintre liderii mondiali in promo!area
1iologiei e!olutioniste.Recent acesta a scris acest comentariu 0oarte edi0icator.
.cesta ne ilustrea"a implicit pre)udecata 0ilo"o0ica impotri!a creatiei din
=ene"a indi0erent daca aceasta este sustinuta sau nu de 0apteK
8ulti e!olutionisti ataca creationistii nu pe 1a"a si din cau"a 0aptelor ci
pentru ca creationistii re0u"a sa )oace dupa regulile actuale ale )ocului care
e5clud o creatie supranaturala a priori.Maptul ca acesta este intr/ade!ar un \)ocS
a 0ost con0irmat de catre 1iologul Ric7ard DicNersonK
Stiinta este 0undamental un )oc. 3ste un )oc cu o regula protectionista si
de0initorieK
Gaide/ti sa !edem cat de departe si in ce masura putem e5plica
comportamentul uni!ersului 0i"ic si material prin termenii si in limita unor
cau"e pur 0i"ice si materiale 0ara a in!oca supranaturalul.
9n practica \)oculS este e5tins la incercarea de a e5plica nu numai
comportamentul ci si originea 0iecarui lucru 0ara a implica supranaturalul.
De 0apt e!olutionistii sunt deseori inconsistenti cu propriile lor reguli
impotri!a in!ocarii unui designer inteligent. De e5emplu cand ar7eologii
gasesc un !ar0 de sageata pot spune ca acesta tre1uie sa 0i 0ost proiectatade
cine!a c7iar daca ei nu/l pot !edea niciodata pe designerul sagetii. Si toata
1a"a programului S3:9 este 0aptul ca un semnal din spatiul cosmic care poarta
o in0ormatie speci0ica tre1uie sa ai1e o sursa inteligenta. 9n sc7im1
pre)udecatile materialiste ale multor oameni de stiinta ii 0ac sa respinga drept
sursa o cau"a inteligenta in ca"ul in0ormatiei enciclopedice stocate in .DN/ul
0iecarei celule !ii.
Nu este ce!a accidental 0aptul ca liderii gandirii e!olutioniste au 0ost si
sunt opo"anti in0lacarati ai notiunii crestine de Dumne"eu asa cum este rele!at
in ,i1lie. Step7en AaH =ould si altii au aratat ca scopul lui DarFin a 0ost sa
distruga ideea de creator di!in. Ric7ard DaFNins aplauda e!olutia pentru ca el
crede ca inainte de DarFin era imposi1il sa 0ii un ateu implinit intelectual asa
cum se declara el.
8ulti oameni nu reali"ea"a ca predarea e!olutiei propaga o religie anti/
1i1lica. Primele doua principii ale :umanist -ani&esto %% 4mani&estul umanist
%%5 C1-'3D semnat de multi e!olutionisti proeminenti sunt urmatoareleK
$3
1. Jmanistii religiosi considera uni!ersul ca 0iind e5istent/de/la/sine
si nu creat.
2. Jmanismul crede ca 2mul este o parte a naturii si ca acesta s/a
ridicat ca re"ultat al unui proces continuuCe!olutieD.
.ceste lucruri sunt e5act ceea ce e!olutia ne in!ata. 8ulti lideri umanisti
sunt 0oarte desc7isi in ceea ce pri!este 0olosirea scolilor pu1lice in scopul
raspandirii credintei lor. .cest lucru i/ar surprinde pe unii dintre parinti care
cred ca scolile se presupun a 0i li1ere de indoctrinare religioasa in sc7im1
acest citat clari0ica lucrurileK
Sunt con!ins ca 1atalia pentru !iitorul omenirii tre1uie purtata si castigata
in clasele scolilor publice de catre pro&esorii care percep in mod corect rolul
lor de pro#eliti ai unei noi credinteK a unei religii a umanitatii care recunoaste
si respecta scanteia a ceea ce teologii numesc di!initate in 0iecare 0iinta umana.
.cesti pro0esori tre1uie sa im1ratise"e aceesi dedicatie asidua ca a
predicatorilor 0undamentalisti pentru ca ei !or 0i niste preoti de alta natura
care 0olosesc clasele scolilor in loc de altar ca sa induca valori umaniste in
orice subiect pe care acestia il predau indi0erent de ni!elul educational]0ie
gradinita sau uni!ersitate ma)ora. Sala de scoala tre1uie sa 0ie si !a de!eni o
arena de con0lict intre !ec7i si nou.
,eac'ing about Evolution in timp ce se proclama ca 0iind o carte despre
stiinta si neutra 0ata de religie are la randul sau niste a0irmatii de natura
religioasa.
.utorii ,eac'ing about Evolution ar putea reali"a ca ateismul declarat al
ma)oritatii liderilor e!olutionisti ar 0i respingator pentru ma)oritatea parintilor
americani daca acestia ar sti. Recent 0ilo"o0ul agnostic anti/creationist Ruse a
recunoscut \3!olutia ca teorie stiinti0ica 0ace un anga)ament catre un anumit
0el de naturalismS dar si ca \acesta nu ar 0i un lucru indicat sa se recunoasca
intr/o curte )udecatoreasca. ,eac'ing about Evolution incearca sa ^dea o 0ata
umana^ e!olutiei prin proclamarea ca aceasta e compati1ila cu multe religii.
.ceasta c7iar recrutea"a multi lideri religiosi pentru suport. Jnul dintre
\dialogurileS din carte portreti"ea"a un pro0esor care are 0oarte mult succes in
inlaturarea opo"itiei prin cererea ca studentii sa isi intre1e mai intai pastorii si
sa !ina dupa aceea cu \GeH... e!olutia e oN4S Desi dilogurile sunt 0ictionale
situatia este 0oarte reala.
3azele stiintei moderne
8ulti istorici de di0erite con!ingeri religioase inclusi! atei au aratat ca
stiinta moderna a inceput sa in0loreasca numai in 3uropa crestina. De e5emplu
Dr StanleH AaNi a documentat cum metoda stiinti0ica a 0ost un copil mort din
nastere peste tot ina0ara culturii iudeo/crestine a 3uropei. .cesti istorici au
aratat ca 1a"a stiintelor moderne depind de presupo"itia ca uni!ersul a 0ost
0acut de un %reator rational. Jn uni!ers ordonat este ce!a care capata sens
doar daca acesta a 0ost 0acut de un %reator ordonat. Dar daca nu ar e5ista un
creator sau daca Weus era responsa1il pentru asta de ce ar mai e5ista ordine*
.sa ca nu numai ca o credinta crestina puternica nu este un o1stacol in calea
$4
stiintei ci c7iar asemenea credinta a 0ost insasi 0undatia stiintei. De aceea este
incorect din punct de !edere logic sa a0irmi cum o 0ac multi e!olutionisti ca
credinta in miracole inseamna automat ca practicarea stiintei in la1orator ar
de!eni imposi1ila. Ioren 3iseleH a a0irmatK
Milo"o0ia stiintei e5perimentale# si/a inceput descoperirile si s/a 0olosit
de metodele ei prin credinta nu prin cunostinte ca a!ea de/a0ace cu un uni!ers
rational controlat de un creator care nu actiona con0orm unor capricii si care
nici nu inter0era cu 0ortele pe care 3l le pusese sa opere"e# . 3ste cu siguranta
unul dintre parado5urile curioase ale istoriei 0aptul ca stiinta care pro0esional
nu se ocupa cu studiul credintei isi datorea"a originile unui act de credinta in
0aptul ca uni!ersul poate 0i interpretat rational si ca stiinta si asta"i este
sustinuta de acea presupo"itie.
Prin urmare e!olutionistii inclusi! 3iseleH au a1andonat singura
)usti0icare rationala pentru stiinta. 9n sc7im1 crestinii pot inca sa pretinda ca au
o asemenea )usti0icare.
De aceea nu tre1uie sa 0ie surprin"ator desi asa este pentru multi oameni
ca ma)oritatea 1ranselor stiintelor moderne au 0ost 0ondate de catre cei care
credeau in creatie. Iista acestor oameni de stiinta este impresionanta. 9ata o
mostraK
Mi"ica]NeFton MaradaH 8a5Fell Bel!in
%7imie],oHle Dalton RamsaH
,iologie]RaH Iinnaeus 8endel Pasteur Lirc7oF .gassi"
=eologie]Steno EoodFard ,reFster ,ucNland %u!ier
.stronomie]%opernicus =alileo Bepler Gersc7el 8aunder
8atematica]Pascal Iei1nit" 3uler
%7iar si asta"i multi oameni de stiinta resping e!olutia de/la/particule/la/
oameni. 2amenii de stiinta din sta00ul 0ns=ers in >enesis C.ustraliaD au
pu1licat multe lucrari stiinti0ice in domeniul lor de e5perti"a. Dr Russell
Humphreys un 0i"ician nuclear care a lucrat cu Sandia National Ia1oratories
din .l1u_uer_ue NeF 8e5ico a a!ut peste 20 de articole pu1licate in
)urnalele de 0i"ica iar teoria catastro0ismului placilor tectonice a lui Dr John
Baumgardner a 0ost reportata in re!ista ?ature. Dr 3dFard ,oudreau5 de la
Jni!ersitH o0 NeF 2rleans a pu1licat 2( articole si 4 carti de c7imia 0i"icii. Dr
8acie) =iertHc7 conducatorul Departmentului de =enetica de la 9nstitute o0
DendrologH al .cademiei Polone"e a Stiintelor a pu1licat -0 de documente in
)urnalele stiinti0ice. Dr RaHmond Damadian a in!entat si de"!oltat a!ansul
imaginilor re"onantei magnetice. Dr RaHmond Aones a 0ost descris ca unul
dintre oamenii de stiinta de top ai .ustraliei pentru descoperirile pri!ind
legumele @eucaena si sim1io"a 1acteriala cu animalele ier1i!ore care
inseamna milioane de dolari pe an pentru .ustralia. Dr ,rian Stone a castigat
un numar record de premii de e5celenta in predarea ingineriei in uni!ersitatile
.ustraliene. Jn oponent e!olutionist a recunoscut urmatoarele cu pri!ire la
liderul 1ioc7imist creationist si de1ater Dr Duane GishK
$$
Duane =is7 are credentiale stiinti0ice 0oarte puternice. %a 1ioc7imist
acesta a sinteti"at peptide compusi intermediari intre aminoaci"i si proteine. .
0ost co/autor al unui numar impresionant de pu1licatii in c7imia peptidelor.
2 lista cu 0oarte multi oameni de stiinta creationisti(contemporani)
competenti poate 0i gasita pe site^ul 0ns=ers in >enesis. .sa ca adesea repetata
a0irmatie ca nici un om de stiinta !erita1il nu ar respinge e!olutia e pur si
simplu lipsita de 0undatie.
%.S. IeFis a su1liniat de asemenea ca c7iar si a1ilitatea noastra de a
rationali"a ar 0i su1 semnul intre1arii daca e!olutia ateista ar 0i ade!arataK
Daca sistemul solar a aparut cu a)utorul unor coli"iuni accidentale apoi
aparitia !ietii organice pe aceasta planeta a 0ost tot un accident de/asemnea si
toata e!olutia omului a 0ost tot un accident. Daca ar 0i asa atunci toate
procesele nostre de gandire sunt tot niste accidente niste produse re"iduale
accidentale ale miscarilor atomilor. Si acest lucru este !ala1il pentru toti
materialistii si toti astronomii la 0el ca si pentru oricine altcine!a. Dar daca
gandurile acestora cu pri!ire la materialism si astronomie sunt tot niste
produse re"iduale accidentale de ce le/am crede ca 0iind ade!arate* Nu !ad
nici un moti! pentru a crede ca un accident ar 0i capa1il sa dea o descriere
corecta a tuturor celorlalte accidente.
$(
Se a0irma ca prin e!olutia sa ascendenta omul este condamnat la
cunoastere ca aceasta cunoastere este nelimitata nu are mesa)e morale 0iind o
coordonata a e5istentei sale dar proiectata in transcendenta. ,erdiae! !or1ea
de creatia de "iua a +/a 0acand legatura intre creatia ce !ine de la Dumne"eu si
creatia pe care omul este 7ara"it sa o continuie. Dumne"eu a dat c7ip omului
iar omul prin creatie construieste asemanarea cu 3l. %u toate acestea multi
oameni de stiinta consacrati prin descoperirile lor stiinti0ice a0irma ca nu au
ne!oie de Dumne"eu pentru a cerceta tot asa cum Dumne"eu si religia nu au
ne!oie de stiinta pentru a 0i legitimate.
Plecand de la atari atitudini aparent antinomice s/au structurat constructe
pri!ind relatia stiinta/religie de tipul stiintei care este in0erioara religiei sau de
tipul complementaritatii stiinta/religie. 8ai rar religia 0ace a1stractie de stiinta
prin aceea ca asa cum spunea I. ,laga Dumne"eu 0iind mister nu are ne!oie
de argumente stiinti0ice. Si totusi complementaritatea este de 0apt cea mai
0undamentala epistemic si 7ermeneutic si prin ea se cauta gasirea unor punti de
unire dintre stiinta si religie gasirea unei con!ergente in care religia si credinta
sa dea sens di!in si moti!atii umane stiintei iar stiinta sa puri0ice credinta de
mituri si superstitii.
Daca admitem ca toate elementele cosmosului prin preeminenta lor se
gasesc in om si in transcedenta 0aptelor sale atunci omul a0lat la intersectia
imanentului cu transcendentul apare dotat cu o disponi1ilitate ma5ima catre
0iintare destin inelucti1il al soartei sale. ,ranscende te ipsun spun teologii. De
aceea se de0ineste omul prin capacitatea de transcendenta a imanentului si de
aceea orice proiect ontologic uman tinde a insera omul in transcendenta prin
creatia sa o1ligandu/l a se construi dupa c7ipul per0ectiunii lui Dumne"eu
care este ;ceea ce nimic mai mare nu poate 0i gandit; C_uo ni7il ma)us cogitari
potestD. Numai omul ne0iind de a)uns lui insusi are darul sacru de a aspira
catre nemurire. %ercetarea in0initului macro si microcosmic prin stiinta adica
prin intermediul cunoasterii umane tre1uie sa aduca repre"entarea re"ultatelor
acestei cunoasteri prin intermediul sensului lor spiritual. 9n acest 0el
contopirea cunoasterii cu spiritul sau uman de sens si semni0icatie con0era
caracter epistemic ade!arurilor stiinti0ice plecand de la caracterul re!elator al
misterelor si ade!arurilor necunoscute prin stiinta. Spiritul adica constiinta de
$'
sine a e5istentei cu care numai omul a 0ost dotat l/a determinat a da sens
acestei e5istente prin acest dar al constiintei de sine prin care Dumne"eu se
rele!a ca 0iind constituti! acestei esente umane. Numai acest spirit a scos omul
din animalitate poate inaintea uneltei di!initatea de!enind ast0el prin
constiinta 1inelui cel mai mare dar si descoperire a omului care de!ine
conditia 1a"ala a interrelatiilor umane. .st0el daca stiinta arata caile omului
spre modul de a sti religia arata caile omului spre modul de a 0i. Dumne"eu
de!ine ast0el relatia de ascensiune a omului catre per0ectiunea Sa per0ectiune
care niciodata nu o !a atinge dar aceasta imper0ectiune !a )usti0ica e0ortul si
destinul sau. Dumne"eu de!ine in relatie cu destinul omului spunea Ie!inas
destin prin care el ;isi transcende imanentul si isi imanenti"ea"a transcedenta;.
Su1 aceasta moti!atie prin 9sus Dumne"eu s/a 0acut om tocmai pentru ca
omul sa poata tinde spre 3l sa tinda spre uni0icarea in0initului si misterului
di!in cu in0initul uman. .st0el de aptitudinea omului de a/si transcende
e5istenta prin ceea ce il caracteri"ea"a in mod predominant si anume prin
spirit depinde in 0inal calitatea spirituala a !ietii sale.
Dar spiritul per0ectiunii lui Dumne"eu ;ce plutea deasupra apelor; nu este
altce!a decat spiritul iu1irii si 0rumosului ce re"ulta din seninatatea cunoasterii
este 0iinta su1 aspect spiritual care nu este altce!a decat su0letul uman. 9n
0inal spiritul per0ectiunii este reali"area 1inelui care in di!initatea lui 9sus
este 9mparatia lui Dumne"eu dinlauntrul omului. .st0el 9sus a comutat legea
talionului din ra"1unare in iertare prin iu1ire ceea ce a o0erit omului un salt
di!in e5traordinar intru reali"area 1inelui. 9u1irea este ast0el 0orma superioara
a oricarei cunoasteri intuiti!e si rationale 0ara iu1ire !iata 0iind ;ca un clopot
ce nu 1ate;. :ranscedenta 1inelui este singurul drum ce da sens !ietii umane
indi0erent daca acesta este om de stiinta sau propo!aduitor al spiritului
credintei. Prin transcedenta 1inelui omul are sansa di!ina de a 0i partas la
eternitatea per0ectiunii lui Dumne"eu si de a continua creatia di!ina printr/o
noua creatie accesi1ila si daruita lui de di!initate.
Din caracteristicile creatiei stiinti0ice si din sensurile sale umane ca
ascensiune spre per0ectiunea lui Dumne"eu con0erita de religie re"ulta
complementaritatea stiinta/religie si nu antinomia lor deoarece atat stiinta cat
si religia con!erg spre 1inele omului spre sporul sau de intelepciune ca sursa
permanenta de per0ecti1ilitate umana. 9ntelepciunea primea"a si gu!ernea"a
orice cunoastere inclusi! stiinti0ica. .tat stiinta cat si religia reali"ea"a
proiectia ontologica a omului dincolo de el reali"ea"a trecerea de la umanul
imanent la transcendenta creatiei umane si tinde catre uni!ersali"area omului
prin trans0erarea per0ectiunii lui Dumne"eu din s0era sacrului in s0era laicului.
Raportarea omului la a1solut la Dumne"eu ii da constiinta 0initudinii sale si
ne!oia de a o depasi. 30ortul spre reali"are spirituala distinge ast0el omul de
alte !ietuitoare si repre"inta aptitudinea sa de a su1lima o energie instinctuala
in arta creati!a cat timp pentru spirit centrul iu1irii este creatia cu
semni0icatia sa di!ina dupa care omul e singura 0iinta demiurgica din uni!ers.
Stiinta si religia nu sunt deci antinomice ci complementare credinta in creatie
$+
totdeauna superioara 0aptului creat constituind o permanenta reuscitare spre o
!i"iune a uni!ersului prin stiinta si a sta1ilirii locului si destinului omului in
acest uni!ers prin religie. 9n aceasta complementaritate credinta da sens si
moti!atie stiintei iar stiinta puri0ica religia de !ra)itorii anacronisme
contri1uind la 0undamentarea interpretati!a a dogmelor.
.sa cum legaturile omului cu lumea incep pe un teren natural consecuti!
determinismelor sale 1iologice inc7ise si rigide umani"area continua prin
spirit care este speci0ic omului si desc7is per0ecti1ilitatii ceea ce 0ace ca
legaturile omului cu lumea sa s0arseasca totdeauna pe un teren spiritual spunea
parintele A. ,recN. Daca omul apare inc7is in determinisme 1iologice numai
prin determinismele spirituale prin creatie si autocreatie poate 0i desc7is
transcedentei sale. 9n e!olutia omului morala ce da sens uman actiunilor sale a
plecat din morala teologica de aceea orice morala rationala inca nu a egalat/o
7olistic pana acum. Religia de!ine puntea de legatura dintre morala teologica
si cea po"iti!/rationala cat timp stiinta da moralei modul uman de a sti iar
religia da moralei modul uman de a 0i. Pentru ca daca stiinta 0ragmentea"a
prin cautare etica da sens stiintei prin uni0icare si c7iar daca su1 aspect
!aloric cercetarea ar parea neutra datoria eticii este de a da !aloare umana
acestor descoperiri ast0el ca ;un plus de cunoastere sa nu 0ie un minus de
0iinta;. Religia da sens stiintei si o umani"ea"a aducand stiintei intelepciunea
interpretarii dogmelor. .tat prin stiinta cat si prin religie se reali"ea"a 1inele
uman ce are sursa in 1inele di!in ceea ce constituie trasatura 0undamentala a
lui Dumne"eu iar cat timp 1inele re"ulta din iu1irea pentru om el 1inele
tre1uie sa re"ulte si din mi)loacele stiintei. ,ioetica de!ine ast0el puntea de
legatura de 0iliatie intre etica laica a stiintei si etica teologica a 0iintei de!ine
aspiratia catre sensul spiritual al stiintei si catre per0ecta1ilitatea omului prin
spirit. ,ioetica uni0ica determinismele lumii !ii 0ragmentata de stiinta cu
li1ertatea de !ointa a spiritului uman 0apt ce consituie pro1lema esentiala a
e5istentei omului intr/un uni!ers ce ii apare deseori ca ostil si pe care el tre1uie
sa/l umani"e"e pana la asemanarea cu di!inul.
.sta"i cand imanenta lucrurilor tinde a se raspandi si a lua locul !alorilor
transcendentale perene asta"i cand pare mai usor a regresa decat a progresa
spiritual asta"i cand intelectul prin 0orta sa pare a o lua inaintea moralei
pro1lema relatiei dintre stiinta si credinta dintre imanent si transcendent
de!ine o pro1lema !itala pentru omenire. .. Dimitriu spunea in 1-33 ca a
0ost dat 0iintei umane de a nu cunoaste totul ceea ce ar 0ace inteligenta inutila
nu ar mai a!ea ratiune in lipsa continuitatii creatiei data de Dumne"eu.
Raportul dintre e5istenta in0inita a lumii si cunoasterea 0inita a omului
readuce mereu in discutie relatia dintre stiinta si credinta prin care omul tinde
spre in0initul per0ectiunii di!ine in 0initul sau uman. Din 0aptul ca cunoasterea
umana nu poate 0i a1soluta cat timp in0initul nu e in totalitate cunoscut re"ulta
ca omul nu poate 0i un simplu spectator 0ata de aceasta cunoastere ci ca
singura 0iinta demiurgica din uni!ers numai prin proiectarea con!ingerilor sale
din interior catre e5terior dinspre credinta spre stiinta !a capata aptitudinea de
a re"ol!a marile pro1leme ale lumii actuale pe masura acestor puteri.
$-
Daca stiinta se ocupa de lumea e5terioara si o0era omului date pentru a/si
im1ogati cunoasterea c7iar cu e5cluderea !alorilor si mesa)elor morale Cceea
ce asta"i se cere insa omului de stiinta a!and in !edere riscul pentru om al
descoperirilor saleD credinta religia se ocupa de lumea interioara a omului
o0erindu/i aptitudinea de a intelege ceea ce cunoaste prin stiinta sa intelegere
in care rolul !alorilor morale al sensului uman al descoperirilor stiinti0ice este
esential. Numai ast0el cunoasterea cata0atica prin stiinta poate de!eni apo0atica
consecuti! transcendentei imanentului stiinti0ic prin ceea ce ,asara1 Nicolesco
numea transratiune umana iar parintele Staniloae supraratiune ca modalitati
umane de depasire a contradictiilor si intre1arilor lumii actuale si de
complementaritate in 0inal intre stiinta si religie.
Relatia dintre stiinta%religie%redinta%morala
2ntologia pleaca de la sensul 0iintei umane ca 0iinta desc7isa pentru
cunoastere si ast0el pentru desci0rarea lumii trans0ormand cunoasterea prin
trairea interioara intr/un mod de a 0i nu numai de a sti. Iegatura omului cu
lumea incepe pe plan natural dar se de"!olta si se termina pe plan spiritual.
Iumea 0i"ica psi7ica si spirituala a omului in unitatea dar si in ierar7i"area
lor 0ace ca sacrul sa depaseasca 0i"icul prin su1limarea acestuia din urma in
spirit ceea ce 0ace ca religia si stiinta sa nu 0ie antinomice incat daca stiinta
0ragmentea"a cunoasterea religia spiritul o uni0ica. .st0el ade!arul ultim
de!ine legat de di!initate prin transcendenta !ietii in sacru si nemurire. Pentru
ca tot ceea ce depaseste ratiunea umana de!ine mister este re!elatie si acest
mister repre"inta domeniul credintei domeniul intre1arilor nelimitate si 0iresti
pe care si le pune omul. %um e5istenta omului are o structura duala imanenta
si transcendenta complementaritatea lor ce depaseste limitele cunoasterii
unitatea lor pot concura la intelegerea uni!ersului.
Destinul uman de!ine ast0el ;0atalitatea; data omului menirea de natura
indi!iduala si re!elatoare pentru reali"area esentei sale proprii. %7iar pri!it
tragic acest destin nu este altce!a decat capacitatea omului de a in!inge
moartea si cu cat mai multa ;nemoarte; CcreatieD se lasa dupa disparitia sa
0i"ica cu atat mai mult omul se !a apropia de sacru. :ranscendenta operei
de!ine ast0el nu o indepartare a omului de !iata ci dimpotri!a o !alori"are a
!ietii in sens speci0ic uman in sens spiritual. Numai ast0el se poate muri in
lumina si nu in tene1re.
Din cele de mai sus re"ulta 0aptul ca credinta slu)este morala cea mai
autentica cat timp desa!arsirea morala este posi1ila si 0ara )udecarea
ade!arului credintei deoarece morala si credinta incorporata in ea dau sens
lumii reale. Su1 acest aspect pedagogul %. %ucos aprecia"a ca credinta are
!aloarea educati!a de a reali"a ec7ili1rul corpului cu spiritul de a pune
pro1leme psi7icului si de a aduce speranta in 0ata ec7ili1rului plat de a re!ela
natura reala a omului spunea %ioran. Deci morala su1 aspect euristico/
pedagogic da semni0icatie e5istentei deoarece nu e5ista copil care sa creada
in ce!a inainte de a se increde in cine!a spunea Ro1inson. . crede in ce!a ce
(0
te depaseste este a accede la ceea ce este dincolo de tine si aceasta este o mare
sursa de energie spirituala incat matricea de credinta in !alori spirituali"ea"a
omul. %redinta in ce!a ce e mai presus de om credinta intr/un ideal o0era
omului energia de a atinge acest ideal. Iupta pentru atingerea idealului este
ast0el stimulata de credinta in ideal si care se !a 0inali"a in trancendenta !ietii
proprii gratie reperelor de credinta ce transcend omul. Supraumanul depasit
prin credinta este ast0el 1a"a oricarei etici autentice cu aptitudinea de a
mo1ili"a omul in e0ortul sau de a tinde spre a1solut spre per0ectiune iar 0aptul
ca nu !a atinge niciodata aceasta per0ectiune dar !a merge pe calea ei
constituie )usti0icarea e5istentei sale spirituale. 2 ast0el de credinta intr/un
ideal per0ectionea"a deci ontologia constiintei umane in perspecti!a !alorilor
imua1ile pentru ca de sacru omul nu poate 0ugi nu se poate ascunde sacrul
0acand parte din 0iinta sa demiurgica. .lteritatea cu Dumne"eu cu sacrul nu
este ast0el ce!a de temut ci ce!a de iu1it prin educatia religioasa a credintei
spunea ,outrou5 transcendenta !alorilor di!ine trans0ormandu/se ast0el intr/
un g7id de comportament uman spre desa!arsire. 9ndumne"eirea trupului in
ascendenta sa morala tre1uie sa apara spunea cine!a ;ca un rasarit de soare ce
inunda o camera intunecoasa;. Din acest moti! morala are aptitudinea de a uni
toate religiile caci numai cine se ridica la propria sa esenta spirituala si
morala are un destin uman are 0rica de timpul limitat dat omului in scopul
sal!arii sale ca om si prin a tinde a 0i asemanator si ;a se su1stitui; lui
Dumne"eu. Numai prin culti!area spiritului prin transcendenta operei sale
omul are sansa de a trece demn dincolo de lumea !i"i1ila si ast0el de a se
mantui spunea acelasi autor. 9storia ne arata intr/ade!ar ca nu unealta ci
spiritul a ridicat pe om deasupra lui insusi deasupra 1iologicului pentru ca
Dumne"eu este in genomul uman deoarece creat dupa asemanarea cu 3l cu
per0ectiunea Dumne"eu a pus in om toata cunoasterea de la cea materiala la
cea spirituala mai ales si prin aceasta omul are sansa de a/si depasi natura sa
limitata in timp. .st0el prin sensul !ietii dat de opera si creatia sa ;de "iua a
opta; C,erdiae!D omul se plasea"a dincolo de !iata si se sal!ea"a din imanent
si trecator in transcendent si !esnic. Paradisul de!ine transcendenta omului iar
iadul e5istenta sa lipsita de sens.
4etades5iderea in transendenta
:ranscendenta ca metadesc7idere a omului spre sacru are rolul de a
ridica pe om si moartea sa deasupra tuturor altor 0iinte si de a da !ietii un sens.
:ranscendenta prin opera lasata nu inlocuieste di!inul dar o0era omului calea
de a aspira spre per0ectiunea lui Dumne"eu. :ranscendenta este mediul
spiritual al lumii umane este pulsiunea spirituala de a lasa ce!a 1un
posteritatii pentru ca numai omul are constiinta limitei sale in timp de unde
germenul tensiunii spirituale de depasire a acestei limitari temporale. 9deea de
transcendenta se raportea"a ast0el in mod ine!ita1il la sacru si ca tot ceea ce
este inaccesi1il pentru om dar spre care el na"uieste poseda speci0icitate
umana. Prin transcendenta sacrului omului i se de"!aluie speci0icul lumii
(1
umane sensul e5istentei sale. Si cum credinta 0acilitea"a trecerea de la 0init la
sacruacesta sacrul a)uta omul a intelege utilitatea si sensul pro0anului doar
intr/o ast0el de de!enire. Sacrul a)uta ast0el a nu muri spunea %aillois ca o
tendinta speci0ica a omului de aspiratie spre in0init. :ranscendenta da sens
imanentei cat timp 0ara sacru cum spunea Dostoe!sNi orice ar de!eni posi1il
mai ales rautatea oamenilor. :ranscendenta depaseste ast0el conceptiile
antropocentriste a5ate e5clusi! pe om pe determinismele sale naturale pentru
a accede la un ideal de per0ectiune care este Dumne"eu. :ranscendenta
reali"ea"a esenta omului de aspiratie catre a1solut aspiratie care este de esenta
di!ina. .lt0el a reduce lumea si !iata doar la cea materiala ar de!eni o cadere
din umanitate cat timp in a0ara materialitatii este doar neantul. Daca
Dumne"eu este deci transcendenta atunci numai transcendenta da speci0icitate
omului spunea ,orella. :ranscendenta are calitatea ca prin energia umana ce o
dega)ea"a sa per0ectione"e e5istenta omului a carui speci0ic este 0aptul ca
omul este singurul purtator al acestei transcendente.
Religia a gestionare a sarului
Religia constituie o 0orma de eli1erare a omului din capti!itatea sa
cosmica gregara si personala. 3a capata ast0el o puternica 0unctie
sociali"atoare intrucat pune di!initatea la originea oricaror !alori umane
consecuti! rolului sau de transcendenta. Din acest moti! pro1a1il spunea
%ioran orice sistem 0ilo"o0ic este mai simplist decat o religie. Prin religie se
reali"ea"a puterea gandirii umane puterea ratiunii sale de a se depasi
deoarece religia de!ine puternica prin credinta iu1irii ce se a0la la 1a"a
aspiratiei omului catre lucruri inaccesi1ile. 2mul este un su1iect a0ecti! iar
lucrurile e5terioare ii sunt doar repre"entate ast0el ca spiritul Dumne"eu se
a0la dincolo de repre"entarile la care omul nu poate a)unge decat prin iu1ire si
prin credinta in iu1ire. .st0el Dumne"eu care este orice spirit religios nu
poate 0i inlocuit moti! pentru care religia este puternica tocmai prin credinta
iu1irii. De"!aluirea re!elatiei spirituale a omului se 0ace prin iu1ire
antropologia 0ilo"o0ica coinci"and ast0el cu antropologia religioasa prin ceea
ce omul creea"a gratie iu1irii prin ceea ce ramane in istoria spirituala a
umanitatii dupa el. Numai aceasta transcendenta da omului calitatea de 0iinta
cu sens si ast0el de mantuire. 8odelul uni!ersal de iu1ire al lui 9sus iu1irea ca
0loare a inimii a reali"at saltul omenirii de la ra"1unare si ura la iertare si
iu1ire si ast0el iu1irea a permis prin credinta religioasa trecerea de la 0init la
in0init. Pana si marele psi7iatru Bra0t 31ing considera ca mo1ili"area spiritului
catre transcendenta prin iu1ire poate inlatura deraparile mentale de alienare a
omului.
Religia este prin urmare calea umana ce aduce mangaiere in su0erinta
putere in neputinta speranta in nenorocire si credinta in indoiala spunea
9larion Melea. Numai ea creea"a patul si matricea ascensiunii omului catre
esenta sa prin di!initatea transcendentei 0aptelor sale.
(2
Relatia stiinta%religie
%ercetarile stiinti0ice teoria supercor"ilor mecanica cuantica teoria 1oot
strop sau genetica actuala etc. concep natura ca o entitate glo1ala si
insepara1ila lumea uni!ersul ne0iind nici materie nici spirit ci o modalitate
in!i"i1ila de organi"are a energiei. 9n acest sensK
/uni!ersul a aparut spontan si se autocrea"a permanent@
/esenta lumii este miscarea si discontinuitatea@
/intre stiinta si spirit este un teritoriu al nimanui ce nu este nici stiinta nici
religie ci mister@
/stiinta ar intoarce spatele religiei care din cau"a dogmelor nu poate concepe
si interpreta aceste realitati religia 0iind doar un raport al omului cu
transcendenta 0iind etica ce are pe Dumne"eu ca 1ine suprem Dumne"eu 0iind
esenta unei 0iinte superioare si pure nascut din incapacitatea gandirii 0inite a
omului de a cunoaste in0initul Dumne"eu 0iind in 0inal o dorinta a omului de
a accede la per0ectiune. Religia este ast0el o sete a omului dupa a1solute iar
Dumne"eu este energia acestei credinte si sperante.
%am in acest sens S0. 9oan al %rucii considera ca lumea este rationala la
orice ni!el iar 9aco1 ,ro7me admitea o inteligenta ascunsa in legile naturii.
Relatia stiinta%religie* relatie de opozitie sau omplementara"
Stiinta este un mod de a sti de a cauta ade!arul cu a)utorul criticii iar
sal!area omului se o1tine intre1and de acea este ;mai gra! a nu te intre1a
despre e5istenta lui Dumne"eu decat a nu crede in 3l;. Dar stiinta escamotand
intelepciunea in numele cunoasterii are ne!oie de etica. Religia Dumne"eu
este semni0icatie nu re0erinta este cunoastere prin credinta si nu prin ratiune
Dumne"eu 0iind al inimiii si nu al ratiunii. Plecand de la ade!arul ca ceea ce
este a0ecti! este si real St. Iupasco considera ca a0ecti!itatea este egala cu
a1solutul. Destinul istoric al omului este de a epui"a ideea de Dumne"eu si
indi0erent de este sau nu credincios cu Dumne"eu omul tre1uie sa ai1a o
relatie. Deci a cauta argumente pentru a crede este pana la urma ;a nu mai
crede sau a 0alsi0ica argumentele in scopul de a crede;.
Dumne"eu este transcendenti"area imanentei si imanenti"area
transcendentei.
Dumn"eu 0iind peste tot si nici intr/un loc a sti si a lupta pentru a/I gasi
e5prima dorinta de per0ectiune a omului !iata sa spirituala 0iind caracteri"ata
prin cautarea permanenta a desa!arsirii. 2mul constient de spiritul sau este o
0iinta este in esenta ceea ce cauta deoarece esenta 0iintei este constienti"area
limitelor omului si e0ortul de a depasi aceste limite.

(3

3ste indeo1ste cunoscut 0aptul ca pro1lemele 0undamentale pri!ind
e5istenta lumii si sensul ei cu cat sunt mai cercetate cu atat mai mult pro!oaca
spiritul si indeamna la o cautare adanca a ade!arului.
9n timp ce ,iserica propo!aduieste .de!arul re!elat de Dumne"eu stiinta
cauta cu mi)loace proprii ratiunii omenesti sa dea raspuns si solutii intre1arilor
lumii.
:re1uie sa preci"am de la 1un inceput ca intre religie si stiinta nu e+ista
opozitie( ci distinctie, Stiinta lamureste multe din tainele lumii dar initiati!a ei
este limitata pentru ca se spri)ina numai pe ratiune. Sau cunoasterea ade!arata
inseamna mult mai mult. Daca ratiunea nu ar 0i spri)inita de lucrarea Du7ului
S0ant poarta spre .de!ar ar ramane inc7isa. Stiinta ca sa inainte"e tot mai
mult in e0orturile ei ar tre1ui sa dea ratunii ceea ce in teologie se numeste
caldura dragostei si lumina credintei. Pe temeiul acesta cladeste ,iserica
in!ataturile sale care se adresea"a omului dandu/i acestuia incredintarea ca
prin iu1ire si credinta se poate inainta la in0init in cunoasterea lui Dumne"eu si
a creatiei Sale. 9n lumina acestui ade!ar stiinta de!ine o treapta importanta a
cunoasterii care il poate aduce pe omul !esnic cautator in apropierea
ade!aratelor raspunsuri. Din acest punct mintea omeneasca tre1uie sa/si
recunoasca neputinta si sa se lase calau"ita de lucrarea 7arului. %ercetand
amanuntit tainele !ietii omul de stiinta gaseste acelasi raspuns pe care
credinciosul simplu il stie de la 1un inceputK e5ista Dumne"eu4
.sta"i cu greu omul contemporan se mai poate smulge din determinismul
legilor si principiilor ce se impun pe masura ce e!oluea"a cunoasterea.
%restinismul cu ade!arat eli1erea"a omul de su1 ro1ia legilor lumii de aiciK cu
credinta intr/un Dumne"eu !esnic transcendent lumii create din nimic dupa
c7ipul lui Gristos care a trans0igurat in 3l omul si cosmosul.
9n sens teologic intelegem ca intre stiinta si religie e5ista un raport cel
putin sim1olic care asa"a cercetarea intre eloc!enta unor legi imanente si
inaltimea transcedentala a descoperirii dumne"eiesti cuprinsa in Scriptura si
:raditia ,isericii.
(4
Daca la temelia stiintei este ase"ata pornirea umanitatii spre a se desoperi
pe sine si materialitatea in care se mani0esta tainele ade!aratei cunoasteri
despre lume sunt re!elate in re0eratul S0intei Scripturi care spuneK ABiua #ilei
spune cuvant si noaptea noptii vesteste stiintaA CPs. 1+ 2D.
,iserica marturiseste si propo!aduieste ca Anumai la 6umne#eu sunt
ascunse toate visteriile intelepciunii si ale cunostinteiA C%oloseni 23D adica
nepretuita comoara a cunoasterii iar cel ce cercetea"a si pune in !aloare
comoara aceasta este carturarul inteleptK A6e aceea orice carturar cu
invatatura despre %mparatia Cerurilor este asemenea unui om gospodar care
scoate din vistieria sa noi si vec'iA C8atei 13 $2D.
Dupa in!atatura ,isericii toate insusirile spiritului omenesc ce se pot
mani0esta in domeniul stiinti0ic toate 0acultatile umane creatoare de cultura
sunt inspirate si calau"ite de puterea proniatoare a lui Dumne"eu. De aceea
omul tre1uie sa 0ie un nou .dam dupa c7ipul 8antuitorului a!and menirea de
a 0i cola1oratorul si continuatorul creatiei su1limand natura ce i/a 0ost
incredintata. 8asura in care omul intelege sa cola1ore"e la creatie da sens si
0inalitate operei sale.
Se poate a0irma pe 1una dreptate ca religio"itatea a constituit prima
moti!atie a cunoasterii si primul i"!or al culturii umane. %ultura se in0atisea"a
ca un 0enomen unitar si organic in care stiintele gandirea lucrarile se
contopesc 0ara a sterge trasaturile di0eritelor stiluriK ACultura bi#antina ca
&enomen istoric / spunea Nic7i0or %rainic / in&atisea#a unitatea distincta a
stilului ortodox a&irmat in toate ramurile de creatie ale spiritului rasaritean
de la cupola bisericilor pana la miniaturile manuscriselor si pana la genul
istoriogra&icA.
,iserica a culti!at de/a lungul timpului si a dat amploare di0eritelor arte
ar7itecturii mu"icii picturii... %a nici o alta 0orma de cultura crestina pictura
1i"antina este sim1olul plastic de proportii al intregii re!elatii date lumii prin
9sus Gristos. Pictura 1i"antina "ugra!este mai presus de documentul istoric
dogma ,isericii 2rtodo5e. Se intelege din pictura 1i"antina ca ,iserica noastra
este un ase"amant cosmic spiritual de pietate si cultura. Pe "idurile altarelor
noastre sunt uneori "ugra!iti Gomer Pitagora Socrate Plutar7 Platon
.ristotel Milon So0ocle. Pre"enta acestor intelepti ai lumii !ec7i in pictura
sacra a ,isericii noastre nu este o do!ada de ignoranta ci arata limpede ca
lumea pagana participa la nade)dea in !enirea 8antuitorului.
9n cultura pagana indeose1i in literatura si 0iloso0ie gasim multe idei
morale care se aproprie sensi1il de in!atatura crestina. Prima incercare sa!anta
de asimilare a culturii pagane in crestinism o 0ace %lement .le5andrinul care
declara ca 0iloso0ia greaca )oaca pentru antic7itate rolul Lec7iului :estament
de Acalau#a catre :ristosA. Mericitul .ugustin a deslusit in 0iloso0ia lui Platon
ideea de :reime. De asemenea 3use1iu de %e"areea descoprea la Platon
elemente ale doctrinei crestine. Austin 8artirul si Miloso0ul considera ca
Iogosul / Miul lui Dumne"eu / S/a re!elat in mod partial si 0iloso0ilor pagani
ca o lumina ase"ata in ratiunea 0iloso0ica.
($
9n!atatura pro0ana a 0ost asimilata de toti marii cugetatori crestini al
Rasaritului. Prin aceasta se arata atitudinea 2rtodo5iei 0ata de cultura !ec7e.
S0antul Lasile cel 8are in discursul despre educatia tinerilor spune ca orice
lumina naturala a spiritului omenesc care con0irma ade!arul 1inele si 0rumosul
/ re!elate de ,iserica / poate 0i socotita ca o lumina daruita de Dumne"eu spre
a lucra aupra 0apturii Sale.
Din gri)a prea mare de a nu pune in pericol puritatea credintei au aparut
in lume unele curente religioase care negau cultura pro0ana. S/a spus c7iar ca
A&iloso&ia nu este indispensabila si ca un crestin si &ara &iloso&ie stie ca
6umne#eu este Creatorul lumiiA. Dar S0intii Parinti precum =rigorie de
Na"ian" =rigorie de NHssa =rigore Palama 8a5im 8arturisitorul si 9oan
Damasc7in au pus in !aloare atat in latura gandirii mistice cat si in cea a
0ormularilor dogmatice / in0luenta culturii 0iloso0ice.
9n Rasarit ideea ca stiintele pro0ane sunt au5iliarele necesare :eologiei
era im1ratisata de scolile cate7etice antio7iene si ale5andrine. 9n
;Ge5aimeron; S0antul Lasile cel 8are 0ace apel la stiintele naturale la
cosmologie la antropologie si la gandirea aristotelica. S0antul 9oan Damasc7in
in capitolele cosmologice si antropologice din ;Dogmatica; sa utili"ea"a toate
datele stiintelor pro0ane ale timpului de la psi7ologie si medicina pana la
geogra0ie si astonomie. 35emplele pot continua.
:re1uie preci"at ca teoriile stiintelor sunt aplicate in :eologie numai in
plan omenesc a!and un rol sc7ematic si secundar.
9n Rasarit 2rtodo5ia s/a de"!oltat intr/o neintrerupta continuitate a
cugetarii. Pentru 2rtodo5ie / cum spun S0intii Parinti / Aratiunea omului e
tronul lui Dumnezeu in suflet -A. 2rtodo5ia este suprema intelepciune a !ietii
de comuniune si nu are ne!oie de )usti0icari rationale caci se )usti0ica prin
singurul .de!ar acela al intruparii )ert0ei si al rascumpararii sa!arsite in 9isus
Gristos.
Jna din marile in!inuiri ce se aduc catolicismului medie!al este
sangeroasa intoleranta cu care acesta s/a opus progresului stiinti0ic. 9nc7i"itia a
0ost indreptata impotri!a ereticilor / 7ulitori ai dogmelor religioase / dar si
impotri!a ereticilor 0ata de o dogma pretins stiinti0ica. .parentul con0lict
dintre religie si stiinta ale carui consecinte sunt incalcula1ile in cultura
moderna nu erau in realitate decat con0lictul dintre o in!ec7ita conceptie
;stiinti0ica; despre lume din care catolicismul isi 0acuse dogma naturala si
noua conceptie creationista intemeiata pe datele o1ser!atiei si ale
descoperirilor moderne. .ceste re"ultate noi nu atingeau cu nimic ade!arurile
de credinta dar ele stir1eau aristotelismul im1ratisat unilateral si e5clusi! de
,iserica %atolica. .sta"i insa catolicismul are cu totul alta atitudine 0ata de
progresul stiintei.
9n secolul nostru in ultimii $0 de ani su1 dictatul unei ideologii de clasa
oameni de stiinta / mai mult sau mai putin competenti / au incercat sa
compromita ,iserica si ade!arurile Re!elatiei dumne"eieisti propunand
di0erite teorii potri!nice credintei in Dumne"eu si 0ormuland critici la adresa
unora dintre minunile 1i1lice. 8ar5ismul si materialismul stiinti0ic si istoric au
((
contri1uit in cea mai mare masura la descrestinarea si atei"area societatii si
culturii moderne atragand adepti din randul scriitorilor si 0iloso0ilor
incitandu/i si incura)andu/i sa cree"e 0alsa dogma a unei stiinte atotputernice
capa1ile sa e5plice totul si sa inlocuiasca religia. Dar incercarea aceasta
dia1olica a dat gres im1oldul eli1erarii popoarelor de su1 tirania comunista
0iind tocmai credinta in Dumne"eu.
9deea ca religia si stiinta se e5clud ca optand pentru una tre1uie sa te
impotri!esti celeilalte este anulata de realitatea care ne arata ca numerosi
sa!anti au 0ost si sunt pro0und religiosi. %ei mai multi dintre ade!aratii
cercetatori au inteles ca 0ara credinta in Dumne"eu nu se poate do1andi
ade!arata cunoastere.
9n aceasta pri!inta .ntonin 3Hmieu a scris o 0oarte interesanta carte
despre ;%ontri1utia credinciosilor la progresele stiintei din !eacul V9V;. 9n ea
se demonstrea"a ca marii initiatori in matematica astronomie 0i"ica c7imie
medicina si altele adica in aproape toate stiintele e5acte sunt / dupa propriile
lor maturisiri / oameni credinciosi.
,iserica romaneasca dintotdeauna a aparat lim1a si cultura nationala a
incura)at mereu cercetarea si toate demersurile omului spre cunoastere. %ele
mai 1ogate 1i1lioteci s/au pastrat in manastiri si in 1iserici ca marturie a
continuitatii neamului nostru in acest spatiu cultural est/european si a dragostei
poporului roman pentru stiinta.
2 importanta contri1utie la cercetarea stiinti0ica in domeniul !ast si
pasionant al :eologiei au adus/o in !remurile noastre ierar7i si teologi romani
de prestigiu precum 8itropolitul .ntonie Plamadeala 8itropolitul Nestor
Lornicescu 8itropolitul Nicolae %orneanu .r7iepiscopul ,artolomeu
.nania 3piscopul 3milian ,irdas Parintele !rednic de pomenire Dumitru
Staniloae si alti renumiti pro0esori de :eologie ortodo5a. .cademia Romana
are in sanul ei oameni ai ,isericii ierar7i si clerici care sporesc prestigiul
culturii nationale. Studenti si doctoran"i din partea ,isericii sunt trimisi anual
in strainatate pentru speciali"are si pentru studii apro0undate.
35ista un e0ort permanent al slu)itorilor ,isericii de a adanci tainele
cunoasterii si de a studia necontenit. S/au in0iintat de/a lungul !remii in
,iserica di0erite institutii de cultura care au do1andit 0aima incontesta1ila intre
institutiile pro0ane / 0acultati de teologie seminarii scoli teologice s.a. 9ar
pentru a putea !indeca ranile trecutului si pentru a re!igora spiritul national
crestin ortodo5 in scoala romaneasca religia sta la loc de cinste alaturi de toate
stiintele e5acte. 35ista numeroase re!iste teologice cu studii si articole de
specialitate ce im1ogatesc "estrea culturala a ,isericii intemeiata pe
in!ataturile S0intilor Parinti care au 0acut din Teologie . ade&arata stiinta,
Iumina naturala a ratiunii se pune in slu)1a Re!elatiei supranaturale si
asa"a din nou in armonie religia si stiinta in!ra)1ite pana mai ieri de ignoranta
si rea credinta.
2rtodo5ia noastra 0ace e0orturi pentru a diminua ideea de con0lict intre
religie si stiinta. 9storia nu cunoaste prigoana ortodo5a impotri!a stiintei.
%on!insa ca ade!arul re!elat ramane de/a pururi nesc7im1at ,iserica
('
2rtodo5a stie ca cercetarea stiinti0ica in continua redimensionare !a a)unge la
noi si noi descoperiri naturale ce nu !or 0i potri!nice nicicand Re!elatiei
supranaturale de !reme ce acelasi Du7 dumne"eiesc lucrea"a in lumea toata
du7ul luminarii si al cunostintei.
Ia ani!ersarea a o )umatate de secol de e5istenta re!ista NeF Scientist
&ntrea1a '0 de ilustri oameni de stiinta Cprintre care Premii No1elD care ar
putea 0i marile e!enimente ale urmatorilor $0 de ani. Raspunsurile se grupea"a
&n 0inal &n )urul a cinci teme 0undamentale Csi 0ara sa ma tem de cu!inte
tul1uratoareD pe care le redau cu normalul semn de &ntre1are la s06rsitK
1. Lom descoperi ca nu suntem singuri &n Jni!ers*
2. Lom desci0ra 1a"ele 0i"iologice ale constiintei*
3. Lom a)unge ca o acti!itate de rutina la implantarea de memorii
0alse &n mintile noaste*
4. Lom &ncepe sa e!oluam &n noi directii*
$. Lor a)unge 0i"icienii sa ela1ore"e o >:eorie Minala? C:7eorH o0
3!erHt7ingD a Jni!ersului*
Ne putem astepta la oricare dintre acestea si la mult mai multe lucruri O
unele pe care ni le imaginam unele pe care nu ni le imaginam altele &n 0ine
pe care nici nu stim ca ni le/am putea imagina. Iectia ultimilor $0 de ani
spune NeF Scientist de la in!entarea 9nternetului la desci0rarea =enomului
Jman ne o1liga sa ne g6ndim ca aceasta ultima posi1ilitate tre1uie luata 0oarte
serios &n consideratie... Si atunci re!enind la >e!enimentul momentului? !a
a0ecta si daca da cum !a a0ecta posi1ila disparitie a uneia dintre religiile
planetare ma)ore e!olutia !iitoare a g6ndirii omenesti si a stiintei care este
produsul acesteia* 35ista riscul ca stiinta sa &ncete"e a mai 0i o sursa de
spiritualitate* La aparea >altce!a? &n loc* Sau poate Stiinta este dis)uncta de
spiritualitate...
%a de 0iecare data Stiinta si :e7nica nu !a 0urni"ea"a un raspuns O nici
macar nu !i/l sugerea"a. La o0erim &n sc7im1 g6ndurile lui %arl Sagan si ale
altor doi oameni 0oarte di0eriti de el dar am6ndoi cu un acces care noua de
cele mai multe ori nu ne este dat &n acest teritoriu e5clusi! &n care din
cunoastere indi0erent &n ce 0orma si pe ce cale o do16ndim se naste
spiritualitatea. Re"er!ati/!a c6te!a clipe pentru a/i citi. Leti !edea c6t de multe
lucruri pot 0i >trans0erate? &ntre stiinta si religie aproape 0ara sa se o1ser!e si
de 0iecare data &n 1ene0iciul am6ndoura. Si al nostru.
(+
Primul este .l1ert 3instein si apartine primei )umatati a secolului 20. Nu
a scris niciun 0el de literatura O a scris doar articole si a tinut con0erinte de
0i"ica. %elalalt apartine celei de a doua )umatati a secolului al VL99/lea Ceste
deci contemporan cu NeFton O s/a nascut cu doi ani &naintea luiD si se numeste
8iguel de 8olinos. Lor1ele oricui ar 0i nepotri!ite pentru a/i comenta. Pentru
ca cei trei ne desc7id mai multe cai pe care putem porni &n aceasta 0ormida1ila
calatorie &napoi spre noi &nsine O daca a!em cura)ul de a o 0ace. 2 calatorie pe
parcursul careia dupa ce ne/am con0runtat cu ceea ce se a0la &ntre Pam6nt si
Stele a!em &nca destul timp pentru a ne pune c6te!a &ntre1ariK
C06E 7869E4 6:0"
Miecare dintre noi este o minuscula 0iinta careia i se permite sa se miste pe
pielea e5terioara a uneia dintre planetele mici timp de c6te!a "eci de rotatii &n
)urul unei stele locale# 2rganismele cu !iata cea mai lunga de pe Pam6nt
re"ista cam o milionime din !6rsta planetei noastre. 2 1acterie traieste o
sutime de trilionime din acest timp. <n 0elul acesta e!ident ca organismele
indi!iduale nu !ad nimic din imaginea generala / continente clima e!olutie.
.1ia daca au pus piciorul pe scena !ietii si sunt imediat maturate de pe ea O
ieri un strop de sam6nta cum scria &mparatul 8arcus .urelius m6ine o m6na
de cenusa. Daca Pam6ntul ar a!ea aceeasi !6rsta ca un om un organism tipic s/
ar naste ar trai si ar muri &n sclipirea unei singure secunde. Suntem creaturi
e0emere de tran"itie 0ulgi de "apada ca"uti peste 0ocul Pam6ntului. %a
a)ungem sa &ntelegem c7iar si o parte ne&nsemnata din originea noastra este
unul dintre marile trium0uri ale intuitiei si cura)ului omenesc.
#Jnui cimpan"eu domesticit LiNi GaHes i s/au dat doua seturi de
0otogra0ii unele de oameni altele de alte 0iinte dupa care i s/a mai dat un alte
set de 0otogra0ii si a 0ost in!itata sa le &mparta pe una din cele doua categorii. .
0acut lucrul acesta per0ect cu o singura mica e5ceptieK 0otogra0ia &n care aparea
ea &nsasi a ase"at/o &mpreuna cu cele ale oamenilor.
CE 7E460;0C<90E <RE 790069<"
Nu ar 0i di0icil sa se a)unga la un acord pri!ind ceea ce &ntelegem prin
stiinta. Stiinta este preocuparea !ec7e de secole de a str6nge la un loc cu
a)utorul unei g6ndiri sistematice 0enomenele percepti1ile din aceasta lume &ntr/
o imagine c6t se poate de cuprin"atoare Ct7oroug7goingD. <ntr/o e5primare
cura)oasa este o &ncercare de reconstructie posterioara a e5istentei prin
procesul de conceptuali"are. Dar daca ma &ntre1 ce este religia nu &mi pot
imagina la 0el de usor un raspuns. Si c7iar dupa ce as gasi un raspuns care sa
ma satis0aca pe mine &ntr/un anume moment sunt totusi con!ins ca nu !oi
putea niciodata &n nicio &mpre)urare sa str6ng la un loc c7iar si &n cea mai mica
masura g6ndurile tuturor celor care au luat &n mod serios &n consideratie
aceasta pro1lema.
C84 189E4 <;2< C=9E CE>< /E71RE >0<9< 6:<79R< "
:oate religiile artele si stiintele sunt ramuri ale unui aceluiasi copac.
:oate aceste aspiratii sunt &ndreptate spre &nno1ilarea !ietii omului ridic6nd/o
(-
din s0era simplei e5istente 0i"ice si conduc6ndu/l pe indi!id spre li1ertate. Nu
este o simpla &nt6mplare 0aptul ca cele mai !ec7i uni!ersitati ale noastre s/au
de"!oltat din scoli 1isericesti CclericalD. .t6t 1isericile c6t si uni!ersitatile O
at6ta !reme c6t traiesc &n spiritul ade!aratei lor meniri / ser!esc la &nno1ilarea
indi!idului. 3le cauta sa/si &ndeplineasca aceasta importanta sarcina prin
rasp6ndirea &ntelegerii morale si culturale renunt6nd la 0olosirea 0ortei 1rute.
Jnitatea esentiala a institutiilor eclesiastice si seculare a 0ost pierduta &n
secolul al 1-/lea p6na la ni!elul unei ostilitati 0ara sens. Si totusi nu a e5istat
niciodata !reo &ndoiala pri!ind na"uinta pentru cultura. Nimeni nu s/a &ndoit de
sacralitatea scopului. 8odul de actiune a 0ost cel disputat.

>0<9< % 86 704128 C8>=69 ;:R4<9 /06 C06C0 209ERE
,iologia seamana mai mult cu ling!istica si istoria dec6t cu 0i"ica si
c7imia ... Sigur ati putea spune ca acolo unde su1iectul este simplu ca &n
0i"ica putem gasi legile de 1a"a si sa le aplicam peste tot &n Jni!ers@ dar acolo
unde su1iectul este di0icil ca &n ling!istica istorie si 1iologie pot e5ista legi
care gu!ernea"a Natura dar inteligenta noastra poate 0i prea sla1a pentru a le
recunoaste pre"enta O mai ales daca o1iectul de studiu este comple5 si 7aotic
e5trem de sensi1il la niste conditii initiale &ndepartate si inaccesi1ile. Si asa
a)ungem sa in!entam 0ormulari despre >realitatea contingenta? su1 care sa ne
ascundem ignoranta. .r putea e5ista un anume ade!ar &n acest punct de !edere
dar nu &ntregul ade!ar pentru ca istoria si 1iologia &si amintesc &ntr/un 0el &n
care 0i"ica nu o 0ace. 2amenii au &n comun o cultura &si amintesc si actionea"a
asupra a ceea ce au &n!atat. Liata a reprodus adaptarile generatiilor precedente
si retine sec!ente 0unctionale de .DN care se e5tind miliarde de ani &napoi &n
trecut. <ntelegem destul din 1iologie si istorie pentru a recunoaste pronuntata
componenta sto7astica accidentele conser!ate de o reproducere de &nalta
0idelitate.
/E71RE 7E460;0C<90< 7E6904E698280 RE20?0:7...
%um poate 0i comunicat sentimentul religios cosmic de la o persoana la
alta daca el nu duce la o notiune 1ine de0inita de Dumne"eu si la o teologie*
Dupa parerea mea este 0unctia cea mai importanta a artei si a stiintei aceea de
a tre"i acest sentiment si de a/l mentine !iu &n cei care sunt recepti!i la el.
.)ungem ast0el la o conceptie pri!ind relatia &ntre stiinta si religie 0oarte
di0erita de cea o1isnuita. %onsider6nd acest su1iect din perspecti!a istorica
esti &nclinat sa pri!esti stiinta si religia ca ireconcilia1il antagonice si aceasta
dintr/un moti! e5trem de e!ident. 2mul care este total con!ins de actiunea
uni!ersala a legii cau"alitatii nu poate nici pentru o clipa sa accepte ideea unei
0iinte care inter!ine &n des0asurarea e!enimentelor O cu conditia 1ine &nteles
sa ia e0ecti! &n serios ipote"a cau"alitatii. 3l nu gaseste nicio utilitate pentru
religia 0ricii si una la 0el de mica pentru religia morala sau sociala. Jn
Dumne"eu care rasplateste si pedepseste este de neconceput pentru el pentru
simplul moti! ca actiunile omenesti sunt determinate de necesitate e5terna si
interna ast0el &nc6t oc7iului lui Dumne"eu nu i se poate atri1ui o
'0
responsa1ilitate e5act la 0el cum un o1iect ne&nsu0letit nu poate 0i 0acut
responsa1il pentru miscarile la care este supus. Stiinta a 0ost ast0el &ncarcata cu
o moralitate care o su1minea"a dar acest lucru este nedrept. %omportarea etica
a unui om ar tre1uie sa 0ie 1a"ata e0ecti! pe simpatie educatie si relatii si
necesitati sociale@ nicio 1a"a religioasa nu este necesara. 2mul s/ar a0la &ntr/
ade!ar &ntr/o conditie precara daca ar tre1ui sa 0ie restrictionat CrestrainedD prin
0rica de pedeapsa si speranta &ntr/o rasplata dupa moarte.
3ste deci usor de &nteles de ce 1isericile au atacat totdeauna stiinta si i/au
persecutat pe cei care i s/au dedicat. Pe de alta parte consider ca sentimentul
religios cosmic este moti!ul cel mai puternic si mai no1il pentru cercetarea
stiinti0ica. Doar cei ce reali"ea"a e0orturile imense si mai presus de orice
de!otamentul 0ara de care operele de pionierat &n stiinta teoretica nu pot 0i
&mplinite sunt capa1ili sa reali"e"e intensitatea emotiei unice din care se poate
naste o asemenea lucrare oric6t de &ndepartata ar 0i ea de realitatile imediate
ale !ietii. %6t de pro0unda con!ingere &n rationalitatea Jni!ersului si c6t de
mare dorinta de a &ntelege c7iar si o palida re0le5ie a mintii re!elate &n aceasta
lume tre1uie sa 0i e5istat &n Bepler si NeFton pentru ca ei sa/si petreaca ani de
munca solitara desc6lcind principiile mecanicii ceresti4 %ei a caror
0amiliari"are cu cercetarea stiinti0ica pro!ine &n primul r6nd din re"ultatele
practice ale acesteia usor a)ung la o idee complet 0alsa despre mentalitatea
oamenilor care &ncon)urati de o lume sceptica au aratat drumul spiritelor
&nrudite rasp6ndite &nsa peste tot &n lume si de/a lungul secolelor. Doar cel care
si/a dedicat !iata unor teluri asemanatoare &si poate 0ace o imagine !ie a ceea
ce i/a inspirat pe acesti oameni si le/a dat puterea de a ram6ne 0ideli scopurilor
lor &n ciuda unor esecuri 0ara numar. Sentimentul religios cosmic este cel care
&i da omului o asemenea putere. Jn contemporan a spus si nu 0ara dreptate ca
&n aceasta epoca a noastra materialista cei ce lucrea"a serios &n domeniul
stiintei sunt singurii oameni pro0und religiosi.
.cum c7iar daca lumea religiei si cea a stiintei &n sine sunt clar delimitate
&ntre ele &ntre cele doua e5ista totusi puternice relatii si dependente reciproce.
Desi religia este cea care sta1ileste scopul ea a &n!atat totusi de la stiinta &n
sensul cel mai larg al cu!6ntului care sunt mi)loacele care !or contri1ui la
reali"area scopurilor pe care si le/a propus. Dar stiinta poate 0i creata doar de
cei care sunt pro0und patrunsi de aspiratia catre ade!ar si &ntelegere. Sursa
acestor sentimente se a0la totusi &n s0era religiei. .cesteia &i apartine si
credinta &n posi1ilitatea ca reglementarile !ala1ile pentru lumea e5istentei sa
0ie rationale adica de &nteles pentru ratiune. Nu pot concepe un om de stiinta
autentic 0ara aceasta credinta pro0unda. Situatia poate 0i e5primata printr/o
imagineK stiinta 0ara religie este sc7ioapa religia 0ara stiinta este oar1a.
....70 2< CEE< CE )67E<46< /846E@E8...
%u!6ntul >Dumne"eu? &nseamna at6t de multe lucruri pentru at6t de multi
oameni &nc6t Ccelor care ma &ntrea1a >cre"i &n Dumne"eu?D raspund adeseori
&ntre16ndu/l pe cel care ma &ntrea1a ce &ntelege el prin Dumne"eu. Spre
surprinderea mea acest raspuns este de cele mai multe ori considerat ca
'1
neasteptat sau ca pun6ndu/i &n &ncurcaturaK >Pai stiti Dumne"eu. :oata lumea
stie cine este Dumne"eu.?. SauK >Pai un 0el de 0orta care este mai puternica
dec6t noi si care e5ista peste tot &n Jni!ers.?. 35ista multe asemenea 0orte. Jna
dintre ele se numeste gra!itatie si nu este de prea multe ori identi0icata cu
Dumne"eu. Si nu toata lumea stie ce se &ntelege prin >Dumne"eu?. %a noi
credem sau nu &n Dumne"eu depinde 0oarte mult de ceea ce &ntelegem prin
>Dumne"eu?. %on!ingerea mea pro0unda este ca daca un Dumne"eu de 0elul
celui traditional e5ista atunci curio"itatea si inteligenta noastra sunt &n"estrate
cu un ast0el de Dumne"eu. Daca am &nlatura pasiunea noastra de a e5plora
Jni!ersul si pe noi &nsine ar &nsemna sa 0im lipsiti de recunostinta pentru un
asemenea dar Csi incapa1ili sa procedam la o asemenea acti!itateD. Pe de alta
parte daca un asemenea Dumne"eu traditional nu e5ista curio"itatea si
inteligenta noastra sunt uneltele esentiale cu care sa ne asiguram
supra!ietuirea. <n oricare din aceste ca"uri &ntreprinderea cunoasterii este
consistenta at6t cu stiinta c6t si cu religia si este esentiala pentru 1unastarea
speciei umane.
)69E2E1C086E< /0>06<
<ntelepciunea di!ina este o cunoastere intelectuala si inspirata a
per0ectiunilor di!ine si a lucrurilor eterne care ar tre1ui sa se numeasca mai
cur6nd contemplare dec6t speculare. Stiinta este do16ndita si generea"a
cunoasterea Naturii. <ntelepciunea este inspirata si generea"a cunoasterea
1unatatii di!ine. Prima !rea sa cunoasca ceea ce se poate cuprinde &ntin"6nd
m6na 0ara munca si sudoare@ cea de a doua &si doreste sa ignore ceea ce
cunoaste si tocmai prin aceasta cuprinde totul.
9E074 70 <9E074 % C:6;R869<RE< 82904<
.ceia care 0ormulea"a &ntre1ari pri!ind ipote"a e5istentei lui Dumne"eu si
ipote"a e5istentei su0letului nu sunt &n niciun ca" cu totii atei. Jn ateu este
cine!a care este sigur ca Dumne"eu nu e5ista cine!a care detine do!e"i
"dro1itoare &mpotri!a e5istentei lui Dumne"eu. 3u nu cunosc asemenea
ipote"e "dro1itoare. Pentru ca Dumne"eu poate 0i asociat cu timpurile si
locurile cele mai &ndepartate si cu cau"ele ultime ar tre1ui sa stim cu mult mai
mult despre Jni!ers dec6t stim acum pentru a 0i siguri ca Dumne"eu nu e5ista.
. 0i siguri de e5istenta lui Dumne"eu si a 0i siguri de non/e5istenta lui
Dumne"eu mi se par mie a 0i limitele indiscuta1ile ale unui su1iect at6t de
1ra"dat de &ndoieli si de nesiguranta &nc6t sa ne inspire e0ecti! 0oarte putina
&ncredere. 2 larga !arietate de po"itii intermediare pare accepta1ila si tin6nd
seama de enormele energii emotionale cu care este in!estit su1iectul o minte
dispusa la &ntre1ari cura)oasa si desc7isa pare a 0i mi)locul esential pentru a
reduce domeniul ignorantei noastre colecti!e asupra su1iectului e5istentei lui
Dumne"eu.
'2

.partinem noi oamenii cu
ade!arat acestui uni!ers* .m 0ost
oare ;destinati; sa traim aici* Suntem
0iinte in"estrate nu numai cu !iata ci
si cu un inalt grad de ;ratiune;. 9nsa
intr/un uni!ers ce pare a 0i in cea mai
mare parte irational O ratiunea
noastra nu ne instrainea"a cum!a de
el* %um se pot incadra in ta1loul
general al naturii cum il cunoastem
din stiinta niste 0iinte in"estrate cu ratiune si constiinta de sine* Dar oare
c7iar ne incadram noi oamenii in acest ta1lou*
8ai direct aceasta intre1are ar suna ast0elK ;Ratiunea; e intr/ade!ar o
parte a naturii sau e doar o calitate care ne deose1este de uni!ersul material*
:ermenul ;ratiune; poate desemna o multime de lucruriK capacitatea de a
e5perimenta gandi )udeca re0lecta calcula plani0ica intelege etc. :oate
aceste trasaturi sunt a1solut rele!ante dar inseamna inainte de toate
capacitatea noastra de a intelege )udeca si decide. Din acest punct de !edere
este ratiunea un 0apt natural* Repre"inta ea de"!oltarea unui potential pre"ent
in natura dintotdeauna* Sau e o doar o realitate pur spirituala co1orata in
lumea materiala dintr/o s0era supranaturala cum sustin anumite mituri religii
si 0iloso0ii traditionale* %onstiinta umana e un accident a1surd ce pertur1a
pentru un moment linistea eterna a cosmosului* Sau e pur si simplu o
proprietate de adaptare descoperita intamplator intr/o e!olutie 0ara scop
pentru a permite speciei noastre sa indure o lume ostila ei* Sau dimpotri!a
poate ca c7iar e!olutia ratiunii repre"inta scopul acestui uni!ers.
9n general traditiile religioase cred ca acest cosmos este modelat de ce!a
asemanator unei ;Ratiuni; transcendente. 9n cercurile religioase pro0etice
uni!ersul e e5presia unei ;intelepciuni; !esnice sau implinirea unei ;Li"iuni;
di!ine. 9n ,i1lie si in %oran creatia este reali"ata prin ;%u!antul; lui
'3
Dumne"eu in !reme ce in gandirea platonica ce a in0luentat de asemenea
0oarte mult teologia apuseana cosmosul e re0lectarea ;9deilor; eterne.
.tat timp cat cosmosul a 0ost considerat e5presie a inteligentei di!ine s/a
putut a0irma si ca mintile noastre marginite ;apartin; acestui uni!ers. Desigur
teismul traditional sugerea"a ca ade!aratul nostru camin se a0la in alta parte
dar cel putin recunostea 0aptul ca apartinem acestui spatiu in timpul !oia)ului
nostru pamantean. Pe de alta parte stiinta moderna unul dintre cele mai
uimitoare produse care au i"!orat !reodata din mintea omeneasca considera
ciudat 0aptul ca ratiunea si/a 0acut aparitia tocmai aici. 8ateria ar 0i putut sa
e5iste la 0el de 1ine la in0init si c7iar pentru !esnicie 0ara sa 0i e5istat in
acelasi timp si !reo urma de ratiune. Se pare ca 0iintele ganditoare au 0ost
aparent a1sente din uni!ers@ timp de miliarde de ani nu a e5istat gandire pana
ce luminita constiintei umane a inceput sa palpaie nesigura in intunericul
cosmic. %um cred cei mai mari oameni de stiinta numai dupa epoci intregi de
)oaca a determinismului 0i"ic si a sansei oar1e materia a dat nastere in cele din
urma cu multa di0icultate ratiunii.
%el putin pana nu demult materia parea ostila sau macar indi0erenta 0ata
de ratiune. Stiinta ne/a in!atat ca numai indepartandu/se de la alunecarea sa
entropica catre inconstienta 0inala uni!ersul accepta pentru o clipa orice
0orma inteligenta de e5istenta. Stiinta nu a o0erit nici o alternati!a acestui
uni!ers lipsit in esenta de ratiune. 3a a descris ratiunea umana ca pe o simpla
anomalie ca pe un in!adator strain si a1surd.
:otusi un nou set remarca1il de idei stiinti0ice a inceput sa tul1ure de
curand aceasta imagine a unui uni!ers in general irational. 3ste curios 0aptul ca
un numar mare de oameni de stiinta accepta din nou ideea ca ratiunea ar putea
0i un aspect 0undamental al naturii si nu un simplu produs accidental al unei
e!olutii inconstiente. .proape impotri!a !ointei lor acesti oameni de stiinta
trans0orma asta"i ratiunea intr/o parte integranta a imaginii lor despre uni!ers.
9ronia este ca 0i"ica stiinta care mai inainte e5cludea total ratiunea din
uni!ers preia acum initiati!a in a 0ace e5act contrariul.
3!enimentele au luat aceasta intorsatura ciudata dupa nasterea teoriei
relati!itatii si a 0i"icii cuantice. 3instein a aratat ca in 0iecare cadru 0i"ic
independent !ite"a luminii e intotdeauna aceeasi dar ca un e!eniment
inregistrat la un moment dat de catre un o1ser!ator intr/un sistem inertial nu ar
tre1ui sa 0ie perceput neaparat simultan de un alt o1ser!ator a0lat in alt cadru.
%alculele sale uimitoare l/au dus pe 3instein la conclu"ia ca nu e5ista o
simultaneitate a1soluta in uni!ers. 9n descrierea e!enimentelor 0i"ice situarea
o1ser!atorului poate conduce la o di0erenta reala. 8intea o1ser!atorului se
im1ina mult mai intim cu materia spatiul si timpul decat se credea pana acum.
3a nu mai pluteste unde!a in a0ara cosmosului cum s/a intamplat de cand a
0ost alungata prin dualismul lui Descartes din lumea 0i"ica si e din nou un
cetatean respecta1il al naturii insasi.
Stiinta lui 3instein l/a 0acut pe astronomul .rt7ur 3ddington sa remarce
nu 0ara o oarecare e5agerare ca noua imagine despre uni!ers a teoriei
relati!itatii are implicatii teologice deoarece daca propria noastra
'4
su1iecti!itate se intrepatrunde atat de mult cu lumea o1iecti!a la 0el de usor s/
ar strecura neo1ser!ata o ;8inte; transcendenta in cosmos.
Ia 0el de entu"iasmat a 0ost si 3ddington de implicatiile mecanicii
cuantice deoarece se pare ca si aici pre"enta unui o1ser!ator e insepara1ila de
descrierea stiinti0ica a realitatii cosmice. Maimosul ;principiu al incertitudinii;
al lui Eerner Geinsen1erg sugera ca nu putem masura cu e5actitate po"itia si
!ite"a unui 0oton sau a unui electron. %7iar actul prin care o1ser!am starea sau
acti!itatea unei particule su1atomice adauga mereu o con0u"ie la impresia pe
care o a!em despre ea. Repetam inca o data ca modul in care natura este
receptata de stiinta nu poate 0i detasat de e5istenta mentala a o1ser!atorului.
2amenii de stiinta 1anuiesc ca in 0i"ica cuantica si in teoria relati!itatii
su1iectul care o1ser!a este insepara1il din punct de !edere 0i"ic de lumea
o1ser!ata. Ratiunea a de!enit un aspect esential al imaginii stiinti0ice a naturii
incetand sa mai 0ie o simpla intrusa.
Jnii oameni de stiinta 0ormulea"a a"i ipote"e si mai surprin"atoare asupra
moti!ului pentru care ratiunea ar putea 0i parte intrinseca a cosmosului. %reste
1anuiala ca ratiunea se impletea de)a su1til c7iar cu primele etape ale istoriei
cosmice. Desi este o idee ce ar putea 0i greu acceptata de catre oamenii de
stiinta traditionalisti se pare ca posi1ilitatea e!olutiei ratiunii ar 0i putut 0i un
0actor in modelarea cosmosului c7iar incepand cu 1ig 1ang. Daca aceasta
speculatie se do!edeste a 0i corecta ea !a repre"enta cea mai surprin"atoare
rasturnare de e!enimente din istoria stiintei.
3ste oare posi1il ca 0i"ica pe care Ste!en Eein1erg o considera cea mai
impersonala dintre stiinte sa sugere"e a"i ca materia nu poate e5ista
independent de realitatea mintilor oamenilor* 8ai multi 0i"icieni se )oaca c7iar
cu aceasta ipote"a a0irmand ca proprietati 0undamentale ale naturii cum ar 0i
0orta gra!itatiei si ritmul e5pansiunii comice au o legatura mai mare cu
e5istenta gandirii decat s/a presupus !reodata. Sa aruncam o pri!ire asupra
1a"elor acestei idei atat de pro!ocatoare.
.tat NeFton cat si 3instein au 0ormulat teorii ale gra!itatiei dar nici unul
din ei nu a reusit sa spuna de ce gra!itatia are e5act cantitatea de 0orta de
cuplare pe care o implica. Ia 0el 3dFin Gu11le a aratat ca uni!ersul este in
e5pansiune si ca gala5iile se indepartea"a una de cealalta cu o !ite"a direct
proportionala cu distantele ce le separa@ el n/a aratat totusi de ce ;constanta
Gu11le; ritmul de e5pansiune al uni!ersului are !ite"a pe care o are. %u toate
acestea stim ca Gu11le si constantele gra!itationale tre1uiau sa 0ie ceea ce
sunt daca uni!ersul tre1uia sa e!ite sau o pra1usire prea timpurie sau o
e!olutie prea rapida pentru a permite 0ormarea stelelor si gala5iilor. Dar de ce
uni!ersul are e5act ec7ili1rul care sa/i permita 0ormarea stelelor si gala5iilor*
2amenii de stiinta care s/au multumit atata !reme sa raspunda la intre1arile
simple care incep cu ;in ce 0el; nu mai pot e!ita complet aceste intre1ari care
incep cu ;de ce;.
'$
9nainte de a cauta un posi1il
raspuns sa anali"am alte cate!a
aspecte inrudite. De e5emplu
astronomii au calculat ca e5ista
apro5imati! 1022 stele in
uni!ersul o1ser!a1il. Dar de ce sa
nu 0i 0ost de a)uns doar 1011 stele
si el un numar impresionant* %are
este moti!ul e5act pentru care
a!em acest uni!ers atat de urias si
atat de !ec7i* %u siguranta ca din punctul de !edere al 0i"icii si al astronomiei
un uni!ers mai mic si cu o !iata mai scurta ar 0i 0ost per0ect accepta1il.
2amenii de stiinta presupun a"i ca uni!ersul a a!ut ne!oie numai de e5act
aceasta cantitate de materie anume densitatea sa reala tre1uie sa 0ie 0oarte
apropiata de densitatea sa critica pentru a nu se pra1usi in el insusi prea
de!reme sau pentru a nu se e5tinde prea rapid ast0el incat sa poata aparea !iata
si gandirea. 35ista oare !reo legatura intre densitatea uni!ersului si e5istenta
0iintelor !ii si ganditoare*
Si mai sunt inca multe alte enigme. De e5emplu daca anali"am 0i"ica
particulelor o1ser!am ca nucleele atomilor sunt de apro5imati! doua mii de
ori mai mari decat masa unui electron. De ce nu de o mie sau de trei mii de
ori* Din punctul de !edere al 0i"icii nu e5ista un moti! clar pentru ca aceste
!alori sa nu 0i 0ost altele. Prin urmare de ce sunt ele cele care sunt si nu altele*
Stim doar ca daca raportul dintre masa electronului si cea a protonului ar
0i 0ost numai in0im mai putin di0erita nu ar 0i mai e5istat atomii de 7idrogen.
9ar daca nu ar 0i e5istat atomii de 7idrogen elementele c7imice grele cum ar 0i
car1onul o5igenul si nitrogenul nu ar 0i 0ost niciodata create in cuptoarele
stelare alcatuite din 7idrogen si 7eliu. 9ar daca nu ar 0i e5istat elemente grele
nu ar 0i putut e5ista nici !iata si nici ratiune am1ele necesitand elementele
grele Cin special car1onD pentru a e5ista. Si totusi ce anume a ;decis; in
primele momente ale uni!ersului ca proportia dintre masa protonului si cea a
electronului sa 0ie e5act aceea care sa permita 0ormarea 7idrogenului O si in
0inal a !ietii si a gandirii* 3ste totul numai re"ultatul intamplarii oar1e sau al
necesitatii impersonale*
35ista oare un ;principiu; care ar putea da un raspuns clar si concludent
tuturor acestor intre1ari* 35ista cu ade!arat o modalitate de a raspunde tuturor
intre1arilor in acelasi timp* Stim ca oamenii de stiinta cauta e5plicatii care pot
re"ol!a o multime de pro1leme intr/un mod cat mai direct posi1il. 3i isi pun
toata pasiunea pentru a gasi solutii simple si elegante pentru intre1ari care sunt
la inceput 0oarte complicate si cauta 0ormule clare care sa raspunda simultan
unei mari !arietati de pro1leme printr/o singura mane!ra eleganta a mintii. Si
cu cat principiul e5plicati! este mai simplu cu atat el de!ine mai atragator.
Jn e5emplu este %opernic care cu modelul unui sistem planetar
7eliocentric a des0acut enormul nod de pro1leme astronomice re"ultate ca
urmare a secole intregi de atasament 0ata de un uni!ers geocentric. 8ai recent
'(
teoria e!olutiei a inlaturat la prima !edere multe pro1leme aparent 0ara nici o
legatura ridicate de geologia paleontologia si 1iologia predarFinista care
presupuneau ca lumea este statica si nu 0oarte !ec7e. :7omas Gu5leH a 0ost
atat de impresionat de modeluul elegant dat de e5plicatiile teoriei lui DarFin
incat se spune ca ar 0i a0irmatK ;%e prost am 0ost sa nu ma 0i gandit eu la asa
ce!a;. ."i unii 0i"icieni spera sa o1tina o e5plicatie completa a intregului
uni!ers 0i"ic o ;:eorie a 9ntregului; care sa 0ie atat de simpla incat sa poata 0i
inscriptionata pe un tricou. Prin urmare nu e deloc surprin"ator ca oamenii de
stiinta cauta un principiu simplu care sa poata e5plica imediat toate trasaturile
speci0ice din micros0era astronomiei si micros0era 0i"icii particulelor. %autarea
unei solutii simple care sa poata raspunde mai multor intre1ari intr/o secunda
pare sa 0ie un procedeu sanatos. %7iar daca o ast0el de solutie nu poate 0i
testata imediat !a atrage totusi atentia oamenilor de stiinta pentru ca orice
idee O ce promite sa re"ol!e o multitudine de enigme stiinti0ice di0icile atat de
direct O merita o e5aminare atenta c7iar daca pentru moment re"ista
0alsi0icarii.
Si totusi de ce conditiile initiale si constantele 0undamentale sunt 0i5ate
asa cum le stim* De ce e5ista atatea stele* De ce uni!ersul este atat de mare si
de !ec7i* De ce se e5tinde in acest ritm* De ce are aceasta densitate* De ce
0orta gra!itatiei e constant aceeasi de la un capat la altul al uni!ersului* Pe
scurt de ce are uni!ersul aceasta con0iguratie*
Raspunsul cu care se )oaca oamenii de stiinta acum este din nou ratiunea.
35istenta ratiunii 0ace materia ceea ce este. %7eia intregii naturi si istorii a
materiei este ratiunea.
2 0orma importanta pe care o im1raca asta"i acest tip de ;e5plicatie; este
principiul antropic. Deri!at din cu!antul grec ant7ropos care inseamna om
principiul antropic sustine ca intregul cosmos a 0ost alcatuit c7iar de la
inceputurile sale in asa 0el incat sa permita e!entuala e5istenta a indi!i"ilor
in"estrati cu ratiune. .ceasta e5plicatie a0irma ce!a de la sine inteles pentru
ca din moment ce ne a0lam aici uni!ersul tre1uie sa 0i 0ost ;alcatuit; ast0el
incat sa 0aca posi1ila e5istenta noastra. %u toate acestea nu se cunoaste inca
nici o moti!atie stiinti0ica potri!it careia sa nu 0i putut 0i ;alcatuit; in alt mod.
35ista o concordanta aparent ;remarca1ila; intre 0i"ica uni!ersului primar si
aparitia in cele din urma a ratiunii in cadrul e!olutiei cosmice. 2are e5istenta
0inala a ratiunii nu are cum!a !reo legatura cu 0orta gra!itatiei ritmul
e5pansiunii cosmice densitatea cosmosului si !alorile relati!e atri1uite
particulelor si 0ortelor primordiale*
.ceasta ipote"a cu ade!arat ;uimitoare; de!ine asta"i din ce in ce mai
mediati"ata. Jnii oameni de stiinta o considera scandalos de nestiinti0ica in
!reme ce altii o considera socanta si c7iar ire"isti1ila. Desi discutia despre un
principiu antropic oricare ar 0i meritele acestuia este e5trem de contro!ersata
cel putin ea demonstrea"a cat de greu ii este stiintei sa situe"e ratiunea umana
care 0ace o1ser!atii inauntrul lumii o1ser!ate. Desi mai inainte stiinta a 0acut
aceasta e5cludere tot ea sugerea"a cu 0orta acum ca mintile noastre nu pot sa
''
nu/si arunce um1ra su1iecti!a asupra tuturor lucrurilor pe care le o1ser!am
poate c7iar si asupra 0i"icii uni!ersului primar.
Se pare ca su1iecti!itatea noastra este amestecata in tot ceea ce incercam
sa pre"entam intr/un mod cat se poate de o1iecti!. 9ntr/o mica masura
ratiunea era pre"enta incepand cu cele mai timpurii 0a"e ale e!olutiei cosmice
intr/o !reme cand noi nici nu e5istam. 9mpreuna cu relati!itatea si teoria
cuantica discutiile din )urul principiului antropic par sa sugere"e ca trasaturile
0undamentale ale uni!ersului 0i"ic ar putea sa nu 0ie complet separa1ile de
e5istenta o1ser!atorilor. 9ar unii 0i"icieni c7iar cred acum ca principiul
antropic necesita e5istenta unei Pro!idente :ranscendente care instaurea"a
ordinea. %u alte cu!inte ne apropiem periculos de mult de o noua !ersiune a
!ec7iului argument al teologiei naturale re0eritor la e5istenta unui plan al lui
Dumne"eu.
3 totusi important sa su1liniem ca principiul antropic are atat !ersiuni
sla1e cat si !ersiuni tari. 9n !ersiunea sa ;sla1a; el nu pre"inta decat 0aptul
e!ident anume ca tocmai conditiile care ne/au produs ne permit sa !edem in
cosmos. Principiul antropic sla1 E.P CEeaN .nt7ropic PrincipleD sustine ca
0i"ica !ede uni!ersul primar asa cum o 0ace deoarece in ca" contrar noi nu
am 0i 0ost aici sa il o1ser!am. Putem intelege doar un uni!ers ce poate produce
minti capa1ile sa/l inteleaga. Lersiunea sla1a a acestui principiu nu are nici o
!aloare e5plicati!a@ prin urmare nu se poate spune ca merita sa poarte numele
de principiu si nici nu pare sa e!oce prea multe lucruri de interes teologic.
Principiul antropic tare S.P CStrong .nt7ropic PrincipleD merge insa
mult mai departe. 3l sustine ca acest caracter 0i"ic al uni!ersului e5ista ast0el
din cau"a ratiunii. 9mpulsul lumii naturale de a se de"!olta in 0iinte rationale a
0ost cel care a modelat trasaturile 0undamentale ale uni!ersului inca de la
inceput. :endinta unei g7inde de a se trans0orma in ste)ar este cea mai 1una
e5plicatie a proprietatilor semintei. :ot asa tendinta uni!ersului de a se
de"!olta in directia 0iintelor constiente este cea mai 1una e5plicatie pentru
intre1area de ce samanta uni!ersului a 0ost de un anumit 0el.
Producerea in 0inal de 0iinte rationale este con0orm principiului antropic
tare raspunsul cel mai simplu si mai elegant la intre1arile de ce uni!ersul a
inceput sa se e5tinda in ritmul in care a 0acut/o de ce gra!itatia are 0orta pe
care o are si de ce proportia dintre masa electronului si masa protonului a 0ost
0i5ata e5act la !aloarea pe care o cunoastem. 9nclinatia catre producerea de
indi!i"i in"estrati cu gandire este cea mai 1una e5plicatie pentru intre1arile de
ce uni!ersul are atat de multe stele si de ce e atat de mare si de !ec7i. Jn
uni!ers mai tanar sau mai mic nu ne/ar 0i putut produce niciodata.
%7iar daca Pamantul este singurul loc unde e5ista cu ade!arat ratiune a
0ost totusi ne!oie ca uni!ersul in intregul lui sa 0ie atat de !ec7i si de mare
cum este acum pentru ca ratiunea sa apara numai in acest loc. 8ai mult un
uni!ers cu o densitate reala di0erita de densitatea sa critica cu doar ce!a mai
putin de o miliardime pro1a1il ca nu ne/ar 0i produs. Daca masa totala a
uni!ersului nu ar 0i 0ost atat incat sa/l impiedice sa se e5tinda prea repede e
posi1il ca ratiunea sa nu 0i aparut niciodata. Prin urmare e5istenta ratiunii e
'+
;deose1it de sensi1ila; 0ata de conditiile initiale si de constantele
0undamentale care au 0ost 0i5ate in timpul primei secunde a e5istentei
uni!ersului.
9nclinatia cosmica sau ;nisus; catre ratiune e5plica de ce 0orta gra!itatiei
de e5emplu ec7ili1rea"a cu atata 0inete ritmul e5pansiunii cosmice. Daca
gra!itatia ar 0i 0ost doar cu putin mai puternica ea ar 0i 0ranat e5pansiunea
uni!ersului cu mult inainte de timpul necesar coacerii car1onului si a altor
elemente grele care intra in e!olutia creierelorintr/un cuptor stelar e ne!oie de
cel putin cate!a miliarde de ani pentru aceasta.
Pe de alta parte daca gra!itatia ar 0i 0ost numai cu 0oarte putin mai sla1a
e5pansiunea cosmica ar 0i 0ost prea rapida iar 0orta de atractie dintre norii de
ga" de 7idrogen prea sla1a pentru a permite nasterea unor stele su0icient de
mari pentru a putea coace elementele c7imice mai grele necesare nasterii
0iintelor !ii si rationale.
.sadar pentru a e5ista !reodata ce!a asemanator ratiunii era ne!oie de
un ec7ili1ru incredi1il de delicat intre gra!itatie si e5pansiunea cosmica c7iar
de la inceputul uni!ersului. Pentru ca multe !alori posi1ile ar 0i putut 0i
atri1uite acestora ca si altor conditii cosmice initiale si constantelor
0undamentale cea mai simpla modalitate de a e5plica ;acordul lor 0in; e ca
intregul uni!ers tre1uia sa 0ie orientat catre gandire. Nu e5ista o alta e5plicatie
mai directa si mai simpla. Jn %opernic un DarFin sau un 3instein ar 0i putut
o0eri cu greu o solutie mai simpla si mai satis0acatoare pentru atat de multe
enigme stiinti0ice.
Deoarece cosmosul a a!ut mereu tendinta sa e!olue"e catre gandire nu se
mai poate spune ca a 0ost indi0erent 0ata de posi1ila aparitie a 0iintelor umane
capa1ile sa gandeasca. .sa se 0ace ca noi ii apartinem.
Sau nu* Pana acum am !a"ut argumentul oamenilor de stiinta care
im1ratisea"a Principiul .ntropic :are. Dar este acest principiu cu ade!arat o
e5plicatie stiinti0ica plau"i1ila* Sau este inca un e5emplu de com1inatie dintre
stiinta si !reun sistem de opinie in acest ca" cu credinta ca 0iintele umane
repre"inta realitatea centrala a acestui !ast uni!ers*
9nainte de e5aminarea posi1ilelor raspunsuri ar 0i corect sa spunem ca
multi dintre sustinatorii S.P sunt de acord ca ;principiul antropic; nu este o
etic7eta tocmai potri!ita pentru ceea ce se discuta aici. . centra atat de mult
procesul cosmic pe ratiunea umana suna a antropocentrism arogant. Daca
e5ista si alte 0iinte inteligente in uni!ers* Sau daca propriile noastre minti sunt
pur si simplu doar scanteile initiale ale unui tip de ratiune Csau prelucrare de
in0ormatiiD cu 0inalitate mai larga si mai pro0unda care !a continua sa se
de"!olte in moduri noi mai grandioase in e!olutia !iitoare a cosmosului* Nu
ar 0i mai potri!it sa !or1im cu ce!a mai multa modestie despre un principiu
;datator de gandire; sau poate de un principiu ;datator de !iata si de
gandire;* .r insemna sa admitem posi1ilitatea e5istentei !ietii a inteligentei si
in alte parti ale uni!ersului si am elimina critica potri!it careia principiul
antropic e prea limitat si prea centrat pe uman pentru a 0i luat in serios.
'-
Sa acordam acestui principiu competentele necesare. 9n acest ca" mai
merita sa 0ie discutata ideea centrala din spatele Principiului .ntropic :are si
anume ca ratiunea este o parte insepara1ila a naturii si nu numai un accident al
e!olutiei* Jn numar mare de oameni de stiinta si teologi considera asta"i ca
S.P merita cel putin o e5aminare atenta. Poate oare e5istenta gandirii sa
e5plice toate trasaturile 0i"ice principale ale uni!ersului material* Sau e mai
plau"i1ila ideea ca o e!olutie complet lipsita de gandire care respecta or1este
legile selectiei naturale continua sa 0ie cea mai 1una e5plicatie a aparentei
potri!iri dintre ratiune si natura* Sa !edem acum cum pot reactiona cele patru
a1ordari 0ata de S.P considerat o pro1lema a stiintei si a religiei.
0. Con!litul
Noi cei care a!em o oarecare consideratie pentru stiinta autentica !om
o1ser!a imediat ce!a du1ios la S.P. Simtim aroma meta0i"ica si pe cea a
cau"elor 0inale trasaturi care nu/si au locul in disciplina noastra. Daca S.P nu
ar 0i repre"entat de oameni de stiinta respecta1ili nu i/am acorda nici o atentie.
.cest principiu contra"ice in mod clar speci0icul metodei stiinti0ice prin
incercarea de a e5plica un set de intamplari anterioare din punct de !edere
cronologic Cconditiile cosmologice initiale si constantele 0undamentaleD in
0unctie de re"ultate C!iata si ratiuneaD care au aparut mult mai tar"iu in timp
de 0apt dupa miliarde de ani4 %um poate repre"enta aceasta o ;e5plicatie;
oricare ar 0i sensul ade!arat al acestui termen* 9n stiinta pot 0i numite
e5plicati!e numai acele e!enimente care preced sau conduc din punct de
!edere cronologic alte e!enimente. S.P este inca un e5emplu nestiinti0ic de
speculatie teleologica care nu merita nici un 0el de consideratie din partea
oamenilor de stiinta care se respecta.
8ai mult S.P nu are nici o !aloare predicti!a iar acest de0ect atesta
imediat statutul sau nestiinti0ic. %um spune Gein" Pagels principiul antropic
nu repre"inta decat ;a1andonarea 0ara moti! a programului de succes al stiintei
0i"ice con!entionale prin care se urmareste intelegerea proprietatilor
cantitati!e ale uni!ersului nostru pe 1a"a legilor 0i"ice uni!ersale;@ adaugand K
Desigur e5ista oameni de stiinta eminenti si re"ona1ili care nu imi
impartasesc opinia negati!a asupra principiului antropic. 9/am putea comenta
meritele si lipsurile mult timp. Dar o asemenea de"1atere intermina1ila este un
simptom ca ce!a nu este in regula cu principiul antropicK spre deose1ire de
principiile 0i"icii el nu permite nici o modalitate de a determina daca este
corect sau gresitK nu e5ista nici un mod de a/l testa. Spre deose1ire de
principiile 0i"icii con!entionale principiul antropic nu este supus 0alsi0icarii
e5perimentale O semn sigur ca nu este un principiu stiinti0ic. Nu este posi1ila
nici o re"ol!are empirica a autenticitatii sale iar o de"1atere despre ade!arul
sau poate dura la nes0arsit.
.sa cum noi scepticii am argumentat
mereu in aceasta carte c7imia si 0i"ica pot
e5plica in mod adec!at e5istenta 0iintelor !ii
+0
rationale. Printr/un amestec al necesitatii 0i"ice cu com1inatiile intamplatoare
ale particulelor lipsite de ratiune !iata si ratiunea tre1uiau sa apara in 0inal
daca e5ista destul timp. Si a 0ost timp su0icient. Nu e5ista nici un moti!
intemeiat pentru a ne inc7ipui ca "ece pana la cincispre"ece miliarde de ani de
e!olutie cosmica au trecut cu scopul de a produce 0iinte umane rationale sau
orice alt 0el de realitati ;mentale; ar putea e5ista. 2ricat am incerca sa/l
mac7iem S.P nu este nimic altce!a decat o rationali"are a orgoliului
antropocentric. 3 o incercare in plus de a 0ace ca e5istenta noastra sa para
speciala si pri!ilegiata in 0ata imensitatii nesimtitoare a uni!ersului.
Desigur nu e surprin"ator 0aptul ca structura uni!ersului se con0ormea"a
e5istentei noastre. 9n mod e!ident tre1uiau sa e5iste conditiile materiale
adec!ate pentru aparitia !ietii si a gandirii. 9n consecinta suntem gata sa
acceptam Principiul .ntropic Sla1 potri!it caruia putem intelege numai acele
conditii 0i"ice care au permis mintilor noastre sa e!olue"e. Dar aceasta
!ersiune sla1a nu are o !aloare e5plicati!a 0iind inutila din punct de !edere
stiinti0ic desi nu este eronata. 3a nu e5plica nimic din ceea ce nu stiam. Nu
este ce!a nemaipomenit ca putem 0i constienti numai de acei parametri 0i"ici
care ne/au permis sa e5istam.
Pe de alta parte consideram ca S.P este a1solut respingator. Poate ca ar
a!ea mai multa prestanta daca am putea 0i siguri ca uni!ersul actual e singurul
care a e5istat !reodata. 3ste de netagaduit 0aptul ca toate constantele 0i"ice si
conditiile initiale ale acestui uni!ers sunt intr/ade!ar acordate cu mare preci"ie
la e!olutia 0iintelor !ii si constiente. :re1uie sa admitem ca daca aceste
conditii ar 0i 0ost di0erite in mod sigur nu ne/am 0i a0lat aici. Putem accepta
toate acestea. Dar ade!arata intre1are care se pune aici este daca aparitia
ratiunii este atat de ;remarca1ila; incat sa necesite o e5plicatie teista.
%ati!a dintre noi ar dori sa sugere"e ca nu este posi1il din punct de
!edere 0i"ic un alt uni!ers in a0ara de acesta care este datator de gandire iar
in acest ca" e5istenta mintii nu este deloc surprin"atoare. Din cate stim
uni!ersul tre1uia sa 0ie asa cum e in !irtutea unei necesitati impersonale pe
care nu o intelegem inca in intregime. %u toate acestea cei mai multi dintre noi
suntem acum gata sa recunoastem ca in lumina cosmologiei 1ig 1ang
proprietatile 0i"ice ale acestui uni!ers nu sunt necesare si ele ar 0i putut 0i altele
decat !arietatea datatoare de ratiune. Din cate stim cea mai mare parte din
celelalte seturi de conditii si constante cosmice nu ar 0i permis e!olutia !ietii si
a gandirii. 9nsa 0i"ica contemporana permite o multitudine de lumi c7iar in
numar in0init. Pro1a1il ca ma)oritatea acestor lumi sunt moarte inca de la
nastere si lipsite de gandire. Daca e5ista un numar in0init de uni!ersuri din
care ma)oritatea nu sunt adec!ate gandirii sa nu ne surprinda ca macar unul
din ele ar 0a!ori"a in mod cu totul accidental e!olutia unor 0iinte
asemanatoare noua.
.r 0i 0oarte posi1il sa e5iste un numar in0init de mare de alte lumi unele
putand sa apara in serie un 1ig 1ang 0iind urmat de un cranc7@ sau ele ar putea
e5ista ca ramuri sau ;1ule; paralele nascute din acelasi uni!ers mama. %redem
ca in toata aceasta imensitate matematica creste pro1a1ilitatea ca in una sau
+1
c7iar in cate!a din nenumaratele lumi sa e5iste ratiune pe masura ce apar noi
uni!ersuri. 9ntr/o multime in0init mai mare de lumi e!olutia !ietii si a ratiunii
nu ar mai 0i deloc surprin"atoare. 9ntr/un asemenea scenariu ideea ca e5ista o
di!initate care programea"a ar 0i inutila deoarece ratiunea nu ar putea 0i decat
re"ultatul unui accident si al selectiei naturale.
De 0apt cum argumentea"a Ao7n =ri11in in cartea sa 9n t7e ,eginning T
Ia inceput cosmologii ar tre1ui sa urme"e e5emplul unor darFinisti ca
Ric7ard DaFNins care 0ac din selectia naturala principala e5plicatie a tuturor
0enomenelor 0i"ice. Pot e5ista nenumarate uni!ersuri a0late in lupta pentru
supra!ietuire O in acelasi 0el in care speciile !ii s/au luptat intotdeauna pentru
e5istenta in cadrul e!olutiei 1iologice. %on0orm perspecti!ei e!olutioniste a
lui =ri11in e5istenta lumii noastre actuale datatoare de gandire e produsul
!ariatiilor intamplatoare si al selectiei naturale oar1e in care sunt implicate
numeroase lumi. Poate ca lumile rationale ca a noastra sunt mai 1ine adaptate
la rigorile e5istentei si mai apte pentru supra!ietuire decat lumile lipsite de
ratiune.
9deea pe care !rem s/o e5primam aici este ca nu suntem o1ligati sa
in!ocam !reo in0luenta supranaturala ascunsa in spatele uni!ersului nostru
actual. 35istenta noastra in acest cosmos in"estrat cu ratiune poate 0i e5plicata
cel mai 1ine ca 0iind re"ultatul unui proces de incercari si de erori
inimagina1il de lung si de !ast dar in esenta lipsit de gandire. Jn asemenea
uni!ers continua sa 0ie minunat c7iar daca ratiunea nu/i esentiala pentru el.
00. Contrastul
Nici pe noi nu ne entu"iasmea"a principiul antropic tare CS.PD. Din
ne0ericire oameni de stiinta si credinciosi 1ine intentionati dar nai!i din punct
de !edere teologic sunt gata sa/l adopte si sa/l 0oloseasca ca pe o ;do!ada; a
e5istentei lui Dumne"eu. 3i !or sustine in maniera argumentului du1ios al
teologiei naturale despre e5istenta unui plan ca numai un %reator di!in ar 0i
putut aran)a lumea intr/un mod atat de delicat si armonios incat materia sa
duca in 0inal la ratiune. 3i !or cauta in S.P un spri)in stiinti0ic pentru
credinta lor religioasa o credinta care isi pierde intensitatea si pro0un"imea
imediat ce incepe sa se 1a"e"e pe asemenea argumente rationale sau stiinti0ice.
Pe terenurile religiei si teologiei ne putem distanta cel mai 1ine de 0orma
prost deg7i"ata a com1inatiei cunoscuta su1 numele de S.P. .m aratat mai
inainte cat de ;nereligioase; sunt aceste incercari de !alidare stiinti0ica a lui
Dumne"eu. Pentru ca c7iar daca oamenii de stiinta au a)uns la conclu"ia ca o
0iinta inteligenta a aran)at conditiile initiale si constantele cosmologice
indreptandu/le in directia !ietii si a ratiunii aceasta ;0iinta; ar putea continua
sa 0ie o a1stractiune si nu Dumne"eul !iu al religiei. Nu ar 0i decat o solutie
0ara su1stanta a lacunelor si nu Dumne"eul personal al lui .!raam 9isus sau
8a7omed. S.P nu e mai apt sa con0irme sau sa adanceasca !iata noastra
religioasa decat o 0ac !ec7ile argumente in 0a!oarea e5istentei lui Dumne"eu.
Domeniile stiintei si religiei sunt radical distincte. 9n consecinta in interesul
+2
mentinerii integritatii atat a stiintei cat si a religiei re0u"am din nou sa
deducem orice 0el de consecinte teologice sau spri)in pentru religie din aceasta
teorie ;stiinti0ica; 0alsa.
8ai mult din e5perienta noastra trecuta am in!atat ca ar 0i o ade!arata
sinucidere teologica sa ne 1a"am ideile religioase pe nisipurile mereu
miscatoare ale con)uncturii stiinti0ice. %e se !a intampla daca 0i"ica
urmatorului secol sau c7iar a urmatorului an ne !a conduce la o e5plicatie pur
naturalista a conditiilor 0i"ice initiale si a constantelor 0undamentale* Din cate
cunoastem ipote"a in0lationista a lui .lan =ut7 a 0acut de)a acest lucru.
.ceasta ipote"a sustine ca nu conditiile initiale Cordonate in maniera di!inaD ci
in0latia rapida a cosmosului in timpul primelor nanosecunde ale e5istentei
sale a 0ost cea care a 0i5at constantele cosmice. 9n consecinta nu putem decat
sa 0im de acord cu a0irmatia recenta a lui =eorge SmootK
8ulte lucruri pe care cosmologii le considerau in 1-'4 ca a0landu/se
intr/un ec7ili1ru miraculos de 0in pentru a permite !iata si e5istenta umana
sunt e5plicate acum simplu si con!ingator de in0latie... %red ca un numar mai
mare de o1ser!atii !a duce la modele si teorii care !or e5plica usor si elegant
de ce lucrurile sunt asa cum sunt. 9ndi0erent care !or 0i aceste !iitoare
descoperiri sunt con!ins ca asemenea in0latiei ele ne !or uimi si delecta prin
simpli0icarea si uni0icarea eleganta a naturii.
Pe de alta parte au dreptate scepticii care sustin ca din punct de !edere
0i"ic acesta este singurul tip de uni!ers care ar 0i putut e5ista !reodata* %e
statut mai are teologia noastra daca o legam acum prea strans de principiul
antropic tare CS.PD* Pur si simplu nu a!em ne!oie de stiinta O si e 0oarte putin
pro1a1il ca principiul antropic sa poata 0i ridicat la rangul de parte a stiintei O
atunci cand credinta religioasa este su0icienta prin ea insasi pentru a ne
conduce la Dumne"eu.
Prin urmare nu putem decat sa/i aplaudam pe oamenii de stiinta care
resping S.P din cau"a implicatiilor lui teologice transparente. %7iar daca ei il
resping adesea din cau"a unui scientism pur naturalist in realitate ei 0ac un
ser!iciu teologiei. Prin curatarea stiintei de orice contaminare cu cau"ele 0inale
sau cu teleologia ei pun implicit intreaga pro1lema a scopului si semni0icatiei
in mainile religiei si teologiei unde acestea isi au de 0apt locul. Mi"ica nu ne
poate spune nimic despre moti!ul pentru care ne a0lam aici sau despre
semni0icatia lumii. Daca doriti sa cunoasteti cea mai pro0unda esenta a
uni!ersului o !eti gasi mai complet repre"entata intr/un act de 1unatate umana
decat in toate 0ormulele ela1orate ale 0i"icii.
9n s0arsit nu ne/ar supara prea tare daca stiinta ar a)unge la conclu"ia ca
gandirea nu se integrea"a 0oarte 1ine in cosmos. %redinta ne spune ca in
mie"ul 0iintei noastre noi nu apartinem cu ade!arat acestei lumi. %aminul
nostru se a0la in alta parte. Jitati/!a la toate te5tele religioase care ne in!ata sa
ne acceptam situatia de simpli pelerini pe un taram strain. Suntem niste ;straini
si niste e5ilati pe pamant; dupa cum spune autorul crestin al 3pistolei catre
e!rei C11 11D. 9n consecinta nu suntem impresionati de gandirea cosmologica
care considera prea mult gandirea si personalitatea parti ale ordinii naturale.
+3
2 asemenea sinte"a super0iciala 1anali"ea"a umanitatea prin 0aptul ca ne
a1soar1e in dimensiunea materiala si sla1este legatura eterna pe care o au
su0letele noastre cu lumea transcendenta. Pentru acest moti! nu suntem
interesati sa cautam nici un 0el de implicatii religioase posi1ile ale S.P.
9n acelasi timp nu ne impresionea"a nici materialismul implicit ascuns in
spatele intensei demiti"ari stiinti0ice a S.P. .ceasta demiti"are ia de o1icei
0orma lumilor care se multiplica imaginar cum sustine si =ri11in ast0el incat
actualul uni!ers nascator de ratiune ar 0i pro1a1il numai una dintr/un numar
in0init de lumi dintre care cea mai mare parte raman lipsite de ratiune. 9deea
noastra e ca daca e5ista numeroase uni!ersuri posi1ile din care putem alege
0aptul ca gandirea e5ista in acestea nu este atat de ;remarca1il; pe cat sustin
adeptii S.P. Dat 0iind numarul in0init de ;incercari; de miscari din )ocul
cosmic de pocNer n/ar 0i surprin"ator ca una dintre acestea sa 0ie in 0inal o
c7inta regala.
%e putem intelege dintr/o speculatie atat de e5tra!aganta ca aceea despre
lumile nenumarate* %redem ca desi unele ecuatii ale 0i"icii cuantice pot 0i
interpretate in mod plau"i1il in termenii perspecti!ei ;mai multor lumi; mai
degra1a ideologia decat o1ser!atia ii atrage pe sceptici. Din punctul de !edere
al stiintei empirice nu e5ista nici o do!ada ca e5ista mai multe lumi paralele
sau succesi!e iar aceasta ipote"a pare sa nu 0ie mai testa1ila decat S.P.
21ser!atiile lui Pagels despre imposi1ilitatea 0alsi0icarii principiului antropic
se aplica si aici.
:re1uie sa su1liniem ca =ri11in propune ca din moment ce din punct de
!edere teoretic proprietatile 0i"ice ale gaurilor negre sunt similare cu
singularitatea 1ig 1ang ele ar putea 0i desc7ideri catre ;uni!ersuri; alternati!e.
Poate ca aceasta idee !a putea 0i e5perimentata cand!a de stiinta@ acum insa
este prea de!reme sa a0irmam acest lucru. :otusi c7iar daca ar e5ista multe
lumi separate ele ar constitui cu totul un singur uni!ers. %7iar daca legile
0i"icii asea"a 1ariere o1ser!ationale intre ele ar tre1ui sa e5iste totusi o relatie
pro0unda intre aceste lumi ast0el incat ele sa alcatuiasca un intreg
atotcuprin"ator deoarece toate aceste lumi ar impartasi ;0iintarea; sau
;e5istenta; iar din punct de !edere 0iloso0ic aceasta e su0icient pentru a le
con0eri o unitate generala. .r putea e5ista numai un uni!ers c7iar daca acesta
ar a!ea mai multe 0atete si 0a"e.
8ai mult c7iar in multimea de lumi pe care si/o imaginea"a =ri11in si
altii e5istenta ratiunii ca si cea a uni!ersului ar ramane inca un mister
ine5plica1il. Nici macar intr/o in0initate de uni!ersuri care durea"a de o
in0initate de timp nu ar 0i nici o ne!oie a1soluta ca ratiunea sa inceapa sa
e5iste. :impul si doar numerele imense nu pot 0i niciodata cau"a meta0i"ica
sau e5plicatia !reunui lucru. 3ste ne!oie si de alt principiu pentru a da o
e5plicatie pentru a arata ca poate a!ea o e5istenta asa de intensa ca mintea
omeneasca. . 0ace din materia 0ara gandire din selectia naturala si lungile
perioade de timp e5plicatia e57austi!a a gandirii cum incearca sa 0aca
materialistii inseamna a !iola principiul 0undamental al cau"alitatii 0ara de
care toata aceasta gandire este redusa la ne1unieK nici o cau"a nu poate produce
+4
un e0ect mai mare decat ea insasi. 2ricat de mult timp ar a!ea la dispo"itie
procesele materiale oar1e nu !or putea e5plica !reodata prin ele insele
e5istenta gandirii cu toate tendintele sale cogniti!e si spirituale.
Deci nu putem sa nu ne punem intre1area daca aceasta speculatie despre
nenumarate lumi poate c7iar intr/un numar in0init are !reo legatura cu stiinta.
3ste mai degra1a o incercare disperata a unui sistem de opinie materialist de a
0ace o com1inatie 0a!ora1ila pentru a se alia cu stiinta in asa 0el incat sa
diminue"e plau"i1ilitatea oricarei interpretari nematerialiste religioase a
cosmosului. 9n spatele ipote"ei lumilor multiple se a0la o con0esiune implicita
si totusi 0oarte con!ingatoare ca daca uni!ersul nostru actual al 1ig 1ang ar
0i de 0apt singura lume care a e5istat !reodata e5plicatiile materialiste si
reductioniste s/ar a0la intr/o mare di0icultate. .ceasta situatie di0icila s/ar
datora 0aptului ca numai e5istenta acestui uni!ers a0lat intr/un ec7ili1ru
e5trem de 0in nu ar asigura statistic !or1ind o 1a"a su0icient de larga pentru a
e5plica originea pur intamplatoare a !ietii si a ratiunii de care are ne!oie
scepticismul. Pentru a se sustrage o1ligatiei de a raspunde e5istentei noastre
cu recunostinta adec!ata 0ata de un ast0el de dar impro1a1il scepticii tre1uie sa
gaseasca o cale pentru a arata ca in anali"a 0inala nu e5ista nimic ;remarca1il;
sau impro1a1il in legatura cu e5istenta noastra aici.
9ntr/o !reme in care uni!ersul era considerat a 0i etern si necesar o
asemenea opinie s/ar 0i potri!it 0oarte 1ine cu cosmologia deoarece data 0iind
o in0initate de timp cosmic specia noastra unica tre1uia sa apara mai de!reme
sau mai tar"iu prin simpla intamplare sau
necesitate 0i"ica. Dar intr/o epoca a 0i"icii 1ig
1ang O in care uni!ersul nostru pre"ent este
considerat 0init din punct de !edere temporal
si !ec7i de numai "ece pana la cincispre"ece
miliarde de ani O singura modalitate de a
elimina 0actorul surpri"a din e5istenta noastra
este de a multiplica lumile ad in0initum.
.ceasta este singura optiune ce ne/a ramas.
9ntr/o pluralitate nes0arsita sau o succesiune
de lumi pro1a1ilitatea ca una din ele sa se a0le intr/un ec7ili1ru destul de 0in
pentru a da nastere !ietii si ratiunii creste pana la punctul la care ne asteptam
ca ea sa apara in mod ine!ita1il unde!a in intreaga multime de lumi. .tunci
nu ar mai 0i ne!oie sa iesim din cadrul materialist pentru a gasi o e5plicatie
adec!ata !ietii sau ratiunii.
Pe scurt ipote"a lumilor multiple o0era scepticilor o modalitate
con!ena1ila de a e!ita o interpretare a uni!ersului care ar cere un raspuns
religios de recunostinta pentru e5istenta sa cu ade!arat minunata. %at de usor
intuneca ideologia lumea ;o1iecti!a; a stiintei si ni se pre"inta apoi ca 0iind
doar ea ade!arul stiinti0ic pur si nealterat4 Pana si incercarea de a inlatura
ne!oia de a ne minuna de uni!ersul nostru poate 0i !a"uta ca o minune.
9n mod similar credem ca cei ce incearca sa a)unga la S.P apeland la
ideea lui .lan =ut7 care este 0oarte speculati!a desi plau"i1ila din punct de
+$
!edere stiinti0ic re0eritoare la un uni!ers in0lationist pot 0i condusi cateodata
mai mult de ideologie decat de stiinta. 30orturile lor sunt o intoarcere la !ec7ea
dorinta a 0iloso0ilor de a a!ea un uni!ers necesar. :ot ei !or sa curete uni!ersul
de orice intamplare. .st0el ei considera ca uni!ersul in0lationist este
con!ingator nu numai pentru ca raspunde unor pro1leme stiinti0ice 0oarte reale
din modelul standard al 1ig 1ang ci si Ccel putin in ca"ul unor oameni de
stiintaD pentru ca in aparenta se nete"esc toate incertitudinile intamplarii si ni
se sugerea"a ca uni!ersul tre1uia sa 0ie asa cum este. 9n a1senta oricarei
credinte ca uni!ersul e creatia li1era a lui Dumne"eu scepticii sunt o1ligati sa
apele"e 0ie la intamplare 0ie la necesitate pentru a/i gasi o ;e5plicatie;. 3i
aleg intamplarea in ca"ul ipote"ei lumilor multiple si necesitatea in ca"ul
ipote"ei in0lationiste.
,anuim ca nici una din aceste doua alegeri nu este intotdeauna moti!ata
numai cu a)utorul stiintei.
000. Contatul
.cceptarea contrastului e partial !ala1ila dar )oaca intotdeauna cu prea
multa siguranta. Nu reuseste sa pro0ite de minunatele oportunitati teologice
o0erite de noile descoperiri ale cosmologiei stiinti0ice. Discutiile din )urul
principiului antropic tare CS.PD pre"inta dupa parerea noastra un interes
considera1il pentru teologie. Desigur nu dorim sa laudam prea mult acest
principiu si nici sa ne eri)am in aparatori ai presupusului sau statut stiinti0ic cel
putin din punctul de !edere al sensului general acceptat al stiintei. Nu e insa
nici 1ine sa/l ignoram cu totul. %on0orm o1iceiului nostru am dori sa/l testam
cel putin sa incercam sa 0acem asa ce!a pentru a !edea daca nu ar putea 0i o
modalitate su1stantiala prin care re0lectiile cosmologice din )urul S.P sa
poata contri1ui la !i"iunea noastra teologica despre uni!ers.
De ce a1ordarile con0lictului si contrastului anulea"a pur si simplu S.P*
2are din moti!e pur stiinti0ice in primul ca" si din moti!e pur teologice in
cel de/al doilea ca"* ,anuim ca in am1ele ca"uri e !or1a de mai mult decat
atat. .deptii scepticismului stiinti0ic se dispensea"a de S.P nu doar pentru ca
acesta coc7etea"a nestiinti0ic cu teleologia dar si pentru ca nu corespunde
ideilor materialiste si reductioniste despre ceea ce ar tre1ui sa 0ie uni!ersul.
Daca ar e5ista ce!a in te"a S.P care sa arate ca gandirea modelea"a intr/o
masura intamplatoare e!olutia materiei cu scopul de a crea 0iinte constiente
acest lucru ar spul1era a0irmatia reductionista ca gandirea aparuta recent
poate 0i e5plicata in intregime 0unctie de ni!elurile in0erioare si primare ale
realitatii 0i"ice. Prin anularea acestui principiu de catre scepticism nu se pune
in )oc intotdeauna doar integritatea stiintei desi acesta e ca"ul multor oameni
de stiinta !alorosi ci !ala1ilitatea ideologiei materialiste si reductioniste. Pana
la acest punct suntem de acord cu critica adeptilor contrastului.
9n acelasi timp respingerea 1rutala a S.P de catre adeptii contrastului
este de asemenea in multe ca"uri consecinta unor ipote"e ar1itrare pe care
nici ei nu doresc sa le a1andone"e. Sustinatorii contrastului resping S.P nu
doar pentru ca acesta ameninta sa con0unde stiinta cu teologia ci si pentru ca
+(
adoptarea sa ar insemna ca intregul cosmos ar 0i cum!a insepara1il de
gandire. 2 asemenea sinte"a ar o0ensa dualismul atat de caracteristic teologiei
de contrast. Leti o1ser!a de/a lungul acestei carti ca a1ordarea contrastului a
separat consec!ent natura 0i"ica de personalitatea constienta si de li1ertatea
umana. .deptii contrastului sustin aceeasi separatie intre constiinta si cosmos
pe care o gasim si in scientism. 3i admit in0luenta di!ina in arena li1ertatii si
personalitatii particulare Csi de asemenea in istoria umanaD dar nu iau in
seama posi1ilitatea ca Dumne"eu sa 0ie intim legat de intreaga natura sau pe
cea ca oamenii sunt legati indisolu1il de uni!ers. 3i se tem ca daca introducem
umanitatea prea adanc in cosmos am putea uita ca si noi transcendem natura.
.st0el S.P este e!ident o amenintare nu numai pentru interpretarea
materialista a stiintei ci si pentru inclinatiile dualiste ale teologiei traditionale.
S.P este una din cele cate!a de"!oltari cosmologice recente care 0ac alu"ie la
insepara1ilitatea su1iectului uman de lumea naturala iar aceasta intimitate nu
ii atrage aproape deloc pe teologii contrastului. 8oti!ul acestei retineri e acela
ca daca cosmosul si umanitatea se intrepatrund reciproc cum sustine S.P
atunci teologia contrastului care insista asupra 0aptului ca este atat de curata
precisa si acosmica din punct de !edere logic nu ar mai corespunde
comple5itatii reale a uni!ersului. S.P pune gandirea in mod clar din nou in
cadrul uni!ersului 0i"ic iar noi consideram ca atat stiinta cat si teologia tre1uie
sa ia aceasta legatura mai in serios.
.st0el din punctul nostru de !edere S.P Csi c7iar E.PD nu poate 0i
ignorat asta"i in nici o discutie despre stiinta si religie. Sentimentele noastre
sunt 0oarte apro+piate de cele ale scriitorului stiinti0ic 3ugene 8alloFeK
.r putea 0i numai o presupunere O o declaratie de credinta 1a"ata pe cele
mai rece+nte descoperiri cosmologice O dar acest uni!ers misterios pare
;destinat; sa spri)ine organi"area si !iata intr/un sens indesci0ra1il a!and
capacitatea de a se re0lecta asupra sa si a relatiei sale 0ata de partea nerationala
a cosmosului. %at de mult si/a trans0ormat mai tar"iu programul din acel
;scop; in structurile mai comple5e ale !ietii primiti!e si apoi din nou in
structurile in0init mai comple5e ale creierului* Repre"inta ;scopul 0inal;
aprinderea 0ocului cosmic care cauta apoi uni!ersul cu trupul si cu mintea*
.cestea sunt sentimente mistice `...a dar ele par a con!erge cu iuteala
0ulgerului catre conclu"iile stiintei moderne.
%7iar daca nu 0ace nimic altce!a principiul antropic poate cel putin sa ne
0orte"e sa recunoastem sc7im1area dramatica care are loc in ultima !reme in
discutiile in care sunt implicati oameni de stiinta si teologi. :imp de "eci de
ani pro1lema centrala din stiinta si religie a 0ost cea de a gasi o modalitate prin
care sa se e5plice impro1a1ilitatea ca !iata si ratiunea sa 0i aparut din ceea ce
ar 0i 0ost doar materie complet lipsita de ratiune. 2amenii de stiinta au
presupus Cmai mult pe 1a"a ideologiei decat a in!estigatiei stiinti0iceD ca
materia este inerent inadec!ata pentru gandire. Data 0iind aparenta ostilitate a
entropiei 0ata de ordinea de orice tip parea ca singura modalitate prin care
!iata si gandirea si/ar 0i putut 0ace aparitia in e!olutia cosmica ar 0i 0ost ca
+'
urmare a unor serii 0oarte putin pro1a1ile de accidente sau ca urmare a
inter!entiei miraculoase a unei 0orte supranaturale.
9n 0iecare din aceste ca"uri e!olutia !ietii si a gandirii dadea impresia ca
este o in!ersare so!aielnica e0emera si impro1a1ila din punct de !edere
termodinamic a legilor 0i"icii. Pentru a e5plica e!olutia !ietii si a gandirii
oamenii de stiinta s/au impartit in suporteri ai ipote"ei ;intamplarii; catre care
erau atrasi materialistii si in adepti ai ipote"ei ;!italiste; care era inteleasa
mai ales de oamenii de stiinta religiosi sau cu inclinatii ;mistice;. %7iar si
asta"i discutiile din stiinta si religie aleg adesea intre cai care urmea"a
apro5imati! liniile trasate de aceste alternati!e ce se e5clud reciproc.
Desi ipote"a intamplarii si !italismul sunt incompati1ile impartasesc
totusi ipote"a comuna ca materia este inerent lipsita de ratiune. Principiul
antropic aduce insa in atentie posi1ilitatea noua ca materia este adec!ata in
mod natural si deloc opusa e!olutiei gandirii. %7iar si in !ersiunea sa sla1a
principiul antropic sugerea"a ca principala pro1lema in discutie in cadrul
raporturilor stiintei si religiei nu mai este cea de a e5plica aparitia !ietii si a
gandirii din materia lipsita de ratiune. Pro1lema cu ade!arat interesanta a
de!enit a e5plica uimitoarea ospitalitate a materiei 0ata de e!olutia !ietii si a
gandirii O atunci cand lucrurile ar 0i putut 0i din punct de !edere 0i"ic cu totul
alt0el.
%eea ce este remarca1il nu este 0aptul ca ratiunea s/a de"!oltat intr/o lume
materiala care numai cu greu i/a permis sa in0loreasca pentru o scurta perioada
de timp. Stim acum ca materia nu este atat de "garcita. %eea ce ne uimeste a"i
e in primul rand 0aptul ca 0i"ica uni!ersului este atat de generoasa in ceea ce
pri!este aparitia ratiunii. 9n ciuda unor mari re"istente principiul antropic atat
in !ersiunea sa sla1a cat si in cea tare a deplasat de)a centrul multor discutii
din stiinta si religie din cadrul 1iologiei e!olutioniste catre 0i"ica uni!ersului
primar. 9n 0ond a!and in !edere conditiile initiale si constantele cosmologice
0undamentale nu mai e deloc surprin"ator 0aptul ca e!olutia a produs in 0inal
!iata constienta. %eea ce ramane totusi de e5plicat e daca "arurile cosmice ar 0i
putut 0i atat de ametite de la 1un inceput.
%um am o1ser!at mai sus prin cu0undarea cosmologiei lor in aci"ii
ipote"ei lumilor multiple multi oameni de stiinta spera sa elimine orice
posi1ilitate ce ne/ar putea lua prin surprindere. Desigur suntem de acord ca
stiinta ar tre1ui sa e5plore"e orice e5plicatie naturala posi1ila a ceea ce
consideram a 0i mistere. Reductia metodologica si e5plicatia naturalista tre1uie
impinse cat mai departe posi1il. Nu tre1uie respinsa nici c7iar propunerea
socanta a lui =ri11in ca selectia naturala se potri!este atat cosmologiei cat si
1iologiei. Dupa cum am in!atat din istorie intamplarile naturale pe care le/am
atri1uit anterior unui "eu/al/golurilor pot 0i de o1icei e5plicate in 0inal prin
e5puneri pur stiinti0ice. Din acest moti! tre1uie sa luam de asemenea in
consideratie modul in care modelul in0lationist ar putea contra"ice S.P.
++
Se pare ca in acest ca" suntem con0runtati totusi cu ce!a mult mai
0undamental decat inca un gol care !a ceda in 0inal in 0ata unei e5plicatii
naturaliste. S.P cere sa luam in consideratie posi1ilitatea ca in cosmos sa
lucre"e un impuls orientat in mod glo1al catre gandire un impuls pentru care
a1stractia stiinti0ica into5icata de ne!oia
reductionista de a interpreta gandirea in
termenii materiei lipsite de ratiune nu gaseste
locul in imaginea sa despre uni!ers.
Suntem gata sa acceptam 0aptul ca
con!entional S.P nu e 1un pentru stiinta si ca
oamenii de stiinta au dreptul sa 0ie suspiciosi in
ceea ce pri!este natura sa teleologica. Dar nu il
putem da de/o parte ca si cand nu ar a!ea
nimic de o0erit. 9l consideram cel putin ca pe un
protest impotri!a unui reductionism ce pretinde ca e5plica mai/multul
CratiuneaD 0unctie de mai/putinul CmateriaD. Desi s/ar putea ca S.P sa nu 0ie
pur stiinti0ic i se poate recunoaste totusi o !aloare e5plicati!a. Desigur pentru
a accepta posi1ilitatea e5istentei unor cai nestiinti0ice de e5plicare a
0enomenelor tre1uie sa renuntam la sistemul de opinie scientist care e5clude
orice alte modalitati de a)ungere la cunoastere.
Daca e5ista o semni0icatie generala a uni!ersului aceasta e pro1a1il prea
e!a"i!a pentru ca stiinta sa o poata intelege numai prin ea insasi. Deci c7iar
daca principiul antropic ar 0i o idee stiinti0ica acceptata el tot nu ar 0i su0icient
pentru a ne pune in legatura cu Dumne"eu. 9n aceasta pri!inta suntem de
acord cu adeptii contrastului. Daca pri!im insa uni!ersul cu oc7ii unei credinte
care ne in!ata sa !edem promisiunea in toate lucrurile nu ne !a surprinde ca
stiinta discerne acum posi1ilitatea ca !iata si gandirea sa 0i 0ost latente in
uni!ersul primar 0in ec7ili1rat.
Mara a ne inradacina credinta direct in stiinta suntem incura)ati totusi de o
idee care incepe sa se 0aca simtita in 1iologie si in cosmologie si anume ca
uni!ersul nu este a1solut deloc dusmanul ratiunii si ca de la inceput a dorit sa
produca nenumaratele conditii necesare pentru crearea acesteia. Ne 1ucuram ca
teologia ia acum contact cu noile descoperiri ale astro0i"icii care corespund
atat de 1ine con!ingerii noastre ca uni!ersul e si a 0ost intotdeauna implinirea
promisiunii unor !iitoare surpri"e.
0>. Con!irmarea
.1ordarea ideii de con0irmare nu cauta doar modalitatile prin care religia
ar putea adera la ideile stiinti0ice ci si mi)loacele prin care ea ar putea spri)ini
a!entura stiinti0ica. .m aratat in capitolele anterioare ca din multe puncte de
!edere religia si teologia mai degra1a 7ranesc cunoasterea stiinti0ica decat sa
o impiedice.
De aceea ne deran)ea"a oarecum maniera cam dura prin care unii colegi
teologi re0u"a sa recunoasca ipote"a ;lumilor multiple; acceptata acum de un
numar din ce in ce mai mare de 0i"icieni. Desi recunoastem ca pana in pre"ent
+-
nu e5ista nici o do!ada stiinti0ica in spri)inul ei !om arata ca ea este totusi
a1solut plau"i1ila din punct de !edere teologic. 8ai mult !om argumenta ca o
teologie sanatoasa con0irma indoiala generala a oamenilor de stiinta cum ca
S.P ar 0i prea antropocentric.
9n primul rand din punct de !edere teologic ideea ca ar putea e5ista o
pluralitate de lumi e 0oarte compati1ila cu ideea e5istentei lui Dumne"eu. Data
0iind genero"itatea prodigioasa atri1uita de religie %reatorului Dumne"eu ar 0i
putut produce o mare a1undenta de lumi. Dumne"eul religiilor pro0etice nu e
"garcit iar credinta ne in!ata sa ne asteptam ca lucrarile %reatorului sa
depaseasca cu mult orice imensitate cosmica pe care ne/am putea/o imagina.
9n consecinta 1ogata speculatie a oamenilor de stiinta contemporani despre o
pluralitate de lumi nu contra!ine deloc unei desc7ideri religioase sanatoase 0ata
de supradarnicia unei iu1iri in0inite. 9n 0ond religia ne in!ata sa ne mentinem
trea"a constiinta pri!ind genero"itatea di!ina si sa nu permitem niciodata
cosmosului sa ne ing7ita. Si de !reme ce ar 0i mai simplu sa gandim stiinti0ic
si teologic deopotri!a in termenii unei singure lumi din punct de !edere
religios putem pri!i desigur cu suspiciune orice limitare inutila a cosmologiilor
noastre.
Prin urmare atunci cand oamenii de stiinta isi spun parerea asupra
posi1ilitatii e5istentei a mai multe lumi sau epoci ale lumii speculatiile la o
scara atat de mare O ce ating cateodata in0initul O nu se opun atat de mult
sensi1ilitatii religioase cum sustin unii teologi si sceptici. %7iar daca ipote"a
lumilor multiple e cateodata re"ultatul unei dorinte materialiste de a 0ace ca
originea !ietii si a gandirii sa para accidente pur naturale si neplani0icate
prodigio"itatea creati!itatii cosmice e inca un moti! 0oarte religios. Radacinile
sale se a0la in lunga cautare de catre religie a ori"onturilor nes0arsite. Si desi
uni!ersul 0i"ic e 0init imensitatea sa inimagina1ila O si posi1ila pluralitate a
rami0icatiilor sau a epocilor sale O ramane o meta0ora religioasa esentiala
despre in0initatea di!ina. 2ricum pare o ironie ca anumite tipuri de teologii al
caror scop e de a desc7ide gandirea catre in0init e5clud in mod ar1itrar
posi1ilitatea e5istentei unui numar imens de lumi.
9n al doilea rand o perspecti!a teocentrica Ccentrata pe Dumne"euD poate
con0irma suspiciunea multor oameni de stiinta ca principiul antropic e centrat
pe e5istenta umana. Suntem de acord ca o discutie despre un principiu
;antropic; ori despre orice alt principiu centrat numai pe ;ratiune; in sensul
constiintei umane nu are su0icienta amploare cosmica. Principiul antropic e cu
ade!arat prea antropocentric luat doar in acest sens limitat.
De alta parte perspecti!a noastra teocentrica cere sa largim considera1il
principiul antropic con0erindu/i un scop cosmic mai larg. 9n consecinta
consideram socanta propunerea 0acuta de eminentul 0i"ician Mreeman DHson.
9n a1ordarea sa destul de 1ine!oitoare pri!ind principiul antropic DHson
spune ca putem !or1i mai degra1a despre un ;principiu al di!ersitatii ma5ime;.
S/ar putea ca 0i"ica uni!ersului primar sa 0i 0ost sau nu 0a!ora1ila e!olutiei
constiintei. Dar ceea ce pare e!ident O si de necontestat din punct de !edere
stiinti0ic O este 0aptul ca intregul cosmos a mani0estat intotdeauna un "el
-0
neo1osit de a se di!ersi0ica in cat mai multe e5perimente posi1ile unul din ele
0iind constiinta umana. Pentru a raspunde intre1arii care constituie titlul acestui
capitol putem a0irma ca apartinem real acestui uni!ers dar si multor altora la
0el de interesante.
Jn alt mod de a a0irma aceasta e ca oricat de multe lumi sau epoci
cosmice ar inc7ide uni!ersul pare sa 0ie in0luentat de ceea ar putea 0i numit
principiul cosmologic estetic. Nu tre1uie sa ne gandim numai la o tendinta
cosmica catre !iata si gandire. 3 cu totul remarca1il 0aptul ca uni!ersul este
pornit sa se e5tinda si sa isi intensi0ice 0rumusetea inerenta. .m dori sa
includem e!olutia !ietii si a gandirii in cadrul unei a!enturi cosmice mai
cuprin"atoare catre o 0rumusete mai larga.
Dumne"eul religiei noastre este inteles de 0apt cel mai 1ine ca unul care
doreste ma5imali"area 0rumusetii cosmice. Deoarece oamenii de stiinta si
teologii continua sa o1ser!e uni!ersul nostru !ast din care ni s/au desc7is
numai mici parti ei ar putea 0i de acord cu 0aptul ca un Dumne"eu ce doreste
a!entura 0rumusete si di!ersitate corespunde mult mai 1ine naturii lucrurilor
decat un Dumne"eu a carui unica preocupare e omenirea. %um aminteste
%artea lui 9o! noi oamenii putem 0i importanti dar uni!ersul este in0init mai
!ast decat isi pot inc7ipui sau intelege mintile noastre limitate.
-1
%a si celelalte ci!ili"atii e5trasolare la pamanteni au e!oluat cele doua
elemente de natura rationala care pot sa e5plice moti!ele e5istentei noastre si
care pot gasi un scop !etii. De/a lungul timpului cele doua elemente !itale
e5istentei au 0ost in con0lict datorita ipote"elor si conceptiilor di0erite pe care
le promo!au.%ele mai importante ipote"e par a 0i cele re0eritoare la aparitia
!ietii pe :erra originea uni!ersului si a planetei noastre.9nsa oamenii tre1uie
sa accepte religia ca o 0orma de comunicare cu puterea suprema si nu numai
iar stiinta ca o 0orma de cunoastere a ade!arului dedus teoretic si e5perimental.
%unoasterea o0erita de religie este directa religia ne da in0ormatii direct de la
%reator. 8ulti gasesc contradictii intre argumentele o0erite de religie si cele
o0erite de stiinta.
Sa comentam de e5emplu istoria cu crearea Jni!ersului.
.ctualmente stiinta contemporana nu poate sa e5plice sigur si cu
e5actitate originea Jni!ersului 0i"ic.:re1uie sa acceptam mai intai e5istenta
unui uni!ers spiritual ne0i"ic necunoscut direct noua.9n aceasta situatie putem
e5plica aparitia ,ig ,ang/ului ca o necesitate de natura di!ina cunoscuta si
acceptata de religia crestina.Deci cu peste 1$ miliarde de ani in urma singurul
punct 0i"ic di uni!ersul spiritual era ,ig/,ang/ul
-2

.cestui punct initial ii era destinat sa e!olue"e adica ceea ce numim noi
e5plo"ia lui.Se a0irma ca cultul ortodo5 crestin si in general crestinatatea nu
accepta e5istenta ,ig/,ang Oului deoarece in ,i1lie nu se pomeneste de asa
ce!a. Remarcam 0aptul ca ,i1lia pri!este din alt punct de !edere lucrurile
prima carte din ,i1lie a 0ost scrisa de 8oise. Jn om care a trait cu mii de ani
in urma deci nu era atat de e!oluat psi7ic nu a!ea cunostintele noastre de
asta"i nu gandea ca noi contemporanii si a!ea pro1a1il capacitate de intelegere
primiti!a.3l a scris doar ce ia spus Dumne"eu in mod direct totul a re0lectat in
mintea sa neposedand cunostintele noastre de acum.
Din ceea ce ia spus Dumne"eu el nu reuseste sa scrie decat bIa inceput
Dumne"eu a 0acut cerurile si pamantul c el nu e5plica cum si nu putem sti
daca el a stiut aceasta.De aceasta se ocupa oamenii de stiinta in "ilele noastre
care au posi1ilitati de cercetare mai a!ansate decat 8oise.Din 0aptul ca
Dumne"eu a creat cerurile intelegem ca s/a creat lumea spirituala iar prin b
pamanturile c intelegem crearea ,ig/,ang/ului din care a re"ultat pana la
urma Pamantul ca planeta 0i"ica deoarece din acest ,ig/,ang e!oluea"a un
intreg uni!ers acceptat de stiinta.
8oise ne e5plica mai departe ca b pamantul era pustiu si gol c el de)a a 0acut
un salt mare de la aparitia Jni!ersului pana la crearea pamantului ca planeta
in )urul unei stele.
%um s/a creat pamantul in )urul Soarelui O aceasta e5plica stiinta
contemporana.8oise stia mai multe despre istoria :errei nu si a celorlalte
gala5ii care au e!oluat din ,ig/,ang.Maptul ca deasupra pamantului era
intuneric aceasta inseamna ca pamantul a1ia se crease sau in acest timp se
0orma era un amestec de materie si de ga"e nu se putea delimita o atmos0era
-3
iar pri!it din spatiu 0iresc ca era scu0undat in intuneric.8oise mai e5plica ca
acest intuneric era situat deasupra adancului acoperit cu ape..ici ar e5ista mai
multe interpretari K pentru 8oise nu erau cunoscute clar cele trei stari de
agregare ale su1stantei deci nu putem sti ce a numit el apa.
b Dumne"eu a "is sa 0ie lumina c aici e5ista doua ipote"e K 0ie lumina de
care !or1ea 8oise era de natura spirituala 0ie era lumina produsa de soare.Dar
8oise !or1este de luminatori a1ia in "iua a patra.Putem crede ca desi soarele a
e5istat inainte de aparitia pamantului la 0el stelele si celelalte elemente
cosmiceDumne"eu a 1inecu!antat luna soarele si stelele in "iua a patra dar nu
putem crede ca au 0ost create atunci adica dupa aparitia :errei.
%eea ce e5plica 8oise prin "iua 9 nu o putem ec7i!ala cu 24 de ore
terestre.Wiua intai e ce!a sim1olic pentru noi poate repre"enta de e5emplu o
etapa o era din e!olutia unui sistem planetar Csistemul solar in ca"ul nostruD
seara si dimineata erau raportate la lumina "iua spirituala di0erite de ceea ce ne
o0era soarele pa pamant.Putem asocia "iua intai din ,i1lie cu era geologica
.r7aic din Precam1rian Catunci s/a 0ormat o crusta solida la supra0ata
pamantuluiD.8oise nu a insistat pe amanunte stiinti0ice deoarece era peste
puterea lui de intelegere. 9n "iua a doua se !or1este despre o tarie prin mi)locul
apelor care a despartit apele de ape Cde 0apt noriiD@in ,i1lie cerul era tot ce se
!edea deasupra in conceptiile antice.3c7i!alam "iua a doua cu Protero"oicul.
9n "iua a treia se delimitea"a uscatul de ape / este ceea ce in =eologie se
numeste supracontinentul Pangaea si oceanul Pant7alasa..par acum primele
0orme de !iata / ec7i!alent in era Paleo"oica apar gimnospperme C0loraD si
reptile primiti!e Cin domeniul 0auneiD.3!ident 8oise nu stie sa e5plice stiinti0ic
ce putea sa apara in urma cu $00 milioane de ani.3l doar mentiona 0orme de
!iataK iar1a pomi roditori.
9n "iua a patra Dumne"eu 1inecu!antea"a tot ce e luminos pe cer.9n era
me"o"oica apar dino"aurii Creptile mari care apoi disparD.8oise nu spune
nimic despre aceasta.3ra peste puterea lui de a intelege ceea ce nu a !a"ut
niciodata.De aceea el in "iua a treia nu mentionea"a aparitia animalelor / ca
elemente de 0auna / asa cum in era Paleo"oica sunt amintite aparitia reptilelor
primiti!e..1ia in "iua a cincea Cera Neo"oicaD se se mentionea"a in ,i1lie
aparitia primelor animale@ stiinti0ic se stie ca in era
Neo"oica apar mami0ere placentare Ctetrapode
e!oluateD.Deci 8oise nu cunostea 0ormele de !iata
microscopice.:ot in "iua a cincea mai sunt date
e5plicatii strict crestine. 9n cuaternar apare omul ca
urmare a e!olutiei mami0erelor pana la primate. 9n
"iua a sasea 8oise pomeneste de 0iare sal1atice 0iinte
taratoare... iar apoi Dumne"eu creea"a omul. Deci
putem ec7i!ala cele sase "ile de creatie cu cele sase
ere geologiceK
.r7aicProtero"oicPaleo"oic8e"o"oicNeo"oic si %uaternar. Wilei a saptea
nu/i putem gasi ec7i!alent geocronologic@ de)a apar elemente crestine strict
spirituale. 9n domeniul stiinti0ic odata cu aparitia omului C7omo sapiensD apar
-4
perioadele istorieiK preistoria protoistoria antic7itatea e!ul mediu etc.Deci
putem considera ca "i a saptea aceste perioade istorice deoarece acum
Dumne"eu nu mai are de lucrat@ insa
Jni!ersul 0i"ic isi urmea"a e!olutia lui
0ireascaK se 0ormea"a gala5ii apar si dispar
stele totul este in miscare. 9n al doilea
paragra0 din ;=enesa; Cprima carte a lui
8oiseD este e5plicat clar ca in ;"iua; cand s/a
creat pamantul nu e5istau 0orme de !iata
!i"i1ile cu oc7iul li1er iar a1urul care se
ridica de pe supra0ata pamantului poate 0i
ec7i!alat cu nori de ga"e deoarece planeta era
in curs de 0ormare. %el mai contro!ersat
0ragment este de 0apt !ersetul ' unde 8oise
e5plica ca Dumne"eu a 0acut pe om din tarana pamantului. i/a su0lat !iata
de!enind !iu. .cest proces de creare a omului din pamant a 0ost de lunga
durata de e5emplu cate!a sute de milioane de ani sau cate!a miliarde
Cpamantul a!and !arsta de $ miliardeD@ este de 0apt e!olutia din uni!ersul
proto"oarelor ca animale microscopice e5istente in scoarta
pamantului.35presia ;omul a iesit din pamant; este ec7i!alenta cu ;omul a
e!oluat din proto"oare; procesul 0iind 0oarte lung si comple5 intre cele mai
primiti!e proto"oare microscopice a0late in Iitos0era Ccare pentru 8oise
insemna tot pamantD si om este o distanta enorma Catat pe scara 1iologic/
e!oluti!a cat si temporalaD dar in ,i1lie nu este preci"ata distanta.
Miresc ca in ,i1lie apar mai multe elemente care nu au legatura directa cu
stiintaK omul a 0ost dus in rai Cproces imposi1il de e5plicat prin argumente
stiinti0ice e5plica1il doar din punct de !edere spiritual crestinD 8oise descrie
gradina 3denului Ca0lata in a0ara Jni!ersului e!oluat din ,ig/,angD/de 0apt
omul se spirituali"ea"a nu e capa1il inca sa traiasca pe pamant su0letul lui nu
a 0ost introdus direct in lumea 0i"ica a 0ost creat in lumea spirituala Cpentru
.dam si 3!a e5ista !iata inainte de nastere ceea ce pentru noi ceilalti
pamanteni nu e5ista 4D i s/a dat un loc in rai dar el 0iind un element rational a
incercat imposi1ilul a !rut sa depaseasca conditiile de !iata impuse de creator
insa pentru a depasi aceste conditii a 0ost ne!oie de un element spiritual
negati! creat tot de Dumne"eu pentru ca omul sa a)unga in lumea 0i"ica in
uni!ersul e!oluat din ,ig/,ang. %urios pare 0aptul de introducere in lumea
spirituala a unui trup 0i"ic@ aceasta se e5plica ast0elK din cartile incluse in ,i1lie
a!em in0ormatia istorica ca 9lie si 3no7 doi indi!i"i apartinand speciei umane
dupa moarte trupul lor nu a ramas pe pamantei au 0ost dusi direct in lumea
spirituala cu tot cu trup@ deci e posi1il ca ce!a 0i"ic sa e5iste in uni!ersul
spiritual.2 alta do!ada a acestui lucru o constituie a0irmatiile unor oameni care
au e5istat pe :erra care au lasat documente scrise si care ne a!erti"ea"a ca cei
doi prooroci din Lec7iul :estament !or !eni din nou pe :erra unde !or muri
dupa ce isi !or indeplini misiunea.
De aici conclu"ia ca un trup 0i"ic nu poate ramane de0initi! in lumea
-$
spirituala@de aceea .dam nu a putut ramane de0initi! in rai.
.ceste e!enimente pot constitui e5perimente de unde se pot trage
conclu"ii stiinti0ice.Noi contemporanii nu putem 0ace asemenea e5perimente
anume sa 0acem o legatura 0i"ica intre cele doua medii de e5istenta. %onclu"ia
e ca se pot e5plica stiinti0ic e!enimentele e!ocate in ,i1lie.
Din timpurile cele mai indepartate pe om l/a interesat pro1lema originii
sale si acest interes nu da inca nici un semn de diminuare. .sta"i se pot
recunoaste mai cu seama doua puncte de !edere contrarii K mai intai parerea
0oarte populara con0orm careia omul a e!oluat de la starea de animal in0erior la
starea in care se gaseste asta"i con0orm principiilor e5puse pentru prima data
de %7arles DarFin si mai tar"iu de alti e!olutionisti @in al doilea rand a!em
parerea e5pusa drept re!elatie de catre ,i1lie dupa care omul ar 0i 0ost creat
direct in starea in care se gaseste asta"i.
Stiinta si religia sunt doua e5emple ale dorintei omului de a cunoaste
ade!arul dar e5ista o di0erenta semni0icati!a intre modul de cautare a
ade!arului stiinti0ic si cel al ade!arului religios. :ocmai de aceea de/a lungul
timpului cele doua Cstiinta si religiaD au 0ost in con0lict datorita ipote"elor si
conceptiilor di0erite pe care le promo!au. De 0apt con0lictul dintre stiinta si
religie s/a nascut ca urmare a incercarilor disperate a comunitatii religioase de/
a insista asupra ade!arului a1solut al tuturor enunturilor cuprinse in ,i1lie.
%itit literal mesa)ul 1i1lic nu mai este compati1il cu progresul stiintei. De aici
un con0lict intre ade!arurile o0erite de stiinta si cele o0erite de religie.
9nca de acum cate!a secole teologii au reali"at 0aptul ca aparitia si
progresul stiintei !a "druncina increderea in imaginea propusa de religie.
Datorita acestei temeri 0etele 1isericesti au plasat stiinta unde!a pe un plan
secundar plus de asta stiintei i s/au impus anumite limite in cautarea
ade!arului. 9n acest sens e cunoscut 0aptul ca inca din 3!ul 8ediu capii
1isericii catolice au 0ost cei care au detinut Q0raiele? modului in care se derulau
toate aspectele !ietii social/politice si economice. Pre)udecatiile din acea
!reme 1a"ate pe !ec7ile teorii religioase au produs un 0el de Q1ariera
intelectuala? sau alt0el spus o piedica imensa in calea progresului stiinti0ic.
Doua e5emple in acest sens ar 0i K in primul rand e ca"ul lui =alileo =alilei
caruia capii 1isericii catolice i/au impus sa/si retracte"e toate ideile pri!itoare
la teoria sa stiinti0ica re0eritoare la po"itia Pamantului in Jni!ers. 9n al doilea
rand e ca"ul si mai dramatic a lui =iordano ,runo care a 0ost ars pe rug de
catre inc7i"itori in anul 1(00 pentru ca ideiile sale erau incompati1ile cu
doctrina crestina Cpentru acesta religiile nu erau decat un cumul de superstitii
utile pentru tinerea su1 control a popoarelor ignoranteD.
Maptul ca e!olutionismul are asa de multi adepti asta"i se datorea"a
esecului religiei traditionale atat in ce pri!este in!atatura si modul de
pre"entare a relatarii 1i1lice cat si in ce pri!este comportamentul 1isericii.
Sunt 1ine cunoscute actele de ipocri"ie si opresiune intreprinse de inc7i"itie.
Religia a a!ut si are in continuare un e0ect negati! asupra omenirii ea 0acand
di0erente de rasa determinand crime in societate si c7iar ra"1oiaie. %oranul le
-(
!or1este musulmanilor despre Ai7ad ra"1oiul s0ant prin care ei !or stapanii
lumea si religia lor !a domina.
8ulti oameni de seama care au studiat religia apelea"a la istorisirile
!iolente din ,i1lie spunandK QSi ,i1lia pre"inta relatari de !iolenta comisa in
numele Domnului. Dumne"eul pre"entat in primele carti ale ,i1liei este intr/
ade!ar nemilos in spri)inul pe care il acorda israelitilor inecandu/i in mare pe
dusmanii acestora?. Dar pro1lema aceasta a puterii si a modului de in0luentare
a omului si a intregii istorii a omenirii de catre religie nu 0ace o1iectul
re0eratului de 0at ceea ce incearca sa aduca in discutie acest re0erat este
posi1ila e5istenta a unei relatii intre religie si stiinta.
9ntrucat teologia a progresat 0oarte lent in comparatie cu stiinta asta"i
multi teologi nu mai incearca sa conteste cuceririle 0undamentale ale stiintei
cum 0aceau acum 300 de ani ci au tendinta sa includa in conceptia despre
lume anumite re"ultate stiinti0ice respingandu/le insa pe cele care li se par
contrarii.
Desi dupa unii ar e5ista o multime de 0apte care depun marturie in
0a!oarea creatiei 0oarte multi oameni accepta e!olutia. %ei care spri)ina teoria
e!olutiei traiesc cu impresia ca ea este acum un 0apt stiinti0ic. Dar sa nu uitam
ca in urma cu cate!a secole se credea ca pamantul este plat. .cum s/a sta1ilit
cu toata certitudinea ca el are 0orma s0erica oarecum. De asemenea se credea
ca pamantul este centrul uni!ersului. Noi stim asta"i mai presus de orice
posi1ilitate de indoiala ca pamantul este departe de/a 0i unde!a in centrul
uni!ersului si ca el este acela care e5ecuta o miscare de re!olutie in )urul
soarelui. .!and in !edere ca insusi %7arles DarFin cel mai cunoscut aparator
al e!olutiei a dat de inteles ca era constient de limitele teoriei sale si ca
su1iectul originii !ietii ramane desc7is pentru e5aminari ulterioare e 0oarte
posi1il ca intreaga teorie e!olutionista sa cada. Do!ada de 1a"a care le lipseste
e!olutionistilor este e5istenta unor 0orme de !iata de tran"itie intre specii.
Maptul ca teoria e!olutionista emisa de DarFin nu poate 0i sustinuta cu do!e"i
clare ii determina pe multi oameni de stiinta e!olutionisti sa 0ormule"e noi
teorii. De pilda unii dintre acestia care sunt siguri ca !iata n/ar 0i putut sa
apara spontan pe pamant emit ideea speculati!a ca ea tre1uie sa 0i pro!enit din
spatiul cosmic. Dar aceasta nu 0ace decat sa trans0ere pro1lema originii !ietii
intr/un mediu si mai ostil Cspatiul cosmicD.
.sta"i nimeni nu mai poate contesta !arsta Pamantului care ar 0i de
apro5imati! $ miliarde de ani sau a !ietii pe pamant care ar 0i inceput acum
sute de milioane de ani. :eologii de a"i !or1esc de cele ' "ile din =ene"a ca de
niste ' ere geologice in decursul carora s/ar 0i 0ormat pamantul apele primele
0orme de !iata Cplante si animaleD si mai tar"iu animalele mari si intr/un 0inal
omul toate aceste etape des0asurandu/se su1 stricta coordonare a %reatorului.
2amenii de stiinta de regula ateisti !in sa com1ata si aceasta teorie a
teologilor creationisti. Doar doua e5emple in acest sens ar 0i K
1D Dupa relatarea 1i1lica plantele au aparut a treia "i iar soarele a 0ost 0acut
a1ia a patra "i. Daca a treia si a patra "i sunt in mod real Qere? atunci cea de/a
treia Qera? cea a plantelor a 0ost lipsita de soare @
-'
2D :ot din 1i1lie reiese ca moartea Cpro1a1il si a animalelorD a aparul pe
pamant o data cu caderea lui .dam in pacat. Daca asa stau lucrurile cum se
0ace ca a e5istat moarte in lume con0orm teoreticienilor de tipul Q' "ile X '
ere? cu multa !reme inainte ca .dam sa cada in pacat. Do!ada sunt
0ormatiunile geologice ce contin 0osile dintr/o era apusa de mult. Si totusi
Scriptura sustine in continuare ca moartea nu a domnit decat de la .dam
incoace. Prin urmare e5ista di0icultati considera1ile in aplicarea teoriei de
egalare a unei "ile cu o era geologica. Re!enind la teologii "ilelor noastre
acestia sustin ca de 0apt sensul cu!antului Qmoarte? relatat mai sus inseamna
moarte spirituala adica separarea spirituala dintre Dumne"eu si om.
%u toate ca religia nu dispune de do!e"i 0aptice sau logice care sa
con0irme ideea de putere di!ina 1iserica si teologii lasa impresia ca ar detine
niste do!e"i aparte ce!a ce ratiunea si stiinta nu ar 0i capa1ile sa com1ata.
Pentru multi altii insa religia se tine departe de stiinta restrangandu/se
doar la conceptul de morala si la sistemele de !alori. 9nsa 9naltarea CtrupuluiD
Mecioarei 8aria 9n!ierea lui 9sus !iata de dupa moarte nu sunt nici pe departe
pro1leme de morala si de !alori ci sunt 0apte de natura stiinti0ica.
0n !inal religia da sens stiintei e5ista o cone5iune intre acestea doua.
Stiinta prin salturile sale uluitoare a lasat in urma e!olutia morala ast0el a
a)uns in prea)ma unor ade!aruri periculoase pentru e5istenta umana C0i"ica
nucleara si ingineria genetica sunt doar doua e5emple in acest sensD. De aceea
este necesar un Qar1itru? moral. :ocmai aici religia ar tre1ui sa sugere"e
moduri in care !a tre1ui 0olosita cunoasterea nascuta din stiinta si in nici un
ca" sa impuna ade!aruri imposi1il de demonstrat. Ramane e!ident ca nu se
poate demonstra strict rational nici e5istenta nici ine5istenta lui Dumne"eu.
Numai e5perienta personala a credintei este potri!ita pentru a gasi un raspuns
cautarii lui Dumne"eu. 2amenii tre1uie sa accepte religia indi0erent ca e cea
crestina 1udista islamica etc. ca o 0orma de comunicare cu puterea suprema
si nu numai iar stiinta ca o 0orma de cunoastere a ade!arului dedus teoretic si
e5perimental.
-+
3ibliogra!ie:
1. 8itropolit Nicolae 8ladin O Doctrina despre !iaa Pro0esorului
Nicolae Paulescu 3d. Periscop 1--'.
2. 3milian Lasilescu O .pologei cretini rom6ni i strini 3d.
%ugetarea/ =eorgescu/Dela0ras ,ucureti 1-42.
3. Nicolae Paulescu O Mi"iologia 0iloso0ic !ol. 9 ,ucureti 1-10.
4. Nicolae Paulescu O :raite de P7Hsiologie medicale !ol. 999999
,ucureti 1-1-/1-22.
$. 8i7u Dan Stiinta si religie in re!ista Stiinta si te7nica nr.12
3ditura :e7nica ,ucuresti 2001 pp.1+/3'
(. Smit7 .. 3. Eilder 2mul O origine si destin 3ditura
PsHc7omassmedia ,ucuresti 1--(
'. Lernet Daniel ,i1lia si stiinta 0.e. Paris 1-+(
--
+. 7ttpKTTFFF.1ioetica.roTtiin i Religie* %omplementaritate &ntru
transcenden.
-. 7ttpKTTFFF.1c1luncail!ei.netTarticoleTstiintaTcontri1uii ale oamenilor de tiin
religioi.
10. 7ttpKTTFFF.1c1luncail!ei.netTarticoleTstiintaT2amenii de tiin i
credina &n Dumne"eu.
11. %ostac7e Doru tiin i teologie spre o e!aluare nou a
raporturilor &n !olumul tiin i teologie. Preliminarii pentru dialog?
3ditura VV9K3onul Dogmatic ,ucureti 2001.
12. 3instein .l1ert %um !d eu lumea. :eoria relati!itii pe
&nelesul tuturor ediia a 99/a 3ditura Gumanitas ,ucureti 2000.
13. Nicolescu ,asara1 Sta!insc7i 8agda tiin i religie
antagonism sau complementaritate 3ditura VV9K 3onul Dogmatic ,ucureti
2002.
14. 9dem Relaia dintre religie i tiin antagonism sau con!ergen
&n .nalele Jni!ersitii Lala7ia :6rgo!ite 2004.
1$. Gaug7t M. Ao7n tiin i Religie de la con0lict la dialog VV9K
3onul Dogmatic ,ucureti 2002.
1(. 8i7alac7e diac. Sorin Iimitele tiinei i cunoaterea prin
comuniune %entrul pentru Studii 9nterdisciplinare Religie i tiin? articol
din ediia de Duminic a "iarului IJ89N. 22 aprilie 200'.
100