Cap VIII: Norma juridica:

1. Notiunea si trasaturile normei juridice:

Norma juridica regula de conduita sociala generala si obligatorie avand ca scop asigurarea
ordinii sociale si putand fi adusa la indeplinire in cazul nerespectarii ei prin interventia
coercitiva a statului. Pentru a intelege trasaturile normei juridice precum si structura sa este
necesar sa plecam de la premisa ca norma de drept contine ceea ce trebuie sa indeplineasca un
subiect, ceea ce el este indreptatit sa faca sau ceea ce i se recomanda sau este stimulat sa
indeplineasca.
A: Norma juridica are un caracter general si impersonal:
Pentru a putea fi un etalon de conduita si a fi opozabila in mod egal si continuu fiecarui
individ, norma juridica trebuie sa se adreseze difuz si impersonal destinatarilor ei. Prin aceste
trasaturi norma juridica se deosebeste de actul individual, care este prin natua sa concret si
personal. Norma juridica elimina concretul, particularul, ea fiind abstracta si abstractizand.
Fiecare norma juriidca este abstractizarea unei/unor relatii si model pentru alte relatii. Prin
faptul ca norma juridica este generala si impersonala nu inseamna ca ea se va aplica de fiecare
data pe intreg teritoriul tarii sau asupra intregii populatii. Exista norme juridice care vizeaza
pari determinate ale teritoriului sau care privesc anumite categorii de subiecte. Generalitatea si
impersonalitatea unei norme juridice nu presupun cuprinderea tuturor cazurilor si nici a tuturor
situatilor in care se poate afla un subiect. ubstanta normei nu se va epuiza odata cu aplicarea
unui singur caz.
B: Norma juridica are un caracter tipic:
!a model de conduita norma de drept urmareste o reducere si o egalizare a insusirilor
semnificative ale relatiilor sociale si izolarea, neconsiderarea diferentelor individuale
nesemnificative. Formarea tipului de conduita si grija pentru acceptarea sau impunerea sa in
practica relatiilor sociale se realizeaza in vederea codificarii actiunii, a uniformizarii sale, a
modelarii acesteia in raport cu un interes social legalmente preotejat. Pentru a putea formula
identicul, repetabilul intr"o norma juridica, legiuitorul cauta generalul, ceea ce este universal
intr"un manunc#i de relatii sociale si, in raport de acestea, formuleaza tipul conduitei.$n
realizarea tipului de conduita, legiuitorul pleaca de dat"uri cum ar fi% inclinatia spre dependenta
a individului si nevoia sa de supunere fata de norme.
C: Norma juridica implica un raport intersubiectiv:
Norma juridica implica, in mod ideal, un raport intrersubiectiv. Norma juridica n este doar o
prescriptie general"abstracta si tipica& ea imagineaza omul in raport cu semenii sai,
reglemeanteaza comertul juridic. Fara aceasta imagine a legaturilor sociale multiple, a
infinitului contact social, norma juridica nu si"ar mai gasi ratiunea suficienta de a exista. Putem
vorbi despre caracterul bilateral al normei de drept. $deea de bilateritate este legatra de ideea de
alteritate a normei si de cea de reciprocitate.
D: Norma juridica este obligatorie:
Norma juridica contine prevederi care nu sunt lasate la liberul arbitru al subiectului& ele sunt
impuse acestuia intr"o varietate de modalitati. 'bligativitatea normei juridice este dicatata de
scopul acesteia. Norma juridica trebuie sa indeplineasca anumite conditii% sa corescpunda
structurii si necesitatilor superioare ale societatii, sa fie recunoscuta ca efectiv obligatorie de
catre majoritatea destinatarilor ei.
Pentru a deveni efectiv obligatorie, norma juridica se bucura, spre deosebire de celelalte norme
sociale, de exigibilitate (are garantii exterioare statale, de asigurare a traducerii in viata
eventual prin constrangere). $n acest scop forta trebuie sa fie eficace si legitima. 'bligativitatea
normelor juridice inseamna ca norma de drept se va aplica imediat (din mom intrarii in
vigoare) continuu si neconditionat. *ibertatea individuala nu poate fi inteleasa ca libertatea fata
de lege. !aracterul obligatoriu al normei juridice impune anumite precizari%a) obligativitatea
normei juridice este o tasatua intrinseca a tuturor normelor, indiferent de domeniul in care
intervin, de forta juridica a actului normativ in care e cuprinsa norma, de campul aplicabilitatii
sale& b) obligativitatea normei juridice nu rezulta din frecventa aplicarii in viata normei juridice
2. tructura normei juridice:
A) tructura logica a normei juridice:
trucutra logica a normei juridice alcatuieste partea statica, interna si stabila a normei. Norma
de drept nu trebuie sa se contrazica prin inadvertente logice, pentru a putea aspunde cerintelor
bunei organizari a relatiilor din societate. +pdv al structurii sale logice, norma juridica este
alcatuita din urm elem% ipoteza, dispozitia si sanctiunea. $poteza descrie imprejurarile in care
intra in actiune dispozitia sau sanctiunea normei. $mprejurarile in care intra in actiune norma
pot fi determinate sau relativ"determinate prin ipoteza normei. +ispozitia alcatuieste miezul
normei juridice. $n dispozitii sunt cuprinse drepturile si obligatiile subiectelor participante la
rap soc, conduita acestora. +ispozitia normei juridice poate sa ordone (sa impuna) o anumita
conduita. +ispozitia norm jur poate sa prevada obligatia de abtinere de la savarsirea unei fapte.
+ispozitia poate cuprine de asemenea si permisiuni. anctiunea contine urmarile nefavorabile
care survin in conditiile nerespectarii dispozitiei sau a ipotezei sau masurile de stimulare, de
cointeresare a subiectului, in vederea promovarii conduitei dorite. anct. pot fi formale (prin
reactia statala) si neformale (morale, etice, religioase).
B) tructura te!nico"legislativa:
!onstructia te#nico"legislativa a normei nu se suprapune totdeauna structurii logice a acesteia.
+aca impartirea tri#otomica (ipoteza, dispozitie, sanctiune) alcatuieste structura interna si
stabila a normei juridice, constructia sa te#nico"legislativa formeaza structura externa si
dinamica a acesteia. Ea este corelata cerintelor de celeritate (rapiditate) pe care le infatiseaza
elaborarea legislativa intr"un stat, in diferite etape ale dezvoltarii sale.
#. Clasi$icarea normelor juridice:
A: Criteriul ramurii de drept:
,n prim criteriu in baza caruia se realizeaza clasificarea norm jur este cel al obiectului
reglementarii juridice sial metodelor de reglementare (deci al ramurii de dr). $n baza acestui
criteriu se disting norme juridice de dr civ, de dr. penal, de dr admin, de +!, etc.
B: Criteriul $ortei juridice a actului normativ:
e vor intalni norme juridice cuprinse in legi (actul normativ elaborat de parlament si care are
forta juridica suprema), in decrete, in #otarari guvernamentale sau ordonante precum si in acte
normative elaborate de organele admin locale
C: Criteriul structurii logice:
+in punctul de vedere al modului de cuprindere a partilor strcuturale analizate, normele
juridice pot fi% complete si incomplete. unt complete normele juridice care contin, in articolul
din actul normativ in care sunt publicate, toate partile constitutive (ipo, dispo, sanct).
-ajoritatea normelor sunt complete. ,nele reglementari fac referire si se completeaza cu
reglementari prezente, fie in acelasi act normativ, fie in alte acte normative. .ceste norme sunt
considerate incomplete. .ceste norme sunt si ele clasificate in norme de trimitere si norme in
alb.
D: Criteriul s$erei de aplicare:
+upa sfera aplicarii lor, normele juridice se clasifica in% norme generale, norme speciale si
norme de exceptie. Normele generale se caracterizeaza prin acee a ca au sfera cea mai larga de
aplicabilitate intr"un domeniu sau inr"o ramura de drept. $n acest sens se considera anumite
norme dintr"o ramura ca reprezinta dreptul comun pentru o intreaga sfera de reglementare.
pre deosebire de normele generale, normele speciale sunta aplicabile unei sfere restranse de
relatii, ele deroga de la dreptul comun. Normele de exceptie completeaza normele generale sau
speciale, fara ca exceptia prevazuta sa fie considerata a aduca atingere ordinii de drept.
%: Criteriul gradului si al intensitatii incidentei:
+upa gradul si intensitatea incidentei lor, se disting normele principii, denumite si norme
cardinale. .ceste norme sunt cuprinse deobice in !onstituti, +eclaratii. .ceste normese impun,
in raport cu celelalte norme precum si in constiinta comuna, cu o forta de valabilitate mult mai
evidenta.
&: Criteriul modului de reglementare a conduitei:
+upa caracterul conduitei impuse sau datorate, normele juridice se clasifica in onerative, n.
pro#ibitive si n. permisive. Normele juridice oneraive sunt acele norme care obliga subiectul sa
savarseasca o anumita actiune. Normele pro#ibitive obliga subiectul sa se abtina de la
savarsirea unor actiuni. Normele permisive sunt acele norme care nici nu obliga, nici nu
interzic o anumita conduita. Ele lasa la aprecierea subiectului alegerea unei conduite.
': Normele organi(atorice:
unt incluse in aceasta categorie normele care privesc organizarea institutiilor si a
organismelor sociale. $n continutul acestor norme se prevad% modul de infiintare, scopurle,
competentele, relatiile cu alte institutii
): Normele punitive si normele stimulative:
' asemenea grupare are ca temei un criteriu impus de codiologia juridica si anume% sanctiunea
negativa pedeapsa juridica, cea care confera caracterul punitiv al normei, si sanctiunea
pozitiva " un sistem articulat de stimulente, care asigura, paralel cu pedeapsa, eficacitatea
normei de drept (distinctii, recompense)