ARGUMENT

Am ales acest subiect deoarece consider ca politica de produs arata personalitatea

unei intreprinderi, politica de produs adoptata aratand ceea ce o intreprindere doreste a fi
in fata clientilor ei. O politica de produs poate arata daca unei intreprinderi ii pasa de
satisfactia clientilor sau daca doreste doar sa obtina profit. O politica de produs arata care
sunt obiectivele unei intreprinderi atat cele pe termen scurt cat si cele pe termen lung.
Aceasta mai are rolul de a stabili care este piata tinta a intreprinderii si care este atitudinea
fata de aceasta piata comparativ cu alta si asteptarile din partea acceptantilor unei piete
tinta.
Politica de produs implica unelte alea marketingului care au rolul de a analiza profund
ceea ce se intampla pe piata, unelte precum analiza SWOT sau precum Boston Consulting
roup
Politica de produs a unei intreprinderi trebuie adaptata constant la fluctuatiile pietei si
de aceea o analiza continua a mediului intern si a mediului e!tern este vitala. "ara o
politica de produs bine stabilita, intr#un mediu atat de sc$imbator precum o economie de
piata, o intreprindere nu poate supravietui .
Politica de produs adoptata de o firma trebuie aleasa cu gri%a deoarece fiecare decizie in
aceasta privinta are influente directe asupra opiniei consumatorilor despre marca sub care
este desfasurata activitatea intreprinderii opinii care influenteaza succesul sau insuccesul
atat intreprinderilor noi cat si a intreprinderilor cu traditie putand sa le ridice sau sa le
prabuseasca.
&na din companiile care m#au influentat in alegerea acestei teme a fost oogle care a
intrat pe o piata cu o cuncurenta acerba din partea unor giganti, precum 'a$oo, adoptand o
politica de produs e!trem de simpla in care clientul, si nu actionarii sau imbogatirea
rapida, este pe primul loc. (n urma adoptarii acestei politici, valoarea oogle a a%uns de la
)**.***+ in ),,- la )./ miliarde + in 0**, .
(n studiul de caz am ales politica de produs adoptata de 1etrou Cas$2Carr3 Sibiu si
efectele pe care politica adoptata le#a avut
Argument
4 Comunicarea eficient5 a organiza6iei depinde de modul 7n care ea rezolv5 urm5toarele probleme8
dac5 trebuie s5 comunice sau nu, c9t :i cum s5 c$eltuiasc5 pentru comunicare. ;5spunsurile la aceste
7ntreb5ri se ob6in 7n cadrul sistemului de comunica6ii 7n marketing, pe care :i#l organizeaz5 orice firm5
important5, sistem ce include ansamblul comunic5rilor cu intermediarii, consumatorii, organisme publice
separate, dar :i 7ntre ele.<
=P$. >ot$ler ?
(ncluderea politicii promo6ionale 7n mi!ul de marketing se %ustific5 prin rolul, uneori decisiv, pe
care 7l are 7n procesul de comercializare a m5rfurilor :i serviciilor. Promovarea este apreciat5 a fi una
dintre cele mai costisitoare :i comple!e componente ale strategiei de marketing.
@e:i este cea mai 4spectaculoas5< dintre componentele de marketing#mi!# ului promo6ional,
politica de promovare reune:te 7ntr#o viziune unitar5 activitile complementare realizate 7n favoarea unui
agent economic pentru asigurarea reu:itei p5trunderii sau p5str5rii produselor sale pe pia6a. Aceste
activit56i nu pot avea loc f5r5 e!isten6a unei anumite m5rfi, ce face obiectul activit56ii de v9nzare#
cump5rare pe pia65 7n vederea satisfacerii anumitor nevoi, dorin6e :i preferin6e ale purt5torilor cererii.
Termenul de promovare 7:i are originea 7n cuv9ntul latinesc Apromovere< care 7nseamn5 a mi:ca
7nainte. @efini6ia cuprins5 7n @ic6ionarul e!plicativ al limbii rom9ne ne indic5 pentru cuv9ntul a promova
urm5toarele sensuri8 Aa ridica, a sus6ine, a spri%ini f5c9nd s5 progreseze, s5 se dezvolte<. Cea mai
apropiat5 defini6ie de aceaste prezent5ri de dic6ionar este cea dat5 de Stanle38 Apromovarea este orice
comunica6ie care are drept scop s5 deplaseze 7nainte un produs, un serviciu sau o idee 7n cadrul unui canal
de distribu6ie<. Asem5n5toare cu ea sunt :i defini6iile date de BerkoBitz :i Buell, 7n sensul c5 promovarea
este v5zut5 ca Aun mi%loc de comunicare 7ntre v9nz5tor :i cump5r5tor< de c5tre primul autor :i Aca un
termen care acoper5 toate activit56ile legate de procesul de comunica6ie de pia65< de al doilea autor.
Cn condi6iile economiei moderne de pia65, fiecare firm5 trebuie s5 desf5:oare at9t activit56i de
comunicare cu mediul e!tern, c9t :i activit56i promo6ionale pentru popularizarea ofertei sale :i informarea
poten6ialilor clien6i.
Comunicarea reprezint5 procesul prin care se transmit informa6ii de c5tre o surs5 =emi65tor?, c5tre
receptor, prin intermediul unor canale, sub forma mesa%elor simbolice =codificate? :i retransmiterea unui
feed#back =r5spuns? de la receptor c5tre emi65tor. Da nivelul 7ntreprinderii, comunicarea urm5re:te
pozi6ionarea acestuia, respectiv de a#i conferi o personalitate recunoscut5 :i o identitate distinct5 fa65 de
concuren65.
Am ales aceast5 tem5 pentru comple!itatea domeniului de manifestare a procesului de promovare
7n economia de pia65, c9t :i pentru rolul %ucat 7n activitatea de promovare 7n ob6inerea de rezultate
economice performante de c5tre orice firm5.
Ducrarea este structurat5 pe patru capitole :i anume8 7n primul capitol intitulat 4Procesul de
comunicare< am eviden6iat importan6a comunic5rii 7n economia modern5 de pia65 pentru agentul
economic ce are 7n vedere cre:terea gradului de competitivitate a ofertei sale :i pentru o mai bun5
satisfacere a cererii. Totodat5 am acordat o mare importan65 cunoa:terii obiectivelor urm5rite de
comunicarea promo6ional5.
Cn capitolul al ((# lea prezint importan6a promov5rii 7n cadrul activit56ii de marketing a firmei,
activitate ce c9:tig5 din ce 7n ce mai mult teren ca urmare a accentu5rii concuren6ei manifestate 7n cadrul
pie6ei. Ast5zi nu mai este suficient ca o firm5 s5 realizeze un produs de foarte bun5 calitate, s5 7l v9nd5 la
un pre6 accesibil c9t mai multor categorii de consumatori, printr#o re6ea de distribu6ie diversificat5, ci este
nevoie :i de o politic5 de promovare a acestui produs pentru a#( garanta succesul pe pia65.
Principalele mi%loace :i te$nici de comunicare a firmei cu pia6a sunt structurate 7n capitolul al (((#
lea E 4"ormele promov5rii<. Acestea sunt8 publicitatea :i reclama, promovarea v9nz5rilor, rela6iile publice
:i v9nzarea personal5.
Cn capitolul al (F#lea am detaliat p5r6ile componente ale unui contract de publicitate.
Obiectivele ac6iunii de promovare reprezint5 preocuparea cea mai important5 a speciali:tilor 7n
marketing. Cnainte de a se alege o metod5 sau alta, trebuie s5 se 6in5 seama de caracteristicile produsului,
m5rimea, greutatea, costurile, durabilitatea, riscurile :i de caracteristicile pie6ei 6int5# v9rst5, se!, venituri,
obiceiuri de cump5rare. Cn cele din urm5, mediul concuren6ial influen6eaz5 selec6ia metodelor de
promovare a v9nz5rilor.
ARGUMENT

Ducrarea ,,Rolul impozitelor indirecte in sistemul fiscal din Romania abordeaz5 problematica
impozitelor indirecte cu privire la con6inutul :i rolul lor, principiile impunerii, modalitatea de a:ezare :i
de percepere a acestora. (mpozitele indirecte sunt prezentate 7ntr#o evolu6ie care are la baz5 anumite
criterii de referin65, urm5rindu#se caracterizarea impozitelor indirecte, defini6ia :i clasificarea lor.
Ducrarea trateaz5 principiile clasice :i moderne ale impunerii, :i anume8 %uste6ea impunerii,
ec$itatea fiscal5, certitudinea impunerii, comoditatea :i rapiditatea impozitelor privite at9t din punct de
vedere economic, c9t :i social. Am acordat o aten6ie deosebit5 directivelor comunitare cu privire la
impozitele indirecte, dar :i aspectelor specifice statului de a reglementa sistemul de impunere 7n domeniul
fiscalit56ii.
Criteriile avute 7n vedere pentru preferin65 spre un anumit impozit indirect sunt8
Gecesitatea unei perioade scurte din momentul lu5rii deciziei de instituire sau ma%orarea cotei
printr#un act normativ, p9n5 c9nd ele devin opera6ionaleH
C$eltuielile modice de a:ezare :i urm5rire a 7ncas5rilor la bugetH
Caracterul lor ascuns, ele fiind incluse 7n pre6urile =tarifele? bunurilor :i serviciilor v9ndute
sau prestate.
Cu toate c5 impozitele indirecte prezint5 diferite forme, ele produc 7n ultima instan65 efecte
similare, c$iar dac5 poart5 denumirea de ta!e de consuma6ie, monopoluri fiscale, ta!e vamale sau ta!e de
timbru.
Am considerat necesar5 prezentarea faptului c5 impozitele indirecte, de:i sunt elemente ale
impozitului pe consum, ele 7n literatura de specialitate poart5 o denumire improprie, :i anume8 ta!a pe
valoarea ad5ugat5, ta!a vamal5, ta!a de succesiune, etc.
Aceste impozite indirecte ar putea s5 fie definite 7n stricta concordan65 cu 7n6elesul semantic
men6ionat 7n @ic6ionarul I!plicativ al Dimbii ;om9ne, de8 impozite pe importuri de bunuri, respectiv pe
circula6ie a averii, sau sporului de avere.
Am ales acest subiect deoarece consider c5 impozitele indirecte sunt foarte ap5s5toare pentru
contribuabili :i subliniez faptul c5 reprezint5 o form5 de prelevare a unei p5r6i din veniturile :iJ sau averile
persoanelor fizice :i %uridice pus5 la dispozi6ia statului 7n vederea acoperirii c$eltuielilor publice. Ile
ignor5 capacitatea de contribu6ie a cump5r5torului :i con6in un element de
inec$itate =nedreptate? social5. Cre:terea acestor impozite indirecte poate duce la accentuarea infla6iei.
Pentru o redistribuire c9t mai rezonabil5 a impozitelor indirecte, prin intermediul sistemului fiscal,
este necesar ca factorii de decizie s5 aib5 7n vedere modul 7n care acesta este alc5tuit, criteriile care stau la
baza diferen6ierii impozitelor indirecte, ta!elor :i contribu6iilor :i modul 7n care acestea particip5 la
formarea resurselor financiare publice.
Ducrarea este structurat n patru capitole, prezent9nd 7n ansamblu tematica impozitelor
indirecte pornind de la motiva6ia introducerii lor de c5tre stat p9n5 la calculul efectiv al acestora de c5tre
agen6ii economici.
!rimul capitol prezint5 locul :i rolul impozitelor indirecte 7n sistemul fiscal din ;om9nia. Cn acest
capitol sunt abordate aspecte ale politicii fiscale din ;omania, caracterizarea general5 a impozitelor,
apari6ia :i evolu6ia impozitelor indirecte 7n ;om9nia :i 7n str5in5tate.
Capitolul al doilea al acestei lucr5ri se intituleaza 4Caracterizarea principalelor impozite
indirecte< :i prezint5 tr5s5turile accizelor, ta!ei pe valoarea ad5ugat5 :i a ta!elor vamale.
Al treilea capitol con6ine un studiu de caz relevant pentru modul de calcul al impozitelor indirecte
de c5tre agen6ii economici.
Ultimul capitol prezint5 concluziile acestei lucr5ri.