Tema 12.

Crizele financiare i valutare internaionale

1. Crizele financiare internaionale: esena i factorii declanatori
2. Cronologia crizelor financiare internaionale
3. Coninutul i cauzele apariiei crizelor valutare
4. Formele de manifestare a crizelor valutare
1. Crizele financiare internaionale: esena i factorii declanatori
Muli apreciaz c actuala criz financiar ii are rdcinile in scderea dramatic a preului
locuinelor in !" sau in cderea pieei creditului pentru locuine. "ceast viziune este cel puin
incomplet. Cauzele fundamentale ale crizei financiare sunt mai adanci# atat de natur
macroeconomic, cat i de natur microeconomic# lucru menionat recent de mai muli analiti:
"ltman $2%%&'# (uiter $2%%)'# (lanc*ard $2%%&'. Cele dou tipuri de cauze s+au intercondiionat in
producerea crizei. ,e vom referi pe rand la am-ele tipuri de cauze.
Cauza profund a crizei financiare a fost lichiditatea abundent creat de principalele
-nci centrale ale lumii $F./# (01' i de dorina rilor e2portatoare de petrol i gaze de a limita
aprecierea monedei. /e asemenea# a e2istat o suprasaturare cu economisiri# generat de integrarea
crescand in economia glo-al a unor ri $C*ina# "sia de ud+ .st in general'# cu rate mari de
acumulare# dar i de redistri-uirea glo-al a avuiei i a veniturilor ctre e2portatorii de -unuri tari
$iei# gaze naturale etc.'. 3ic*iditatea a-undent i suprasaturarea cu economisiri au creat resurse
disponi-ile pentru investiii# inclusiv in instrumente financiare sofisticate# nu uor de ineles de ctre
unii investitori.
Consecinele e2istenei lic*iditii a-undente au fost ratele foarte sczute ale do-anzii i
volatilitatea redus a acestora. 4mpreun# aceste consecine au condus la creterea apetitului pentru
active cu catiguri mari. 4n plus# volatilitatea redus de pe pia a creat tendina de su-estimare a
riscului i o adevrat lips de vigilen a investitorilor.
Mar5ele de risc au fost i ele foarte sczute i nediscriminatorii. 4mpreun# ratele sczute ale
do-anzii# apetitul pentru active cu catiguri mari# vigilena sczut fa de risc i mar5ele mici au
mascat semnalele preurilor pe pieele financiare i au condus la insuficienta inelegere a riscurilor
implicate.6e acest fundal au operat# ca agravante# i o serie de cauze microeconomice: securitizarea
frenetic# fisurile in modelul de afaceri ale ageniilor de rating# e2ternalizrile raionale din punct de
vedere privat dar socialmente ineficiente i# in sfarit# competiia internaional crescut pentru
dereglementri.
4n !" i in unele state din .uropa# guvernele i -ncile centrale au rspuns prin
im-untirea lic*iditii7 acordarea de garanii guvernamentale pentru imprumuturi7 recapitalizarea
instituiilor financiare7 garantarea celor mai noi emisiuni de ctre -nci asigurate7 prevenirea
colapsului dezordonat al intreprinderilor mari interconectate7 cumprarea de aciuni in -nci7
reduceri coordonate ale ratelor do-anzii.
/ei astfel de msuri au fost puse in aplicare# dup 18 luni de la declanarea tur-ulenelor#
piaa a rmas netransparent# ceea ce a amplificat criza financiar i a facilitat trecerea ei in sectorul
real al economiei# mai intai in !"# apoi i in alte ri dezvoltate.
Care sunt in continuare principalele provocri9 6e termen scurt principala provocare o
constituie gsirea soluiilor care s resta-ileasc increderea investitorilor i a consumatorilor. 6e
termen lung# principala provocare o constituie a5ustarea principiilor care g*ideaz reforma
sistemului financiar internaional# in principal referitor la transparen# im-untirea reglementrilor
privind conta-ilitatea titlurilor# asigurarea reglementrii adecvate a pieelor# firmelor i produselor
financiare# asigurarea integritii pieelor financiare $privind manipularea pieei i frauda'# i
1
intrirea cooperrii intre instituiile financiare ale lumii $modernizarea structurilor de guvernan ale
FM4 i ale (ncii Mondiale'. .tica afacerilor nu lipsete din aceast list de provocri ale viitorului.
CANAL ! T"AN#$%T" A C"%&% 'T"N %N C"%&( %NT"N(
1. CANAL)L "AL
Canalul real se refer la varia-ilele economiei reale. Cele mai importante varia-ile
economice reale e2terne care ar putea afecta economia naional sunt:
a' cererea e2tern7
-' migraia forei de munc7
c' investiiile strine directe7
d' relocalizarea firmelor rezidente.
*a+ Cererea e,tern
/ificultile economice create in spaiul economic internaional $pentru :omania este
relevant# mai ales# spaiul economic european' face ca activitatea economic din acest spa iu s
inregistreze o scdere. cderea activitii economice are ca urmare scderea importurilor# ceea ce
este ec*ivalent cu scderea cererii e2terne adresate economiei noastre naionale. cderea cererii
e2terne va conduce# in lipsa su-stituirii acesteia cu noi piee $aa+numitele piee de criz'# cu
scderea ofertei interne# deci a activitii economice a sectorului privat din economia naional# deci
a 64(. !n efect concomitent este cel asupra -alanei comerciale $in sensul deteriorrii acesteia'# cu
impact negativ asupra soldului contului curent i# ca urmare# asupra indatorrii e2terne.
*-+ $i.raia forei de munc
cderea activitii economice din spaiul economic internaional va e2ercita presiuni asupra
pieei muncii din acest spaiu. /e e2emplu# dac avem in vedere faptul c o parte insemnat din
fora de munc auto*ton emigrase anterior pe pieele strine $indeose-i pe pieele din statele
mem-re europene'# noua situaie economic ar putea avea drept efect remigrarea forei de munc
respective. "ceasta inseamn creterea presiunii pe piaa muncii# precum i# parial# asupra -ugetului
pu-lic al asigurrilor de oma5 $deoarece presiunea menionat de pe piaa muncii poate conduce la
concedieri ale anga5ailor auto*toni in favoarea forei de munc remigrate# ca urmare a nivelului de
calificare posi-il superior al acesteia din urm'.
/e asemenea# pot fi efecte i in direcia scderii salariului meniu nominal in sectorul privat# cu
impact negativ asupra alimentrii -ugetului asigurrilor sociale de stat precum i asupra altor
categorii de -ugete pu-lice.
*c+ %nvestiiile strine directe
4nvestiiile strine directe in economia naional pot scdea ca urmare a mai multor factori
cauzali sau;i condiionali: 1' scderea activitii economice generale in e2terior $indeose-i in
economiile statelor mem-re ale !.'# ceea ce reduce din e2cedentul economic posi-il de investit in
economia naional a :omaniei7 2' creterea real a riscurilor i a vulnera-ilitilor economice in
economia noastr naional# ca urmare a impactului general al crizei financiare i economice7 3'
creterea artificial a riscurilor i a vulnera-ilitilor economice in economia
*d+ "elocalizarea firmelor rezidente
.conomia real poate fi afectat i de relocalizarea firmelor rezidente $fie cu capital strin#
fie cu capital auto*ton'. :elocalizarea este efectul raionalitii economice# de aceea modificarea
structurii costurilor economice ca urmare a producerii efectelor crizei financiare i economice poate
conduce la decizii de acest tip. 4mpactul este important atat asupra ofertei interne $inclusiv asupra
2
posi-ilitilor de e2port acolo unde e2ist# inc# cerere e2tern' cat i asupra pieei muncii. /esigur#
acest fenomen este am-ivalent i efectul final este o rezultant a relocalizrilor inspre :omania i a
celor dinspre :omania. 4n funcie de raportul costurilor economice# unele firme din strintate pot
opta pentru relocalizarea in :omania# iar altele pot opta pentru relocalizarea din :omania in alte
state# fie state mem-re ale !. fie state de la grania !..
2. CANAL)L N/$%NAL
Canalul nominal se refer la varia-ilele economiei nominale. Cele mai importante varia-ile
economice nominale e2terne care ar putea afecta economia naional sunt:
a' finanarea e2tern $structura pasivului sistemului -ancar'7
-' structura activului sistemului -ancar7
c' migraia capitalului.
*a+ 0inanarea e,tern
4mpactul finanrii e2terne depinde de o serie de factori structurali ai sectorului financiar.
"stfel# o pondere ridicat a capitalului e2tern in structura pasivului sistemului -ancar rezident poate
crea importante vulnera-iliti $de e2emplu# prin reducerea finanrilor de la -ncile+mam ctre
sucursalele din :omania'. /e asemenea# creterea prudenialitii sistemului -ancar internaional
poate mri costul creditului privat e2tern# ceea ce# pe de o parte# va conduce la reducerea lic*iditii
din sistemul -ancar iar# pe de alt parte# poateconduce direct la creterea costului creditului intern
neguvernamental $atat la nivel non;-ancar cat i pe piaa inter+-ancar'# dac# totui# sistemul -ancar
rezident apeleaz la refinanare e2tern. "adar# ca rezultat final# c*estiunea finanrii e2terne $adic
c*estiunea structurii pasivelor din sistemul -ancar rezident' poate s se manifeste su- forma
reduceriidrastice a capacitii de finanare a sectorului privat intern. "ceast scdere a intermedierii
financiare poate s conduc la destructurri masive i# posi-il# ireversi-ile# ale sistemul economiei
reale
"ceast imagine de riscuri i vulnera-iliti a fost# in parte# creat de ctre ageniile
internaionale de rating#care nu sunt independente de marile -nci care au suferit pierderi enorme in
urma crizei. "cesta este i motivul pentru care s+a declanat o ampl micare internaional cu
privire la necesitatea supraveg*erii activitii i onestitii acestor agenii internaionale de rating.
4n general# e2ist trei categorii distinct de flu2uri economice: a' flu2uri reale < -unuri i
servicii suscepti-ile s intre in consumul curent $imediat'7 -' flu2uri financiare < contrapartide
monetare la flu2urile reale7 c' flu2uri nominale < flu2uri monetare care nu sunt nemi5locit legate de
circulaia celorlalte dou categorii de flu2uri economice. .conomia real se refer la flu2urile reale#
iar economia nominal la flu2urile nominale. Flu2urile financiare nu constituie decat un lu-rifiant al
funcionrii flu2urilor reale de aceea# din punct de vedere logic# ele ar tre-ui s intre tot in economia
real $astfel# de e2emplu# preul ar tre-ui considerat un flu2 de natur real# pe cand inflaia ar tre-ui
considerat un flu2 de natur nominal'.
*-+ #tructura activului sistemului -ancar
e pare c# la nivel structural# cauza actualei crize financiare i economice o reprezint
autonomizarea e2cesiv a flu2urilor nominale in raport cu activele lor suport# din economia real. 6e
de o parte# circuitele de securitizare a creditului -ancar# pe de alt parte# circuitele de formare i
ac*iziionare a derivativelor financiare $am-ele =animale financiare= fiind ve*icule ale
autonomizrii menionate'# au creat ceea ce s+a numit portofoliu de =active to2ice=. Cu cat ponderea
acestor active to2ice este mai mare in portofoliul de active al unei -nci $sau al unui sistem -ancar'
cu atat -anca $sau sistemul -ancar' in cauz sunt mai e2puse efectelor crizei# o dat aceasta
declanat. .2plicaia este aceea c relaiile economice $deci# inclusiv cele financiare' se desfoar#
de regul pe =geodezicele= economice# adic intre centre economice sau financiare care au
3
similitudini structurale# de performan etc. "adar# pe acest canal nominal# reprezentat de structura
activului -ancar# criza financiar internaional circul cu ma2imum de vitez i cu ma2imum de
amplitudine.
*c+ $i.raia capitalului
Migraia capitalului este unul dintre cele mai reactive fenomene nominale la impactul unei
crize financiare i economice internaionale. :aionalitatea economic a migraiei capitalului este
-azat pe un optim intre coeficientul de valorificare i coeficientul de risc. "tunci cand acest raport
devine nefavora-il# capitalul va migra in direcia in care fructificarea# amendat cu riscul# este
ma2im. .fectele crizei financiare $atat cele manifestate cat i cele ateptate < indiferent cat de
fundamentate sunt aceste ateptri' pot s reduc drastic 5ustificrile meninerii stocului de capital i#
ca urmare# acesta va iei cu efectele -inecunoscute asupra lic*iditii interne sau asupra -alanei
contului curent'. 4n plus# migraia capitalului $mai e2act spus# emigrarea capitalului' se poate
produce i in afara unei raionaliti economice clare: este posi-il ca# mai ales in cazul in care
structura capitalului este in favoarea capitalului strin# necesiti ale economiei de origine a
capitalului s fundamenteze o decizie de retragere a capitalului c*iar dac raionalitatea economic
standard ar sugera meninerea acestuia in ara de destinaie. /e aici o serie de dez-ateri# manifeste
sau inc latente# cu privire la posi-ilitatea $unii ar spune riscul' reconsiderrii unor msuri naionale
de natur protecionist. e pare c multe state $indeose-i state puternice economic# inclusiv din !.'
sunt e2trem de predispuse la msuri protecioniste e2plicite sau implicite# in interes naional# fr a
fi gata s accepte o simetrie a acestor msuri atunci cand este vor-a despre alte state $indeose-i mai
puin puternic economic'. /ei nu este nimic nou in acest comportament duplicitar al statelor
puternice economic# considerm c este necesar o dez-atere internaional# eventual su- forma unui
forumeconomic dedicat acestei c*estiuni# care s sta-ileasc reguli transparente i generale in
materie.
1. CANAL)L %N#T%T)2%/NAL
Canalul instituional de ptrundere a crizei financiare i economice internaionale pare a fi
mai puin evident decat celelalte dou prezentate anterior. Cu toate acestea# considerm c tre-uie
luat i el in considerare# din urmtoarele motive:
1. toate rile sunt angrenate in sisteme comple2e de organizaii i instituii internaionale#
economice# financiare# politice i militare# ceea ce permite transmiterea rapid a efectelor# de orice
fel# la nivelul componentelor acestor sisteme7
2. glo-alizarea economic are drept varf de lance tocmai glo-alizarea financiar $de altfel# dup
glo-alizarea informaional# glo-alizarea financiar pare a fi latura cea mai e2tins i mai dinamic
dintre toate procesele de glo-alizare sectoriale'. "ceasta face ca o criz de tip financiar# cum este
cea care face o-iectul evalurilor de fa# s =-eneficieze= de =autostrzile= cele mai performante.
Cele mai importante ilustrri ale canalului instituional de ptrundere a unei crize e2terne in spaiul
economic naional sunt:
(a) Apartenene structurale
"partenenele structurale se refer la integrarea unui anumit stat intr+un grup de state# pe
-aza diverselor criterii. /e e2emplu# :omania este mem-r a !niunii .uropene. Ca urmare#
programul anti+criz al guvernului roman tre-uie s fie consistent i in faz cu programul anti+criz
al celorlalte state mem-re sau cu strategia comunitar anti+criz. 4n felul acesta# ins# pot aprea
efecte asimetrice# ca urmare a diferenelor de structuri economice# financiare# culturale#
instituionale etc. "ceasta face ca o anumit msur anti+criz# luat la nivel comunitar $i# ca
urmare# recomanda-il i pentru :omania# sau pentru orice alt stat mem-ru al !.' s produc efecte
adverse# pro+ciclice. ituaia este similar efectelor asimetrice produse de ctre politica monetar a
4
(ncii Centrale .uropene asupra statelor $fie mem-re fie nu ale zonei euro'# ca urmare a diferenelor
de structur financiar $deci de canale de transmitere a impulsului de politic monetar' a acestor
state.
(b) Acorduri (tratate) preexistente
>ratatele economice pree2istente iz-ucnirii actualei crize pot introduce constrangeri sau
vulnera-iliti care# in a-sena crizei# nu ar e2ista $cu alte cuvinte# criza poate declana asemenea
situaii adverse# dei prevederile =normale= nu le anticipeaz'. Cu toate c acest canal instituional
este# pro-a-il# cu totul insignifiant in actuala con5unctur economic i financiar internaional# el
acioneaz# totui# i tre-uie luat in considerare.
$A"A #C3%$4A" CA" 5A )"$A
6reocuparea pentru ce va urma crizei economice actuale a generat sentimentul unei mari
sc*im-ri. 6unctul de vedere al lui 1. c*umpeter cu privire la ?distrugerea creatoare= susine acest
sentiment7 prelu@nd de la Aondratiev ideea ciclurilor lungi $perioade de B%<C% de ani de cretere i
creativitate sunt urmate de contracii scurte# dup care ciclul se reia'# c*umpeter apreciaz c Dn
perioadele de contracie se produce o ?distrugere creatoare=. 6erioada ?distrugerii creatoare= st su-
semnul inovaiilor7 inovaiile se produc Dn valuri $r-ufniri distincte# separate Dntre ele prin perioade
de calm relativ'. .2ploziile de creativitate ?remodeleaz periodic structura e2istent a industriei#
prin introducerea de noi metode de producie# organizare i livrare=. /esfurarea istoriei pare s
susin acest punct de vedere.
/ar# ce poate urma actualei crize economico+financiare glo-ale9
6)n nou tu7: Dn timp ce economia este Dn scdere# te*nologia avanseaz Dntr+un ritm rapid7
cel puin trei te*nologii sunt acum proiecte avansate i vor determina restructurri masive a
puterii economiei glo-ale: programarea esuturilor# posi-ilitatea de a modifica esuturile i
ro-oii $1uan .nriEue# managing director al .2cel Medical Fentures'.
ducaia personalizat: educaia nu va mai fi un proces de mas7 va e2ista posi-ilitatea
individualizrii educaiei# respectiv a preda fiecruia ceea cem dorete i are nevoie s tie#
cu metode care Di sunt mai conforta-ile i mai eficiente. 6ro-a-il c educaia personalizat
va Dncepe Dn afara colii o-inuite# prin conlucrarea dintre Dntreprinztori# studeni# prini
am-iioi $GoHard Iardner# profesor la catedra de cunoatere i educaie a Jcolii
6ostuniversitare de .ducaie de la Garvard'.
"econsiderarea fericirii: (arrK c*Hartz# profesor de psi*ologie la Hart*more College#
apreciaz c va avea loc o reconsiderare ma5or a factorilor care ne fac fericii# cu e2cepia
-anilor# fenomen de5a remarcat de specialitii Dn tiinele sociale. Ca urmare# se va sc*im-a
modul de apreciere a -unstrii# at@t de ctre societate c@t i de ctre conductori. 6ro-a-il
se va simi nevoia inventrii unei uniti de msur pentru (unstarea 4ntern (rut# care
se va aduga 64(+ului sau Dl va Dnlocui pe acesta# Dn vederea msurrii -unstrii i
progresului social.
"econfi.urarea mai multor sectoare ale economiei .lo-ale, mai ales se va restr@nge
sectorul financiar7 guvernele vor deveni principalii proprietari i vor controla# nu doar
reglementa# -ncile. Ceea ce va agrava contractarea activitii economice i a averilor# va
amplifica forele glo-alizrii i va fr@na activitile care au a5utat la scoaterea multor
oameni din srcie $Mo*amed ". .l+.rian# autor al crii When Markets Collide'.
Neomedievalismul $fragmentarea lumii': statul nu este fenomenul universal reprezentativ7
de5a muli oameni triesc astzi Dn conglomerate precum !niunea .uropean# !niunea
,ord+"merican .a. "stzi 4% de orae < regiuni reprezint dou treimi din economia
B
lumii# iar corporaiile multinaionale se afl pe lista celor mai mari entiti economice ale
lumii. Fenomenul se va accentua Dn perioada post+criz# reprezent@nd neomedievalismul.
"eziliena uman: Dn viitor tre-uie s luptm pentru o nou civilizaie# Dntr+o lume
regenera-il -azat nu numai pe capacitatea e a a-sor-i ocuri# ci i pe capacitatea de a
evolua prin ocuri, adic s fie rezilient. :eziliena accept faptul c sc*im-area este
inevita-il i se concentreaz pe nevoia de a ine piept neprevzutului. 6rincipiile
rezilienei sunt diversitatea $a nu se -aza pe o singur soluie'# redundana $a avea rezerve'#
descentralizarea# cola-orarea# transparena# fle2i-ilitatea# prognoza. ?Mai presus de toate#
reziliena scoate Dn eviden capacitatea noastr de a rezista crizelor= $1amais Cascio#
crecettor la 4nstitute for .t*ics and .merging >ec*nologies'.
Fiitoarea criz va fi a ener.iei i a preului alimentelor8 soluia pare s vin din partea D
-iocom-usti-ililor $3oise 0. Fresco# profesoar la !niversitK of "msterdam'.
6reocupri pentru rezolvarea pro-lemei apei, care va determina o mare criz# dac nu se
va interveni inclusiv prin mecanisme de pia# locale i internaionale.
%nteresul resuscitat de actuala criz pentru 9. $ar,. .2periena# trecut i prezent# mai
ales din rile socialiste# Dndeamn la pruden ma2im. /in analiza actualei crize i din
reDntoarecerea la Mar2 nu tre-uie s lipseasc e2periena acestor ri.
2. Cronolo.ia crizelor financiare internaionale
/oi economisti americani# Aennet* :ogoff si Carmen :ein*art# au e2aminat intr+o serie de
studii date privind crizele financiare cu care s+au confruntat tari sau grupuri de tari pe parcursul
ultimilor 2%% de ani. !na dintre cele mai surprinzatoare concluzii care rezulta din aceste analize este
aceea ca crizele financiare sunt foarte asemanatoare in modul in care apar si se manifesta# precum si
in consecintele pe termen mediu si lung pe care le au. isteme financiare sofisticate din tarile
dezvoltate sau -anci cu operatii simple din tarile emergente sunt la fel de e2puse. 4n deceniile de
dupa cel de+al doilea raz-oi mondial s+au inregistrat 1) crize -ancare in tarile dezvoltate $dintre care
un numar de cinci considerate ma5ore: pania 1&887 ,orvegia 1&)87 Finlanda 1&&17 uedia 1&&1 si
1aponia 1&&2' si 1& in tari emergente.
Crizele au fost intotdeauna precedate de perioade de av@nt economic# insotit de o mo-ilitate
crescuta a capitalurilor care a facut posi-ila cresterea accelerata a creditului acordat de -anci.
6returile activelor imo-iliare# precum si pretul actiunilor la -ursele de valori s+au inscris pe o spirala
de crestere alimentata de asteptari privind cresteri si mai mari in viitor# care# la randul lor# 5ustificau
cresterea creditului.
4n final# criza iz-ucneste cand apar indoieli ca cresterea preturilor activelor imo-iliare si
financiare este sustena-ila. Corectiile care se produc au trei caracteristici comune. 4n primul rand#
preturile activelor cunosc reduceri -ruste# severe si de durata. 6returile imo-iliare scad in medie cu
3B la suta# desi in unele cazuri $Finlanda 1&&1# Colum-ia 1&&)# Gong Aong si Filipine 1&&8'
scaderea a depasit B% la suta.
/ureaza in medie C ani# pana cand preturile la imo-iliare revin la nivelurile dinaintea crizei#
dar in cazuri e2treme# precum criza 5aponeza inceputa in 1&&2# preturile nu si+au revenit nici dupa
1C ani. 6returile actiunilor pe -ursa scad si mai accentuat# in medie cu BC la suta# desi e2ista si
cazuri de scaderi de peste )% la suta a valorii actiunilor $4slanda 2%%8# Filipine 1&&8'. 6returile
actiunilor tind insa sa revina mai repede la nivelurile anterioare# media fiind de trei ani si 5umatate.
4n al doilea rand# crizele financiare determina scaderi semnificative ale productiei si cresterea
soma5ului. :ata soma5ului creste# in medie# cu 8 puncte procentuale $peste 2% de puncte procentuale
in !" in timpul marii crize din 1&2&+1&33'# iar perioada in care revine la nivelurile anterioare este
C
de patru ani# in medie $in 1aponia a durat 12 ani dupa caderea din 1&&2'. 6roductia scade de la
nivelul de varf anterior crizei cu & la suta# in medie# dar isi revine dupa apro2imativ doi ani.
4n al treilea rand# una dintre mostenirile dura-ile ale crizelor financiare este cresterea
semnificativa a datoriei guvernamentale# care aproape se du-leaza fata de perioada anterioara crizei
$o crestere medie de )C la suta'. Contrar unei credinte comune# cresterea datoriei guvernamentale nu
se datoreaza in principal c*eltuielilor facute pentru salvarea sistemului -ancar# cea mai mare parte
rezultand din scaderea inevita-ila a incasarilor din ta2e si impozite ca urmare a declinului activitatii
economice com-inate cu c*eltuieli suplimentare menite sa sustina economia sau sa prote5eze
categoriile defavorizate.
/upa toate criteriile# actuala criza pornita in tatele !nite in 2%%8 a fost de proportii
compara-ile doar cu cea din perioada 1&2&+1&33. si daca istoria poate da o indicatie cu privire la ce
ne putem astepta sa se intample astazi# pare ca mai avem de asteptat cativa ani pana cand actuala
criza isi va fi epuizat furia devastatoare.
1.Coninutul i cauzele apariiei crizelor valutare
Ln mod general Dn literatura de specialitate autorii evideniaz urmtoarele forme de
manifestare a crizelor valutare: deprecierea -rusc a monedei naionale Dn raport cu valutele forte#
reducerea rezervelor de aur i valutare a rii i pierderea Dncrederii populaiei Dn moneda naional.
4ar cauzele de apariie a crizelor ar fi: dezec*ili-rarea circulaiei monetare -azate pe utilizarea
-ancnotelor de *@rtie# criza sistemului general de reproducere# necorespunderea principiilor
internaionale a sistemului valutar# condiiilor sc*im-ate de producere reamplsrii forelor Dn
economia mondial. /e aici se poate formula descifrarea termenului de criz valutar# care
reprezint o situaie economic+social grea# care se manifest prin scderea -rusc a valorii
monedei naionale# sau a monedelor c@torva ri# care duce la sc*im-ri structurale Dn sistemul
naional i $sau' internaional valutar# i de asemenea Dn sistema de reproducere la nivelul naional i
$sau' internaional.
Ln realitate cercetarea crizelor valutare a Dnceput Dnc de la sf@ritul anilor M8% ai secolului
trecut. !nul dintre pionerii acestei cercetri a fost economistul american :aul 9ru.man# care a
ela-orat modelul canonic al crizelor valutare# care se -azeaz pe unele a-stracii teoretice. Ln
special# ara Dn care se desfoar crizele valutare utilizeaz regimul cursului valutar fi2. Ln afar de
aceasta Dn ara dat se Dnregistreaz un deficit -ugetar# care poate fi acoperit numai prin ma5orarea
datoriei interne a statului. "stfel# pentru acoperirea deficitului -ugetar statul recurge la Dmprumut de
la (anca Central. Monetarizarea deficitului ma5oreaz -aza monetar# ceea ce duce la ateptri
inflaioniste.
4ar aceasta duce# pentru Dnceput# la ma5orarea simitoare i -rusc a cererii pe piaa valutar.
atisfacerea acestei cereri se realizeaz de ctre (anca Central din contul rezervelor valutare. Lntr+
un anumit moment mrimea rezervelor atinge punctul critic# adic se reduc Dn aa mod# Dnc@t agenii
economici i persoanele fizice se conving Dn micorarea inevita-il a cursului nominal a monedei
naionale. e Dncepe atacul speculativ# scopul cruia este procurarea valutei strine la cursul valutar
fi2# ceea ce duce la deformarea total a cererii i ofertei pe piaa valutar intern.
Modelul canonic al lui 6.Arugman propune mecanismul clasic al crizei valutare# elementul
principal al cruia este reducerea rezervelor valutare# atacul speculativ i pr-uirea valutar.
;.0ran<el i A."ose erau de alt prere# conform creia criza valutar presupune numai
pr-uirea valutar# care se manifest prin cderea cursului nominal de schimb al valutei
naionale nu mai puin de 20-30%.
8
Ln cazul apariiei crizei valutare Dn condiiile regimului cursului valutar flotant# cderea
cursului nominal al monedei naionale se face fr a avea vreo influen asupra rezervelor valutare.
4ar atacul speculativ Dn acest caz nu este legat de dinamica rezervelor valutare i depinde Dn
totalmente de comportamentul iraional al agenilor economici.
:ecent# Dn analiza pu-licat# cu privire la crizele valutare# de ctre FM4# e2perii 1."riz#
F.Carramazza# :.algado# cu toate c au recunoscut rolul principal al atacului speculativ# celelalte
elemente ale mecanismului crizei sunt considerate ca alternative posi-ile.
/eci se poate de spus c criza valutar const din: deformarea relaiei dintre cerere i ofert pe
piaa valutar intern# ceea ce Dn cazul micorrii -rute a rezervelor valutare a rii $sau fr
aceasta' provoac atacul speculativ la nivelul atins al cursului valutar nominal# dup care urmeaz
pr-uirea valutar.
n ceea ce privete cri!ele valutare" sunt evideniate urmtoarele#
fluctuaiile ciclice pe termen scurt i pe termen lung7
dezvoltarea proceselor inflaioniste care influeneaz cursul valutei naionale7
dezec*ili-rarea decontrilor internaionale# prin care se manifest (alana de 6li
pasiv a unei ri i (alana de 6li a alteia7
imperfeciunile principiilor de organizare a sistemului valutar internaional# care nu
asigur drepturile participanilor Dn relaiile valutar+financiare internaionale Dn
corespundere cu rolul lor Dn economia mondial7
internaionalizarea producerii# care conduce la formarea flu2urilor speculative# Dn
raport cu mrimea rezervelor de aur i valutare oficiale7
necorespunderea dintre msura Dnalt a reglementrii naionale i posi-ilitile
limitate de reglementare a relaiilor valutare la nivel internaional7
intensificarea dezvoltrii neuniforme a rilor.
=.0ormele de manifestare a crizelor valutare
Ln practica internaional# reieind din factorii care reprezint cauzele crizei se deose-esc
urmtoarele forme de crize:
1. organic
2. endogen
3. e2ogen
"ceast grupare se face Dn dependen de factorii care provoac crizele valutare.
$ri!a valutar or%anic are urmtoarea sc*em de derulare: pentru asigurarea sta-ilitii
preurilor i pentru atragerea investiiilor# conducerea rii date recurge la regimul cursului fi2# sau
reglementat# Dn limitele cruia cursul nominal de sc*im- ori nu se modific# ori se modific
neDnsemnat. Ln aceast situaie crete i cursul real de sc*im- al valutei naionale# adic are loc
scumpirea real a ei# ceea ce duce la sl-irea capacitii concureniale ale rii i la Dnrutirea
contului curent al (alanei de 6li. Ln consecin are loc deformarea raportului dintre cerere i ofert
pe piaa valutar intern# ceea ce conduce la micorarea rezervelor valutare# la atacul speculativ i
cra*ul valutar.
/up prerea 3ui M.F. Montes i F.F.6opov criz valutar din :usia din anul 1&&) sa
produs Dn mare parte dup urmtorul scenariu. LncepDnd cu anul 1&&B# cDnd a fost introdus limitele
valutare a ru-lei# a Dnceput ma5orarea cursului ei real de sc*im-# ceea ce a contri-uit la Dncetinirea
creterii e2portului rus Dn anul 1&&8# iar Dn prima 5umtate a anului 1&&) a dus la apariia deficitului
contului curent al -alanei de pli. /up aceasta a urmat sporirea reflu2ului de capital din ar i
reducerea considera-il a rezervelor rii. (anca Central a :usiei nu a putut face fa situaiei
create pe piaa valutar i la 18 august 1&&) a Dncetat interveniile sale pe pia. "stfel scumpirea
)
real a ru-lei a reprezentat o ?plcere= scump pentru aa ar ca :usia care este Dn mare parte
orientat spre e2portul de materii prim. Ln special# atunci cDnd a avut loc reducere considera-il a
preurilor internaionale la mrfurile de -az a rii# care sunt e2portate# i anume 6etrolul.
Crizele organice nu sunt asemntoare. Ln unele cazuri# cauzele scumpirii reale a valutei sDnt
Dn special devalorizarea valutei naionale a rii<partener a rii date. Ln rezultat# are loc ma5orarea
-rusc a deficitului contului curent a (alanei de 6li# ca urmare a creterii cursului real al valutei ei
i sl-irea capacitii concureniale. /eficitul nu se mai compenseaz de intrrile de capital Dn ar.
Ln rezultat are loc deformarea cererii i ofertei pe piaa valutar intern. Ln literatura de specialitate
acest caz este denumit ?efectul de transmitere=.
>re-uie de menionat c acest efect are loc numai atunci dac relaiile economico+comerciale
directe dintre ri nu sDnt strDnse. Ln acest caz apar dou variante. 6rima# cDnd ara " i ( apar pe
piaa internaional ca e2portatorii produselor din aceeai nomenclatur# sau ca concureni. "l doilea
< c@nd ara " apare ca consumatorul mrfurilor ale cror cel mai mare e2portator este ara (. Ln
calitate de e2emplul a primei variante poate fi considerata influena deprecierii -atului tailandez
asupra capacitii cocureniale a ring*itului malaizian. .ste cunoscut faptul c aceste ri sDnt unii
dintre cei mai mari e2portatori de maini electronice de uz casnic. /in aceast cauz Dn urma
deprecierii valutei unei ari are loc ma5orarea capacitii sale concureniale# pentru compensarea
acestui lucru apare necesitatea deprecierii valutei altei ri. 6aul Arugman a denumit un astfel de
efect ?/epreciere concurenial=.
Ca e2emplul al variantei a doua poate fi considerat influena e2tern a seriilor de deprecieri
din "sia de sud+vest asupra :usiei. >ailanda# Malaiezia i Coreea de ud sunt unii dintre cei mai
mari importatori de petrol. Ln rezultatul crizelor valutare din regiune -rusc s+a micorat cererea
acestor ri pentru petrol i Dn general penru toat materia prim# ceea ce condiionat reducerea
preurilor internaionale la produsele de acest gen Dn a doua 5umtate a anului 1&&8. "ceasta la rDndul
su a influenat negativ capacitatea concurenial a e2portului rus.
!n e2emplul a efectului de transmitere poate fi considerat i influena deprecierii ru-lei ruse
asupra Ieorgiei Dn septem-rie < octom-rie 1&&)# cDnd cursul larii Dn raport cu ru-la s+a sta-ilizat.
4ndicele cursului real de sc*im- al valutei Ieorgiei a crescut apro2imativ cu 4B+B)N. Ln rezultat a
avut loc o scumpire simitoare a e2portului rii# care Dn condiiile reducerii considera-ile a cererii a
pierdut foarte mult din capacitatea sa concurenial. Ln acest timp s+a ieftinit -rusc importul rus
$automo-ile# produse de panificaie i altele '# care Dn multe cazuri a Dnlocuit importul din alte ri.
:eieind din aceasta# se poate de spus c criza din Ieorgiei dup natura sa poate fi considerat
organic.
pecificul cri!elor valutare endo%ene const Dn aceea c# ele# Dn special# sunt provocate de
structurile altui tip de criz. /e e2emplu# dac ara are un deficit -ugetar mare# ea va mri datoria de
stat# ceea ce se va realiza ori prin Dmprumut de la (anca Central# ori prin mo-ilizarea mi5loacelor
din surse e2terne# sau prin emisiunea o-ligaiunilor de stat pentru rezideni i nerezideni. Ln toate
trei cazuri poate aprea pericolul crizei valutare.
Monetarizarea deficitului -ugetar duce la creterea ofertei de -ani Dn economie i la
dezec*ili-rarea cererii i ofertei pe piaa valutar intern. /eoarece deficitul -ugetar este unul din
cel mai rspDndit factor al rilor cu economia Dn tranziie# crizele valutare cel mai -ine se e2plic Dn
-aza acestui model. /eoarece cauzele crizelor valutare se caut# Dn primul rDnd Dn mecanismul de
acoperire a deficitului -ugetar prin emisiune.
.conomistul finladez >*. Aomulaien# care a studiat criza din :usia pe fonul teoriilor
contemporane a crizelor valutare# a a5uns la concluzia c cauza principal a crizei ruse a fost
deficitul cronic al -ugetului federal. /e o alt prere au fost economitii M.F. Montes i F.F. 6opov
care considerau c Dn :usia n+a fost monetizat -ugetul # iar Dnsui deficitul din anii 1&&B+1&&) se afla
su- controlul conducerii rii. /e aceea# el nu a putut fi factorul de provocare a crizei. .ste drept c
dac se va urmri inflaia din :usia Dn anii 1&&B+1&&)# se poate de o-servat c Dn aceast ar a avut
&
loc o emisiune necontrolat de -ani# i Dn consecin aceasta nu putea s manifeste o anumit
influen asupra pieei valutare interne.
6rintre factorii care provoac crizele valutare cu economie Dn tranziie un loc aparte Dl ocup
mrimea i structura datoriei de stat.
6entru analiza rolului acestui factor Dn cazul apariiei crizelor se utilizeaz modelul generaiei
a doua a crizelor valutare# cel mai -un care este# Dn opinia 6.Arugman# modelul ela-orat Dn 1&&4 de
M.0fstfelidom. care d posi-ilitatea# pe de o parte de a determina# c@t va costa conducerea rii date
devalorizarea valutei naionale# iar pe de alt parte# care va fi preul pstrrii paritii e2istente. /ac
devalorizarea valutei pare a fi o soluie mai -un decDt pstrarea cursului fi2 sau regulat# investitorii
vor Dncepe atacul speculativ# dup care urmeaz reducerea rezervelor valutare i pr-uirea valutar.
Ln calitate de e,emplu clasic al crizei valutare endo.ene poate servi cri!a din &exic din
'(()# Dn dezvoltarea creia un rol important a 5ucat Dmprumutul pe termen scurt denominalizat Dn
!/# comportarea creditorilor cruia a dat un impuls direct Dnceperii crizei valutare.
Crizele endogene pot fi provocate# de asemenea# de emisiunea necontrolat a instrumentelor
de stat pe termen lung# denominalizate nu numai Dn valuta strin a ei ci i Dn valuta naional.
Ln rDndul crizelor endogene se enumr i crizele provocate de supraDmprumutarea de la
sectorul privat.
Cel mai -un e2emplul al crizei de acest fel poate fi considerat criza din >ailanda din iulie
1&&8. Oara dat nu Dnregistra indicatori macroeconomici 5oi. /e aici i se e2plic faptul c
instituiile financiare private din >ailanda luau Dn cantiti mari Dmprumuturi de la -ncile strine i
de la alte instituii financiare# care erau utilizate la finanarea Dntreprinderilor de profil speculativ#
legate de -ussinesul mi5loacele imo-ile. >re-uie de menionat c aceste instituii nu erau -nci i nu
erau supuse unui control riguros din partea statului. Cu toate acestea prin intermediul lor Dn ar
ptrundeau resurse creditare foarte ieftine# Dn mod continuu# care erau investite Dn proiecte du-ioase
la rate de do-Dnzi foarte Dnalte. Ln consecin avea loc o cretere speculant a preurilor la mi5loacele
imo-ile. Ln aceste condiii creterea economic a >ailandei a atins nite ritmuri foarte impresionante#
cu toate c Dmprumuturile mari ale sectorului privat a dus la apariia deficitului contului curent# care
s+a ma5orat i mai tare o dat cu deprecierea Kenului 5aponez i Dntrirea concurenei din partea
C*inei. "stfel# a avut loc Dncetinirea flu2ului de credite e2terne# ceea ce a dus la rDndul su la
falimentarea companiilor care se finanau din contul lor. Mai tDrziu s+a redus i preurile la imo-il#
ceea ce la rDndul su a provocat scderea indicelor de -ir5 i a creat incapacitatea de plat a
instituiilor financiare. +a Dnceput procesul de ieire a capitalului strin din ar. Ln cele din urm
conducerea a fost nevoit s deprecieze -atul.
/up cum se vede# mecanismul crizei valutare din >ailanda s+a -azat pe dou categorii de
factori. !nul dintre care ar fi factorul# care nemi5locit provoac criza# iar altul care Dnrutete criza.
3a prima categorie se poate referi Dmprumuturile sectorului privat# la a doua categorie se poate referi
sl-irea capacitii concureniale. Ln cazul crizei ruse sc*ema avea o alt form# astfel factorul
capacitii concureniale era primul i cel mai *otrDtor# iar pro-lemele datoriei de stat cel care
Dnrutea situaia. /e aceea# criza din >ailanda dup coninutul su este totui e2ogen# iar criza din
:usia < organic.
Ln analiza cri!elor valutare exo%ene s+a constat c fenomenele de criz se ?e2port= dintr+o
ar Dn alta nu numai prin relaiile economico+comerciale# dar i din cauza concurenei glo-ale.
.2ist i alte motive care depind de comportamentul iraional al investitorilor i reflect mai mult
comportarea pieei. Crizele valutare# care sDnt provocate de aceti factori# se numesc e2ogene#
deoarece dezvoltarea lor este legat cu factorii noneconomici i Dn special cu evaluarea psi*ologic.
Cel mai -un e2emplu al acestui tip de criz poate servi ?efectul tec*ilei=# coninutul cruia
const Dn aceea c criza din Me2ic din 1&&4 s+a e2tins i Dn alte ri latino+americane# Dn special Dn
"rgentina i Dn C*ili. 4niial nu s+a reuit de a se lmuri raional acest efect# deoarece aceste ri nu
sDnt legate strDns din punct de vedere a relaiilor economico+comerciale. !nica legtur e2istent este
1%
de natur istorico+cultural. /ac Dn una din aceste ri are loc devalorizarea# la investitori pot aprea
du-ii la rile cu mentalitatea analogic.
Cu toate c factorii istorico+culturali au 5ucat un rol important Dn acest caz# precum i
apropierea geografic# Dn apariia crizelor ei nu sDnt atDt de importani. Motivul principal const Dn
aceea c# aceste ri se caracterizeaz prin asemnri privind poziia social+economic# cu toate c
e2ist i anumite deose-iri. "stfel# Dn perioada respectiv# Dn Me2ic s+a Dnregistrat o Dncetinire a
creterii economice# Dn "rgentina Dn perioada dat s+a Dnregistrat un nivel mare al oma5ului. /in
punct de vedere macroeconomic aceste fenomene fac parte din aceeai categorie i caracterizeaz o
insuficien al activitii economice Dn am-ele ri. Ln acelai timp Dn Me2ic funciona regimul
cursului valutar fi2# iar Dn "rgentina Dn form de adunare valutar. Cu alte cuvinte# fiecrui pieso
argentinian Di revenea un !/ din rezervele valutare# ceea ce ar fi tre-uit s prote5eze valuta
argentinian de crize valutare. Cu toate acestea ?importul= crizei a avut loc# deoarece investitorii au
considerat c rezolvarea pro-lemei oma5ului va avea loc numai prin li-eralizarea piesului.
/eci# reiese c# provocarea crizelor valutare e2ogene din ara " Dn ara ( are loc atunci cDnd
aceste ri au anumite asemnri din punct de vedere al dezvoltrii economice. ocietatea istorico+
cultural i apropierea geografic pot fi privite ca factori suplimentari# Dn aciunile crora
investitorul poate s ai- du-ii Dn perspectivele valutei rii (.
6rintre crizele valutare# din ultimul deceniu# un loc aparte Dl ocup criza din :usia din 1&&)#.
/e rDnd cu crizelor valutare care s<au manifestat Dn alte ri din lume# crizei din :usia i sa atri-iut un
ir de trsturi specifice# criza avDnd un caracter de transformare# fiind o criz structural# Dn
rezultatul creia s+a sc*im-at modelul de derulare a Dntregii economii ruse.
11