FABRICAREA ALCOOLULUI

ETILIC DIN PORUMB

CUPRINS
1. Introducere..4
1.1. Generaliti......4
1.2. Scurt istoric..4
1.3. Necesitatea economico-social5
1.4. Impactul ecologic.5
1.5. Consumul de alcool..
1.. !aterii "olosite pentru "a#ricarea alcoolului
1..1. !aterii prime.
1..2. !aterii au$iliare%
1.&. 'orum#ul......%
1.&.1. Scurt istoric...............................................................................................(
1.&.2. Compo)iia porum#ului...........................................................................1*
1.&.3. Culti+area ,i consumul de porum#..........................................................11
2. -legerea soluiei propuse de proiectare................................................................................12
3. .e/nologia "a#ricrii etanolului din porum#........................................................................13
3.1. Sc/ema #loc a te/nologiei de "a#ricare a spirtului din porum#.............................13
3.2. 0ecepia materiei prime.14
3.3. 1epo)itarea porum#ului.14
3.4. 'regtirea materiei prime...14
3.5. !runirea materiei prime..1&
3.. 2ier#erea materiei prime1%
3.&. 3ic/e"irea-de$trini)area plme)ii "luidi"icate 4gelatini)are5..2*
3.%. 6a/ari"icarea...2*
3.(. 'repararea dro7dilor de cultur...22
3.1*. 2ermentarea plme)ilor24
3.11. 1istilarea plme)ii "ermentate.2&
3.12. 0a"inarea alcoolului #rut......................................................................................3*
4. -nali)a economic a "a#ricrii spirtului din porum#............................................................32
4.1. 'arametrii iniiali....................................................................................................32
4.2. 8ilanul de materiale..............................................................................................32
4.3. 8ilanul termic........................................................................................................3
2
4.3.1. 8ilanul termic pentru "a)a de "luidi)are.................................................3
4.3.2. 8ilanul termic pentru "a)a de rcire la 559C..........................................3&
4.3.3. 8ilanul termic pentru "a)a de rcire la 3*9C..........................................3%
4.3.4. 8ilanul termic pentru etapa de rcire la 2*9C........................................3%
4.3.5. 8ilanul termic pentru "a)a de distilare...................................................3(
4.3.. 8ilanul termic pentru "a)a de ra"inare....................................................4*
5. Conclu)ii...............................................................................................................................43
. 8i#liogra"ie...........................................................................................................................44
3
1. INTRODUCERE
1.1. G eneraliti
-lcoolul etilic sau spirtul se pre)int ca un lic/id incolor: limpede: complet +olatil: cu
miros ptrun)tor ,i gust ar)tor. ;ste in"lama#il ,i arde "r "um: cu o "lacr al#struie. ;ste
misci#il cu apa cu orice proporie: cu dega7are de cldur ,i contracie de +olum. 1e
asemenea: este misci#il cu aceton: cloro"orm: eter: glicerin ,i ulei de ricin.
Industria spirtului se #a)ea) <n principal pe acti+itatea "ermentati+ a dro7diilor: care
trans"orm )a/rurile "ermentesci#ile din su#strat <n alcool etilic ca produs principal de
"ermentaie ,i respecti+ <n #iomas.
Industria spirtului ocup un loc important <n r=ndul industriilor prelucrtoare de
materii prime agricole. Spirtul se poate o#ine pe cale "ermentati+ sau pe cale sintetic.
'rima metod este cea mai "rec+ent "olosit ,i utili)ea) ca materii prime> cereale 4<ndeose#i
porum#ul5: carto"ii: melasa: s"ecla de )a/r: trestia de )a/r: etc. -lcoolul o#inut pe cale
sintetic 4<n principal din etilen sau alte ga)e naturale5 este <ntre#uinat numai <n scopuri
te/nice 4cauciuc sintetic: +opsele: lacuri: ,.a.5.
1.2. Scrt i!t"ric
;tanolul poate "i considerat unul din cele mai +ec/i alimente cunoscute omului. 8erea
"ermentat se consuma <n 8a#ilon: iar +inul a "ost produs <nc din anul 3***. <.e.n.
'rocesul de distilare <,i are originile prin secolul ?@?IA. Bn acest +reme s-a
descoperit ,i e"ectul CspiritualD al alcoolului de unde i s-a dat ,i numele spiritus. 'rimele
distilerii au a+ut ca scop o#inerea alcoolului pentru scopuri medicinale.
'=n <n secolul ?AII s-a considerat c "ermentaia alcoolic este un proces re)idual: <n
care dro7dia re)ultat era aruncat. Natura "ermentaiei a "ost clari"icat <n secolul 1(. odat cu
descoperirea microscopului: c=nd s-a do+edit c celulele de dro7die sunt organisme +ii. .otu,i
a durat 15* de ani p=n c=nd s-a recunoscut c organismele +ii sunt responsa#ile pentru
procesul de "ermentaie.
Bn secolul 1(. au aprut dou teorii menite s e$plice o#inerea etanolului. Ena dintre
ele este teoria C+italD promo+at de 3ouis 'asteur 41%22-1%(55: con"orm creia organismele
+ii sunt responsa#ile pentru trans"ormarea )a/rurilor <n alcool. - doua teorie este cea
CmecanicD ela#orat de Fustus 2rei/err Aon 3ie#ig 41%*3-1%&35 ,i 2riedric/ GH/ler 41%**-
1%%25. I do+ad menit s susin teoria CmecanicD: prin care un proces "i)ico-c/imic
conduce la con+ersia )a/rului <n etanol a +enit de la ;dJard 8uc/ner 41%*-1(1&5: care a
4
demonstrat c "ermentaia alcoolic este reali)at de o su#stan din plmad: nu de celula de
dro7die <n sine. -ceast su#stan a "ost mai t=r)iu identi"icat ca "iind o en)im. 3a ora
actual se cunoa,te c: <n "inal: en)imele sunt responsa#ile pentru trans"ormarea comple$ a
glucidelor <n etanol.
1.#. Nece!itatea ec"n"$ic"%!"cial
-lcoolul se "olose,te <n scopuri industriale: drept com#usti#il: dar <n industria
alimentar la prepararea #uturilor. ;l repre)int materia pentru prepararea unor produse ca>
eter etilic: esterii etilici ai aci)ilor "ormici: #utirici: lactici: "taliciK la "a#ricarea esenelor cu
arom de "ructe: precum ,i <n industria par"umerilor. 3a apele de toaleta ,i spunurile
transparente: dar ,i la "oarte multe cosmetice se utili)ea) mari cantiti de alcoolK o "oarte
mare importan o are alcoolul ,i <n industria "armaceutic. ;ste "olosit ,i la "a#ricarea de
insecticide <n industria celulo)ei: a e$plo)i+ilor: a lacurilor: a cloro"ormului: a iodo"ormului ,i
a cauciucului sintetic. -lcoolul etilic se mai "olose,te la "a#ricarea alcoolului sanitar. 1in
co)ile de la ra"inare se prepar alcoolul denaturant. -lcoolul de calitate a II.-a esteutili)at la
"a#ricarea lic/idului antigel: care <mpiedic apa din radiatoarele ma,inilor s <ng/ee. I larg
utili)are o are alcoolul etilic <n #uturile industriei alimentare: a rac/iurilor: lic/ioruri: +inuri
lic/ioroase etc.
Su#produsele re)ultate de la "a#ricarea alcoolului etilic> CI
2
cu utili)ri di"erite <n
industria alimentar la "a#ricarea #uturilor rcoritoare ,i asomarea porcilor. -mestecul de
alcool "runi si co)i numit ,i alcool te/nic este utili)at <n industria lacurilor ,i +opselelor ,i la
"a#ricarea alcoolului denaturat. Eleiul de "u)el este utili)at pentru determinarea grsimilor din
lapte ,i la "a#ricarea de esteri. 1e,eul re)ultat este #or/otul de cereale care este utili)at ca
"ura7 pentru /rana animalelor.
Spirtul a#solut: la concentraia de ((:% +olume se utili)ea) in rile lipsite de
)cminte petroliere: drept car#urant: <n amestec de 2*-3*L cu #en)in cruia <i se mre,te
totodat ,i ci"ra octanic.
1.&. I$'actl ec"l"(ic
2a#ricarea spirtului din cereale a constituit <ntotdeauna o pro#lem cu consecine
ecologice ne"a+ora#ile. '=n la 1(%(. a e$istat o re)ol+are "ireasc ,i #ene"ic din toate
punctele de +edere prin aceea c #or/otul a "ost utili)at integral ca "ura7 pentru animale: ceea
ce "apt ,i era: "iind trans"ormat ast"el <n carne ,i lapte. Idat cu des"iinarea masi+ a marilor
comple$e )oote/nice aceast posi#ilitate a disprut iar productorii de spirt se con"runt cu
mari pro#leme <n raport cu legislaia de mediu.
5
1.). C"n!$l *e alc""l
Con"orm I!S 4Irgani)aia !ondial a Sntii5: ni+elul consumului de alcool a
intrat <n declin <n ultimii 2* de ani <n rile de)+oltate: dar este <n cre,tere <n rile <n curs de
de)+oltare: <n special <n regiunea 'aci"icului de +est 4unde consumul anual de alcool pur: <n
r=ndul populaiei adulte este de 5 - ( lMcap de locuitor5 ,i <n rile "ostei Eniuni So+ietice.
Consumul de alcool este mult mai mic <n rile a"ricane: <n estul !editeranei ,i <n -sia de
Sud-;st.
Con"orm datelor o"iciale pri+ind producia sau +=n)area de alcool: nu se poate reali)a
o estimare corect pri+ind consumul de alcool: se aprecia) c estimri mai precise ar
conduce la o mai #un <nelegere a asocierii dintre u) ,i pro#lemele induse de consum.
0om=nii sunt campioni europeni la consumul de alcool: dep,ind cu trei litri media
european: se arat <n cel mai recent studiu al Irgani)atiei !ondiale a Sntii 4GNI5.
-st"el: <n 0om=nia: media anual a consumului de alcool este de peste 15 litri pe cap
de locuitor: <n timp ce <n Eniunea ;uropeana 4E;5 este de doar 12 litri: con"orm raportului
pu#licat de I!S.
1atele organi)aiei sntii arat c: <n ara noastr: mai #ine de doua milioane de
persoane consuma alcool <n e$ces: ast"el ca &*L din ca)urile de +iolen in "amilie ,i aproape
7umtate din ca)urile de crim sunt cau)ate de #utura peste msur.
'este 1**.*** de persoane mor anual <n lume din cau)a alcoolului 4alcoolismul "iind a
patra pro#lem de sntate dup #olile cardio+asculare: mentale ,i cancer5.
1.+. Materii ,"l"!ite 'entr ,a-ricarea alc""lli
1.+.1. Materiile 'ri$e "olosite la producerea alcoolului prin "ermentaie se pot clasi"ica ast"el
>
1. !aterii prime amidonoase
- cereale> porum#: secar: gr=u: or): o+): ore): sorg etc.
- carto"i
- radcini si tu#erculi de plante tropicale> rdcini de manioc: tu#erculi de #atate etc.
2. !aterii prime )a/aroase
- s"ecla si trestia de )a/r
- melasa din s"ecl ,i trestie de )a/r
- struguri: "ructe: tesco+ine dulci
3. !aterii prime celulo)ice>

- deseuri din lemn de #rad: molid: "ag etc.K

- lesii #isul"itice re)ultate de la "a#ricarea celulo)eiK
4. !aterii prime care conin inulin si lic/enin
- tu#erculi de topinam#urK
- rdcini de cicoareK
- musc/i de Islanda
Cele mai utili)ate materii prime sunt cerealele: carto"ii ,i melasa.
a. Cerealele
Sunt "olosite pe scar larg pentru producia de alcool etilic alimentar ,i #iocar#urant:
a+=nd <n +edere supra"eele mari culti+ate ,i producia mare la /ectar <n condiiile unei
agriculturi per"ormante ,i "olosirii unor soiuri producti+e: cu coninut ridicat <n amidon.
Compo)iia c/imic a cerealelor este relati+ di"erit: mai ales <n ceea ce pri+e,te
coninutul de amidon: proteine: lipide ,i "i#r: "iind in"luenat de soi: condiiile pedoclimatice
,i agrote/nica aplicat.
Cerealele utila)ate cel mai des <n scopul "a#ricrii alcoolului sunt> or): gr=u: secar:
porum#: sorg.
Compo)iia c/imic a unor cereale>
C"$'"nentl Or/ Gr0 Secar P"r$- S"r(
-'O 14 14 14 14 13:5
'0I.;IN; 11:5 11:-12:& (:( 1*:3 11:1
G0OSI!; 2:41 2:11-2:31 2:1% 4:%5 4:42
-!I1IN 5*:1 52:4-53:& 54:* 54:3-5:( 5:*
2I80O>
-/emicelulo)
-celulo)
:&
4:1
5:3-&:&
2:4-2:5
:(
2:
4:2
2:1
4:*
3:5
C;NESO 1:& 1:& 1:& 1:2 2:2
-. Cart",ii
Carto"ii constituie o materie prim deose#it pentru producia de alcool: deoarece producia
e$primat <n amidon este du#l "a de cea a porum#ului: repre)ent=nd 3***-4*** Pg
amidonM/a "a de porum#: la care se o#in 15**-2*** Pg amidonM/a.
&
Compo)iia c/imic medie a tu#ercurilor de carto"i
c. Mela!a 1*e tre!tie 2i *e !,ecl. repre)int um su#podus al industriei )a/rului ,i se
pre)int ca un "luid +=scos: de culoare #run-<nc/is p=n la negru: cu masa speci"ic 1:3-1:45
gMcmQ: cu miros de ca"ea pr7it ,i gust dulceag. !elasa are reacie neutr sau u,or alcalin
4pNR&-&:55.
1.+.2. Materiile a3iliare
!ateriile au$iliare "olosite <n industria alcoolului sunt repre)entate de>
-preparatele en)imatice pentru lic/e"iere 4de$trini)are5: care pot "i>
-preparate en)imatice de al"a-amil)e termosta#ile
-preparate em)imatice de al"a-amila)e normale
-preparate en)imatice a7uttoare care se "olosesc <n dou scopuri>
-pentru mrirea concentraiei de aminoaci)i utili)ai de dro7die de "ermentare
-pentru reducerea +=sco)itii plme)ii
-preparate em)imatice pentru )a/ari"icarea plme)ilor lic/e"iate-de$trini)ate
-su#stane antispumante
-acidulani pentru pentru plmada din cereale ,i carto"i sau melas> acid sur"iric
-sruri nutriti+e> "os"at de amoniu mono ,i di#a)ic
-"actori de cre,tere> +itamine din grupul 8: acid pantotenic: #iotin
-su#stane antiseptice ,i de)in"ectante
Dr"4*ii 'entr ,er$entare
1ro7diile pentru "ermentarea plme)ilor )a/ari"icate aparin genului Saccharomyces
cerevisiae ,i Saccharomyces bayanus. Se poate utili)a dro7die lic/id pregtit <n "a#ric:
dro7die uscat ,i dro7die comprimat.
1.5. P"r$-l
C"$'"nentl 6al"ri $e*ii 17 ,a *e
'r"*!l ca atare.
Li$ite *e 8ariaie
-'O &&:5 3-%
Su#stan uscat: din care>
-G3ECI1;
-'0I.I1;
-3I'I1;
-C;NESO
22:5
1(:4
2:*
*:1
1:*
13-3
13-3*
*:&-4:
*:*2-*:(
*:4-1:(
%
1up coninutul de amidon ,i randamentul <n alcool: porum#ul este materia prim cea
mai +aloroas pentru "a#ricarea alcoolului.
'orum#ul repre)int o cereal de #a) "olosit <n economia rii noastre at=t <n
alimentaie: "ura7are c=t ,i <n industrie.
;$ist multe specii de porum# care se deose#esc <ntre ele dup "orma ,i culoarea
#o#ului c=t ,i dup aspectul endospermului> sticlos sau "ainos.
'entru "a#ricarea spirtului se pre"er porum#ul cu #oa#e "inoase: mai ales specia
1enti"ormis 42igura1.&.1.5: care se caracteri)ea) printr-un coninut ridicat <n amidon ,i mai
sc)ut <n su#stante proteice. Coninutul <n amidon al porum#ului repre)int circa &*L din
sun#stana uscat a #o#ului. -lturi de amidon se gsesc ,i cantiti mai reduse de )a/ruri
simple: de$trine si pento)ani.
Figura 1.7.1. Zea mays dentiformis
1intre soiurile industriale de porum# cele mai rspandite sunt>
-6ea maTs denti"ormis 4porum#ul dinte de cal5K
-6ea maTs amilaceae 4porum#ul amidonos5K
'orum#ul "olosit <n industria spirtului tre#uie s <ndeplineasc urmtoarele condiii>
-s ai# un coninut mare de /idrai de car#on: <n special de amidonK
-s conin o cantitate redus de su#stane proteiceK
-#o#ul s "ie moale ,i cu coa7 c=t mai su#ireK
-s "ie a7uns la maturitateK
-s ai# un coninut redus de umiditate.
1.5.1 Scrt i!t"ric
Se aprecia) ca porum#ul a "ost culti+at cam cu 44**-5*** de ani <nainte de era
noastr: repre)ent=nd una dintre plantele dominante <n cadrul mai multor ci+ili)aii
precolum#iene: respecti+ inca,: maTa, sau a)tec: cu precdere <n !e$ic. 'rimii europeni
care au +)ut porum#ul au "ost Cristo"or Colum# ,i marinarii si: <n insula Cu#a: cu prile7ul
primei e$pediii 414(25. Bn ;uropa a "ost introdus mai <nt=i <n Spania ,i 'ortugalia: de unde
(
apoi a "ost luat de turci ,i rsp=ndit <n #a)inul !editeranei: sud-estul ;uropei ,i -sia !ic.
-,a se e$plic de ce muli europeni l-au numit Cgr=u turcescD: <n timp ce americanii i-au )is
Cgr=u indianD.
Bn ara noastr: porum#ul a "ost menionat <n !untenia su# domnia lui Ser#an
Cantacu)ino 41(3-1(55.
1.5.2. C"$'"/iia '"r$-li
1up 0. F. !-0.IN si cola#. 41(&*5: #oa#ele conin <n medie> ap 13:5L: proteine
1*:*L: glucide &*:&L 4din care amidon 1:*L5:
grsimi 4:*L: sruri minerale 1:4L: su#stane
organice acide *:4L.
-midonul este "ormat din amilopectine
4&2 - &&L5 ,i amilo) 421 - 2%L5. 0eparti)area
amidonului pe componentele #o#ului relie"ea)a
ca (%L se depune <n endosperm: 1:3L <n
em#rion ,i *:&L in pericarp.
'roteinele: <n proporie de 15 - 1%L: conin 45L prolamine 4predominant "iind
)eina5: 35L glutenine si 2*L glo#uline.
1in totalul proteinelor: &3:1L se acumulea) <n endosperm: 23:*L <n em#rion ,i 2:2L
<n pericarp.
2ertili)area raional in"luenea) coninutul <n aminoaci)i. -st"el: <ngr,mintele cu
a)ot ridic coninutul de tripto"an: iar cele cu a)ot ,i "os"or duc la o cre,tere a coninutului <n
li)in. 4F;G;S si cola#.: 1(&*5.
8oa#ele conin +itaminele 81: 82 si ; si '' <n proporie mai mare: pro+itamina - 4la
+arietatile cu #oa#e gal#ene5: +itamina C lipseste.
Compo)iia c/imic este mult in"luenat de /i#rid 4soi5: condiiile de +egetaie ,i
te/nologia aplicat.
1*
1.2.# Clti8area 2i c"n!$l *e '"r$- la ni8el (l"-al
a. Clti8area '"r$-li 9n anl 2::5 la ni8el (l"-al

-. Cantitata *e '"r$- c"n!$at 'e 'er!"an
UU 1** PgMan
UU 5*-(( PgMan
UU 1(-4( PgMan
;ara Pr"*cie 1t"ne.
SE- 332 *(2 1%*
C/ina 151 (&* ***
8ra)ilia 51 5%( &21
!e$ic 22 5** ***
-rgentina 21 &55 34
India 1 &%* ***
2rana 13 1*& ***
Indone)ia 12 3%1 51
Canada 1* 554 5**
Italia ( %(1 32
T"tal 9n l$e< 5=& 5=+ )=:
11
UU -1% PgMan
UU 5 PgMan
2. ALEGEREA SOLU;IEI PROPUSE PENTRU PROIECTARE
-m ales aceast tem: pentru c m-a interesat "oarte mult te/nologia "a#ricrii
alcoolului. !i-am dat seama c porum#ul repre)int o cereal de #a) "olosit <n economia
rii noastre ,i este o materie prim +aloroas pentru "a#ricarea alcoolului etilic. 1e aceea am
dat proiectului titlul> D2a#ricarea alcoolului etilic din porum#D.
Figura 2.1. Cultivarea porumbului n Romnia
Bn ara noastr porum#ul este o plant des culti+at ,i are un coninut ridicat de
amidon 4&*L5. 1in aceast cau) din porum# se poate o#ine o cantitate mare de alcool. 1in
pcate <n 0om=nia alcoolul etilic se produce mai ales <n scopul "a#ricrii #uturilor alcoolice.
0om=nii sunt campionii europeni la consumul de alcool: dep,ind cu trei litri media
european 4con"orm datelor I!S5.
12
Necesitatea alcoolului <n 0om=nia este ridicat: pentru c se consum o cantitate
mare de #uturi alcoolice dar alcoolul etilic are o mare importan <n industria "armaceutic:
se "olose,te pentru "a#ricarea insecticidelor: materialelor e$plo)i+e: a lacurilor: a
cloro"ormului: a iodo"ormului: a cauciucului sintetic. Se "olose,te o cantitate ridicat de alcool
etilic <n industria de par"ume ,i <n cosmetic.
Bn ara noastr sunt ni,te "a#rici de producerea alcoolului etilic din porum#: dintre care
cea mai cunoscut este 2a#rica de alcool 'etV-dT din 8istria. 2irma are ca o#iect principal
de acti+itate producia de alcool etilic de "ermentaie din cereale. Instalaia de producie a
intrat <n "unciune din ianuarie 2**5: a+=nd o capacitate de producie actual de 3.2** litri
alcool an/idruM24/: corespun)tori unei producii de (.*** litriMlun.
#. TE>NOLOGIA FABRIC?RII ETANOLULUI DIN PORUMB
#.1. Sc@e$a -l"c a te@n"l"(iei *e ,a-ricare a !'irtli *in '"r$-
13
#.2. Rece'ia $ateriil"r 'ri$e
0ecepia porum#ului se "ace cantitati+ ,i calitati+.
0;C;'WI;
'I0E!8
1;'I6I.-0;
.0-NS'I0.:
CE0OWI0;- 'I0E!8E3EI
!O0ENWI0;
2I;08;0; SI 0OCI0;
3ICN;2I0; 41;?.0INI6-0;5
6-N-0I2IC-0;
0OCI0; 3- 3*AC
BNSO!XNW-0;
2;0!;N.-0;
1IS.I3-0;
-3CII3 80E.
B!8E.;3I;0;: 1;'I6I.-0;
-'O
;N6I!; 1;
3ICN;2I;0;
'0;'-0-0;-
CE3.E0II 'E0;
1; 10IF1I; BN
3-8I0-.I0
'0;'-0-0;-
10IF1II3I0 1;
BNSO!XNW-0;
8I0NI.
1;
'I0E!8
S'I0.
.;NNIC
E3;I 1;
2E6;3
0-2IN-0;
-3CII3 0-2IN-.
14
0ecepia cantitati+ se "ace prin c=ntrire ,i permite +eri"icarea greuti i<nscrise <n actul
de transport. .otodat se asigur ,i integritatea gestiunii: precum ,i o corect urmrire a
consumului speci"ic.0ecepia calitati+ are <n +edere alimentarea seciei de "a#ricaie cu
materie prim de calitate corespun)toare.
0ecepia calitati+ const <n determinarea principalelor caracteristici de calitate ale
materiei prime>
-umiditateK
-coninut de corpuri strine K
-coninut de amidon.
Indicatorii de calitate ai cerealelor au o mare importan asupra modului de des",urare a
procesului te/nologic: precum ,i a calitii produsului "init.
3.3. De'"/itarea
1epo)itarea porum#ului este o operaie costisitoare: deoarece implic imo#ili)area de
spaii: de mi7loace circulante: consumuri de utiliti ,i "or de munc.
Bn timpul depo)itrii au loc pierderi masice ,i de amidon: care sunt cu at=t mai mari cu
c=t este mai mare umiditatea materiei prime ,i temperatura de pstrare.
1epo)itarea porum#ului se poate "ace <n maga)ii cu capacitate de 15**-5***t ,i <n
silo)uri: cel mai adesea metalice: cu diametrul de :5m ,i <nlime de 2 m: cu capacitate de
(* tMcelul.
'ierderi o#inute la depo)itarea porum#ului>
U$i*itatea
-"a-el"r17.
Pier*eriB (C1::: D(B 9n #: /ile
1) AC 2)AC #)AC
1 13(( 24%( 12&1
2* 2(15 4%12 3535
24 544 %21% %*3
#.&. Pre(tirea $ateriil"r 'ri$e
'regtirea porum#ului destinat "a#ricrii alcoolului etilic const <n precurire <n +edera
<ndeprtrii impuritilor mari sau mai mici dec=t seminele de porum# 4paie: pm=nt:
"ragmente de spic: nisip: pietre: #uci de lemn: impuriti metalice etc5. 'recurirea se "ace
cu tarare-aspiratoare 4"igura3.4.1.5. Curirea "inal se "ace cu a7utorul trioarelor 4cilindrice:
simple-lente: rapide sau ultratrioare4"igura 3.4.2.5: com#inate cu discuri. Impuritile metalice
15
4cuie: ,uru#uri: s=rme5 se <ndeprte) cu separatoare magnetice 4"igura 3.4.3.5 dup ce s-a
reali)at precurirea.
Tararl< este o sit multieta7at: pre+)ut cu un sistem de separare a particulelor u,oare din
masa de porum#.
Figura !.".1. #ararul
2uncionarea> Instalaia se alimentea) prin gura 1: de unde masa de porum# a7unge <n )ona
clapetei de reglare 2: unde datorit aspiraiei sunt separate apro$imati+ &5L din impuritile
mici ,i u,oare 4pra": plea+: etc.5: impuriti care se sedimentea) <n camera &. 0estul
produsului este cernut pe trei site consecuti+e cu ori"icii descresctoare unde se separ ca
re"u) de sit impuritile "oarte mari 4"run)e: paie: etc.5 la sita 1: impuritile mariMmi7locii la
sita 2: produsul de #a) la sita 3. Cernutul sitei a III.-a sunt impuritile mici ,i grele: care se
e+acue) prin gura 13. 3a ie,irea din instalaie produsul de #a) este din nou aspirat. !i,carea
sitelor plane este rectilinie alternati+ <n plan ori)ontal.
Tri"rl ra'i*
.rioarele sunt utila7e cu a7utorul crora se reli)ea) separarea cerealelor dup "orm.
.rioarele sunt utili)ate pentru separarea seminelor duntoare: a cror semine sunt total
di"erite: pentru eliminarea neg/iei ,i a m)ric/iei: a #oa#elor sparte: etc.
1
Cunoa,tem numeroase tipuri de trioare: dar pentru separarea sau sortarea porum#ului cel
mai "rec+ent utili)at este triorul rapid sau ultratriorul 4"igura2.4.2.5.
Figura !.".2. #riorul rapid
Supra"aa de separare este o mant cilindric 1: cu al+eole: montat pe ar#oreal 2. 'e ar#oreal
2 se a"l montat un melc transportor 3: care colectea) impuritile <n 7g/ea#ul 3: elimin=ndu-
le prin p=lnia 5. -limentarea cu amestec se "ace prin p=lnia : iar e+acuarea produsului curat
prin p=lnia &. -ntrenarea tam#urului ,i a melcului este reali)at de la electromotor: prin
sistemul de transmitere .
Se'arat"arele $a(net ice< reali)ea) <ndeprtarea impuritilor "eroase din masa de porum#.
;liminarea impuritilor de natur "eroas se reali)ea) de o#icei cu a7utorul unor magnei
permaneni sau a unor electromagnei.
Se'arat"rl electr"$a(netic
1 @ electromagnet
2 @ #and transportoare
3 @ p=lnie de alimentare
4 @ ,u#er de reglare a de#itului
5 @ gur de e+acuare a produsului
de #a)
- gur de e+acuare a impuritilor
metalice
Figura !.".!. Separatorul electromagnetic
2uncionare> -limentarea se "ace prin ramura superioar a #en)ii 2: materialul "iind deplasat
spre )ona de ma$im intensitate a c=mpului magnetic. 'rodusul de #a) ne"iind a"ectat pe
c=mpul magnetic parcurge traiectoria normal "iind e+acuat prin gura de a+acuare 5.
1&
Impuritile metalice sunt reinute pe #and parcurg=nd ramura in"erioar a acesteia ,i <n
"uncie de mrime se desprind "iind colectate <n 7g/ea#ul .
#.). Mrnirea $ateriei 'ri$e
-ceast operaie este necesar atunci c=nd porum#ul se prelucre) printr-unul dintre
procedeele "r presiune. Bn acest ca) mrunirea este necesar pentru a se o#ine randamente
ma$ime <n alcool: cu un consum minim de energie.
1imensiunile mcinturii in"luenea) temperatura de <ncepere a gelatini)rii:
producia de alcool etilic ,i cantitatea de amidon negelatini)at.
Corelaia dintre dimensiunile mcinturii ,i temperatura de <ncepere a gelatini)rii
Di$en!inile ,racinil"r
*e $cini2B $$
Te$'eratra *e 9nce'ere
(elatini/riiB AC
Y*.5* 4&.5
*.5-1 4(.5
1-2 5*.*
2-3 51.5
Corelaia dintre dimensiunile mcinturii ,i procenta7ul de alcool etilic
Di$en!inile ,racinil"rB
$$
Pr"*cia *e alc""lB @LCt"n
a$i*"n
2-3 53:*
1-2 55:1*
*:5-1 5(:*&
Y*:5 *:&3
Corelaia dintre dimensiunile mcinturii ,i procenta7ul de amidon negelatini)at
Di$en!ine ,racinil"rB $$ A$i*"n ne(elatini/atB 7
2-3 1%:2
1-2 15:4
*:5-1 1*:4
Y*.5 %.1
I mrunire insu"icient a materiei prime poate conduce la pierderi <n alcool de p=n
la 2*lMton porum# sau c/iar mai mult.
'entru mrunitea porum#ului se "olosesc <n practic trei grupe de procedee>
-a5 mcinarea uscat
-#5 mcinarea umed
-c5 mcinarea uscat ,i umed 4<n dou trepte5
1%
a5 !cinarea uscat> se reali)ea) cu o moar cu ciocane sau cu moar cu ,ase +aluri: apa
pentru condiionare a+=nd temperatura de 3*-4*AC: iar durata condiionrii este de 3*-* s
#5 !cinarea umed>-se poate reali)a cu moar cu +aluri 4o perec/e5 <n dou +ariante>
Cu condiionarea cerealelor cu ap cald la 5*-&*AC: umectarea co7ii a7ung=nd la 2*LK cu
<nmuierea cerealelor <n ap timp de 1*-3* min ,i temperatura de 3*-5*ZC. Coninutul de
umiditate a cerealelor a7unge la 2*-3*L. !cinarea umed se poate reali)a ,i <ntr-o moar cu
ciocane speciale care este alimentat at=t cu cereale c=t ,i cu ap de plmdire ,i en)imele de
lic/e"iere-de$trini)are.
Bn comparaie cu mcinarea uscat mcinarea umed pre)int a+anta7ul c nu se
"ormea) pra" la mcinare: nu se "ormea) cocoloa,e la plmdire. -cest procedeu se pretea)
,i la mcinarea cerealelor cu umiditate ridicat: conser+ate <n silo)uri ermetice. Necesarul de
energie electric este destul de ridicat a7ung=nd la 3*PG/Mton cereale.
c5 !cinarea uscat ,i umed 4<n dou trepte5
3a mcinarea uscat ,i umed ditr-o singur treapt nu se poate o#ine: de regul o mcintur
cu granulaia dorit: cea ce conduce la )a/ari"icarea incomplet ,i deci la mic,orarea
randamentului de alcool. 1in aceste moti+e se recomand mai <nt=i o mcinare uscat cu
a7utorul unei mori cu ciocane cu sita cu oc/iuri mari: urm=nd ca cea de a doua mrunire
umed s se "ac dup "luidi"icare: cu a7utorul unei mori cu discuri. 'rin aceast mrunire <n
dou trepte necesarul de energie se reduce p=n la 1PG/Mton porum#.
-ceast metod de mcinare se aplic <n procedeul 1!' 41ispering !as/ 'rocess5: <n
care se "olose,te pentru mcinarea plme)ii "luidi"icate ma,ina de dispersare E3.0--
.E0-?.
#.+. Fier-erea $ateriei 'ri$e
'entru trans"ormare amidonului <n alcool #oa#ele de porum# sunt propuse unor
prelucrri speciale <n scopul o#inerii de )a/ruri "ermentesci#ile 4malto): gluco)5.
'entru ca <n continuare s poate "i )a/ari"icate su# aciunea distila)ei din mal: este
necesar ca granulele de amidon s "ie mai <nt=i clei"icate ,i solu#ili)ate: acestea reali)=ndu-se
prin "ier#ere.
Bn te/nologiile moderne "ier#erea materiilor prime se reali)ea) su# presiune 43-4
atm5. -ceast metod pre)int a+anta7ele unei #une "ier#eri <n condiii a+anta7oase de consum
energetic precum ,i a de)agregrii materiei prime prin plesnirea celulelor: datorit trecerii
rapide de la presiune de lucru la cea atmos"eric.
1(
'arametrii prin care se controlea) "ier#erea sunt> temperatura: presiunea ,i durata de
"ier#ere.
Sc/ema procesului te/nologic de "ier#ere>
'rile componente>
1-c=ntar
2-re)er+orul tampon de alimentare
3-conducta
4-"ier#tor
5-conduct de introducerea apei
-conduct de introducere a#ur
&-conduct de e+acuarea porum#ului
%-)a/ari"icator
(-recuperator de amidon
Figura !.$.1. Schema procesului tehnologic de fierbere
'entru "ier#erea porum#ului este utili)at autocla+a Nen)e.
'rile componente>
1-corp din ta#l de oel
2-+=r"ul conului: construit din ta#l de oel ino$ida#il
3-capacul "ier#torului
4-supapa de siguran
5-racord pentru a#urul de circulaie
-manometru
&-racord de alimentare cu a#ur
%-+entil de e+acuare
(-conduct de colectare a pro#elor
Figura !.$.2. %utoclava &en'e
2uncionare> Aentilul de e+acuare % se <nc/ide: se introduce apa prin conducta 5 ,i materia
prim prin gura de de alimentare 3. Se desc/id +entilul & de admisie a a#urului ,i +entilul de
pe conducta 5 de e+acuare a a#urului de circulaie. Bn timpul procesului de lucru se +eri"ic
presiunea indicat pe manometrul : regla7ele "c=ndu-se prin <nc/iderea sau desc/iderea
corespun)toare a +entilelor de admisie ,i re"ulare a a#urului. 'rodusul "iert se e+acuea) prin
desc/iderea treptat a +entilului de e+acuare %. Bn +ederea su"lrii resturilor de mas "iart se
2*
<nc/ide +entilul %: se ridic cu a#ur presiunea la 2:5-3 at: apoi se desc/ide dintr-o dat +entilul
%.
#.5. Lic@e,irea %*e3trini/area 'l$e/ii ,li*i,icate 1(elatini/are.
Iperaia se reali)ea) cu a7utorul en)imelor de lic/e"iere-de$trini)are 4[-amila)e5.
.emperatura de lic/e"iere-de$trini)are se alege <n "uncie de "elul preparatelor de de [-
amila) ,i procedeul "olosit 4"r presiune sau su# presiune5. Bn primul ca) se utili)ea) [-
amila)e normale iar <n cel al doilea [-amil)e termosta#ile.
Cunoa,tem urmtoarele procedee de gelatini)are ,i lic/e"iere-)a/ari"icare a
porum#ului> a5 'rocedee cu "ier#ere su# presiune a materiei prime
Bn acest ca): eli#erarea amidonului din materia prim ,i gelatini)area 4"luidi"icarea5
acestuia <n pre)ena apei au loc la temperaturi mai mari de 1**ZC. !ateria prim 4porum#ul5
se utili)ea) ca atare 4nemcinat5 <n ca)ul procesului discontinuu ,i mcinate la "ier#erea su#
presiunea continu.
#5 'rocedee cu "ier#ere "r presiune a materiei prime
-procedee: care lucrea) prin in"u)ie> procedeul de mcinare ,i gelatini)are la temperaturi mai
mari 4!!'5
-procedee care lucrea) cu reciclare> procedeul ci reciclare a #or/otului 41!'5
-procedee cu recuperarea cldurii <n #or/ot> procedeul Gestp/al.
#.=. Ea@ari,icarea
1up ce amidonul din material prim a "ost geli"icat ,i solu#ili)at prin "ier#ere su#
presiune: masa "iart o#inut este supus <n continuare operaiei de )a/ari"icare: prin care se
reali)ea) trans"ormarea amidonului <n )a/ruri "ermentesci#ile de ctre dro7die.
Iperaia de )a/ari"icare mai este denumit ,i plmdire: <ntruc=t se o#ine o plmad
care conine toate componentele insolu#ile ale materiei prime ,i a malului 4suspensii:co7i5.
'rincipalele metode de )a/ari"icare sunt>
-metode c/imice 4cu a7utorul aci)ilor minerali clor/idric: sul"uric5K
-metode en)imatice 4cu a7utorul en)imelor din slad sau a preparatelor en)imatice5.
6a/ari"icarea se des",oar <n dou etape> )a/ari"icarea principal <n )a/ari"icator ,i
)a/ari"icarea secundar <n timpul plmdirii.
'entru a reali)a o )a/ari"icare corespun)toare: tre#uie s respecte temperaturile optime
ridicate: prin care se urmre,te prote7area amila)ei.
.rans"ormrile care au loc la )a/ari"icare
21
-ciunea de )a/ari"icare a malului +erde se datorea) coninutului su <n en)ime
amilolitice: <n principal [ si \@amila)a: care acionea) asupra celor dou componente ale
amidonului solu#il 4amilo)a ,i amilopectina5 pe care la trans"orm <n )a/ruri
"ermentesci#ile.
[-amila)a are o capacitate "oarte mare de "luidi"icare ,i o capacitate relati+e sca)ut de
)a/ari"icare: caracteri)=ndu-se <n special prin "ormarea de de$trine ,i <n mai mic msur de
malto).
\-amila)a se caracteri)ea): dimpotri+: printr-o putere de "luidi)are sla#: <n sc/im#
printr-o mare capacitate de )a/ari"icare: "orm=nd <n cea mai mare parte malto)a.
3a )a/ari"icare tre#uie s se in seam de condiiile optime de temperatur ,i pN necesare
pentru cele dou en)ime: c=t ,i de termore)istena lor.
'rocesul te/nologic de )a/ari"icare se
des",oar dup sc/ema pre)entat <n "igura
3.%.1.
!ateria primar "iart din "ier#torul sau
#ateria de "ier#toare 1 se descarc <n
)a/ari"icatoul 2. 3aptele de slad din
re)er+orul 3 este trecut <n cantitile sta#ilite
prin curgere li#er <n )a/ari"icator. 1up
)a/ari"icare la temperatura de 3* ZC a
plme)ii se introduce ,i cantitatea de dro7die
necesar pentru "ermentare din dro7dier. Figura !.(.1. Schema procesului de
'aharificare
'lmada )a/ari"icat <n care s-a introdus dro7dia: dup omogeni)are ,i rcire la
temperatura de "ermentare: este preluat de o pomp ,i trimis <n linurile de "ermentare.
22
Ea@ari,icat"rl>
3a construirea )a/ari"icatorului se urmre,te asigurarea urmtoarelor condiii> +olum
su"icient: e+acuarea corespun)toare a a#urului <n timpul golirii "ier#toarelor: agitarea
corespun)toare a plme)ii: rcirea rapid a plme)ii: curirea ,i de)in"ectarea u,oar.
6a/ari"icarea se aplic <n general unul din urmtoarele procedee>
-)a/ari"icarea <n timpul descrcrii "ier#torului
-)a/ari"icarea dup descrcarea "ier#toarelor la *-1ZC sau la 5&ZC
Bn ca)ul porum#ului a doua metod este mai rsp=ndit: deoarece <n a"ara scderii
pericolului de distrugere a diasta)ei este mai simpl ,i mai rapid.
;a const <n introducerea <n )a/ari"icator a unei cantiti reduse de ap 4p=n la
paletele )a/ari"icatorului5: <n care se adaug 5-&L din cantitatea de lapte de slad pregtit:
dup care <ncepe descrcarea "ier#torului: "r <ntrerupere: nein=nd seama de +aloarea
temperaturii: concomitent cu pornirea agitatorului ,i a instalaiei de rcire.
C=nd descrcarea "ier#toarelor este <nc/eiat se <ncepe controlul temperaturii. 3a
&*ZC se adug 1M3 din laptele slad rmas: iar la *ZC restul. 3a aceast temperatur se opre,te
agitarea ,i rcirea: ls=ndu-se o pau) de )a/ari"icare de 3* minute. 1up <nc/eierea
procesului de )a/ari"icare se reia rcirea la 3*ZC se adaug cui#ul de dro7die iar la 1%ZC se
pompea) materialul la linurile de "ermentare.
Controlul <nc/eierii procesului de )a/ari"icare se "ace c/imic ,i micro#iologic.
'arametrii +eri"icai sunt> gradul de )a/ari"icare: gradul 8alling 4concentraia plme)ii
<n su#stana uscat: notat A8llg5: temperatura ,i aciditatea.
#.F. Pre'ararea *r"4*iil"r *e cltr
2ermentarea plme)ilor se reali)ea) cu a7utorul dro7diilor: care datorit comple$ului
en)imatic coninut: trans"orm )a/rul din plmad <n alcool etilic ,i CI
2
.
23
1ro7diile utili)ate tre#uie s <ndeplineasc urmtoarele condiii> s ai# o putere
alcooligen ridicat: s se poat acomoda la plme)ile acide din porum#: s declan,e)e rapid
"ermentaia: s "orme)e o cantitate redus de spum la "ermentare ,i s produc o cantitate c=t
mai mic de /idrogen sul"urat ,i alte su#stane de gust ,i arom nedorite.
1ro7diile utili)ate la "ermentarea plme)ilor din industria alcoolului se pot "olosi su#
"orm de>
- dro7dii lic/ide 4culti+ate <n "a#ric5
- dro7dii uscate
- dro7dii comprimate 4dro7dia de pani"icaie5
'entru reali)area de randamente superioare s-a impus o#inerea de mutani prin utili)area
de ageni c/imici. -ceste tulpini conin -1N modi"icat mitocondrial ,i este in/i#at producia
de en)ime necesare pentru meta#olismul aero#. Su# aspectul capacitii de "ermentare: dro7dia
pentru alcool tre#uie s "ermente)e c=t mai complet glucidele din plme)i: <ntr-un timp c=t
mai scurt: deci cu o +ite) mare: pentru ca procesul de "ermentare s "ie renta#il. Cultura de
producie se o#ine pe plme)i speciale pentru dro7die: preparate din materii prime
amidonoase de calitate: prelucrate /idrotermic ,i )a/ari"icate. 'lme)ile speciale: <n +ederea
crerii unor condiii de de)+oltare selecti+ numai a dro7diilor de cultur: se acidi"ic prin
adaos de acid sul"uric sau prin acidulare #iologic prin "ermentaie lactic]. Bn ultimul timp au
aprut o serie de preparate comerciale de dro7die uscat ce pot "i utili)ate drept culturi starter
la "a#ricarea alcoolului care pre)int anumite a+anta7e <n utili)area lor>
- o pornire rapid a "ermentaiei
- un randament optim de trans"ormare a )a/rului <n alcool
- o calitate constant a produsului o#inut.
1o)a de dro7die uscat este de 1*-2* gM/l plmad: un gram de preparat conin=nd 2*-25$
1*
(
celulede dro7die. 'reparatul uscat: dup o scurt "a) de /idratare: se introduce <n plmada
)a/ari"icat <n care tre#uie s se distri#uie c=t mai uni"orm: pentru ca "ermentaia s porneasc
<n <ntreaga mas de plmad. Cercetrile e"ectuate <n industria alcoolului au condus la
utili)area dro7diilor imo#ili)ate: reali)=ndu-se o cre,tere cu 2*-25L a produciei de alcool.
Imo#ili)area celulelor de dro7die se "ace prin <nglo#area lor <n geluri de di"erite naturi: care
repre)int materiale inerte <n raport cu produsele din mediu. Se <ntre#uinea)] pentru
imo#ili)ri> -P-carageenan
-alginat de aluminiu
-alginat de calciu
-polimeri sintetici
24
-parasilicai.
3a pregtirea plme)ii de dro7die deose#im dou procedee principale>
- procedeul clasic
- procedeul simpli"icat cu acid sul"uric
'rocedeul clasic. -cest procedeu se caracteri)ea) prin scoaterea unei poriuni din plmada
dulce 45-1*L5 ,i pregtirea ei <n mod special pentru culti+area dro7diei prin acidulare ,i adaos
de su#stane nutriti+e. 'regtirea plme)ii de dro7die cuprinde trei "a)e principale> prepararea
plme)ii speciale: acidularea plme)ii speciale: pre"ermentarea.
'oriunea de plmad dulce 45-1*L5: adus din plmada )a/ari"icat se "iltrea)] ,i se
adaug circa 1*L la prelucrarea porum#ului: pentru <m#ogirea ei <n su#stane nutriti+e. Se
)a/ari"ic apoi plmada timp de * minute la *-2^C ,i se rce,te rapid la temperatura de
<nsm=nare cu dro7dii de 2%-3*^C. 'lmada ast"el o#inut are o concentraie de 2*-22^8llg.
-cidularea plme)ii speciale se poate "ace cu aci)i organici sau anorganici.
Caracteristic pentru procedeul clasic este acidularea prin "ermentaie lactic a plme)ii
speciale timp de 2*-24 ore la temperatura de 5*-55^C prin <nsm=nare cu 8acillus 1el#r_cPi.
'rin acidulare tre#uie s se a7ung <n plmad la o aciditate de 1:%-2^.. 1up acidulare
plmada special se rce,te repede la temperatura de 2%-3*^C: la care se "ace <nsm=narea cu
dro7dii. 3a pre"ermentare: plmada special acidulat ,i rcit se <nsm=nea) apoi cu o
cultur pur de la#orator 4circa 5 litri5: o#inut prin multiplicarea dro7diei <n condiii sterile.
Bn timpul pre"ermentrii dro7dia se multiplic de circa & ori: "orm=ndu-se &-%L alcool +ol.:
ast"el <nc=t gradul 8alling al plme)ii speciale scade de la +aloarea iniial de 2*^8llg la 5-
^8llg.
1urata pre"ermentrii este de 2*-24 ore.
'rocedeul simpli"icat cu acid sul"uric. 1up acest procedeu pregtirea plme)ii de dro7die se
"ace ast"el> o poriune mic44-5L5 din plmada principal se <nsm=nea) cu o cultur pur
de dro7die o#inut <n la#orator: se acidulea) cu acid sul"uric p=n la pN 3:5 ,i se
pre"ermentea) timp de 2*-24 ore la temperatura de 2-2%^C. 'lmada de dro7die ast"el
o#inut: cu un e$tract de -%^8llg ser+e,te apoi pentru <nsm=narea plme)ii dulci rcit la
3*^C.
#.1:. Fer$entarea 'l$e/il"r
'rocesul de "ermantare a plme)ii are rolul de a reali)a trans"ormarea total a )a/rului
"ermentesci#il de ctre dro7dii <n alcool ,i #io$id de car#on 4ca produse principale5.
25
'entru "ermantarea plme)ilor dulci 4)a/ari"icate5 se utili)ea) dro7dii lic/ide culti+ate <n
"a#ric: dro7die uscat ,i dro7die comprimat.
2ermentarea alcoolic este in"luenat de> concentraia plme)ii <n )a/ruri
"ermentesci#ileK durata de "ermantaieK puritatea micro#iologic a plme)ilorK concentraia
alcoolului etilic acumulat 4tolerana <n alcool a dro7diilor5K pre)enaMa#sena o$igenuluiK pN-ul
plme)ii 4optim 4-5K temperatura plme)ilor 4optim 3*-35ZC5K coninutul <n su#stane
nutriti+e ,i #iostimulatoare din plmadK pre)enaMa#sena compu,ilor in/i#itori.
Sistemele de "ermantare pot "i> "ermentare discontinu 4#atc/5K "ermentaie discontinu cu
alimentare 4"ed #atc/5K "ermentare continuK "ermentare continu cu recirculare de #iomas
4#or/ot5.
Bn marea ma7oritate a "a#ricilor mici ,i mi7locii se practic "ermentarea discontinu care
durea) circa &2 ore ,i cuprinde 3 "a)e>
-"a)a iniial: circa 22 oreK
-"a)a principal: circa 1% ore
-"a)a "inal: circa 32 ore
Se utili)ea) "ermentator cilindro-conic: cu un +olum 1*mQ. 'entru pre+enirea cre,terii
temperaturii <n timpul "ermentrii: "ermantatorul este rcit "ie prin stropire cu ap 4de sus <n
7os5 sau prin intermediul serpentinelor su#merse: respecti+ prin circularea plme)ii prin
sc/im#toare de cldur e$terioare.
'entru scurtarea duratei de "ermentare p=n la 4% /: se pot "olosi urmtoarele metode>
-pornirea "ermentaiei la temperaturi mai ridicate 435-3ZC5 prin care "a)a iniial este redus
la 4- ore
-"olosirea de #or/ot lic/id recirculat 4ma$im *L5 la o#inerea plme)ii prin care se
declan,ea) mai rapid "ermentaia : scurt=ndu-se "a)a iniial p=n la 2-3 ore
-reutili)area <n proporie de *-&*L a dro7diei de "ermentare prin separarea acesteia din
plmad "ermentat
-"olosirea unei cantiti mai mari de plmad de dro7die de 1*-15L
-"olosirea preparatelor en)imatice care s )a/ari"ice complet amidonul 4"r "ormare de
de$trine limit5: susin=ndu-se ast"el "a)a "inal a "ermentaie
Bn ca)ul "olosirii procedeului cu recirculare a #or/otului: e$tractul real al plme)ii
"ermentate cre,te treptat odat cu cre,terea numrului de recirculri.
3a "ermentarea plme)ilor dulci: "oarte important este controlul micro#iologic al
acestora: deoarece pre)ena microorganismelor de in"ecie conduce la consum de )a/r pentru
meta#olismul propriu: iar prin aci)i organici "ormai 4lactic: #utiric: etc.5 in/i# acti+itatea
2
dro7diilor. Bn urma in"eciilor: <n plmad se poate "orma ,i acrolein: scderea coninutului
acestora "c=ndu-se prin acidularea at=t a plme)ii de dro7die c=t ,i a plme)ii principale.
Bn "uncie de numrul microorganismelor de in"ecie se poate aprecia gradul de
in"ecie a plme)ii: a,a cum se arat <n ta#elul de mai 7os>
N$r *e $icr""r(ani!$eC$l Gra*l *e in,ecie
2`1*

'lmad li#er de in"ecie d.p.d.+. te/nic

44-155`1*

'lmad u,or in"ectat

415-5*5`1*

'lmad in"ectat
45*-12*5`1*

'lmad puternic in"ectat

12*`1*

'lmad trans"ormat <n Ccultur de #acteriiD

-ceast scar pote "i "olosit pentru aprecierea gradului de in"ecie al plme)ii de
dro7die sau al plme)ii principale. -st"el o plmad de dro7die poate "i "olosit dac s-au gsit
la e$amenul microscopic ma$imum 41-25`1*

celuleMml: iar o plmad principal poate s

conin: dup 24 ore de "ermentare 44-5`1*

germeniMml.
'lme)ile se controlea) ,i <n ceea ce pri+e,te numrul ,i starea "i)iologic a
dro7diilor.
'lmada de dro7die tre#uie s conin 45*-3**5`1*

celuleMml plmad: +alori su#

5*`1*

celuleMml denot=nd o multiplicare sla# a dro7diilor. Concentraia dro7diilor din

plmad principal se determin numai dup prima )i de "ermentare: deoarece ulterior are loc
o sedimentare a dro7diilor <n tancurile de "ermentare. 1ro7diile cu o #un stare "i)iologic nu
tre#uie s conin mai mult dec=t 5L celule moarte.
'rincipalul utila7 "olosit pentru "ermentare este linl *e ,er$entare.
3inurile de "ermentare se construiesc din ta#l o#i,nuit de oel: "orma lor este
cilindric sau paralelipipedic.
Aolumul linurilor care se construiesc este corelat de capacitatea de producie a "a#ricii.
En lin de "ermentare poate a+ea capacitatea cuprins <ntre 1** ,i 1*** /l. 'entru o#inerea 1/l
spirt ra"inat a#solut este necesar un +olum util de lin de 12:5-13/l +olum geometric.
'ierderile <n alcool prin antrenare cu dio$id de car#on sunt <n medie de *:&L put=nd s
a7ung p=n la 1:4 L din alcoolul produs <n linul de "ermentare.
.rans"ormarea gluco)ei <n alcool ,i #io$id de car#on este <nsoit ,i de dega7are de
cldur>
S-a calculat c pentru un procent de )a/r "ermentat temperatura se ridic cu
apro$imati+ 1:5ZC. 1eoarece o cantitate de cldur se pierde prin radiaie prin pereii metalici
2&
al linurilor ,i o alt parte este antrenat de #io$idul de car#on dega7at: practic temperatura
plme)ii cre,te cu 1ZC pentru "iecare procent de )a/r trans"ormat <n alcool. Bn aceast
situaie pentru a nu se dep,i temperatura plme)ii peste limita ma$im admis de 32ZC: este
necesar ca plme)ile s "ie rcite.
0cirea se reali)ea) prin stropirea <n e$terior a pereilor <n ca)ul linurilor cilindrice
+erticale ,i de +olum redus sau prin serpentine care se montea) <n interiorul linurilor de
"ermentare de mare capacitate.
8io$idul de car#on care se dega7 din plmad <n timpul "ermentrii antrenea) ,i
alcool. 'entru recuperarea acestui alcool: <n sala de "ermentare se montea) aparate numite
recupeatoare de #io$id de car#on.
Bn "igura 3.1*.1. este pre)entat linul cilindric.
'rile componente>
1-carcasa
2-conduct de <ncrcare cu plmad )a/ari"icat
3-capac superior de +i)itare
4-capac in"erior de +i)itare
5-conduct de e+acuare a #io$idului de car#on
-conduct de a#ur
&-supap /idraulic de suprapresiune ,i +id
%-ti7 pentru "i$area termometrului
(-instalaia de rcire interioar
1*-racord de ap rece
11-racord pentru ie,irea apei de rcire din
serpentine
12-conduct de e+acuare a plme)ii "ermentate Figura !.1).1. *in de fermentare
#.11. Di!tilarea 'l$e/ii ,er$entate
'lmada "ermantat este un sistem dispers <n care <n soluia apoas alcoolic se a"l <n
suspensie su#stane pro+enite din materiile prime: au$iliare ,i dro7dii. Concentraia alcoolic a
plme)ii "ermentate +aria) <ntre -12L +olume <n "uncie de materia prim utili)at ,i
procesul te/nologic aplicat. Separarea alcoolului etilic din acest amestec #inar 4alcool-ap5 se
#a)ea) pe di"erena de +olatilitate dintre alcool ,i ap: operaia "iind denumit distilare.
2%
'rin distilare se e$trag din plmada "ermentat alcoolul ,i alte su#stane +olatile
4alde/ide: esteri: alcooli superiori: "ur"ural: aci)i +olatili5 su# "orm de +apori cu a7utorul
cldurii. Aaporii de alcool sunt condensai prin rcire cu ap ,i adu,i <n stare lic/id. 0e)idul
ce rm=ne dup separarea alcoolului se nume,te #or/ot.
'entru a o#ine un produs cu un coninut ridicat <n alcool sunt necesare distilri
repetate ,i odat cu cre,terea coninutului <n alcool al lic/idului supus distilrii se reali)ea) o
concentrare din ce <n ce mai redus p=n <n momentul <n care se a7unge la a,a numitul punct
a)eotropic: din care nu se mai poate reali)a <n continuare o concentrare prin distilare. 'entru
amestecul de alcool etilic ,i ap acest punct a)eotropic corespunde unei concentraii alcoolice
de (&:1&L+ol. sau (5:5&L masic. 1in acest moti+: pe calea distilrii repetate se poate o#ine
un alcool cu concentraia ma$im <n alcool de (&:2L +ol.
Bn a"ar de alcool ,i ap prin distilarea plme)ii "ermentate trec <n distilat ,i alte
su#stane +olatile coninute: cum ar alde/ide: esteri: alcooli superiori: aci)i +olatili: alcool
metilic: ,.a.: care <i con"er un gust ,i un miros neplcut: ast"el <nc=t se o#ine a,a numitul
alcool #rut: care tre#uie puri"icat <n continuare prin operaia de ra"inare.
Instalaii de distilare> -cu "uncionare periodic
-cu "uncionare continu>-cu dou coloane suprapuse
-cu dou coloane alturate
1intre ace,tia <n ca)ul porum#ului cel mai "rec+ent utili)at este in!talaia *e *i!tilare c
*" c"l"ane !'ra'!e pre)entat pe figura !.11.1.
2(
Figura !.11.1. +nstala,ie de distilare cu dou- coloane suprapuse
2ucionarea instalaiei de distilare> Cu a7utorul pompei cu piston 1 plmada "ermentat este
introdus <n de"legmatorul 4 al coloanei de distilare 2 unde se pre<ncl)e,te p=n <n apropierea
punctului de "ier#ere pe seama +aporilor alcoolici care se condensea) parial <n de"legmator.
'lmada pre<ncl)it se introduce apoi pe talerul superior al coloanei: plmada este <ncl)it
la #a) cu a#ur direct: <n care se reali)ea) epui)area plme)ii <n alcool: re)ult=nd pe la partea
in"erioar #or/ot: care este e+acuat din coloan cu a7utorul regulatorului de #or/ot 3.
Aaporii alcoolici re)ultai din coloana de plmad: care este pre+)ut cu 12-1 talere
cu clopote: trec apoi <n coloana de concentrare: pre+)ut de o#icei cu talere cu site: <n care se
reali)ea) concentrarea +aporilor de alcool #rut. Aaporii de alcool #rut trec apoi <n
de"legmatorul 4: <n care se reali)ea)] o condensare parial a componentului mai puin +olatil:
pe seama plme)ii care se pre<ncl)e,te ,i e+entual a apei de rcire. Bn acest "el de"legmatorul
reali)ea) o concentrare suplimentar a +aporilor prin condensarea componentului mai puin
+olatil care se re<ntorc <n coloan su# "orm de re"lu$ e$tern printr-o conduct special.
Aaporii de alcool #rut de"legmai sunt trecui apoi <n condensatorul rcitor 5: <n care se
"ace condensarea <n partea superioar multitu#ular ,i rcirea <n partea in"erioar: alcoolul
#rut circul=nd prin serpentin. Bn scopul economisirii de ap de rcire: aceasta trece <n
continuare la rcirea de"legmatorului 4.
-lcoolul #rut o#inut: cu o concentraie alcoolic de %*-%5L +ol.: este trecut apoi la
"elinarul de control : unde se poate citi tria alcoolic ,i temperatura cu a7utorul unui
termoalcoolmetru ,i <n continuare <n "iltrul de alcool: unde se separ pe #a) de di"eren de
densitate impuritile mecanice din alcool. Separarea acestor impuriti c=t ,i omogeni)area
care se reali)ea) <n "iltru sunt necesare pentru operaia urmtoare de msurare a cantitii ,i
concentraiei alcoolului #rut: care se reali)ea) cu a7utorul unui aparat special de control. 1e
la aparatul de control alcoolul #rut este trecut prin conducte la re)er+orul de colectare a
alcoolului #rut.
-ceast instalaie cu coloanele suprapuse are a+anta7ul c se manipulea) mai u,or:
deoarece e$tragerea alcoolului ,i concentrarea lui se "ac <ntr-o singur instalaie: iar consumul
de a#ur ,i pierderile <n alcool sunt mai mici. 1atorit acestor a+anta7e este instalaia cea mai
rsp=ndit de distilare.
Ca de)a+anta7e s-ar putea meniona <nlimea mare a instalaiei c=t ,i "aptul c se
o#ine un #or/ot mai diluat: cu gust mai puin plcut: deoarece re"lu$ul de la de"legmator
curge prin coloan ,i diluea) suplimentar #or/otul.
B"r@"tl *e '"r$-
3*
Bn "a#ricile de alcool etilic: care nu utili)ea) recircularea #or/otului la "ermentare: se o#in
1*-15l de #or/ot pe "iecare litru de alcool produs. Compo)iia #or/otului de porum# este
artat in ta#elul de mai 7os>
C"$'"nentl B"r@"t *e '"r$-
Su#stana uscat: L %:5
'roteine: 4L <n S.E.5 25:5
3ipide: 4L <n S.E.5 11:&
2i#re: 4L <n S.E.5 1*:
NN;: 4L <n S.E.5 4&:
Cenu,: 4L <n S.E.5 4:&
Ende NN;>-su#stane e$tracti+e nea)otoase
8or/otul poate "i +alori"icat su# "orm de "ura7e pentru animaleK producere de dro7die prin
"ermentare secudar: digestie anaero# cu producere de #ioga): "ertili)ant.
#.12. Ra,inarea alc""lli -rt
'rocesul de ra"inare a alcoolului are drept scop eli#erarea alcoolului #rut re)ultat la
distilare de su#stanele strine care-l <nsoesc ,i concentrarea alcoolului etilic. -lcoolul #rut
are o concentraie alcoolic de %*-%5L +ol. alc. ,i conine o serie de impuriti 4alde/ide:
esteri: alcooli superiori: aci)i +olatili: #a)e a)otate: amoniac: amine5 pro+enite din plmada
"ermentat sau "ormate <n timpul distilrii.
Bndeprtarea acestor impuriti se "ace>
-prin ra"inare c/imicK
-prin ra"inare "i)ic sau recti"icare.
Ra,inarea c@i$ic > 'rin operaia de ra"inare c/imic se urmre,te> separarea alcoolului de
produsele secundareK cre,terea concentraiei <n alcool a amestecului ap-alcool. 0a"inarea
c/imic const <n tratarea alcoolului #rut cu su#stane c/imice <nainte de recti"icare: prin care
unele impuriti sunt trans"ormate din stare +olatil <n stare ne+olatil sau "i$.
0a"inarea alcoolului cuprinde urmtoarele "a)e>
-neutrali)area aci)ilor +olatili
-saponi"icarea esterilor
-o$idarea alde/idelor ,i a altor su#stane o$idante.
Ra,inarea ,i/ic > 'rin ra"inare "i)ic se <nelege operaia de puri"icare ,i concentrare a
alcoolului #rut reali)at prin eliminarea impuritilor: <n +ederea o#inerii alcoolului etilic
ra"inat: cu concentraia alcoolic de circa (L +ol.
31
Bn urma ra"inrii "i)ice dispare gustul ,i mirosul speci"ic al alcoolului #rut: acesta
de+ine limpede ,i cu un coninut redus de impuriti.
'otri+it normelor din ara noast un spirt ra"inat este corespun)tor c=nd la 1** ml alcool
a#solut conine ma$imum *:**2g alde/ide: *:**3g aci)i *:**4g alcooli superiori .
Instalaii de ra"inare> cunoa,tem dou tipuri de instalaii de ra"inare> instalaii de ra"inare cu
"uncionare periodic ,i instalaii cu "uncionare continu. Calitatea alcoolului o#inut cu
a7utorul instalaiilor cu "uncionare continu este mult mai #un: de aceea este mai de) utili)at
<n industria spirtului.
In!talaia *e ra,inare c ,nci"nare c"ntin>

32
&. ANALIEA ECONOMIC?
&.1. Para$etrii iniiali
-Cantitate de porum# prelucrat> 1!") tone.an
-1e#itul de porum# prelucrat pe or > 1($/11 0g.or-
-Compo)iia porum#ului <n prelucrare>
-$i*itate 1..> 12:5L
-i$'riti 1i'.> 2 L
-c"nint *e a$i*"n 1a.> 5%:3L
%!-!tan !cat 1!...> 2&:2L
-La ,li*i/are se "olose,te un a#ur cu caracteristicile >
- 5 Pg a#ur M Pg de#it porum# intrat
- 3
a
R 21** !FM Pg
-.emperatura> t R 11*ZC
&.2. Bilanl *e $ateriale
1. Rece'ie
D
:
G 1=+B1111 D(C"r
P
1
R

*:1 L b 1
*
*:**1 b 1%:1111 R :B1=+1111 D(C"r
1
*
R 1
1
c '
1
Rd D
1
R 1
*
@ '
1
1%:1111 @ *:1%1111 R 1=)BF2&F D(C"r
2. De'"/itare
P
2
R *:1L b 1
1
*:**1 b 1%5:(24( R :B1=)F2&F D(C"r
1
1
R 1
2
c '
2
Rd D
2
R 1
1
@ '
2
1%5:(24( @ *:1%5(24( R 1=)B5#=F D(C"r
#. Tran!'"rt
P
#
R *:1L b 1
2
*:**1 b 1%5:&3%( R :B1=)5#=F D(C"r
33
1
2
R 1
3
c '
3
Rd D
#
R 1
2
@ '
3
1%5:&3%( @ *:1%5&3%( R 1=)B))#1 D(C"r
&. Crirea '"r$-li
P
&
R *:1L b 1
3
*:**1 b 1%5:5531 G :B1=)))#1 D(C"r
1
3
@ '
4
1%5:5531 @ *:1%55531 R 1%5:3&5
D
crire
R 2L b 41
3
@ '
4
5 *:*2 b 1%5:3&5 R #B5:5#
1
3
R 1
4
c '
4
c 1
curire
Rd D
&
R 1
3
@ '
4
@ 1
curire
1%5:3&5 @ 3:&*&3 R 1=1B++:2 D(C"r
Compo)iia de #a) dup curire> G 12B5))1 7H a G )FB&=F5 7H !..7 G 25B5))1 7
). Mrnire
P
)
R *:1L b 1
4
*:**1 b 1%1:*2 R :B1=1++:2 D(C"r
1
4
R 1
5
c '
5
Rd D
)
R 1
4
@ '
5
1%1:*2 @ *:1%1*2 R 1=1B&5=) D(C"r
+. Fier-ere 2i rcire
P
+
R *:2L b 1
5
*:**2 b 1%1:4&%5 R :B#+2F)5 D(C"r
1
5
R 1

c '

Rd D
+
R 1
5
@ '

1%1:4&%5 @ *:32(5& R 1=1B11)) D(C"r

5. Lic@e,iere
Bn aceasta etap se "olosesc a#uri cu o presiune de 2 atmos"ere si o temperatur de 11*ZC.
1e#itul de a#uri 4-#e
&
5 este dat de relaia > A-I
5
G ) J D
+
P
5
R *:1L b 1

*:**1 b 1%1:1155 R :B1=111)) D(C"r

A-I
5
R 5 b 1

5 b 1%1:1155 R F:)B)55) D(C"r

1

c -#e
&
R '
&
c 1
&
Rd D
5
R 1

c -#e
&
@ '
&
1%1:1155 c (*5:5&&5 @ *:1%11155 R
1:=+B)11= D(C"r
Compo)iia dup lic/e"iere> G F1B#2#F7K aG )BF1)F7K !..G 2B5+:1 7
=. Rcire la ))AC
P
=
R *:1Lb 1
&
*:**1b 1*%:511% R 1B:=+)11= D(C"r
1
&
R 1
%
c '
%
Rd D
=
R 1
&
- '
%
1*%:511% @ 1:*%511% R 1:=)B&2)2D(C"r
F.Ea@ari,icare
P
F
R *:1L b 1
%
*:**1 b 1*%5:4252 R 1B:=)&2)2 D(C"r
1
%
R 1
(
c '
(
Rd D
F
R 1
%
- '
(
1*%5:4252 @ 1:*%54252 R 1:=&B##F5 D(C"r
Compo)iia amestecului dup )a/ari"icare este >
uR 1**b (%3:%45M1*%4:33(& G F:B5#2# 7 a'
aR 1**b :414(M1*%4:33(& aG :B)F1) 7 a$i*"n
s.u.R 1**b 2(:(2%%M1*%4:33(& !..G 2B5+:: 7 !..
)R 1**b 4:14%3M1*%4:33(& /G )BF1)= 7 /a@r
34
1:. Rcire la #:AC
P
1:
R *:1 L b 1
(
*:**1 b 1*%4:33(& R 1B:=&# D(C"r
1
(
R 1
1*
c '
1*
Rd D
1:
R 1
(
@ '
1*
1*%4:33(& @ 1:*%43 R 1:=#B2))& D(C"r
11. Kn!$0nare
P
11
R *:1 L b 1
1*
*:**1b 1*%3:2554 R 1B:=#2 D(C"r
1
1*
R 1
11
c '
11
Rd D
11
R 1
1*
@ '
11
1*%3:2554 @ 1:*%32 R 1:=2B1522 D(C"r
12. Rcire la 2:AC
P
12
R *:1 L b 1
11
*:**1b 1*%2:1&22 R 1B:=21 D(C"r
1
11
R 1
12
c '
12
Rd D
12
R 1
11
@ '
12
1*%2:1&22 @ 1:*%21 R 1:=1B:F:1 D(C"r
1#. Fer$entare
P
1#
R *:1 L b 1
12
*:**1b 1*%1:*(*1 R 1B:=1: D(C"r
1
12
R 1
13
c '
13
Rd D
,er$entare
R 1
12
@ '
13
1*%1:*(*1 @ 1:*%1* R 1:=:B::F1 D(C"r
C
+
>
12
O
+
L2 C>
#
C>
2
O> M 2 CO
2

1%* 4 44
0eacia de "ermentare decurge cu un randament de (* L 4f R (* L5. -st"el c din 3:%(11
PgMor )a/r (* L trece <n alcool.
(*M1** b 3:%(11 R )5B):1F D( /a@r ,er$entat la alc""lC"r
3:%(11 @ 5&:5*1( R +B#=F2 D( /a@r r$a! nereaci"natC"r
1%* Pg )a/r....................2 b 4 Pg alcool.................2 b 44 Pg CI
2
5&:5*1( Pg )a/r...................? Pg alcool........................g Pg CI
2
N R 5&:5*1( b (2M1%* 2FB#=F= D( alc""lC"r
O R 5&:5*1( b %%M1%* 2=B112: D( CO
2
C"r
1in amestecul intrat la "ermentare se +a elimina CI
2
deci *' ,er$entare cantitatea *e
a$e!tec +a "i > D
1#
R1*%*:**(1 @ 2%:112* R 1:)1B=F51 D(C"r
Compo)iia dup "ermentare +a "i >
1*51:%(&1 PgMor.......................................(&(:(1&* Pg uMor
1** Pg Mor.................................................. 7
1*51:%(&1 PgMor........................................:3%%2 Pg aMor
1** PgMor................................................... a 7
1*51:%(&1 PgMor........................................2(:%*%2 Pg s.u.Mor
1** PgMor..................................................!.. 7
1*51:%(&1 PgMor........................................:3%(2 Pg )Mor
1** PgMor.................................................../ 7
1*51:%(&1 PgMor........................................2(:3%(% Pg alcoolMor
35
1** PgMor.................................................... alc""l 7
u L R 1** b (&(:(1&*M1*51:%(&1 7 G F#B1)51 7
a L R 1** b :3%%2M1*51:%(&1 a 7 G :B+:5# 7 H
s.u. L R 1** b 2(:%*%2M1*51:%(&1 !.. 7 G 2B=##5 7
alcool L R 1** b 2(:3%(%M1*51:%(&1 alc. 7 G 2B5F#F 7
)a/r L R 1** b :3%(2M1*51:%(&1 / 7 G :B+:5# 7
-1in "ermentare re)ult 2%:112* PgMor CI
2
care <n condiii normale 4c.n.5 ocup un +olum
A
c.n.
R 2%:112* PgM44 Pg b Pmol
-1
b 22:42 m
3
b Pmol
-1
6
c.n.
G 1&B#2&# $
#
G 1&#2&B# L
-3a 2*ZC si p R 1** atm +olumul de CI
2
+a "i calculat din relaia >
p
*
b A
*
M.
*
R p b AM. Rd A R p
*
b A
*
b .M.
*
b p 14324:3 b 42&3:15 c 2*5M2&3:15 b 1** 6G
1)#B5#12 l 4 2*ZC si 1** atm5
Se consider c CI
2
la 2*ZC ,i 1** atm se <m#utelia) <n recipiente cu +olume de 5* l.
Numrul de recipiente de CI
2
o#inute pe or +a "i >
Nr. Reci'iente R 153:&312M1** R 1B)#5# -telii CO
2
ali$entar C"r
1&. Di!tilare
P
1&
R *:1 L b 1
13
*:**1 b 1*51:%(&1 R 1B:)1= D(C"r
D
*i!tilare
R 1
13
@ '
14
1*51:%(&1 @ 1:*51% R 1:):B=&)# D(C"r
1up etapa de distilare <n amestec +a ram=ne doar alcool si ap: restul elementelor 4amidon:
s.u.: ap: )a/r5 trec=nd <n #or/ot. -cesta conine (* L ap si 1* L amidon c )a/r c s.u.
1** Pg amestec +a conine la intrarea 9n eta'a *e *i!tilare >
(3:15&1 Pg apK *:*&3 Pg amidonK *:*&3 Pg )a/arK 2:%33& Pg s.u.K 2:&(3( Pg alcool.
1*5*:%453 Pg .......? Pg u........g Pg a........6 Pg ).............! Pg s.u..........N Pg alcool
N R 1*5*:%453b(3:15&1M1** R F5=BF#5: D(
O R 1*5*:%453 b *:*&3M1** R +B#=15 D( a
E R +B#=15 D( /
M R 1*5*:%453 b 2:%33&M1** R 2FB555= D( !..
N R 1*5*:%453 b 2:&(3(M1** R 2FB#)F) D( alc""l
Bn #or/ot +or trece> :3%1& Pg amidonK :3%1& Pg )a/rK 2(:&&&% Pg s.u.
T"tall c"$'"nentel"r *in -"r@"t > :3%1& c :3%1& c 2(:&&&% R &2B)&12 D(C"r
1** Pg #or/ot .................1* Pg componente......................(* Pg ap
g Pg #or/ot......................42:5412 Pg componente..............? Pg ap
O R 42:5412 b 1**M1* R &2)B&12 D( -"r@"t
N R 42:5412 b (*M1* R #=2B=5:= D( a'
3
425:412 Pg #or/ot +a conine> #=2B=5:= D( .B +B#=15 D( /a@r: +B#=15 D( a$i*"nB
2FB555= D( !..
1** Pg #or/ot.................u L...................) L.........................a L......................s.u. L
u L R 1** b 3%2:%&*%M425:412 7 G F: 7
) L R 1** b :3%1&M425:412 / 7 G 1B)::1 7
a L R 1** b :3%1&M425:412 a 7 G 1B)::1 7
s.u.L R 1** b 2(:&&&%M425:412 !.. 7 G +BFFF5 7
Bn alcoolul o#tinut *' *i!tilare +a ram=ne >
(&%:(3&* @ 3%2:%&*% R )F+B:++2 D( a' ,i 2FB#)F) D( alc""l
Cantitatea t"tal *e a$e!tec o#inut *' *i!tilare este de >
5(:*2 c 2(:35(5 R +2)B&2)5 D( C"r
25:425& Pg amestec.........5(:*2 Pg u...............2(:35(5 Pg alcool
1** Pg amestec.................u L................................ alc. L
u L R 1** b 5(:*2M25:425& 7 G F)B#:)+ 7
alc L R 1** b 2(:35(5 M 25:425& alc 7 G &B+F&# 7
De-itele re/ltate <n etapa de distilare sunt > D
1&
G +2)B&2)5 D(C"r
D
-"r@"t
G &2)B&12 D(C"r
1). Ra,inare
P
1)
R *:1L b 1
14
*:**1 b 25:425& R :B+2)& D(C"r
D
ra,inare
R 1
14
@ '
15
25:425& @ *:254 R +2&B=::# D(C"r
1** Pg soluie alcool prelucrat............(5:3*5 Pg u........................4:4(3 Pg alcool
24:%**3 Pg soluie alcool ...................... $ Pg u...................................T Pg alcool
? R 24:%**3 b (5:3*5M1** 3 G )F)B&+F+ D( a'C"r
g R 24:%**3 b 4:(43M1** P G 2FB##:: D( alc""lC"r
1** PgMora alcool ra"inat.................4 Pg apMor...........................( Pg alcoolMor
$ PgMor alcool ra"inat.....................T Pg apMor...........................2(:33** Pg alcoolMor
T R 2(:33** b 4M( P G 1B222: D( a'C"r
$ R 2(:33** b 1**M( 3 G #:B))2: D( alc""l ra,inatC"r
D
1)
R #:B))2: D( alc""l ra,inatC"r
D
re/i*al
R 5(5:4(@ 1:222* D
re/i*al
G )F&B2&5+ D( a'C"r
1+. K$-teliere
P
1+
R *:1 L b 1
15
*:**1 b 3*:552* R :B:#:) D(C"r
3&
1
15
R 1
1
c '
1
Rd D
1+
R 1
15
@ '
1
3*:552* @ *:*3*5 R #:B)21) D(C"r
15. De'"/itare
P
15
R *:1 L b 1
1
*:**1 b 3*:5215 R :B:#:) D(C"r
1
1
R 1
1&
c '
1&
Rd D
15
R 1
1
@ '
1&
3*:5215 @ *:*3*5 R #:B&F1 D(C"r
Numrul de sticle de *:5 l <m#uteliate este > 3*:4(1M*:5 R *:(%2 sticleMor
Conclu)ii> din 1%:11 Pg porum# se o#ine 3*:55 Pg alcool ra"inat. -st"el din 1*** Pg de
porum# se o#ine 14:15 Pg alcool ra"inat.
&.#. Bilanl ter$ic
1ate "olosite <n calcule > Cp R 4 PFMPg b hK Cp a R 5 PFMPg b hK Cp !.. R 3 PFMPghK Cp / G
2 PFMPghK Cp alc. R 2:5 PFMPgh
&.#.1 Bilanl ter$ic 'entr ,a/a *e ,li*i/are
-#e
&
R (*5:5&&5 PgMorK
1

R 1%1:1155 PgMorK
1
&
R 1*%:511% PgMorK
/
-#
R 42* PFMPg b hK
'
&
R *:1%11155 PgMor
u

R 12:&551 L K
a

R 5(:&%(& LK
s.u.

R 2&:&551 LK
u
&
R (1:323( LK
a
&
R 5:(15( LK
s.u.
&
R 2:&*1 L
ii R ie
ii R i
1
ci
-#e&
K ie R i
1&
ci
'&

C'
+
R4b12:&551M1**c5b5(:4%(&M1**c3b2&:&551M1**R*:51*2c2:(&44c*:%32R&B#152 DQC"r
C'
5
R4b(1:323(M1**c5b5:(15(M1**c3b2:&*1M1**R3:52(c*:2(5&c*:*%2%R&B:#1& DQC"r
R
D+
R 1

b Cp

4t @ t*5 R 1%1:1155 b 4:31&2 b 42* @ *5 R 1)+#=B2#+5 DQCD(JS

R
D5
R 1
&
b Cp
&
4t& - t*5 R 1*%:511% b 4:*314 b 4t& @ *5 R &#=:B1+#+bt5 DQC D(S
R
A-I5
R -#e
&
b /
-#
R (*5:5&&5 b 42* R #=:#&2B)) DQC D(S
R
P5
R '
&
b Cp
1
4t @ t*5 R *:1%11155 PgMora b 4:31&2 b 2* R 1)B+#=2 DQCD(S
i
1
ci
-#e&
R i
1&
ci
'&
153%:23&c3%*342:55G43%*:13bt&c15:3%2 GT
3(5(%*:&%& @ 15:3%2 G 43%*:13 b t& 3(5(5:14%5 R 43%*:13 b t& GT t5 R
3(5(5:14%5M43%*:13 R F:B#FF+AC
3%
&.#.2. Bilanl ter$ic 'entr ,a/a *e rcire la ))AC
Compo)iia dup "luidi)are>
u L R (1:323( L
a L R 5:(15( L
s.u. L R 2:&*1 L
'
%
R 1:*%5 PgMorK
1
%
R 1*%5:4252 PgMor K
1
&
R 1*%:511% PgMorK
t& R (*:3((ZCK
t% R 55ZCK
t
-p% 415
R 15ZCK t
-p% 425
R 55ZC
Cp
&
R 4:*314 PFMor
ii R i
1&
c i
-p%

415
ie R i
'%
c i
1%
c i
-p%

425
R
D5
R 1
&
b Cp
&
4t& @ t*5 R 1*%:511% b 4:*314 b (*:3(( R #F)F+)B:&#5 DQCD(S
R
A'= 11.
R -p% b Cp 4t
-p% 415
@ t*5 R -p% b 4 b 15 R A'= J +:
R
A'= 12.
R -p% b Cp 4t
-p% 425
- t*5 R -p% b 4 b 55 R A'= J 22:
R
P=
R '
%
b Cp
&
4t&@t*5 R 1:*%5 b 4:*314 b (*:3(( R #F)BF+:5 DQCD( J S
R
D=
R 1
%
b Cp
&
4t% @ t*5 R 1*%5:4252 b 4:*314 b 55 R 2&:++=B:5## DQCD( J S
i
1&
c i
-p% 415
R i
'%
c i
1%
c i
-p% 425
3(5(5:*43& c * b -p% R 3(5:(*& c 24*%:*&33 c
22* b -p% GT 22* b -p% - * b -p% R 3(5(5:*43& @ 241*4:*34
1* b -p% R 154(*1:**(& GT A'= R 154(*1:**(&M1* R F+=B1#1# D(C"r
&.#.#. Bilanl ter$ic 'entr ,a/a *e rcire la #:AC
1
(
R 1*%4:33(& PgMor
'
1*
R 1:*%43 PgMor
1
1*
R 1*%3:2554 PgMor
a
(
L R *:5(15 L amidon
s.u.
(
L R 2:&** L s.u.
u
(
L R (*:&323 L ap
)
(
L R 5:(15% L )a/r
t( R 55ZC
t1* R 3*ZC
t
-p1* 415
R 15ZC K
t-p1* 425
R 3*ZC
3(
ii R i
1(
c i
-p1* 415
ie R i
-p1* 425
c i
'1*
c i
11*
Cp1* R

Cp( R 3:%5(% PFMPg b h
C'1: R 5 b *:5(15M1** c 4 b (*:&323M1** c 3 b 2:&**M1** c 2 b 5:(15%M1**R#B=)F= DQCD(S
R
P1:
R '
1*
b Cp1* 4t1* @ t*5 R 1:*%43 b 3:%5(% b 3* R 12)B)))& DQCD(S
R
D1:
R 1
1*
b Cp1* 4t1* @ t*5 R 1*%3:2554 b 3:%5(% b 3* R 12)&#&B&5)5 DQCD(S
R
A'1: 11.
R -p1* b 4 415 @ *5R+:JA'1:
R
A'1: 12.
R -p1* b 4 43* @ *5R12:JA'1:
R
DF
R 1
(
bCp(4t(@ t*5R1*%4:33(&b3:%5(%b55R2#:1F#B#F:) DQCD( J S
i
1(
c i
-p1* 415
R i
-p1* 425
c i
'1*
c i
11*
23*1(3:3(*5 c * b -p1* R 12* b -p1* c 125:5554
c 125434:4&5& GT 12* b -p1* @ * b -p1* R 23*1(3:3(*5 @ 1255*:*311
* b -p1* R 1*433:35(4 GT A'1: G 15&#B==F# D(C"r
&.#.& Bilantl ter$ic 'entr eta'a *e rcire la 2:AC
1
11
R 1*%2:1&22 PgMor
'
12
R 1:*%21 PgMor
1
12
R 1*%1:*(*1 PgMor
t
-p12 415
R 1*ZCK t
-p12 425
R 2*ZC
t12 R 2*ZC K t11 R 3*ZC
ii R i
111
c i
-p12 415

ie R i
112
c i
'12
c i
-p12 425
C'12 R Cp11 R Cp1* R #B=)F= DQCD( J S
RD
11
R 1
11
b Cp11 4t11 @ t*5 R 1*%2:1&22 b 3:%5(% b 3* R 12)#:FB:&55 DQCD(S
RD
12
R 1
12
b Cp12 4t12 @ t*5 R 1*%1:*(*1 b 3:%5(% b 2* R =#&))B=#1# DQCD(S
R
P12
R '
12
b Cp12 4 t11 @ t*5 R 1:*%21 b 3:%5(% b 3* R 12)B#::+ DQCD(S
R
A'12 11.
R -p12 415 b 4 b 1* R &: J A'12
R
A'12 12.
R -p12 415 b 4 b 2* R =: J A'12
i
111
c i
-p12 415
R i
112
c i
'12
c i
-p12 425
1253*(:*4&& c 4* b -p12 R %3455:%313 c
125:3** c %* b -p12 GT %* b -p @ 4* b -p R 1253*(:*4&& @ %35%1:131( 4* b -p R
41&2&:(15% GT A'12 G1:&#B1F5= D(C"r
&.#.). Bilanl ter$ic 'entr ,a/a *e *i!tilare
1
13
R 1*51:%(&1 PgMor
Compo)iia dup "ermentare> u
13
R (3:15&1LK a
13
R *:*&3LK s.u.R2:%33&LK alc.R2:&(3(LK )
R*:*&3LK '
14
R1:*51% PgMorK 1
#or/ot
R 425:412 PgMor
4*
Compo)iia #or/otului> uR(*LK aR1:5**1LK )R 1:5**1LK s.u.R :(((&LK 1
14
R 25:425&
PgMor
Compo)iia amestecului dup distilare>
u L R (5:3*5 L
alc.L R 4:(43 L
.
14
R %*ZC
.
13
R 2*ZC
-#urul>
/e R 31** PFMPg
/j R ** PFMPg
t
-#
R 115ZC
lc R 25**PFMPg
ii R i
113
c i
-#e14
ie R i
114
c i
'14
c i
#or/ot
c i
-#j14
C'1#R4b(3:15&1M1**c5b*:*&3M1**c3b2:%33&M1**c2:5b2:&(3(M1**c2b*:*&3M1**R#BF2#&
DQCD(S
C' -"r@"t R4b(*M1** c 5 b 1:5**1M1** c 3 b :(((&M1** c 2 b 1:5**1M1** R #BF1&F DQCD(S
C'1& R 4 b (5:3*5M1** c 2:5 b 4:(43M1** R #BF2F) DQCD(S
R
P1&
R '
14
b Cp14 4t13 @ t*5 R 1:*51% b 3:(2(5 b 2* R =2B++:F DQCD(S
R
-"r@"t
R 1
#or/ot
b Cp #or/ot 4t14 @ t*5 R 425:412 b 3:(14( b %* R 1#2#)B+#)1 DQCD(S
R
D1&
R 1
14
b Cp14 4t14 @ t*5 R 25:425& b 3:(2(5 b %* R 1F++:=B=2#: DQCD(S
i
-#e14
R /e b 1
-#e14
R 31** b -#e14
i
-#j14
R /j b 1
-#j14
R ** b -#j14
R
D1#
R 1
13
b Cp13 4t13 @ t*5 R 1*51:%(&1 b 3:(234 b 2* R =2)&:B2+1+ DQCD(S
i
113
ci
-#e14
Ri
114
ci
'14
ci
#or/ot
ci
-#
j14
%254*:21c31**b-#14R1(*%:%23*c%2:*(c13235:351c**b-#14GT31**b-#14@
**b-#14R2*((2&:11(@%254*:2125**b-#R 12&3%:%5&4 GT A-
1&
G ):BF)&5 D(C"r
&.#.+. Bilanl ter$ic 'entr ,a/a *e ra,inare
114 R 25:425& PgMor
Cp14 R 3:(2(5 PFMPg b h
t14 R %*ZC
'15 R *:254 PgMor
115 R 3*:552* PgMor
41
1
re)iduu
R 5(4:24& Pg apMor
.
15
R %5ZC
-#urul >
/e R 31** PFMPg
/j R **PFMPg
t-# R 115ZC
ii R i
114
c i
-#e15
ie R i
115
c i
'15
c i
re)iduu
c i
-#j15
Cp re)iduu R 4 PFMPg b h
Cp15 R 2:5 PFMPg b h
R
D1&
R 1
14
b Cp14 4t14 @ t*5 R 25:425& b 3:(2(5 b %* R 1F++:=B=2#: DQCD( J S
R
P1)
R '
15
b Cp14 4 t14 @ t*5 R *:254 b 3:(2(5 b %* R 1F+B+::5 DQCD( J S
R
re/i*
R 1
re)iduu
b Cp re)iduu 4t15 @ t*5 R 5(4:24& b 4 b %5 R 2:2:&&B1=& DQCD( J S
R
D1)
R 1
15
b Cp15 4t15 @ t*5 R 3*:552* b 2:5 b %5 R +&F2B# DQCD( J S
i
-#j15
R /j b 1
-#j15
R ** b -#15
i
-#e15
R /e b 1
-#e15
R 31** b -#15
i
114
c i
-#e15
R i
115
c i
'15
c i
re)iduu
c i
-#j15
1(*%:%23* c 31** b -#15 R 4(2:3 c
1(:**& c 2*2*44:1%4 c ** b -#15 GT 25** b -#15 R 2*%&33:*%4& @ 1(*%:%23*
A-1) G &B=&F5 D(C"r

&.&. Bilanl ec"n"$ic
1p" R *:%*4 sticleMor
a. C"!tl '"r$-li> *:%*4 sticleMor.1%:1111 Pg porum#Mor
1 sticlMor.?
? R 1%:1111M*:%*4 R #B:)5F D( '"r$-C"rC!ticl
Prel '"r$-li pentru o sticl> 3:*5&( b 1 R #B:)5F leiC!ticl
-. C"!tl a'ei -#e& R (*5:5&&5 PgMor
-p% R (%:1313 PgMor
-p1* R 1&43:%%(3 PgMor
-p12 R 1*43:1(&% PgMor
-#14 R 5*:(54& PgMor
-#15 R 4:%4(& PgMor
42
D
a' 8e@iclat
R -#e& c -p% c -p1* c -p12 c -#14 c -#15 (*5:5&&5 c (%:1313 c
1&43:%%(3 c 1*43:1(&% c 5*:(54& c 4:%4(& R &51+B+::# D( a'C"r
P
a'
R 1* L b 1ap +e/iculat Rd *:1 b 4&1:**3 R &51B++:: D(C"r
D
t"tal a'
R 4&1:**3 @ 4&1:** R &2&&BF&:# D( a'C"r
*:%*4 sticleMor..4244:(4*3 Pg apMor
1 sticl .....?
? R 4244:(4*3M*:%*4 R (:&4%% Pg apMorMsticl
1apMsticl R (:&4%%M1*** R *:*(& m
3
ap
C"!tl a'ei > *:*(& b 2 R :B1#F& leiC!ticl
c. C"!tl (a/li $etan
Necesarul de ga) pentru procesul te/nologic>
i
-#e&
R 3%*342:55 PFMPg b h
i
-#e14
R 31** b 5*:(54& R 15&(5(:5& PFMPg b h
i
-#e15
R 31** b 4:%4(& R 15*34:*& PFMPg b h
R
t"tal
R i
-#e&
c i
-#e14
c i
-#e15
3%*342:55 c 15&(5(:5& c 15*34:*& R ))###+B1F DQC"r
-'entru un randament al arderii U G 5: 7 se o#in datele >
N R 15:%*( b 1**M&* R 22B)=&: $
#
(a/ $etanC"r
22:5%4* m3 ga) metanMor..*:%*4 sticleMor
? m3 ga) metanMor...1 sticl
N R 22:5%4*M*:%*4 R :B#51: $
#
(a/ $etanC"rC!ticl
C"!tl (a/li $etan pentru o sticl > *:3&1* b *:%5 R :B#1)# leiC!ticl
*. C"!trile ener(iei electrice
;tapa Cantitatea de energie PG/
0ecepie *:5
1epo)itare 1
.ransport 5
'recurire 5
C=ntarire *:5
!runire 15
2ier#ere *:5
0cire la 55ZC *:5
6a/ari"icare *:5
0cire la 3*ZC *:5
Bnsm=ntare *:5
0cire la 2*ZC *:5
2ermentare *:5
1istilare &
0a"inare %
43
Bm#uteliere 5
1epo)itare *:5
.otal 51
1 or51 PG
*:%*4 sticleMor .51PG
1 sticl.?
N R 51M*:%*4 R :B=#5F DV@C!ticl
A!t,el 'rel *:5 l alcool ra"inat din porum# +a "i>
3:*5&(4porum#5c*:13(44ap5c*:31534ga)5c1:354sticle:etic/ete5c*:(14salarii5c*:&14energie
electic5c25L.A-cadaos comecialkleilR 5.2FleiMa*a"! c"$ercial
).CONCLUEII
Industria spirtului ocup un loc important
<n cadrul industriei "ermentati+e prelucrtoare de
materii prime agricole +egetale 4carto"i: cereale:
melasa5.
-ceste industrii se #a)ea) pe <nsu,irea
unor microorganisme 4dro7dii selecionate5 care
prin en)imele ce le conin: trans"orm su#stanele utile din materii prime prelucrate: <n
anumite condiii te/nologice: <n alcool sau mas de dro7dii ca produse principale ,i dio$id de
car#on ca produs secundar.
!aterie Costuri Cantitatea necesarMor 3eiMsticl *:5 l
'orum# 1 leuMPg 1%:11 Pg 3:*5&(
-p 2 leiMm
3
4244:(4 Pg *:13(4
Ga): 435***PFMm
3
5 *:%5 leiMm
3
*:3&1* m
3
*:3153
Sticle: etic/ete :tim#re %1:%( lei 1:35
Salarii directe %( leiMor *:(1
;nergie electric *:%5 leiMPG/ *:%3&(PG/Msticl *:&1
44
'e plan mondial cea mai mare parte de alcool se o#ine prin "ermentarea materilor
prime: cel mai "rec+ent "olosite "iind> melasa: cereale 4porum#5: carto"i: s"ecl de )a/r etc.
'e cale industrial alcoolul se o#ine din ga)e naturale "iind <ntre#uinate <n scopuri
te/nice. Industria alcoolului +alori"ic importante cantiti de pierderi agricole alterate e$>
4porum# necopt: cereale depreciate ,i melas re)ultat de la "a#ricile de )a/r5.
'entru a o#ine 1*** Pg de alcool etilic este necesar *(1:(1 Pg porum#: se consum
%(( PG energie electric: 5:13 m
3
ga) metan ,i &54:4( m
3
ap.
Con"orm calculelor mele economice preul unei sticle de *:5 l alcool etilic +a de+eni
&:2( leicadaosul comercial.
+. BIBLIOGRAFIE
1. -ndreea Nicoleta Neac,u-!erceologie alimentar: 2*12: ;ditura Eni+ersitii .ransil+ania
din 8ra,o+
2. Constantin 8anu-.ratat de industria alimentar: 2**(: ;ditura -S-8 8ucure,ti
3. hat/erin I: Aalori"icarea superioar a porum#ului: In"ormaii tecnico-economice: CIC8 nr.
(: 1(%
4. !anualul inginerului din industria alimentar: 1(%: ;dituta .e/nic 8ucure,ti
5. Nicolae Wane-!a,ini ,i instalaii pentru produse de origine +egetal Aol.1: 1((%: ;ditura
Eni+ersitii .ransil+ania din 8ra,o+
Ve-(ra,ie
45
/ttp>MM/u.JiPipedia.orgMJMinde$.p/pmtitleR2
LC3L-17l>!ai)en"oodna+eragenperncapita.pngV"iletimestampR2***4*42*5*2(
/ttp>MMJJJ.scritu#e.comMeconomieMIndustria-alcoolului1511514223.p/p
/ttp>MMro.JiPipedia.orgMJiPiMG/isPT
/ttp>MMJJJ.nutritionistclu7.roMii-alimentatie-si-nutritieMii-5-lic/idele-in-alimentatieM#auturile-
alcooliceMo-clasi"icare-a-#auturilor-alcooliceM
/ttp>MM"acultate.regieli+e.roMcursuriMindustria-alimentaraMte/nologia-alcoolului-si-a-dro7diei-
materii-prime-utili)ate-la-"a#ricarea-alcoolului-si-a-dro7diei-5141(./tml
/ttp>MMJJJ.s"atulmedicului.roM1roguri-ale-cotidianuluiMalcoolul-etilicn4325
/ttp>MMJJJ.paginiaurii.roMcautaM'roducLC4L%3toricalcool./tml
/ttp>MMmanager.ase.roMdoJnloadMartL2*studM0isculL2*inL2*a"acerileL2*din
L2*0omania.pd"
/ttp>MMJJJ.scri#d.comMdocM44(23*%MI#tinerea--lcoolului-;tilic-1in-'orum#
/ttp>MMJJJ.Toutu#e.comMJatc/m+RJgpm3T8*Ngo
/ttp>MMJJJ.scri#d.comMdocM51*311(M22M2I;08;0;--!-.;0II3I0-'0I!;-
-!I1INI-S;
4