Filosofia

Subiectele pentru Testul nr. II (Temele 4, 5, 6, 7 )

1. Ce este ontologia? Numii problemele principale ale ontologiei.
Ontologia ca parte componenta a filosofiei studiaz existena ca atare, al crei obiect de studiu este
Fiina i Existena, i categoriile n care acestea se mpart lucruri, proprieti, procese, fapte. !ermenul
de ontologie pro"ine de la #ontos$%fiinta& #logos$%stiinta.'n centru atentiei ontologiei se afla atit
notiunea de existenta cit si cea de nonexistenta.(e studiaza fundamentele existentei,ni"elurile si
formele acesteia.
Ontologia reprezinta domeniul reflectiei filosofice care cauta sa suprinda fundamentele
existentei, care formuleaza presupuneri asupra esentei uni"ersului cosmic si social%uman si
incearca sa delimiteze si sa clasifice ni"elurile si modurile principale de manifestare ale acesteia.
Ontologia incepe prin a formula ipoteze despre existenta in genere, dar se desa"irseste printr%
un discurs asupra existentei umane, asupra problematicii si destinului omului.
Ontologia analizeaz )existena) unei infiniti de obiecte, fenomene, relaii, procese, prin
intermediul unor categorii ca materie, micare, substan, de"enire, spaiu, timp etc. sau a unor
perec*i de categorii precum unitate + di"ersitate, finit + infinit etc.
,. Ce este existena? Numii tipurile principale ale existenei.
Existena + categorie filosofic care desemneaz lumea obiecti", materia, natura ce exist
independent de contiin, de asemenea procesul "ieii materiale a oamenilor. -xistena este noiunea cea
mai general care cuprinde tot ce fiineaz independent de "oina omului, tot ce exist realitatea material%
obiecti", "alorile spirituale i existena omului.
.eosebim urmtoarele tipuri de existen
% -xistena naturii i lucrurilor n natur.
% -xistena spiritualului.
% -xistena omului
% -xistena social
/. Numii ni"elurile de organizare ale materiei din perspecti"a tiinei contemporane.
ateria! un termen general pentru toate elementele care ne incon0oara si din care sintem
alcatuiti.
1ateria este obiecti", uni"ersal, necreabil i indiscutabil, se gsete n micare, timp i
spaiu. -a exist ca substan i cmp. 1ateria ca substan este realitatea obiecti" corporal, tot
ce are mas de repaos. Cmpul este o "arietate a materiei, care n%are mas de repaos i depinde
de diferite interaciuni i relaii a corpurilor materiale. 1ateria ca substan exist ca diferite
tipuri de sisteme materiale cu anumite ni"eluri structurale particulele elementare, atomii,
moleculele, corpurile macroscopice, organismele "ii, biocenozele, societatea uman, sistemele
geologice, 2mntul i alte planete, atrii, galaxia, sistemul de galaxii, metagalaxia .a. 1ateria
ca realitate obiecti" este caracterizat prin diferite forme de existen, nsuiri i legturi
uni"ersale timp, spaiu, micare, cauzalitate, legitate, structuralitate .a.
3. Numii i caracterizai succint formele principale ale materiei n conformitate cu rezultatele
tiinei contemporane.
.in perspecti"a fizicii, materia apare sub forma de substanta, cimp energetic. .in perspecti"a
filosofica materia este tot ceea ce ne incon0oara, fiind intilnita in asa stari de agregare ca licida,
solida, plasma si gazoasa. 1ateria este obiecti", uni"ersal, necreabil i indiscutabil, se
gsete n micare, timp i spaiu. -a exist ca substan i cmp. 1ateria ca substan este
realitatea obiecti" corporal, tot ce are mas de repaos. Cmpul este o "arietate a materiei, care
n%are mas de repaos i depinde de diferite interaciuni i relaii a corpurilor materiale.
4. .e ce este dificil obiecti"itatea cunotinelor n tiinele socio%umane?
5ceste stiinte presupun analiza, intelegerea si deducerea realitatii prin abstractizare si fiecare
intelege ce"a #cum "rea$ el, formulindu%si subiecti" "iziunea referitor la aceste cunostinte.
% camp al ideilor foarte "ast
% cunoasterea socio%umanului nu se poate face din exterior, obiecti", ci doar pe baza
subiecti"itatii umane.5ceasta subiecti"itate sta in spatele faptelor si proceselor care
compun realitatea sociala.
6. (electai noiunea care caracterizeaz cel mai eloc"ent modul de existen a materiei
a. substana b. timpul c. mi"carea d. spaiul e. atomul
1ateria nu poate exista fr micare i micarea fr materie, c micarea este o nsuire
inalienabil, un atribut al materiei. 1icarea are un caracter obiecti", uni"ersal, contradictoriu. -a
este unitatea stabilitii i "ariabilitii, continuitii i discontinuitii.
7. Ce este micarea ca noiune filosofic? Care este coraportul dintre micare i dez"oltare?
iscarea este o categorie filosofica care inglobeaza toate sc*imbarile si procesele care au loc in
8ni"ers. 'n calitate de categorie filosofica presupune examinarea diferitor sc*imbari, de la
deplasari mecanice pina la procesele de gindire. 1iscarea este un mod fundamental de existenta
a materiei, un atribut esential al acesteia si consta in totalitatea sc*imbarilor, proceselor,
sistemelor materiale care constituie uni"ersul. 'n dependenta de modul de organizare a materiei
se deosebesc urmatoarele tipuri de miscare mecanica, fizica, c*imica, biologica, sociala
#e$%oltarea reprezint o specie aparte a micrii reprezentnd terecerea de la "ec*i la nou,de la
inferior la superior sau in"ers, manifestndu%se ca o unitate a progresului i regresului.
9. Cum nelegei dez"oltarea, progresul i regresul?
#e$%oltarea este o parte componenta a miscarii. .ez"oltarea este o miscare orientata si anume
treceerea de la "ec*i la nou, de la inferior spre superior. .ez"oltarea in general este un process
liniar si unilateral. 2rocesul de miscare presupune un progres fie un regres. &ro'resul este o
dez"oltare ascendenta, un process de inoire continua, o succesiune de sc*imb calitati", de la
inferior spre superior. 2rogresul presupune o imbogatire a caracteristicilor, o apropiere fata de un
anumit obiecti". (e'resul este sensul descendent al dez"oltarii sistemelor si obiectelor, a
fenomenelor realitatii, la fel ca si progresul, regresul are un caracter relati". :egresul poate sa
apara ca o etapa care intrerupe temporar sensul ascendent al sistemelor sau sirurilor successi"e
de sisteme. 5specte regresi"e, laturi descendente sint proprii oricarui sistem aflat in procesul
dez"oltarii.
;. Ce este dez"oltarea progresi"? .ai exemple din domeniul economiei i al culturii.
#e$%oltarea pro'resi%a este o dez"oltare ascendenta, un process de inoire continua, o
succesiune de sc*imb calitati", de la inferior spre superior si presupune o imbogatire a
caracteristicilor, o apropiere fata de un anumit obiecti".
Ex) trecerea de la economia natural la cea de producie i sc*imb, trecerea dela comuna
primiti" la forme mai dez"oltate a gruprilor sociale<familie, sat, ora, stat=, trecerea de la lucrul
manual la cel te*nologic.
1>. Ce este dez"oltarea regresi"? .ai exemple din domeniul economiei i al culturii.
#e$%oltarea re'resi%a reprezint o dez"oltare descendent de in"oluie.
Ex ) 8tilizarea raional a resurselor% utilizarea iraional i incompetent a resurselor naturale,
trecerea de la o biodi"ersitate bogata la una sarac prin poluarea mediului incon0urtor,
distrugerea *abitatelor organizmeleor "ii.
11. Numii i caracterizai succint proprietile spaiului ca form a existenei.
(patiul este modul de existenta a materiei ce exprima proprietatea obiectelor si fenomenelor de a
a"ea intindere, dimensiuni, structuralitate si interactiue. 5re un caracter multidimensional.
*biecti%itate% un ansamblu de coordonate sau de repere care constituie un sistem mobil de
reactii, atunci putem concluziona ca simbolistica unui spatiu este o rezultanta directa si
nemi0locita a felului in care stim sa modelam caracteristicile lui coordonatele lui, reperele lui, si
timpul.
ulti+imensionalitate% spre deosebire de timp, spatiul este multidimensional, a"ind /
dimensiuni.
,ni%ersalitate% spatiul are un caracter general, uni"ersal.
Intin+ere% spatiul are o suprafata.
-eomo'enitate% spatiul este neomogen, diferit in dependenta de intindere, exprims forma,
pozitia si distanta obiectelor coexistente in lumea reala.
(e%ersibilitate% spre deosebire de timp, spatiul are caracter re"ersibil.
1,. Numii i caracterizai succint proprietile timpului ca form a existenei.
Timpul este modul de existen a materiei care reflect durata, coexistena, succesiunea
sc*imbrii i dez"oltrii sistemelor materiale.
Timpul are un ir de proprieti generale i specifice
!ire%ersibilitate.!impul este una dintre dimensiunile uni"ersului care ordoneaza e"enimentele
intr%o succesiune ire"ersibila si este corelata cu notiunea de e"eniment.
!uni+imensionalitatea.!impul are o singura dimensiune si se scurge intr?o singura directie.
!+urata.8na dintre problemele ma0ore ale timpului este problema #trecerii$.-a presupune
intelegerea asimetriei dintre trecut si "iitor.5ceasta asimetrie se numeste cite odata sageata
timpului.
!omo'enitate.!impul n mecanica clasic este omogen, nu este influenat de obiectele sau
fenomenele ce au loc i este independent de spaiu.
1/. Care dintre caracteristicile enumerate mai 0os se refer la spaiu i care la timp@
1. obiecti"itate ,. multidimensionalitate
/. uni"ersalitate 3. ire"ersibilitate
4. omogenitate 6. re"ersibilitate
7. neomogenitate 9. durata
;. ntindere 1>. unidimensionalitate
Spatiu obiecti"itate & multidimensionalitate & uni"ersalitate &re"ersibilitate & neomogenitate &
ntindere
Timp durata & unidimensionalitate & ire"ersibilitate & omogenitate
13. An ce const specificul spaiului i timpului biologic?
(patiul si timpul biologic carcaterizeaza lumea "ie. !impul biologic este intensi"itatea
proceselor si ritmurilor biologice, durata sc*imbarilor biologice a organismelor "ii. Orice
organism "iu are ceasul sau, ritmurile sale care depind de intensi"itatea proceselor fizico%c*imice
si biologice.
14. Caracterizai particularitile spaiului economic.
Spaiul uman <social i indi"idual= este spaiul real cu care interacionaez oamenii i societatea,
este asimilarea spaiului ncon0urtor i includerea lui n sfera acti"itii umane. -l presupune
raportul dintre natural i artificial i influena lor asupra spaiului biologic.
16. Caracterizai particularitile timpului social.
Timpul social caracterizeaz durata, succesiunea, de"enirea acti"itii umane i relaiilor sociale
n dez"oltarea proceselor sociale. !impul social este diferit de la o epoc la alta, el are diferit
intensi"itate.
17. .efinii urmtoarele noiuni element, structur, sistem.
Element + parte unitara, cea mai simpla dintr%un intreg, notiunea de baza intr%o disciplina
oarecare.
Structura + indica partile componente ale unui element sau sistem, modalitate de construire a
unui sistem.
Sistem + ansamblu de elemente dependente intre ele care formeaza un tot organizat, punind
ordine intr%un domeniu de gindire teoretica, de organizare sociala.
19. .efinii Blegea$ ca categorie filosofic. Clasificai legile dup tipuri i forme.
.e'ea! categorie filosofica care exprima raporturile esentiale necesare, generale, relati" stabile si
repetabile intre laturile interne ale aceluiasi fenomen.
Formele) % mecanice, fizice si c*imice,%biologice propriu%zise& %psi*ologice, sociologice.
Tipuri) % deducti"e si inducti"e
1=dup gradul de generalitate a"em legi generale i particulare
,=dup sferele de aciune a"em legi ale naturii,ale societii i ale gndirii
/=dup caracterul aciunii a"em legi dinamice i statice
1;. .ez"luii esena noiunii de contiin. 5rtai e"oluia istoric a acestei noiuni, produs n
cadrul filosofiei. -lucidai esena contiinei din perspecti"a psi*ologic.
/on"tiina ! nsuire a materiei superior organizat, funcia superioar a creierului, specific
numai oamenilor i legat cu "orbirea& ea const n reflectarea generalizat i orientat spre un
anumit scop a realitii, n construcia mintal preliminar a aciunilor i pre"iziunea rezultatelor
lor, n reglementarea raional i autocontrolarea comportrii omului
% CDc*ner, Eogt, 1olesc*ott au redus contiina la o form de manifestare a materiei,
au redus psi*ologicul la fiziologic, au considerat gFndirteaca simpl secreie a creierului,
% Gilozoist a inzestrat cu contiin toate obiectele din lumea organic,uneori i din cea
anorganic.
Constiinta specializeaza oraganele de simt, creierul de"ine mai complicat si apare o
forma mai superioara a constiintei de reflectare + psi*icul. Contiina este capacitatea omului de
a se e"idenia pe sine nsi din lumea ncon0urtoare, de ai da seama despre lumea sa intern i
atitudinii sale ctre ali oameni i societate, ea este o reflectare conceput, neleas. -a prezint
coninutul lumii spirituale a omului, cunotinele, con"ingerile, dorinele lui, "oina, demnitatea,
sperana, credina, dragostea. Contiina este esena personalitii, este o realitate specific %
realitate ideal, subiecti".
,>. Numii particularitile eseniale ale contiinei.
2articularitile eseniale ale contiinei sunt gndirea,procesele afecti"e i cele "oliionale, adic
idealitatea,subiecti"itatea, cognoscibilitatea, creati"itatea, comunicarea.
%capacitatea de a fi ideatica
%capacitatea de a fi orientata spre anumite obiecte
%capcitatea de a fi acti"a, ceea ce se manifesta in planificarea, controlul si prognozarea acti"itatii
umane.
%constiinta este sociala, deaceea se considera ca aceasta apare doar in societate.
,1. :eflectarea ca atribut al materiei este specific
a. doar materiei "ii
b. doar materiei ne"ii

c. formelor superioare de organizare ale
materiei 000
+. tuturor formelor materiei
,,. Care din prezentrile de mai 0os corespund tiinei contemporane n pri"ina interpretrii
contiinei
a. contiina % proprietate a materiei
b. contiina % proprietate a materiei "ii
c. con"tiina 1 proprietate superioar2 a
materiei
d. contiina % proprietate a materiei ne"ii
,/. -xpunei esena raportului dintre creier i contiin.
Contiina este funcia superioara a creierului, care este proprie doar omului , i se
bazezaz pe gndire + reproducerea legturilor i relaiilor dintre obiecte i fenomene.
Contiina ca form superioar de reflectare se deosebete de procesele psi*ice la
animale. Hndirea la animale este reflectarea legturilor i relaiilor dintre obiecte i fenomene,
are un caracter concret%imaginati", legat nemi0locit cu situaia concret. Hndirea omului are
caracter abstract i este legat cu limba i "orbirea articulat.
,3. Cum explicai corelaia dintre material i ideal n contiin?
-xist o ruptur de tip cartezian< ntre substan i gndire= deoarece odata ce contiina const
n reflectarea generalizat i orientat spre un anumit scop a realitii, iar primatul acesteia poate
fi atat material, ct i ideal.
,4. -xplicai esena problemei intelectului artificial.
8na din preocuparile stiintei moderne este crearea intelectului artificial, unui robot ce "a contine
o tatalitate de principii, reguli, algoritmuri cu a0utorul carora se realizeaza multitudinea formelor
de gindire. 5cest robot "a putea concura cu creatorul sau, cu omul.
,6. Caracterizai succint corelaia dintre contiin i limba0.
Hndirea abstract, contiina sunt fenomene ideale care pot s existe i s se manifeste numai
prin limb ca totalitate de simboluri i semne. An limba0ul obinuit, natural aceste semne sunt
cu"intele. -le semnific i nlocuiesc obiectele realitii. Cu a0utorul cu"intelor reproducem
realitatea, ne formm o reprezentare despre lume. 2rin intermediul limbii se realizeaz
cunoaterea lumii, n limb se obiecti"eaz contiina personalitii. -a este un mi0loc specific
social de pstrare i transmitere a informaiei, de reglementare a comportamentului uman.
,7. .efinii limba0ul artificial i cel natural.
Iimba0ele care au aprut spontan se numesc naturale, iar cele create in mod special artificiale.
,9. -lucidai esena psi*icului i a contiinei. 1arcai coraportul dintre ele.
2si*icul defineste personalitatea ca unitate comportamentala dotata cu perceptie, intelecti"itate si
afecti"itate. Caracteristica generala a psi*iculuui este costiinta, cel mai complex operant si greu
de inteles functie. Constiinta este proprietatea subiectului de a se identifica modal pe sine ca
entitate distincta de ambient si a identifica toate identificarile de sine.
2si*icul genereaza personalitatea, aceasta fiind un ansamblu de caracteristici informaionale auto
explicitante si auto controlante intentional, unitar conectate, orientate permanent catre definirea de stari
scop proprii fiecarui subiect.
,;. -xpunei i caracterizai structura contiinei.
Structura con"tiinei reprezint o totalitate de procese psi*ice cogniti"e, afecti"e, "oluti"e. Nucleul
contiinei este gndirea, intelectul. 8ltimile sunt latura gnoseologic a contiinei. Contiina este
imposibil fr cunotine.Hndirea ne d informaie i cunotine despre lumea obiecti".
'n structura constiintei se deosebesc elementele cogniti"e <gindirea=, emotional <emotii si
sentimente= si "oliti" <"ointa=.
3in+irea este capacitatea de analiza si sinteza, de a capata cunostinte noi si de a le folosi in
diferite conditii. 5ceasta ne da informatie si cunostinte despre lumea obiecti"a. Hindirea umana
are un caracter abstract, generalizat, ea se exprima prin notiuni.
Emotiile si sentimentele sunt reflectari apreciati"e a realitatii, ele unesc situatia exterioara cu
necesitatile omului.
4ointa este un mecanism deosebit de reglemantare a acti"itatii propriu numai omului, este un
autocontrol a personalitatii. Ia animale si copii mici nu exista "ointa, ea este inlocuita de cerinte
ca moti"e de acti"itate.
An structura contiinei e"ideniem dou ni"eluri contient i incontient. Ni"elul con"tient
include acele procese psi*ice de care noi ne dm seama, le nelegem, se gsesc n centrul
ateniei noastre. Incon"tient % domeniu al psi*icului ce const dintr%o totalitate de procese,
operaii i stri ce nu sunt reprezentate n contiina subiectului. 5cest domeniu a concentrat n
sine pasiunile, moti"ele, nzuinele sensul crora este determinat de cerinele i necesitile
fiziologice.
/>. Contiina i contiina de sine + sunt noiuni sinonime?
.a -u Nu, deoarece constiinta de sine este capacitatea indi"idului de
a se intelege si aprecia pe sine insasi ca subiect cunoscator, simtitor si acti", reprezentind astfel
prima etapa a dez"oltarii constiintei.
/1. Cine dintre filosofi a fondat metoda psi*analizei
a= '. Jant
b= K. Gegel
c= J. 1arx
d= J. Lung
e) S. Freu+
f= -. Kromm
/,. 5nalizai corelaia dintre Bsine$, Beu$ i Bsupraeu$ din psi*analiz freudist.
5ceste / elemente constituie instanele contiente i incontiente. Sinele este intotdeauna
incontient, fiind un rezer"or de impulsuri i dorine impulsi"e,comportri ar*aice i dorine
refulate. Eul se gsete la limita dintre contient i incontient i este instana de adaptare la
realitate <sfera fenomenelor contiente, autocontiina indi"idului=. Supraeul este instanta
superioara, deposit al "alorilor, idealurilor si normelor morale <cenzura, lumea normelor sociale
i interdiciilor <tabu=, morala.=. 2ersonalitatea se gsete permanent sub presiunea
contradiciilor. 'ndi"idul trebuie s aleag ntre dorinele i plcerile sale i ceea ce este posibil i
admisibil.
//. Numii elementele psi*icului uman formulate de (. Kreud.
'ncontientul i instinctele <impulsurile=, sinele, eul, supraeul
/3. .escriei esena gnoseologiei, a epistemologiei i a raportului dintre ele.
Hnoseologia este teoria cunoasterii in general. Obiectul gnoseologiei + cunoasterea umana,
elementele si mecanismele acesteia, legile si genurile cunoasterii. Hnoseologia se preocup de
esena procesului de cunoatere, obiectul, subiectul, structura i mecanismul acesteia.
-pistemologia este teoria cunoaterii tiinifice. -a constituie domeniul filosfic ce se ocup cu
originea, natura, scopurile i metodele cunoaterii tiinifice. -a este o parte a gnoseologiei.
/4. Numii i caracterizai succint esena concepiilor gnoseologice despre posibilitatea
cunoaterii lumii de ctre om.
Empirism <gr.empeiria + experien, F.5acon, T6.7obbes, I..oc8e= % doctrin n filosofie cu referire la
domeniul cunoaterii ce afirm c experiena senzorial este unica sau principala surs a cunoaterii.
!oate cunotinele se bazeaz pe experien sau se dobndesc prin intermediul experienei. Coninutul
cunotinelor se reduc direct la experien ori este o descriere a acestei experiene.
(aionalism <reprezentanii :..escartes, H.M.Ieibnitz, C. (pinoza, '.Jant, I.H.Kic*te,
K.M.(c*elling, H.M.Kr.Gegel= % curent filosofic cu referin la problema cunoaterii care recunoate
contiina drept baz a cunoaterii i comportrii umane, ade"rul, deci, se afl numai prin raiune.
'z"orul cunotinelor i criteriul "erdicitiilor se gsete n raiune, dar nu n lumea exterioar cum
cosidera empirismul.
/6. Numii ideile de baz ale scepticismului antic, modern i postmodern.
a=antic% 2rincipiul care st la baza scepticismului este cel al isosteniei, ideea c oricrui temei i se opune
un temei deopotri" de con"ingtor & eroarea apare atunci cnd noi trecem de la fenomen la esen, cnd
noi formulm care"a 0udeci despre obiect.
b=modern% (cepticismul lui Gume a fost cuprinztor. (usinea c singura cale care ne poate duce dincolo
de experiena imediat i anume cunoaterea de tip cauzal, nu se bazeaz pe nici un principiu raional.
c=postmodern% (cepticii spun c orice 0udecat este indemonstrabil, pentru c orice do"ad adus n
spri0inul enunului ar a"ea ne"oie ea nsi de o do"ad care trebuie la rFndul ei demonstrat i aa mai
departe la infinit, intrFnd ntr%un regressum ad infinitum <regres la infinit= % fiecare pas cernd logic un alt
pas.
(cepticii spun c orice argument s%ar folosi n spri0inul unui enun, ntotdeauna este posibil de gsit sau de
construit argumente pentru contrariul lui. 5rgumentele pro i contra se gsesc n ec*ilibru iar o persoan
raional nu are mai multe moti"e s cread c enunul este ade"rat decFt s cread c opusul lui este
ade"rat.
/7. (cepticismul i agnosticismul % reprezint una i aceeai poziie filosofic?
#a Nu
5mbele concepte nu recunoasc cunoaterea, doar c scepticismul exprim ndoial n ceea ce pri"ete
posibilitatea atingerii ade"rului, pun la ndoial posibilitatea unei cunoateri sigure i nu admit
ade"rul de "aloare general& iar agnosticismul neag complet sau parial posibilitatea cunoaterii
lumii si considera ca nu se poate rezol"a definiti" nu numai problema "erdicitii cunoaterii
realitii existente, dar i cunoaterei esenei i legitilor lumii obiecti"e.
/9. Cruia dintre curentele filosofice i aparine afirmaia, c n procesul cunoaterii poziia
determinant aparine raiunii, gFndirii abstracte
a= sensualism
b= empirism
c= con"enionalism
+) raionalism
e= scepticism
f= agnosticism
/;. Cruia dintre curentele filosofice i aparine afirmaia, c n cunoatere important este
senzaia, perceperea senzaional
a) sensualism
b= empirism
c= con"enionalism
d= raionalism
e= scepticism
f= agnosticism
3>. -xplicai raportul dintre subiectul i obiectul cunoaterii.
Subiectul este omul acti" care cunoate i transform realitatea obiecti" n procesul acti"itii
sale practice. Omul este subiect n legtur cu capacitatea lui de purttor al subiecti"itii
contiente. (ubiectul ca purttor al acti"itii se manifest nu ca un indi"id izolat, ci ca persoan,
fiin social, produs al anumitor relaii, condiii social%istorice.
*biectul este existena n afar i independent de contiina noastr, este lumea exterioar,
realitatea inclus n acti"itatea practic a subiectului. Obiectul nemi0locit al cunoaterii este acea
parte a realitii, care este e"ideniat din ea i spre care este orientat acti"itatea subiectului.
31. Ni"elele i formele procesului de cunoatere sunt urmtoarele
% forme ale cunoasterii senzoriale < senzatia, perceptia, reprezentarea=
% forme ale cunoasterii rationale < notiunea, 0udecata, rationamentul=
Treapta sen$orial2 este o cunoatere nemi0%locit, concret%imaginati", superficial, ne d
informaia primar despre fenomen. -a este momentul iniial al cunoaterei i se efectuiaz n
procesul interaciunii nemi0locite a subiectului cu realitatea obiecti".
Treapta raional2 este o form calitati" specific de reflectare a realitii i mai puternic dect
treapta senzorial, este o cunoatere mi0locit <pe baza unor cunotine putem cpta cunotine
noi=, ne d cunotine generalizate i abstracte, n form de noiuni i legiti, ne red esena
obiectelor i fenomenenlor. -a are un caracter conceptual, neimaginati".
3,. Caracterizai esena i formele ni"elului senzorial al cunoaterii.
Treapta sen$orial2 este o cunoatere nemi0locit, concret%imaginati", superficial, ne d
informaia primar despre fenomen. -a este momentul iniial al cunoaterei i se efectuiaz n
procesul interaciunii nemi0locite a subiectului cu realitatea obiecti".
-a poseda urmatoarele forme
Sen$aia este reflectarea unor laturi i nsuiri a obiectelor lumii materiale, este efectul aciunii
obiectelor asupra organelor de sim
&ercepia este o reflectare senzorial <o form a ei=, care const n reproducerea obiectului n
ntregime, este o imagine integral a obiectului.
(epre$entarea const n reproducerea imaginilor care au a"ut loc n trecut, reproducerea
obiectelor i fenomenelor care au acionat asupra noastr cnd"a, iar n momentul dat nu
acioneaz asupra organelor de sim.
3/. Caracterizai esena i formele ni"elului raional de cunoatere.
Treapta raional2 este o form calitati" specific de reflectare a realitii i mai puternic dect
treapta senzorial, este o cunoatere mi0locit <pe baza unor cunotine putem cpta cunotine
noi=, ne d cunotine generalizate i abstracte, n form de noiuni i legiti, ne red esena
obiectelor i fenomenenlor. -a are un caracter conceptual, neimaginati".
-oiunea este expresia lucrurilor n gndire, reflectarea lor n mod generalizat i abstract, cnd ne
abatem de la trsturile lor neeseniale i secundare.
9u+ecata este un gnd exprimat n form de propoziie, n care se afirm ori se neag ce"a
despre obiecte.
(aionamentul este o form a gndirii n procesul creia din una sau cte"a 0udeci numite
premize se deduce o 0udecat nou, care rezult n mod logic din premize.
33. .ez"luii esena noiunii de ade"r i formele acestuia.
:+e%2r este categoria filosofic care "izeaz corespunderea adec"at a imaginei cu obiectul, a
cunotinelor cu realitatea obiecti". 5de"r sunt cuno"tine care reproduc obiectul aa cum
exist el n afar i independent de contiin.
:+e%2rul obiecti% ! categorie filosofic, care "izeaz cunotinele coninutul crora e determinat
de obiectul cunoaterii i este independent de subiect. 5de"rul se refer la concluziile noastre
despre lume i nu la nsui lume. Iumea ca atare nu%i nici ade"rat, nici fals. Cunotinele sunt
subiecti"e dup form i obiecti"e dup coninut.
:+e%2r absolut % categorie filosofic ce "izeaz coincidena complet, definiti" a imaginii cu
obiectul reflectat. 5ceste cunotine nu depind de dez"oltarea cunoaterii i practicii sociale de
aceea snt ade"riri eterne.
:+e%2r relati% % categorie filosofic care reflect coincidena incomplet a imaginii cu obiectul.
5de"rul relati" sunt cunotine care corect reflect realitatea, dar nu cuprinde toate laturile,
aspectele obiectului reflectat, ce"a rmne neconoscut.
34. 1inciuna i eroarea sunt una i aceeai
.a -u
inciuna este o afirmaie care este contrazis de ctre experien, obser"aie sau bun sim, care
este oferit de mincinos n mod premeditat sau spontan prin contorsionarea total sau parial a
faptelor i a ade"rului sau prin argumentarea selecti", dar aparent semnificati", a faptelor,iar
eroarea este ste o component a argumentaiei care, fiind demonstrabil greit n forma sa, face
ca ntreg argumentul s de"in in"alid.
36. Numii criteriile ade"rului cunoaterii.
%criterii materiale <criteriul corespondentei, utilitatii=
%criterii formale <coerenta logica, demonstratia=
37. -xpunei principalele poziii filosofice asupra ade"rului.
% teoria corespondentei, dupa care ade"arul desemneaza concordanta dintre cunostintele
subiectului epistemic cu obiectul exterior la care se refera& o ideie este ade"arata doar daca ea
reflecta ceea ce se reflecta in realitate
% teoria coerentei, conform careia ade"arul exprima consistenta reciproca a ideilor, a
propozitiilor unui sistem de gandire, a unei teorii etc. & se afirma ca o 0udecata este ade"arata
daca ea este in concordanta cu celelalte 0udecati de0a acceptate
% teoria operational-pragmatica, pentru care ade"arul semnifica "aloarea operationala a unor
cunostinte & se considera ca un enunt, o ideie, este ade"arata doar in cazul cind aceasta este utila
pentru acti"itatea practica, deci sint ade"arate ideile care aduc oamenilor foloase "itale.
39. -xpunei pe scurt esena noiunii de tiin.
(tiinta este o sfera acti"itatii umane, scopul careia este stabilirea legilor si legitatilor care
gu"erneaza natura, societatea si gindirea. -a include acti"itatea de obtinere a cunostintelor noi si
suma cunostintelor obtinute.
2otri"it empirismului, teoriile tiinifice sunt obiecti"e, "erificabile empiric, i sunt predicii ale
rezultatelor empirice care pot fi confirmate sau infirmate prin falsificabilitate.
An contrast cu aceasta, realismul tiinific definete tiina n termeni ontologici tiina ncearc s
identifice fenomene i entiti, forele care le cauzeaz, mecanismele prin care ele exercit aceste fore, i
sursele acelor fore n sensul structuriilor interne ale acestor fenomene i entiti.
3;. .ez"luii structura cunoaterii tiinifice.
Cunoaterea tiinific apare pe o anumit treapt a dez"oltrii societii, urmrind descoperirea legilor,
esenelor, structurilor profunde ale obiectului ei. -ste specializat i utilizeaz un limbaj specific
(caracteristic fiecrei discipline tiinifice n parte), ca i o aparatur tenic adec!at" 5re un caracter
sistematic i metodic, rezultatele sale fiind organizate n sisteme logice, nc*egate, autonome fa de
obiect i a"Fnd coninuturi cogniti"e desubiecti"izate, cu o semnificaie precis <caracter denotati"=.
.eine mijloace i procedee proprii de testare i !alidare a cunotinelor, supunFndu%se unor exigene
logice i practic + experimentale de "erificare. Creeaz obiecte i modele abstracte al cror studiu duce la
obinerea unor cunotine de mare "aloare teoretic, practic i predicti".
%utilizarea metodelor speciale, modelarea, axiomatizarea& formalizarea
%obtine cunostinte "erificabile
4>. Caracterizai concis cunoaterea empiric i formele ei.
/unoasterea empirica este cunoasterea comuna si este realizata in cadrul practicii cotidiene.
Cunostintele obtinute sunt elementare, sunt exprimate prin limba0 natural, nu au caracter
sistematic si nu presupun criterii speciale de tratare a ade"arului. -xperienta senzoriala este
unica sau principala sursa a cunoasterii. !oate cunostintele se bazeza pe experienta sau se
dobindesc prin intermediul experientei. *bser%aia + procedeu de percepere organizat din timp
cu un scop bine determinat a lumii incon0uratoare. Experiment + procedeu de cercetare a
fenomenelor i proceselor lumii ncon0urtoare prin crearea condiiilor artificiale de aciune
asupra lor ntru realizarea unor scopuri bine definite.
1etode a cunoaterii empirice <obser"aia, comparaia, msurarea, experimentul=
41. Caracterizai formele cunoaterii teoretice problema tiinific, ipoteza, teoria. 5rtai rolul
lor n cunoatere.
&roblema stiintifica urmareste descoperirea legilor, esentelor si structurilor profunde ale
obiectului ei. 5re ca scop obtinerea unor cunostinte de mare "aloare teoretica, practica si
predicti"a. Ipote$a este o presupunere enuntata pe baza unor fapte cunoscute, cu pri"ire la
anumite fenomene care nu pot fi obser"ate direct sau cu pri"ire la esenta fenomenelor, la cauza
sau la mecanismul intern care le produce. Teoria este forma superioara a cunoasterii stiintifice
care mi0loceste reflectarea realitatii. -ste un ansamblu sistematic de idei, de ipoteze de legi si
concepte care descriu si explica fapte sau e"enimente pri"ind anumite domenii sau cetegorii de
fenomene. Toate acestea au ca scop crearea unui ansamblu organizat de cunostinte, de propozitii
declarati"e, cu o anumita "aloare de ade"ar, structurate intrun sistem deducti", care sa descrie si
sa explice unitar desfasurarea proceselor si fenomenelor dintr%un domeniu oarecare al realitatii.
4,. Numii temeiurile de clasificare a cunotinelor.
.upa originea cunostintelor emperice si rationale.
.upa natura cunostintelor stiintifice <teoretice si practice=, filosofice, relegioase.
4/. Anceputurile refleciilor metodologice se leag de numele lui
a=. !*ales +). Socrate
b=. 5naximene e=. 5ristotel
c=. 5naximandru
43. Ce este paradigma i ce rol 0oac aceasta n metodologia tiinei contemporane?
&ara+i'ma este o constructie mentala larg acceptata.care ofera unei comunitati sau unei societati
pe perioada indelungata o baza pt crearea unei identitati de sine<a acti"itatii de cercetare de
exemplu.= si astfel pt rezol"area unor problme sau sarcini.
44. Cine dintre filosofi a elaborat noiunea de paradigm
a. J. 2opper b. T. ;u6n
c. '. IaNatos d. 2. KeOerabend
e. C.:ussel f. I.Mittgenstein
46. .ez"luii esena atFt a metodei cFt i a metodologiei.
eto+a!este definita ca fiind modul de cercetare ,sistemul de reguli si principii de cunoastere si
transformare a realitatii obiectelor.1etodele reprezinta totalitatea instrumentelor folosite intr%o
cercetare pt culegerea si prelucrarea datelor. eto+olo'ia!este modelul de cercetare utilizat intr%
un studiu particular&include informatiile teoretice adiacente temei si metode pt "erificarea
acesteia.'n acest caz ,fiecare cercetare are o metodologie distincta.
47. Cum se clasific metodele de cunoatere n tiina contemporan?
1etode matematice <inductia si deductia=&
metode clinice <obser"atia, con"orbirea, metoda biografica=&
metode psi*ometrice sau experimentale <experimentul, testul si c*estionarul=.
.up sfera de utilizare metodele pot fi clasificate
1= metode concret%tiinifice, care se folosesc ntr%o tiin concret, ntr%o ramur a tiinei&
,= metode general%tiinifice, care se folosesc n mai multe tiine, dar nu n toate&
/= metode uni"ersale, filosofice, care se folosesc n toate tiinele i se bazeaz pe legitile
uni"ersale a realitii.
.up ni"elurile cunoaterii deosebim
% metode a cunoaterii empirice <obser"aia, comparaia, msurarea, experimentul=
% metode a cunoaterii teoretice <abstractizarea, idealizarea, formalizarea, concret i abstract,
istoric i logic, ascensiunea de la abstract la concret=.
49. Caracterizai esena noiunii de societate. Numii elementele principale ale structurii
societii.
Societatea!este o totalitate de oameni ,un ansamblu unitar,un sistem organizat,bazat pe un
anumit tip de producere,si pe un anumit tip de legaturi si relatii sociale care sunt determinate din
perspecti"a istorica.-lementele principale suntsubiectii sociale&relatii si legaturi intre
oameni&institutii si acti"itatea sociala&clase&straturi&comunitati
socioumane&antroposfera&sociosfera&biote*nosfera.
4;. Numii poziiile filosofice principale cu pri"irea la problema apariiei i dez"oltrii
societii.
&o$itia naturalista < .escartes= + se considera ca societatea are geneza naturala, iar fenomenelel
sociale sunt un rezultat al celor naturale. (e e"identiaza determinismul geografic si darPinismul
social. 'n interpretare idealista se absolutizeaza factorul spiritual in existenta umana. Gegel
elaboreaza un model obiecti" idealist al interpretarii societatii.
&o$itia marxista% dialectica marxista, se considera ca pe linga selectia naturala a inceput sa se
manifeste si cea sociala. 'n cadrul societatii determinate sint relatiile de productie care iau
nastere in procesul bunurilor materiale si constituie structura economica a societatii, baza reala a
cestuia pe care se inalta o suprastructura% politica, sfera 0uridica, umana caruia ii corespunde o
anumita constiinta sociala.
6>. Ce este societatea ci"il i care sunt elementele sale principale?
Societatea ci%il2 reprezinta forme asociati"e de tip apolitic, care nu sunt parti ale unei institutii
fundamentale ale statului sau ale sectirului de afaceri. (ocietatea ci"ila este alcatuita din
Organizatii nongu"ernamentale, org comunitale, asociatii profesionale, cluburi ci"ice, sindicate,
organizatii filantropice, cluburi sociale si sporti"e, institutii culturale, org religioase, miscari
ecologice, media.
61. Ce nelegei prin noiunea de sistem politic al societii? Numii elementele sale principale.
Sistemul politic al societii prezint n sine totalitatea instituiilor i organizaiilor, acti"itatea
crora poart caracter politic, adic este direcionat la realizarea intereselor politice ale claselor,
altor grupuri sociale, comuniti naionale. 'nteresele lor politice se manifest sub form de
relaii politice existente n societate i sunt canalizate spre rezol"area problemei puterii politice
cuceririi i meninerii ei deasemenea realizarea drepturilor i libertilor politice.
(istemul politic reprezint un subsistem al sistemului social, cuprinde relaiile politice,
instituiile politice i concepiile politice si asigur organizarea i conducerea de ansamblu a
societii , funcionalitatea ei. .iferitele comuniti umane, a0unse la o anumit treapt de
dez"oltare, nu mai pot exista i funciona fr s fie organizate ntr%un sistem politic, aceasta
constituind o necesitate, o lege general a progresului istoric.
Structura i funcionalitatea sistemului politic: relaiile politice& instituiile politice& concepiile
politice& interaciunea dintre ele. Ia ele se refer organele legislati"e, 0udiciare ale puterii de stat&
arbitra0ul de stat& partidele i micrile politice.
6,. .ez"luii esena sistemului economic al societii.
(istemul economic% ansamblul de acti"iti, instituii, legi i "alori, n cadru crora oamenii
adopt decizii economice& reprezint un ansamblu de acti"itati desfasurate de catre agentii ec. n
legatura cu productia, distributia si consumul de bunuri materiale si ser"icii n cadrul unui stat.
6/. Caracterizai succint esena determinismului geografic.
-xista o interdependenta intre societate si mediul geografic. 1ediul geografic este acea parte a
biosferii, care se include in a%tea oamenilor, societatii in intregime% lumea animala si "egetala,
apele, solurile, zacamintele subterane, atmosfera !erei. -l influenteaza considerabil dez"oltarea
productiei materiale, societatii ina ansamblu. Conditiile naturale nefa"orabile sau lipsa unor
materii prime in anumite zone sau tari si frineaza considerabil dez"oltarea sociala
63. Caracterizai succint esena concepiei materialiste despre societate.
aterialismul reies din recunoaterea factorului prim a condiiilor materiale i obiecti"e n
existena i dez"oltarea societii. 5ceste condiii se gsesc n "iaa material a oamenilor, n
producia material a societii. Kilosofia marxist pentru prima dat n istorie a interpretat
materialist societatea i fenomene sociale. Cauzele i moti"ele dez"oltrii societii trebuie
cutate nu n contiin, dar n existena social a oamenilor care determin acti"itatea i
comportamentul lor.
64. -numerai principalele probleme ecologice ale contemporaneitii i indicai cile de
rezol"are ale acestora.
<. =nc2l$irea 'lobal2 este creterea continu a temperaturilor medii nregistrate ale atmosferei n
imediata apropiere a solului, precum i a apei oceanelor, constatat n ultimele decenii.
Solutii) +iminuarea emisiilor de gaze care cauzeaz efectul de ser, oprirea defririlor iraionale de
pdure etc.
>. #efrisarile +e pa+ure in masa.
Solutii) impadurirea "ersantilor, gasirea unor alternati"e lemnului in di"erse scopuri economice.
?. &oluarea solurilor, apelor, aerului
Solutii) solutii de ansamblu edilitare in problema salubritatii urbane , sau te*nologice in
cazul reziduurilor industriale & educatia cetateneasca in fa"oarea protectiei mediului
66. -lucidai aspectele problemelor ecologice caracteristice 1oldo"ei.
1. 2oluarea apelor% a iz"oarelor de apa potabilQfntnilor, a lacurilor, rurilr
,. .efriarea pdurilor
/. 5lunecrile de teren ca urmare a eroziunii solului i defririi arborilor de pe "ersanii abrupi.
3. 2oluara aerului n special in centrele urbane industriale.
4. .iminuarea *abitatelor de trai pentru animale i plante.
67. Numii problemele sociale i economice cu care se confrunt :epublica 1oldo"a n perioada
de tranziie.
(oma0ul, rata ridicata a inflatiei, producti"itatea scazuta, migratia masi"a a populatiei,
urbanizarea, criza politica.
69. Ce este noosfera i care este rolul acestei noiuni n rezol"area problemelor ecologice
actuale?
-oosfera este ansamblul al sistemelor de informatie, cunoastere si "alorizare specifice fiintei
umane. 'n"eli al 2mFntului suprapus biosferei, desemnFnd omenirea ntrucFt este alctuit din
fiine inteligente.
#oosferologia, obiectul de studiu al creia l constituie legitile procesului de noosferogenez,
examinarea etapelor de dez"oltare a noosferii, analiza i scoaterea n e"iden a formelor de
dez"oltare durabil i intensi" a ci"ilizaiei, realizrii pedeplin a principiilor i idealurilor
umanistice, cercetarea paradigmelor, metodelor, cilor i formelor de soluionare a problemei de
supra"ieuire a omenirii.
Cunostintele in domeniu ar putea duce la gasirea solutiilor de depasire a crizei ecologice
mondiale.
6;. Numii i caracterizai succint tendinele de baz, ce caracterizeaz epoca istoric
contemporan.
1..ez"oltarea economica pe baza progresului stiintific
,.Hlobalizarea% proces multicauzal care are drept rezultat faptul c e"enimente care au loc
ntr%o parte a globului au repercusiuni din ce n ce mai ample asupra societilor i
problemelor din alte pri ale globului.
/. Crearea statelor democratice
3. Cooperarea socio%economica< formarea uniunii europene, blocului militar Nato,C(' etc=
4. 'niial lupta pentru funcia de B0andarm$ al lumii< 8:((, Hermania Nazist, (85=
7>. .ez"luii esena i enumerai factorii progresului social.
&ro'resul social este o legitate obiecti" ce caracterizeaz dez"oltarea ascendent a tuturor
sferelor sociale. Coninutul progresului social este dez"oltarea multilateral, cantitati" i calitati" a
elementelor constituti"e a societii % forelor de producie, te*nicii, cunotinelor te*nice i naturaliste,
culturii materiale i spirituale, moralei, artei, structurilor sociale i politice .a. 'z"orul progresului social
sunt contradiciile modului de producie, rezol"area crora duce la perfecionarea, dez"oltarea ascendent
a societii. Kiindc contradiciile modului de producie se rezol" prin acti"itatea oamenilor, forele
motrice i subiectul progresului social sunt masele populare, grupurile sociale, clasele i acti"itatea lor
material i social%politic. .ez"oltarea progresi" a societii este de neconceput fr lupta cu
fenomenele regresi"e <conser"atism, reacia, restauraia, contrre"oluia=.