Note de curs

BOTANICA SI FITOFARMACIE
Pentru uzul studentilor
Sef lucrari Drd. Ing. Strasser Horatiu
1
INTRODUCERE
Manualul de fata referitor la "Plante medicinale si toxice" curs,
reprezinta pentru studenti un studiu introductiv totodata avand scopul de a
adanci si completa cunostintele pentru disciplinele de Bazele nutritiei
animalelor, Toxicologie si toxicoze precum si pentru Patologie si clinica
medicala.
Cea mai stransa legatura a otanicii medicale este aceea cu o ramura a
farmacologiei farmacognozia care se ocupa in principal cu studiul
drogurilor vegetale !dar si cu cele animale si minerale".
#olosirea in scopuri terapeutice a plantelor este determinata de
continutul lor in unele droguri !care contin principii active" parti ale
plantelor la care se face referire in cursul de fata, find mentionate si vegetale
care, desi sunt toxice in alimentatia animalelor si c$iar si pentru om, acestea
sunt totusi valorificate in industria farmaceutica. Botanica medicala are o
legatura inportanta cu farmacodinamia o alta ramura a farmacologiei %,
aceasta verificand "in vivo" si "in vitro" actiunea drogurilor din plante !si nu
numai" asupra organelor, sistemelor si aparatelor organismului animal.
Cartea de fata prezinta plantele medicinale si toxice in succesiune
filogenetica, prezentand principiile active din punct de vedere terapeutic sau
toxic, punctandu%se indicatiile terapeutice si efectele toxice pentru fiecare
planta in parte, acolo unde este cazul. &n ultima parte a lucrarii este
prevazuta o prezentare a repartitiei teritoriale a vegetatiei pe glo, precum si
in tara noastra !zonala, eta'ata si intrazonala", cu exemplificari ale speciilor
caracteristice respectivelor conditii climatice si ecologice. #itoterapia !la
care se fac numeroase referiri in text" utilizeaza ca mi'loace de tratament
plantele medicinale. (nele traditii sau scoli de fitoterapie folosesc plantele
in intregime sau anumite parti si proceduri simple de extragere !infuzare,
decoctie etc", sau se folosesc ele insele ca atare !etnoiatria c$ineza". )aca nu
*
este ine cunoscuta, fitoterapia poate da accidente terapeutice. +tudiul
plantelor medicinale si toxice, fara indoiala ca sta la aza insusirii corecte a
terapiei veterinare, ineinteles in egala masura cu cunostintele capatate si la
farmacologie.
CAITO!U! "
MORFO!O#IA !ANTE!OR MEDICINA!E SI TO$ICE
".". CE!U!A %CITO!O#IA &E#ETA!A'
Citologia !de la cuvantul grecesc ,-tos . cavitate si logos .vorire,
stiinta" este un vec$i capitol al anatomiei plantelor care se ocupa cu studiul
celulei su raportul structurii si ultrastructurii acesteia pana la nivel
molecular si sumolecular.
Celula vegetala se deoseeste de cea animala prin urmatoarele
caracteristici/
% peretele celular are o consistenta rigida, sustanta de aza fiind celuloza
!care nu se intalneste decat in regnul vegetal"0
% gradul de diferentiere este mai mic, din care cauza exista mai putine tipuri
morfologice de celule0
% cresterea este mai intensa, celula a'ungand la dimensiuni mai mari0
% celulele au o oarecare independenta c$iar si atunci cand sunt grupate in
tesuturi0
% prin cresterea in lungime se formeaza un vacuom dezvoltat in care are loc o
diferentiere a osmozei si o generalizare a curentilor citoplasmatici0
% in unele celule vegetale exista posiilitatea sintezei primare autotrofe si de
inmagazinare a energiei c$imice datorita activitatii plastidelor !mai ales a
cloroplastelor"0
% celulele vegetale !prin aportul de sustante minerale si azot" pot realiza
proteosinteza primara.
".".". FORMA CE!U!EI &E#ETA!E
1
2spectul celulei este diferit dupa rolul fiziologic pe care il indeplineste, dupa
pozitia ocupata in diferite tesuturi, dupa mediul in care se gaseste,
diferentierea morfofunctionala constatandu%se atat la aceeasi planta, cat si
intre plante.
&n situatia celulelor liere, forma acestora depinde de lipsa sau
existenta memeranei. )aca memrana lipseste, forma este instaila,
sc$imandu%se des0 celulele poarta numele de gimnoplaste. )aca celula
poseda memrana, forma lor va fi staita, mai mult sau mai putin sferica si
se numesc dermatoplaste.
".".(. MARIMEA CE!U!EI &E#ETA!E
)imensiunile celulelor vegetale oisnuit sunt mici sau foarte mici,
find viziile !cu rare exceptii, ca firele textile de in si canepa ce a'ung la 3%
4 cm lungime, apoi firele de umac, celulele din pulpa fructelor de citrice
etc." numai la microscop.
".".). OR#ANITE!E CE!U!ARE
Celula vegetala este prote'ata la exterior de un perete dur
pectocelulozic, constituent fara viata, care lipseste insa la zoospori,
anterozoizi, o parte din alge si ciuperci. Constituentii cu viata !protoplastul"
sunt reprezentati de citoplasma, nucleu, plastide, condricsomi, reticul
endoplasmatic, riosomi, dictiosomi, lizosomi.
".".).". ARA!ASMA %constituenti fara *iata'.
Constituentii fara viata ai celulei vegetale pot fi permanenti sau numai
temporari.
".".).".". eretele celular
Peretele celular este un produs al protoplastului, fiind posiila
formarea lui si in cazul celulelor lipsite de acest constituent !gimnoplastele",
in stari speciale, cand trec de la activitate la latenta, prin inc$istare.
&n celulele vii mature, peretele este lipsit de citoplasma. 5data ce
continutul celular moare, peretele nu mai ramane decat sa indeplineasca un
rol mecanic.
6
Celulele se alatura unele de altele in tesuturi, printr%o sustanta
pectica intercelulara numita lamela mediana, la locul de unire a mai multor
celule diferentiindu%se cate un spatiu intercelular sau meat.
Pe toata suprafata peretelui se oserva din loc in loc niste portiuni mai
putin ingrosate 7 punctuatiuni 7 reprezentand locurile de legatura intre
celulele vegetale care se stailesc prin plasmodesme 7 structuri firilare
microscopice de origine endoplasmatica ce straat punctuatiunile asigurand
conductiititatea, sensiilitatea si oarecum circulatia sustanter nutritive.
)in punct de vedere c$imic este de precizat ca memrana celulei
vegetale are la aza in principal celuloza care este asociata cu alte sustante
!$emiceluloza, sustantele pectice, lignina, mucilagiile".
Celuloza este un poliza$arid solid, amorf, inodor, insipid, insoluil in
apa si in solventii organici, soluil in acizii minerali tari, partial in $idroxizi
alcalini care confera firelor de celuloze un luciu caracteristic.
Celuloza, prin existenta ei su forma microfirilara, 'oaca rolul
mecanic de "sc$elet" al memranei celulare.
8emiceluloza este o sustanta care provine din condensarea
moleculelor de arainoza, xiloze !pentoze", manoza, galactoza, glucoza
!$exoze" si acid glicuronic.
8emiceluloza se gaseste si ca sustanta de rezerva !in endospermul
semintelor de cafea si de lupin sau in samurii fructelor de curmal".
+ustanle pectice !pectoze si pectine" sunt poliza$aride care se gasesc in
toate celulele vegetale, la cele tinere reprezentand componentul principal
care asigura legatura dintre memranele alaturate. +e gasesc cateodata si in
sucul vacuolar al fructelor.
Pectinele sunt soluile in apa dand solutii coloidate !la cald"0 prin
racire si in mediu acid formeaza geluri transparente. Pectinele stau la aza
prepararii gemurilor si a marmeladei in industria alimentara.
Pentru medicina, sustantele pectice sunt importante intrucat se pot
utiliza ca $emostatice.
9ignina este un polimer avansat al derivatilor fenil propanici0
sustanta se gaseste in toate plantele incepand cu pteridofitele, fiind la fel de
raspandita ca si celuloza !nu este intalnita la plantele inferioare 7 alge,
ciuperci, lic$eni".
9ignina se gaseste in tesutul lemnos si in cel mecanic, asigurand
rezistenta fizica a plantelor.
:
;umele si mucilagiile sunt poliza$aride neomogene care apar in
regnul vegetal ca exsudate ale peretetui celular sau ca sustante vacuolare.
<le sunt produse de degradare ale constituentilor peretilor celulari.
;umele sunt produse vegetale exsudative, cleioase, de natura
patologica, avend rol de protectie a locuritor traumatizate.
)intre mucilagiile otinute de la plantele inferioare cu utilizari
industriale si medicale se pot aminti agar agarul, carrageenul !din alge
rosii" si acidul alginic su forma de alginati.
Mucilagiile se formeaza prin gelificarea straturilor externe ale
peretetui celular, de asemenea si la nivelul straturilor medii, interne si c$iar
ale intregii memrane. 9a semintele de 9inum usitatissimum, celulele
epidermale se imia cu apa, se umfla si a'ung se devina un gel care
preseaza cuticula, pe care o rupe, mucilagiul depunandu%se ca un strat mai
mult sau mai putin omogen la suprafata.
Ceara este o sustanta grasa care impregneaza memrana externa a
unor celule epidermice, fiind un produs de exsudatie al citoplasmei. +e poate
oserva la suprafata fructelor !mere, pere, prune, struguri, etc", a frunzelor
!ficus, rad etc" sau a tulpinilor !de exemplu trestia de za$ar", dand un aspect
lucios mai ales dupa lustruire.
".".).".(. Inclu+iunile ergastice solide
&ncluziunile acestea sunt produse de excretie sau de rezerva care se
gasesc in citoplasma in urma activitatii vitale a protoplastului. <le pot avea o
structura cristalina sau necristalina.
2midonul este sustanta de rezerva caracteristica regnului vegetal.
)upa locul de depozitare poate fi un amidon auto$ton sau de asimilatie,
format in cloroplastele celulare si un amidon de migratie !de rezerva"
depozitat in alte organe !rizomi, uli, seminte, tuere ptc".
#orma amidonului este specifica, recunoscandu%se usor planta
producatoare. +e intalnesc forme rotunde, ovale, lenticulare, poliedrice etc.
Continutul in amidon !la toate plantele fotosintetizante" este variail. Cel
mai mult se afla in orez !4= % >= ?", apoi in grau !31 % 34?", porum !3= %
33 ?", fasole !6*%61 ?"si cartof !11%*: ?".
2midonul are o deoseit de mare importanta practica deoarece el
reprezinta alimentul de aza si sursa energetica principala a plantelor si
animalelor. 2re mare valoare economica pentru industria $artiei, textile, a
alcoolului etc. &n industria farmaceutica este folosit ca excipient pentru
3
prepararea comprimatelor si dra'eurilor. +e mai utilizeaza in dermatologie si
cosmetica.
2leurona, de natural proteica, se gaseste mai ales in semintele
plantelor oleaginoase, in plastidele ogate in alumine. <ste considerata ca
material nutritiv de rezerva. 2pare su forma de granule cu marimi variaile.
2leurona se coloreaza cu eozina in rosu si cu solutia 9ugol in galen %
portocaliu
Cristalele minerale , cele mai importante fiind acelea de oxalat de
calciu, sunt formatiuni inerte care rezulta in final din activitatea de
metaolism.
Marimea si forma cristalelor sunt foarte variate, cele mai mari fiind
izolate, iar cele mici si foarte mici fiind unite in conglomerate alcatuind asa %
zisul nisip cristalin.
".".).".). Inclu+iunile ergastice lic,ide
2cestea cunt reprezentate de vacuolele celulare, care la un loc
formeaza vacuomul celular, caracteristic regnului vegetal.
@acuolele se evidentiaza la inceput in celulele tinere ca niste
minuscule picaturi, cu vascozitate mare, care, mai tarziu, odata cu
maturizarea celulei, devin mai fluide si se unesc intre ele. 9a celulele
atrane, se constata numai o vacuola mare, centrala, care impinge citoplasma
spre periferie.
@acuolele contin un suc celular !vacuolar", care este o solutie cu
diverse sustante anorganice si organice.
+u raport c$imic, sucul celular este deoseit de ogat in sustante. +e pun
in evidenta acizi anorganici !formic, ascoric, malic din mere, afine etc %,
citric din lamai, portocale etc" lieri sau cominati, care determina in mod
oisnuit un p8 acid.
;licozizii, cunoscuti si su denumirea de $eterozide, sunt sustante
formate dintr%o componenta za$arata %glucona care poate fi glucoza,
digitoxoza, ramnoza, za$aroza etc. si aglucona sau genina, cu o structura
c$imica foarte diferita !fenoli, alcooli, antrac$inone, steroli etc".
&n medicina, glicozizii sunt frecvent utilizati pentru actiunea lor
cardiotonica, purgativa, etc.
+aponinele au o structura asemanatoare glicozizilor, uneori
insotindule pe acestea !de exemplu saponinele din frunzele de )igitalis sp".
+aponinele spumifica prin agitatie cu apa datorita scaderii tensiunii
superficiale si emulsioneaza grasimile0 determina reactia neutra sau sla
acida0 sunt toxice pentru $omeoterme datorita inducerii $emolizei.
4
Taninurile cunt aundente in scoartele unor arori, in fructele
necoapte, in unele formatiuni patologice !proail" aparute mai ales pe
frunze gale ca urmare a intepaturilor unor $imenoptere !C-nips
tinctoria". Precipita proteinele, proprietate folosita in procesul de taacire a
pieilor0 de asemenea precipita unii alcaloizi, pentru care motiv, in medicina,
taninurile sunt intreuintate ca antidoturi. Precipitarea proteinelor de
suprafata la nivelul mucoaselor este reversiila, fenomen care explica
actiunea astringenta, antidiareica, $emostatica, antiseptica etc.
2lcaloizii sunt sustante azotate, cu importante proprietati terapeutice,
raspanditi su forma de saruri ale acizilor organici !oxalati, citrati etc" sau
cominati cu taninurile !tanati".
Pigmentii vegetali au structuri c$imice diferite. Cei antocianici sunt
constituiti dintr%o catena glucidica si o parte specifica denumita
antocianidina !aglucona". +e intalnesc des la plantele superioare dand
coloratia rosie sau alastra a unor flori, a unor fructe !visine, struguri negri,
afine etc", a unor radacini !sfecla rosie" si a unor frunze !varza rosie".
&n medicina, pigmentii antocianici sunt utilizati ca $emostatici
capilari, asigurand starea normala a peretilor vasculari.
Cat priveste pigmentii flavonici constituie pigmentii galeni ai
plantelor. +unt localizati in frunze, flori, fructe, in unele scoarte si radacini.
&n medicina se intreuinteaza pentru protectia vaselor mici.
2ntiioticele sunt intalnite la plantele inferioare de tipul acteriilor,
actinomicelor si ciupercilor0 fitoncidele sunt tot sustante antimicroiene,
dar existente la plantele superioare.
(leiurile volatile apar in citoplasma, fie in unele tesuturi speciale.
(leiurile eterice sunt destul de utilizate in medicina, atat intern cat si extern,
su forma de ape aromatice, spirturi, etc, in calitate de sustante corective,
acteriostatice ale mucoaselor etc.
(leiurile grase, in mod oisnuit se gasesc in semintele oleaginoase ale
unor plante.
+e cunosc uleiuri sicative care in strat sutire se transforma intr%o
pelicula elastica, transparenta, insoluila. )ar, ma'oritatea uleiurilor grase
sunt nesicative !de exemplu uleiul de floarea soarelui, de masline", fiind
utilizate la prepararea unor solutii in'ectaile, ca laxative, purgative etc, de
asemenea in industrie si in alimentatie.
".".).(. ROTO!ASTU! %constituenti cu *iata'
Prin protoplast se intelege totalitatea constituentilor vii ai celulei.
>
&n privinta compozitiei c$imice a protoplastului, se poate spune ca
aceasta este cat se poate de variaila de la o planta la alta, de la un organ la
altul, de la o celula la alta si c$iar la nivel sucelular, in functie de starea
fiziologica.
2pa. Cantitatea este foarte variaila in functie de numerosi factori
!varsta, stadiul de dezvoltare, specie, etc".
+ustantele macromoleculare sunt formate din molecule mai simple
7 monorneri 7 care prin polimerizare determina aparitia de dimeri, trimeri
si polimeri !daca polimerii sunt diferiti, apar $eteropolimeri".
Protidele !sustantele proteice sau proteinele" sunt cele mai
importante sustante macromoleculare, cu o valoare iologica extraordinara,
datorita faptului ca ele reprezinta aza c$imica a vietii.
Protidele determina proprietatile fizico%c$imice ale protoplastului.
Cele mai mici forme structurale de alcatuire ale proteinelor, suportul
specificitati iologice, sunt acizii nucleici.
Peptidele sunt sustante cu numar mic de aminoacizi. Pot fi
oligopeptide !in molecule cu pana la 1= aminoacizi" si polipeptide !cu
aproximativ 1== aminoacizi".
5 importanta mare au monopeptidele !aminoacizii", monomeri de
structure ai protidelor, compusi cuaternari care se formeaza in celula
vegetala prin procesul de proteosinteza primara.
9ipidele !fipoidele sau grasimile". Prin cominarea cu moleculele
proteice se formeaza lipoproteidele care intra in alcatuirea plasmalemei si
tonoplastului !memrane plasmatice", astfel delimitandu%se suprafetele de
contact dintre citoplasma si mediu sau dintre citoplasma si vacuole.
;lucidele !za$arurile" sunt sustante cu un deoseit rol metaolic,
sintetizate initial prin procesul de fotosinteza de catre plantele autotrofe.
+unt surse energetice pentru metaolismul celular, suport structural pentru
memrane si formatoare de incluziuni ergastice !graunciori de amidon".
<nzimele pot fi liere in celula, localizate in unele structuri celulare
sau adsorite de unele proteine0 cand sunt liere, enzimele favorizeaza
reactiile de degradare, iar cand sunt adsorite ele induc reactiile de sinteza.
&n privinta actiunii lor, acestea au o specificitate care poate fi asoluta
!enzima lucreaza asupra unui sustrat" sau relativa !enzima catalizeaza
transformarea mai multor sustraturi". )e fapt enzimele nu actioneaza
independent, ci in asociatie, in sistemele multienzimale !o organizare
supramoleculara a lor in vederea catalizarii unor procese vitate de aza, de
exemplu ciclul sintezei produsilor intermediari din mecanismul fotosintezei
A
sau ciclul lui Bres de oxido%reducere a $idratilor de caron in mecanismul
respiratiei".
@itaminele au adesea asemanari cu enzimele si cu $ormonii/ cu
enzimele, deoarece multe vitamine participa structural in calitate de
coenzime, iar cu $ormonii pentru ca actioneaza prin catalizarea unor reactii,
pentru ca sunt termostaile ca si ei si pentru ca unele glande cu secretie
interna acumuleaza anumite vitamine0 numai ca mai treuie specifcata si
opozitia fata de $ormoni !iocatalizatori endogeni" prin aceea ca vitaminele
sunt iocatalizatori exogeni. &n functie de soluilitatea lor in apa sau in
grasimi sau solventii acestora, vitaminele se impart in $idrosoluile si
liposoluile.
8ormonii vegetali !fito$ormonii" sunt iocatalizatori care se comporta
ca niste sustante de crestere.
+unt doua grupe de $ormoni vegetali/ de crestere emrionara si de
crestere prin intindere a plantelor superioare.
8ormonii de crestere emrionara induc marirea masei citoplasmatice
din celulele tinere. +e intalnesc nu numai la plante !la ma'oritatea tor", ci si
la unele celule animale.
8ormonii de crestere, prin intindere, a plantelor superioare sunt mai
de curand descoperiti, desi s%a anuit prezenta lor c$iar de catre )arCin.
(lterior, Bo-sen%Densen Eent, 8olodnii si altii, in 1A1=, au descris la ovaz
sustantele numite auxine. <le nu sunt singulare, ci mai multe la un loc si se
noteaza cu literele alfaetului latin.
".".).(.". Cito-las.a
Citoplasma este un sistem coloidal complex, la microscopul optic
aparand translucida, $ialina0 reprezinta constituentul de aza al
protoplastului, care cuprinde in suspensie componentele vii si fara viata ale
celulei vegetale.
Citoplasma nu este uniforma, ci granulara datorita prezentei
plastidelor, mitocondriilor, riozomilor, etc.
)aca se indeparteaza constituentii celulari, prin ultracentrifugare
diferentiata, ramane o sustanta omogena, esentiala pentru celula vie numita
$ialoplasma !citoplasma fundamentala, matricea citoplasmatica".
Memranele plasmatice. Citoplasma este limitata spre memrana
celulara de o pelicula foarte fina numita plasmalems !ectoplasma" si in spre
1=
vacuole de tonoplast, amele cu o constitutie trilamelara !doua mai dense si
opace si o a treia, intre ele mai clara". &n plus, tot la categoria memranelor
plasmatice, intra si sistemul intracitoplasmatic complex constituit din
reticulul endoplasmatic, aparatul reticular al lui ;olgi si lizozomii,
memranele plasmatice participand c$iar si la formarea organitelor clasice
!nucleu, condriozomi, plastide etc".
".".).(.(. Nucleul
<ste unul din cei mai importanti constituenti celulari. Nucleul este
inclus in citoplasma si in caz ca celula este vie se distinge cu greutate,
devenind mai viziil aia dupa moatea ei !prin fixare si colorare". #aptul ca
nu se oserva ine in celula vie se datoreaza indicelui de refractie care este
ceva mai mare decat cel al citoplasmei.
#orma nucleului depinde de forma si activitatea metaolica a
celulelor. 2stfel in celulele de tip prozenc$imatic, nucleul este ca un
astonas !C$ara sp", filiform !9-coris sp", semilunar !Tradescantia sp", loat
!2loe sp", la celulele parenc$imatice este sferic !Neottia sp", ovoidal,
discoidal sau turtit !la celulele atrane" etc, la celulele stomatice este ovoid
cand stomata este desc$isa si fuziform cand este inc$isa !)a$lia variailis"
etc.
&n privinta dimensiunilor, nucleul poate avea diametrul de
aproximativ =,: microni !la ciuperci", *%>= microni !la alge" si mai rar :==%
3== microni !ca in cazul gimnospermului )ioon edule".
Nucleolul poate fi vazut la microscopul fotonic.
Plastidele sunt organite vii fotosintetizatoare proprii celulelor
vegetale, totalitatea plastidelor din citoplasma alcatuind plastidomul.
Plastidele lipsesc la acterii si la alge alastre !dintre plantele
inferioare" si la unele plante saprofite si parazite !dintre plantele superioare".
+e pot deosei, dupa categoria de pigmenti existenti, plastide colorate, cu rol
sintetizator propriu%zis !cloroplastele", tot aici facand parte si cromoplastele,
dar fara rol in asimilatia clorofiliana si plastide incolore !leucoplastele sau
amiloplastele".
Cloroplatele !Fgraunciori de clorofila"" sunt cele mai importante
plastide/ se gasesc la toate plantele verzi, normal luand nastere in partile
organelor expuse luminii. #orma lor, la plantele superioare, este ovala,
lenticulara, mai rar sferica, ele fiind mici !intre 1%1= microni lungime, 1%1
microna grosime" si in numar foarte mare !*=%:=" in fiecare celula.
9a plantele inferioare, dimpotriva, se intalnesc cloroplaste mari, insa
in numar mic. ca niste panglici, stele etc si mai ales pe suprafata lor se
11
oserva niste granule de natura proteica numite corpi pirenoizi, in 'urul
carora se depoziteaza amidon.
Clorofila, sustanta verde, se extrage din frunze cu a'utorul alcoolului
etilic. Pigmentii cterofilieni !clorofilele 2 si B" au o structura porfirinica,
molecula find destul de asemanatoare cu $emogloina, adica poseda un
nucleu tetrapirolic, in mi'loc existand un atom de magneziu !la $emogloina
fier" cu legated coordinative si covalente.
Clorofila are un rol iologic exceptional !in procesul de fotosinteza"0
in industrie pentru proprietatile de colorant, iar in medicina, su forma de
saruri $idrosoluile, numite clorofiline0 clorofilina de sodiu intra in
componenta unor produse farmaceutice care se utilizeaza ca dezodorizant,
c$eratoplastic, acteriostatic etc.
Cromoplastele sunt organite vii ale celulei, colorate diferit, de la rosu
la galen, datorita pigmentilor din grupa carotinoidetor, predominand
carotina. xantofila, apoi licopina !rosie" etc, care sunt ingloati in aceste
formatiuni.
Cromoplastele nu sunt decelaile la toate plantele si nici in toate
organele aceleasi plante.
9a unele flagelate si alge verzi microscopice !plante inferioare",
pigmentii carotinoidici constituie o formatiune fotosensiila % stigma 7 care
le asigura orientarea fototactica.
9eucoplastele sunt plastide incolore !lipsite de pigmenti" care se
intalnesc in parenc$imurile de rezerva, in celulele din organele suterane ale
vegetalelor, in alumenul semintelor si in partite nesupuse direct luminii
solare. 9eucoplastele se formeaza din cloroplaste, prin pierderea capacitatii
de fotosinteza sau din proplastide in urma unor modificari de structura.
#orma lor este sferica, ovoidala sau alungita.
".(. HISTO!O#IA &E#ETA!A
8istologia !de la grecescul $istos . tesut si logos . vorire, stiinta"
este acea parte a anatomiei vegetale care se ocupa cu studiul tesuturilor.
Tesutul este o grupare permanenta de celule identice, asemanatoare
sau diferite, cu aceleasi origini sau de alta sorginte, care se gasesc intr%o
stare de interdependenta !prin pierderea individualitatii si autonomiei lor" si
indeplinesc oisnuit impreuna aceeasi functie. 9egatura intercelulara este
1*
asigurata de catre lamela mediana si de catre plasmodesme, realizandu%se
astfel o unitate permanenta.
&n cele ce urmeaza se vor descrie tesuturile false !cenoiul, colonia
celulara, talul, plectenc$imul" si tesuturile adevarate !de origine sau
meristeme, de aparare, trofice, mecanice, secretoare, conducatoare,
senzitive".
".(.". TESUTURI FA!SE
Nu orice grupare celulara poate sa constituie un tesut, asa cum se
intampla in anumite conditii cu organismele unicelulare la care dupa o
diviziune repetata, celulele fiice raman alaturate, desi vor duce o viata mai
mult sau mai putin independenta.
Cenoiul !agregatul celular". 9a unele organisme inferioare, dupa o
diviziune repetata a celulei, noile celule rezultate raman unite intr%o masa
comuna mucilaginoasa aparuta prin gelificarea memranelor !zooglee, in
cazul acteriilor0 cenoiul, la o parte din algele neevoluate", alcatuindu%se
astfel o structura multicelulara.
Cenoiile sunt caracteristice algelor alastre !C-anop$-ceae cum ar fi
C$roococcus, ;laeocapsa etc", apoi la unele alge verzi !@olvocales,
Protococcales etc".
Colonia celulara. <ste o asociatie celulara care depaseste stadiul de
agregat prin aceea ca celulele se deoseesc ca forma, structura si functii si
sunt legate nu numai printr%un invelis gelatinos comun, ci si prin
plasmodesme. Ca exemple pot fi luate genurile ;onium !din 6%13 celule",
@olvox !din 1:.=== *=.=== celule" si altele care raman toata viala in
stadiul de planta pluricelulara, cu o individualitate accentuata datorita
interdependentei intercelulare.
Talul. <ste o alcatuire pluricelulara a unor plante inferioare care se
aseamana mult cu un tesut adevarat.
Talurile sunt foarte diverse, de la cele mai simple, unicelulare, la
pluricelulare, cu diferentieri analoage celor de la plantele superioare.
Plectenc$imul !pseudoparenc$imul". <ste tot o alcatuire pluricelulara
care se aseamana cel mai mult cu un tesut veritail, diferentiindu%se totusi
prin faptul ca nu are la origine diviziunea unei celule initiate.
11
Plectenc$imul, caracteristic ciupercilor, rezulta din impletirea intr%o
tesatura mai laxa sau mai densa a $ifelor miceliene care dau impresia unui
tesut doar la prima vedere.
".(.(. TESUTURI ADE&ARATE
)upa gradul de diferentiere si dezvoltare a celulelor, tesuturile pot fi
de origene % meristeme si definitive.
".(.(.". TESUTURI DE ORI#INE %e./rionare0 for.ati*e0 .eriste.e'
Meristemele sunt alcatuite din celule tinere0 retativ mici, cu
memrane foarte sutiri, cu multa citoplasma, cu un nucleu central foarte
dezvoltat, de forme diferite !cuice, poliedrice, izodiametrice, taulare,
prismatice", strans lipite intre ele, care se divid mereu, cresc intr%una, se
diferentiaza si dau nastere astfel tesuturilor adulte sau definitive.
".(.(.(. TESUTURI DE AARARE
+unt acele tesuturi externe sau interne cu rol de aparare a tesuturilor
vii pe care le si delimiteaza. +e mai numesc tesuturi de protectie sau de
acoperire.
<piderma. +e intelege prin epiderma stratul exterior de celule, rareori
mai multe straturi, care acopera si prote'eaza frunzele, organele florale,
semintele, fructele si de asemenea tulpinile si radacinile inainte ca ele sa se
ingroase mult, secundar.
Celulele epidermei nu sunt uniforme, din acestea diferentiindu%se
numeroase feluri de peri, stomate si alte formatiuni.
Termenul de epiderma se refera numai la tesutul de acoperire aa
organelor aeriene, la radacina existand un alt strat extern protector numit
rizoderma.
<xistenta epidermei este aceeasi cu durata vietii organelor vegetale
care nu cresc secundar in grosime !la plantele anuale".
Celulele epidermei sunt vii, cu citoplasma si vacuola mare centrala, cu
nucleu, fara pigmenti, cu exceptia unor plante de umra, acvatice si unele
ferigi care contin clorofila si de aici culoarea verde a epidermei si a unor
plante !de pilda Brassica oleracea var. capitala f. rura" care in vacuola
contin antocian ce coloreaza tesutul in rosu sau alastru.
9a suprafata epidermei tulpinilor ieracee , frunzelor etc, exista
depuneri de cutina !cutinizare". formandu%se cateodata cuticula !un strat
continuu % cuticulizare".
16
Ca formatiuni anexe ale epidermei, adica niste modificari locale care
indeplinesc anumite functiuni, se vor descrie stomatele si perii !si alte
structuri epidermice".
+tomatele se gasesc oisnuit pe toate organele aeriene ale plantelor,
dar in special sunt pe frunze. Pe organele suterane sau sumerse lipsesc !cu
mici exceptii".
+tomatele dau posiilitatea tesuturilor profunde sa comunice cu
exteriorul, prin intermediul lor realizandu%se sc$imul de gaze si eliminarea
surplusului de apa, prin procesul transpiratiei, transsudatiei sau su forma de
picaturi de apa. +tomatele mai au si rolul indirect de aparare a plantei,
ferind%o de supraincalzire.
Celulele stomatice sunt ogate in clorofila si au fiecare cite o vacuola
mare centrala. 2ceste doua componente au un rol foarte important in
mecanismul de inc$idere si desc$idere a stomatelor.
Perii !tric$omii" sunt niste formatiuni epidermice adaptate la
indeplinirea unor functiuni speciale !mai ales in legatura cu reducerea
transpiratiei", clasificandu%se in peri tectori !protectori", secretori, digestivi,
sensitivi, asoranti, agatatori etc. Perii tectori se intalnesc la nivelul
organelor aeriene vegetale !tulpini, frunze, fructe sau seminte" si constituie
frecvent caractere de specificitate ale speciilor sau, in cazul farmacognozei,
ale unor droguri vegetale.
Numarul, marimea si structura perilor tectori variaza foarte mult,
pentru care motiv sunt si greu de clasificat. Pe frunze, de exemplu la 2tropa
elladonna, sunt putini peri, la +alvia officinalis numerosi etc.
Morfologic, perii pot fi filamentosi si drepti, curi, solitari sau grupati
in manunc$iuri etc. sau ramificati. )e multe ori pe acelasi organ se intalnesc
peri de forme si structuri diferite !de exemplu la )igitalis pupurea, Ment$a
piperita etc".
5 importanta practica pentru medicina o au perii de umac
!;oss-um sp." care provin din prelungirea celulelor de la suprafata
epidermala seminala. +unt unicelulari, filamentosi, tuulari, cu lumgimea
pana la 3 cm, dupa moartea celulei luand aspect de panglica rasucita in 'urul
axului longitudinal.
Tot formatiuni epidermice sunt si solzii la ferigi, pluricelulari, formati
dintr%un singur strat sau din mai multe straturi de celule, la aza petiolului,
considerate fiend drept criteriu de determinare a unor specii.
1:
<mergentele sunt formatiuni ale epidermei la care participa insa si alte
tesuturi. 2cestea se mai numesc g$impi !la Gosa sp.", tepi la unele fructe
!castanul comun", mur !la Guus sp", agris !la Gies sp", tentacule
glanduligere !la )rossera sp." de pe laminele frunzelor, cu numeroase glande
digestive etc.
<xoderma !&ntercutis". <ste un tesut primar de aparare, caracteristic
radacinilor, format dintr%un singur strat de celule sau mai multe, situat
surizodermic in zona perisorilor asoranti si ca prim invelis al organului
adult. Celulele exotermei sunt vii, oisnuit poligonale, cu pereti usor
suerificati ! din loc in loc existand si celele nesuerificate, de pasa'".
Gizoderma !<pilem". <ste un strat pilifer !formator de peri
asoranti" deasupra exotermei, alcatuit dintr%o singura patura de celule, cu
memrane sutiri si fara cuticula, din randul carora se evidentiaza
tri$olastelor care dau nastere perilor asoranti.
Gizoderma se situeaza in continuerea zonei netede a radacinii tinere
!deci nu se afla pe toata suprafata acestui organ".
<ndoderma !#loioterma". <ste tesutul cel mai intern al scoartei si se
intalneste atat in structura primara a radacinii, cat si aceea a tulpinei, mai rar
a frunzei.
<ndoderma este alcatuita din celule vii, poligonale, fara spatii, dispuse
intr%un singur strat, destul de rar in doua straturi.
+uerul. <ste un tesut de aparare care, spre deoseire de celelalte
descrise, este un tesut mort, cu memranele celulare impregnate cu suerina
impermeaila sau foarte putin permeaila pentru apa si pentru gaze, rau
conducatoare de caldura, dar flexiila si elastica. +uerul este un tesut de
aparare contra agentilor patogeni vegetali !mai ales ciuperci" si al celor
animali.
;rosimea stratului sueros depinde de specie. )e exemplu la Huercus
suer !ste'arul de pluta", suerul a'unge la o grosime de :%*= cm si se
exfoliaza prin taierea stratului respectiv, fara a se vatama planta, care in :%1=
ani isi reface suerul.
".(.(.). TESUTURI TROFICE %funda.entale0 de nutritie'
+unt acele tesuturi care au rol in nutritia plantelor si in sc$imul de
materie dintre plante si mediu. Tesuturile trofice sunt cele mai raspandite la
plante. 2ceste tesuturi sunt alcatuite din celule vii, mari, cu pereti sutiri
celulozici, in general izodiametrice, ogate in citoplasma, cu cloroplaste sau
13
amiloplaste !dupa felul tesuturilor", de regula cu spatii intercelulare, de
forme si dimensiuni diferite, care a'ung uneori pana la un aspect de cavitati
mari !lacune".
Tesuturi asimilatoare. +unt acele tesuturi ogate in clorofila cu rol
deoseit de mare in procesul de fotosinteza, fiind cele mai raspandite dintre
tesuturile fundamentale, localizate in organele expuse la lumina !mai ales in
frunze, dar si in tulpina, imediat su epiderma" si care dau culoarea verde
caracteristica plantelor.
Tesuturi de depozitare. +unt tesuturi adaptate pentru acumularea
sustantelor nutritive de rezerva !glucide, lipide, protide, incluziuni etc" care
vor contriui la germinare sau la diferentieri $istologice noi.
Tesutul de depozitare are la aza celule parenc$imatice vii, cu pereti
sutiri sau usor ingrosati, cu citoplasma ca o pelicula sutire parietala, fara
cloroplaste, ogate in vacuole, nucleul fiind deformat de depuneri. +patiile
intercelulare pot lipsi. Celulele raman vii pana la terminarea consumarii
sustantelor depozitate, insa exista si exceptii !la ;ramineae, Iingieraceae
etc" cand amidonul endospermatic se $idrolizeaza su influenta altor celule,
deoarece celulele 7 depozit au nucleu nefunctionali.
&n esenta, functia principala a tesuturilor de depozitare este aceea de a
forma si apoi de a moiliza sustantele de rezerva !inerte din punct de
vedere c$imic".
Materiile de rezerva se depoziteaza su forma de sustante ergastice
mai ales in citoplasma, vacuole, amiloplaste si c$iar in memrana !la
semintele de cafea, la samurii de curmal etc.". )aca depozitele sunt in
celule, acestea lau dimensiuni mari, devin incolore si cu memrana sutire,
iar in caz ca depunerea este la nivelul memranei, aceasta din urma se
ingroasa foarte mult.
Tesuturi aerifere !2erenc$ime". +unt caracteristice plantelor acvatice
si palustre !cum ar fi N-mp$aea ala, Nup$ar luteum". Celulele constituente
lassa intre ele spatii foarte mari !tesut parenc$imatic lacunos", care straat
intregul corp al plantei, permitand plutirea sau mentinerea ei in pozitie
verticala. Tesuturile aerifere pot sa indeplineasca in unele cazuri rolul de
plutitori, care mentin plantele la suprafata apei.
Tesuturi acvifere. +unt tesuturi in care se depoziteaza apa in cantitati
mari. +unt caracteristice unor plante care cresc in regiuni secetoase !cactusi"
sau pe soluri saraturoase !+empervivum sp". Tesutul acvifer este constituit
din celule mari, cu pereti sutiri, cu putina citoplasma, lipsite de cloroplaste,
cu vacuole ine dezvoltate. +unt ogate in suc celular si in mucilagii care au
proprietatea de a se imia puternic cu apa, fara a o mai ceda decat cu
greutate.
14
".(.(.1. TESUTURI MECANICE
+unt tesuturi de sustinere care pentru regnul vegetal 'oaca rol de
sc$elet datorita rezistentel lor la indoiri !in timpul vantului", la presiunea
coroanei propriu%zise a arorilor si a apei si zapezii care se depun pe crengi
in timpul iernii, la presiunile laterale, cauza a unor factori de mediu, la
fractiunile exercitate de vant.
Plantele ieroase tinere nu au tesut mecanic diferentiat, incat
rezistenta le este data de turgescenta celulara si de tesuturile conducatoare
!daca exista".
Celulele tesutului mecanic au o memrana mult ingrosata, uniform,
sau in anumite zone, si poarta numele de stereide.
Totalitatea tesuturilor cu rol mecanic se numeste stereom.
".(.(.2. TESUTURI SECRETOARE
+unt structuri secretoare vegetale care pot fi alcatuite fie din celule
izolate, fie din grupuri de celule dispersate in parenc$im care au proprietatea
de a elaora !secreta" sau elimina !excreta" diverse sustante !uleiuri eterice,
rasini, tanin, alcaloizi, latex etc., ogat reprezentate la plantele medicinale si
toxice".
Papilele secretoare. (leiul volatil secretat de papile se raspandeste in
'urul florii dand parfumul caracteristic.
Tesuturi laticifere . +unt structuri secretoare tuuloase, izolate sau
asociate, simple sau ramificate, care elaoreaza un produs lic$id numit latex,
incolor, de culoare ala, galena, caramizie sau alastruie, dupa felul
pigmentilor continuti. 2ceste structuri sunt constituite din celule lungi
prevazute cu lumen, multinucleate, care pot fi asezate cap la cap !articulate"
formand tuuri sau aceste tuuri provin dintr%o singura celula !laticifere
nearticulate".
&n privinta latexului, acesta este un lic$id continand particule organice
si anorganice dispersate ca/ $idrati de caron, acizi organici, alcaloizi !la
mac", grasimi, steroli, proteine, enzime, tanin, mucilagii, rasini, cauciuc,
uleiuri eterice etc. Pentru medicina foarte importante sunt plantele cu latex
ogat in uleiuri eterice, rasini, alcaloizi si cauciuc. Cel mai cunoscut latex
este cel de la arorele de cauciuc !8evea rasiliensis, descoperit in secolul
J@&& in azinul 2mazonului", care contine polimeri ai izoprenului in
proportie de 6=%:= ?.
1>
&n afara de cauciuc, prezinta interes si gutaperca !material plastic
pentru c$irurgie, plome in stomatologie" care se extrage din plantele
genurilor Pa'ena si PallaKuium din familia +apotaceae, cultivate in Malaezia
si din evon-mus verrusa !lemnul raios" care creste si in climatul temperat.
)atorita compozitiei c$imice foarte variate, latexului i se atriuie rolul
trofic pentru plante sau mai plauziil rolul de aparare.
".(.(.3. TESUTURI CONDUCATOARE
+unt acele tesuturi care au rolul principal de a conduce seva ruta
!sustante minerale dizolvate in apa" de la radacina la frunze si seva
elaorata !sustante fotosintetizate soluilizate in apa" de la frunze la
celelalte organe vegetale.
)in punct de vedere morfo%functional, tesutul conducator va fi
impartit in/ tesut lemnos !xilem, care conduce seva ruta" si tesut lierian
!floem, care conduce seva elaorata"0 aparte se vor descrie si fasciculele
conducatoare.
Tesutul lemnos. +e gaseste la toate plantele vasculare, fiind alcatuit
din tra$eide !vase imperfecte inc$ise", tra$ei !articule vasculare", parenc$im
lemnos, fire lemnoase si tile.
Tesutul lierian. <ste tesutul conducator al sustantelor plastice. Pe
scara filogenica, tesutul lierian apare rudimentar c$iar si la plantele
inferioare !la algele rune".
Tesutul lierian este alcatuit tot din celule prozenc$imatice, dar care
au memrane celulozice !nu se impregneaza cu lignina".
@asele lieriene. +unt alcatuite din celule asezate unele dupa altele,
separate intre ele prin memrane transversale ciuruite !de unde si numele de
tuuri ciuruite". 2ceste memrane ciuruite placi ciuruite pot avea un
aspect uniform, cu perforatii egal repartizate, sau neuniform, cu perforatii
grupate in mai multe campuri si sunt de natura celulozica.
+eva elaorata este fluidsa, mucilaginoasa, ogata in dextrine,
sustante pectice, amidon, grasimi, etc. Prin presiunea $idrostatica ce o
exercita seva intravascular, in timpul circulatiei active, se mentine desc$is
lumenul vaselor lieriene !celulele sunt vii"/ prin incetarea circulatiei sevei,
celulele mor si prin presiunea tesuturilor din 'ur ele iau un aspect pliat.
#asciculele conducatoare. 9a radacina, fasciculele sunt simple, fiind
constituite numai din lemn !fascicule lemnoase" sau numai din lier
1A
!fascicule lieriene".. 9a tulpina si frunze, amele tesuturi sunt alaturate !nu
interpatrunse" astfel alcatuindu%se fasciculele liero%lemnoase, care la randul
lor pot fi colaterale, icolaterale, concentrice si radiare.
".(.(.4. STRUCTURI!E TISU!ARE SEN5ITI&E
<xcitatiile mediului exterior nu sunt receptionate de catre plante prin
intermediul unor organe specializate cum se cunosc in regnul animal.
Geceptionarea exercitiilor !prin factori mecanici, c$imici, climatici
etc." este posiila in regnul vegetal numai datorita structurii specializate a
citoplasmei in celule, fara ca acestea sa aie totusi o specializare stricta.
+e cunosc unele structuri tisulare care reactioaneaza la factori
mecanici cum ar fi papilele senzitive din carceii unor plante care determina
incolacirea lor in 'urul suportului atins.
".). OR#ANO#RAFIA &E#ETA!A
5rganografia este partea din morfologie si anatomie vegetata care se
ocupa cu studiul ontogenetic si filogenetic at alcatuirii macroscopice si
microscopice a organelor vegetale, precum si cu adaptarile for la conditiite
mediului, in stransa legatura cu functiile specifice pe care le indeplinesc.
Plantele !mai ales cele superioare" sunt constituite din parti distincte,
cu structuri si functii caracteristice, dar strans unite prin relatii de
interdependenta in cadrul organismului vegetal !cu originea in unul sau doi
parinti, la randul lor proveniti din altii ce pot fi urmariti prin metode
filogenetice".
".).". OR#ANO#RAFIA !ANTE!OR INFERIOARE
Plantele inferioare sau talofitele sunt acelea care nu au corpul
diferentiat in radacini, tulpina si frunze, corpul lor se mai numeste si tal0
daca este format dintr%o singura celula se defineste ca tal unicelular, iar daca
este alcatuit din mai multe celule, ca tal pluricelular.
".).".". TA!OFITE!E UNICE!U!ARE
Pot fi sferice !cocii, genul C$lorella", acilare !acteriile citindrice",
ovale sau elipsoidale !+acc$arom-ces cerevisiae" etc.
*=
".).".(. TA!OFITE!E RORIU 6 5ISE
+unt alcatuite din taluri pluricelulare, celulele componente pierzandusi
individualitatea !nu pot supravietui in caz de izotare".
)in punct de vedere structural, taturile pluricelulare pot fi
plectenc$imuri, iar la talofitele cete mai evaluate c$iar tesuturi adevarate
!parenc$imuri". 5isnuit nu exista o epiderma0 celulele marginate se pot insa
impregna cu sustante getatinoase si c$iar minerale, 'ucand un rol de aparare
pentru planta.
".).(. OR#ANO#RAFIA !ANTE!OR SUERIOARE
Plantele superioare sau cormofitele sunt cele care au corpul lor
diferentiat in radacina, tulpina si frunza !corm".
)e la talofite la cormofite, trecerea o fac riofitele !musc$ii" la care,
la cele situate inferior din punct de vedere filogenetic se disting taluri
propriuzise !la musc$ii $epatici", iar la cele mai evoluate, tulpini, frunze si
rizoizi !nu radacini".
Cormofitele adevarate, cu organele vegetative ine individualizate si
perfect localizate, sunt, in ordine filogenetica, pteridofitele !ferigile",
gimnospermele si angiospermele !plantele cu flori".
".).(." RADACINA %RADI$'
<ste organul vegetativ care, din punct de vedere filogenetic, apare la
pteridofite !criptogame vasculare" si se caracterizeaza prin faptul ca se
dezvolta in sol printr%un geotropism pozitiv, prezinta piloriza !protectoare a
varfului", fascicule simple lieriene si lemnoase etc si nu poseda pigmenti
asimilatori, noduri, internoduri, muguri !numai exceptional" si frunze.
Gadacina are rol mecanic, de fixare a plantei pe sol si rol de asortie a apei
si sarurilor minerale din pamant.
5isnuit, radacina principala se ramifica puternic in radacini de
diferite ordine, constituindu%se astfel sistemul radicular, cu o suprafata mult
mai mare decat a partii aeriene.
*1
MORFO!O#IA RADACINII. Privind suprafata unei radacini
tinere, de la varf spre aza, se oserva/ regiunea pilorizei, regiunea neteda,
regiunea perisorilor asoranti, regiunea aspra si coletul !care face legatura
dintre radacina si tulpina".
Piloriza !caliptra, scufia" este alcatuita dintr%un tesut special care
prote'eaza varful vegetativ al radacinii !meristemul apical" supus frecarii de
particulele solide ale pamantului strapuns.
Gegiunea neteda se gaseste imediat dupa caliptra si reprezinta locul
unde are loc cresterea in lungime a radacinii.
Gegiunea perisorilor asoranti !zona pilifera" este situata in
continuarea regiunii netede ca un manson, aici existand un numar foarte
mare de perisori sugatori !*== 7 6== pe mm
*
", foarte fini, unicelulari, cu o
lungime medie de 1%> mm, de origine epidermica.
Pe masura ce radacina creste, perii dinspre aza ei devin mai mici,
mor, se rup si se exfoliaza , spre varf aparand altii.
Gegiunea aspra !rugoasa" se numeste asa datorita urmelor perisorilor
asoranti distrusi.
Gegiunea coletului are o intindere mica si o culoare galena%verzuie,
caracteristica tulpinii, contrastand cu culoarea runta a radacinii.
RAMIFICATII!E RADACINII
Tipul dicotomic se caracterizeaza prin faptul ca varful vegetativ al
radacinii se ifurca in doua ramuri egale, fiecare cu caliptra sa, la randul lor
suferind aceeasi ifurcatie s.a.m.d.
Tipul monopodial are axa radacinii principale care se alungeste
continuu, ramificatiile aparand la o oarecare distanta de zona de crestere in
lungime a ei.
)upa raportul existent intre radacina principala si cele laterale, se
cunosc trei forme de radacini !fiecare putand avea si suforme"/ radacini
pivotante, fasciculate si ramuroase. Ca forma aparte se vor descrie radacinile
metamorfozate cu muguri, cu nodozitati, cu micorize si plantele fara
radacina.
Gadacinile pivotante. +e numesc asa deoarece radacina principala
!pivotul" este mai dezvoltata ca lungime si grosime decat ramificatiile sale
!Taraxacum officinalis".
Gadacinile fasciculate !firoase" se caracterizeaza prin aceea ca
intregul sistem radicular este alcatuit din ramificatii sutiri ca un pamatuf,
deoarece radacina principala nu se mai dezvolta, locul ei fiind luat de
radicele sau de celelalte radacini care se formeaza la aza tulpinii.
**
Gadacinile firoase sunt specifice gramineelor !de exemplu la )act-lis
glomerata, Iea ma-s etc".
Gadacinile ramuroase sunt foarte raspandite la arori, fiind
reprezentate de o radacina principala care da nastere la cateva ramuri de
ordinul &, in curand a'ungand sa aia cam aceeasi grosime si lungime cu
prima0 de nenumarate ori, radacinile de ordinul & c$iar intrec in dezvoltare
radacina principala. Ca exemple se pot da radacinile ramuroase ale
ste'arului, molidului etc.
)esigur ca in natura rareori se pot intalni tipurile strict delimitate, mai
des constatandu%se diverse forme de trecere.
".).(.( TU!INA %CAU!IS'
<ste organul vegetativ care conduce seva, poseda noduri si
intemoduri, ramuri de natura exogena si sustine mugurii, frunzele, florile si
mai tarziu fructele si semintele. Pe scara filogenetica, tulpina ine
diferentiata apare la musc$ii frunzosi, adaptati mediului terestru, ca organ
erian cu pozitie ortotropa !unele tulpini sunt plagiotrope" si geotropism
negativ, avand o crestere terminala.
)in cele aratate se desprinde ideea ca, su raport functional tulpina
ideplineste doua functii esentiale/ functia de sustinere a ramurifor, frunzelor,
fructelor si semintelor si functia de conducere a sevei rute si aorate.
RAMIFICATII!E TU!INII
Gamificatia monopodiala. <ste o ramificatie laterala a tulpinii
principale care isi continua cresterea in lungime in tot timpul vietii plantei.
Tulpina principala se mai numeste si axa principala, oisnuit cea mai
dezvoltara de pe care se desprind ramurile de ordinul &, de pe acestea cele de
ordinul && s.a.m.d. Gamificatia monopodiala poate fi la randul ei constituita
din ramuri alterne, cand de la axa principala pornesc ramuri de o parte si de
alta a ei de la noduri diferite !de exemplu la Capsella ursa pastoris" din
ramuri opuse, cand de la acelasi nod se formeaza cate doua ramuri care stau
fata in fata, perec$ile de ramuri flied dispuse toate pe acelasi plan sau in
planuri perpendiculare unele pe altele si din ramuri in verticil, cand mai mult
*1
de doua ramuri se formeaza la acelasi nod, in ansamlu alcatuindu%se eta'e
de verticile !de exemplu la Picea excelsa, 2ies ala".
Gamificatia simpodiala. +e caracterizeaza prin aceea ca tulpina
principala la un moment dat isi inceteaza cresterea in lungime, crestere
preluata de ramura de ordinul & care are aspect de tulpina principala0 ulterior
si aceasta isi inceteaza cresterea, care insa va fi continuata de ramura de
ordinul && s.a.m.d. @a rezulta in final o tulpina in zig%zag, care cu timpul se
indreapta prin cresterea in grosime, incat se poate crede pana la urma ca nu
exista decat o axa principala monopodiala si nu o succesiune de ramuri.
Gamificatii mixte !compuse". +unt plante care prezinta o cominare a
ramificatiilor monopodiala si simpodiala. )e exemplu, la ;ossium sp.
ramurile din ramificatia monopodiala nu sunt roditoare, pe cand cele din
ramificatia simpodiala sunt roditoare !ramuri purtatoare de flori, fructe,
seminte si frunze".
Gamificatii anormale. +unt aateri de la regulile generale ale
ramificatiei. +e amintesc aici "maturile" care se formeaza prin dezvoltarea
anticipata a mugurilor dorminzi !acestia in mod normal ar fi treuit sa
ramana latenti". Procesul este stimulat de intepaturile unor insecte, de
cresterea $ifelor de ciuperci etc, in final dezvoltandu%se concomitent mai
multe generatii de muguri, land nastere niste tufe de ramuri cu insertii
apropiate.
).(.) FRUN5A %FO!IUM'
<ste organul vegetativ specific pentru plantele superioare, adaptat in
general mediului aerian, cu simetrie dorso 7 ventrala sau monosimetrie,
crestere limitata , ogat in cloroplaste. <ste cel mai plastic organ dintre
organele vegetative. prezentand o mare varietate de forme. Golul ei este
important nu numai pentru planta purtatoare, ci si pentru existenta vietii
terestre. #ilogenetic. frunza se evidentiaza incepand cu musc$ii superiori
avand cea mai simpla forma si structura.
)atoria functiilor principale ale frunzei !de fotosinteza, respiratie,
transpiratie etc" acest organ foliar s%a mai numit plastic si " stomacul si
plamanul plantei F.
MORFO!O#IA FRUN5EI. Plantele superioare au frunza alcatuita
din lamine !lim", petiol !codita" si teaca !aza frunzei"0 pot coexista toate
aceste trei caractere morfologice sau sa lipseasca una sau c$iar doua dintre
ele.
*6
a" 9amina ! limul ". <ste cea mai importanta parte a frunzei,
caracterizanduse printr%o mare si o grosime redusa. +u raport morfolog
lamina este aceea care prezinta o diversitate de forme, caractere proprii
speciilor de plante considerate. Marginile laminei pot fi/ margine intreaga
!ondulata, incretita, involta % rasucita catre fata dorsala % aspra sau ciliata"0
margine cu inciziuni mici !serata % cu dinti orientati spre varful frunzei %
dintata % cu dintii perpendiculari pe margine%, crenata % cu dintii rotun'iti,
unul langa altul 7 si sinuata % cu dinti rotun'iti, insa distantati de margine cu
inciziuni mari !cand inciziunile straat un sfert din lamina ese vora de o
margine loata, o 'umatate % fidata, trei sferturi 7partita, iar intregime 7
sectata, panga la nervura mediana a frunzelor penate sau pana la punctul de
ramificare a nervurilor la cele palmate".
" Petiolul. <ste partea de legatura a frunzei pe tulpina, cu rolul mecanic
ca amortizare a traumatismelor pe lim, cauzate de vant, ploaie etc si cu rol
de orientare a organului spre lumina. )upa inexistenta sau existenta
petiolului, frunzele pot fi sesile sau nepetiolate !de exemplu cele de Nicotina
taacum, T$laspi arvense, @erascum t$apsiforme etc" si petiolate.
c" Teaca !aza frunzei". <ste partea de insertie a frunzei pe tulpina
insertia se realizeaza prin dilatarea petiolului sau prin dezvoltarea unor
formatiani speciale la nivelul nodului de insertie pana la nodul superior
numita vagina sau teaca.
Nervatiunea frunzei. Ca orice organ al unei plante superioare, frunza
este traversata de fascicule vasculare, care la nivelul laminei, impreuna cu
tesutul mecanic !mult mai dezvoltat pe fata inferioara sau dorsala" alcatuiesc
nervurile. Pe fata superioara sau ventrala a laminei, in dreptul nervurilor,
oisnuit se afla santuri mai mult sau mai putin accentuate.
Totalitatea nervurilor si modalitatea dispunerii lor alcatuiesc
nervatiunea care difera in functie de grupele mari de plante.
".).(.1. F!OAREA %F!OS'
Pentru plantele superioare, floarea reprezinta organul de inmultire.
#loarea este o ramura scurta a tulpinii !microlast", cu o crestere limitata si
cu frunze metamorfozate, adaptata pentru functia de inmultire !datorita
prezentei gametiolor", intregul ansamlu prote'and fecundarea si elementete
formatoare ale unui nou individ vegetal. )eci floarea nu este in uttima
*:
instanta decat un organ complex, aerian, dotat cu functia de inmultire a
plantelor superioare.
MORFO!O#IA F!ORII. &n cele ce urmeaza se vor arata partile
florii, adica alcatuirea unei singure flori si anume a celei de angiosperme,
unde se gasesc elementele componente, ulterior descriindu%se
inflorescentele.
Pedicelul !codita florii". <ste suportul florii solitare sau a florii din
cadrul unei inflorescente.
Geceptacului !axa florala". <ste portiunea superioara a pedicelului pe
care se prind partile florii !sepale, petale, stamine, si pistil".
Periantul !invelisul floral". )e oicei, acesta este dulu, format dintr%
un invelis extern 7 caliciul 7 constituit din toate sepalele si un invelis
intern 7 corola 7 alcatuit din toate petalele.
Petalele reprezinta cel de al doilea invetis floral, totalitatea lor
alcatuind corola. Numarul de petale este acelasi din cadrul fiecarei specii,
dar variat de la o specie la alta. #orma corolei este extrem de variata !la
familiile Convolvulaceae, Cucuritaceae etc are forma de palnie, la
;entianaceae, Campanulaceae etc ca un clopotel, la numeroase Compositae
este tuuloasa etc".
+unt si flori fara corola % apetale 7 ca in cazul numeroaselor plante
angiosperme dicotiledonate din familiile +alicaceae, #agaceae, (rticaceae,
Betulaceae etc. fapt care a determinat pe unii autori sa le grupeze intr%o
suclasa 2petalae.
2ndroceul. <ste format din totalitatea staminelor !organ masculin al
florii".
+taminele sunt si ele tot frunze modificate, care devin fertile. 5
stamina este formata din filament, conectiv si antera.
#ilamentul este ca un fir. &n cadrul unei flori, toate filamentele
staminelor pot avea aceeasi lungime sau lungimi inegale.
Conectivul este extremitatea superioara a filamentului, unde de o parte
si de alta se afla sacii polenici ai anterei.
2ntera este elementul fertil !masculin" alcatuita din patru saci
polenici, grupati cate doi in cate o lo'a. #orma si culoarea naterelor sunt
variate si reprezinta caracteristici de determinare pentru diverse specii de
plante.
;ineceul !pistilul". <ste alcatuit din totalitatea carpelelor dintr%o
floare, rezultate tot prin metamorfoze foliare, cu rol sexual feminin.
Morfologic, gineceul carpela este constituit din ovar, stil stigmat.
*3
5varul este reprezentat de partea azala a gineceului si are originea
ontogenetica in lamina foliara care se indoaie pe fata superioara, rezultand o
camera ovariana care adaposteste ovulele.
+tilul este o parte sutire care continua ovarul, provenind din
prelungirea nervurii mediane a laminei care a dat nastere ovarului.
+tigmatul nu este altceva decat extremitatea stilului.
INF!ORESCENTE. &n afara de relativ rarele specii de plante cu
tulpini sau lastari ce se termina cu o singura floare @iola odorata, Papaver
somniferum % in lumea vegetala la ma'oritatea speciilor exista grupari de
flori la nivelul extremitatilor tulpinale numite inflorescente.
)upa modul de ramificatie a tulpinii, se clasifica si inflorescentele in/
inflorescente simple si inflorescente compuse.
&nflorescentele simple pot fi la randul lor monopodiale !racemoase,
centripete, indefinite sau ascendente" si simpodiale !cimoase, centrifuge,
definite sau descendente".
&nflorescentele simple monopodiale sunt acelea constituite dintr%o axa
principala cu crestere continua, datorita mugurelui terminal, de pe care se
detaseaza numeroase axe florifere secundare semnalate morfologic de niste
ractei de la susuoara carora se evidentiaza axele respective.
".).(.2. SAMANTA %SEMEN'
+amanta este organul provenit din transformarea ovulului dupa
fecundare. Plantele, care in dezvoltarea lor ontogenetica produc in ciclul
sexuat samanta, se mai numesc si spermatofite.
".).(.3. FRUCTU! %FRUCTUS'
)in punct de vedere ontogenetic, frunzele provin din transformarea
ovarului dupa fecundatie sau c$iar fara fecundatie. &n afara de ovar, la
formarea fructului mai pot participa si alte parti ale florii !receptaculul si
invelisul floral".
C!ASIFICAREA FRUCTE!OR.
)upa consistenta pericarpului, fructele se impart in doua mari
categorii si anume/ fructe uscate si fructe carnoase. Cele care se desc$id la
maturitate se numesc fructe de$iscente, iar cele care raman inc$ise poarta
numele de fructe inde$iscente.
*4
&n functie de caracterele pericarpului si de desc$iderea sau
nedesc$iderea fructelor, acestea se mai clasifica in patru tipuri de aza/
capsula, nuca, aca si drupa.
a" % Tipul de capsula/
% capsula poricida, caracteristica plantei Papaver
somiferum, se desc$ide prin porii de su stigmatul
steril0
% capsula loculicida se desc$ide in lungul
nervurilor mediane ale carpelelor !cum este cazul
la ;ass-pium $irsutum"0
% folicula este un fruct care provine dintr%un
gineceu monocarpelar cu desc$iderea pe linia de
sudura a carpelei, de sus in 'os !in partea opusa
nervurei mediane0 se intalneste la )elp$inium
consolida"0
% pastaia este un fruct provenit dintr%un gineceu
monocarpelar care se desc$ide fie de%a lungul
nervurei mediane, fie de%a lungul liniei de sudura a
carpelei rezultand doua valve !la P$aseolus
vulgaris"0
% silicva este un fruct caracteristic familiei
Cruciferae0 desc$iderea se face in doua valve, de
sus in 'os.
" % Tipul de nuca. Geprezinta fructe uscate, inde$iscente, cu pericarpul
tare !de exemplu la Huercus rour, #agus silvatica".
c" % Tipul de aca. Geprezinta un fruct carnos. 9a +olanum nigrum,
pericarpul este carnos, acoperit de un epicarp negru si neted. &n interiorul
fructului sunt multe seminte reniforme cuprinse intr%un tesut dezvoltat numit
tesut placentar.
d" % Tipul de drupa. <ste un fruct carnos, monosperm, cu endocarp
sclerificat. 9a 2m-gdalus communis se oserva la suprafata fructului un
epicarp acoperit cu peri catifelati, un mezocarp sutire cu pulpa suculenta
care se usuca la maturitate si un endocarp dur, sclerificat !samure"0 in
interior exista o singura samanta0 la maturitate, epicarpul si mezocarpul se
desfac de endocarp si crapa longitudinal. #ructul de Cocos nucifera este tot o
drupa uniloculara, rezultata dintr%un gineceu tricarpelar sincarp, cu un
exocarp neted si sutire, cu un mezocarp gros si firos si cu un endocarp
pietros care inc$ide samanta cu un endosperm laptos.
*>
e" #ructele compuse. +e numesc asa deoarece la formarea lor mai participa
si alte elemente florale sau c$iar ale inflorescentei.
% conul !stroilul" la alcatuirea caruia participa si
racteile !fruct caracteristic la planta 8umulus
lupulus % $ameiul"0
% sicona, fruct caracteristic la #icus carica
smoc$in care provine dintr%o inflorescenta in
care florile unisexuate sunt dispuse intr%un reptacul
mare, urceolat0 dupa fecundatie, reptaculul se
mareste, devine carnos !si comestiil", inc$izand
gineceele florilor feminine transformate in foarte
multe nucule0
% soroza, fruct caracteristic la 2nanas sp. ananas
si care provine din toate partile componente ale
florii !nu numai din carpele".
f" #ructele false
% oaa falsa, care este fructul de la maces !Gosa
canina" la care receptaculul floral se dezvolta ca o
urna !fruct fals" inc$izand in interior adevaratele
fructe0
% galula, care este fructul catacteristic de la
Duniperus communis0 provine din trei solzi care se
unesc si devin carnosi.
*A
CAITO!U! II
FI5IO!O#IA !ANTE!OR MEDICINA!E SI TO$ICE
(.". RORIETATI!E FI5IO!O#ICE A!E ROTO!ASTU!UI
)eoarece memrana celulei vegetale este o formatiune fara viata, din
punct de vedere fiziologic nu se poate spune decal ca ea reprezinta un
material de fixare a formei celulare, de prote'are a continutului celular, de
asigurare a legaturii cu celulele invecinate prin intermediul plasmodesmelor
penetrante etc.
&n privinta citoplasmei, datorita faptului ca este un constituent cu
viata, fiziologia ei este mult mai complicata.
#enomenele de sensiilitate si excitailitate, de altfel caracteristici
generate ale materiel vii, se datoresc dezec$ilirului citoplasmatic provocat
de unii factori, manifestandu%se prin modificarea metaolismului celular, a
semipermeailitatii memranelor plasmatice, prin modificarea miscarii
moleculare etc. 2semenea raspunsuri la actiunea excitatiilor nu sunt posiile
la citoplasma in stare de viata latenta.
Memranele plasmatice au roluri fiziologice in mare parte stailite.
Plasmalema are caractere de memrana semipermeaila selectiva pe
la nivelul careia este posiil fenomenul de transport activ. &n plasmalema
exista adenozintrifosfataza care catalizeaza $idroliza 2TP%ului in 2)P cu
punerea in liertate a energiei si a unei molecule de acid fosforic. <nergia
elierata asigura transportul activ al ionitor prin plasmalema.
1=
Geticulul endoplasmatic are foarte multe roluri, dintre care se iau in
considerare fenomenele de semipermeailitate, iosinteza unor sustante,
eliminarea produsilor de excretie etc.
2paratul reticular ;olgi ar avea rol activ in formarea celulelor
secretoare si in metaolismul celular.
Giozomii !granulele lui Palade" au un rol fiziologic exceptional de
mare in iosinteza proteinelor celulare.
Nucleul se crede ca ar fi centrul de elaorare a impulsurilor care
conduc fenomenele vitale, pentru care motiv +ac$s l%a definit drept energida.
Nucleul nu este viail in asenta citoplasmei si invers. Gelatia dintre nucleu
si citoplasma se exprima prin raportul nucleoplasmatic !GNP". 2cest raport
nu se sc$ima in timpul in care conditiile de mediu raman aceteasi0 el are o
valoare mai mare la celulele tinere.
Nucleul are un rol deoseit si in metaolismul celular datorita
enzimelor existente. )ar rolul fiziologic cel mai important al nucleului este
acela de a participa activ in procesul de diviziune si de transmitere a
informatiei genetice, intrucat in nucleu exista un complex de 2)N donator
si 2GN transportor at caracterelor ereditare si un complex de proteine care
regleaza fenomenele !$istone, non$istone".
Condriozomii au un rol multiplu in procesul de respiratie celulara, la
nivelul for punandu%se in liertate mari cantitati de energie.
#unctiile fiziologice ale celulei vegetale, in esenta sunt aceleasi cu
functiile specifice ale materiei vii si anume functiile de nutritie si de relatie.
(.".". ATRUNDEREA AEI SI A SO!UTII!OR NUTRITI&E
IN CE!U!A
)&#(I&(N<2. <ste un fenomen caracteristic pentru gaze si solutii
care se azeaza pe tendinta acestora de a ocupa intregul spatiu disponiil.
5+M5I2. <ste o difuziune prin intermediul unei memrane
acoperita pe amele fete de catre dizolvant. Memranele semipermeaile ale
celulei sunt, cum s%a mai aratat, plasmalema si tonoplastul.
P92+M59&I2. &nainte de toate este de retinut faptul ca un lic$id din
mediul exterior celulei patrunde in sucul vacuolar atunci cand la acest ultim
nivel exista o concentratie mare de sustante. )aca, invers, in sucul vacuolar
11
exista o concentratie mai mica de sustante !$ipotomie", atunci apa din
interiorul celulei iese inspre mediul intercelular, astfel micsorandu%se
volumul intracelular consecinta fiind dezlipirea citoplasmei de peretele
celular, instalandu%se tocmai plasmoliza. &n situatia concentratiitor izotonice
nu poate sa existe nici o modificare de volum atat a sucului vacuolar, cat si a
spatiutui intercelular. Treuie insa de suliniat ca in cazul $ipertoniei
sucului vacuolar, prin patrunderea apei dinspre mediul extracelular &nspre
cel intracelular, se exteriorizeaza termenul de turgescenta.
T(G;<+C<NT2. +%a aratat la plasmoliza ca prin patrunderea apei in
celula, volumul protoplastului creste, acesta apasand peretele celular care se
intinde. )atorita intinderii peretutui celular limitat ca suprafata, se genereaza
si din partea acestuia o presiune care apasa asupra protoplastului. Gezultanta
celor doua feluri de presiuni constituie turgescenta.
#5GT2 )< +(CT&(N<. )in cele relatate rezulta ca asortia apei in
celula se realizeaza prin interactiunea dintre presiunea osmotica si forta de
imiitie !datorita atractiei moleculelor de apa de catre catenele $idrofile ale
sustantelor proteice" in sens pozitiv si presiunea turgescentiala in sens
negativ. <cuatia este urmatoarea/ #.+. !forta de suctiune" . P5 !presiunea
osmotica" L #& !forta de imiitie" 7 PT !presiunea turgescentiala". #orta
activa care asigura asortia apei in celulele vegetale este tocmai forta de
suctiune.
Cu cat turgescenta este mai mare, cu atat forta de suctiune este mai
mica. 9ipsa de aprovizionare cu apa a celulelor vegetale face ca forta lor de
suctiune sa creasca. @alorile mari ale fortei de suctiune indica faptul ca
plantelor le lipseste apa.
(.".(. ASIMI!ATIA CARBONU!UI
Caronul este asimitat la nivelul celulei vegetale su forma de dioxid
de caron. Patrunderea C5
*
in plante se face in doua etape/ &n prima, C5
*
patrunde prin ostiolele stomatetor in camera sustomatica0 in a doua, C5
*
din camera sustomatica trece mai departe in interiorul celulelor suiacente.
9a nivelul celulei vegetale, C5
*
intra in structura stromei
cloroplastelor si a clorofilei !la plantele verzi" sau in alte complexe
structurale !la plantele fara clorofila" luand parte la sinteza sustantelor
organice. Procesul se numeste asimilatia caronului.
9a plantele autotrofe se realizeaza asimilatia caronului si in continuare
sinteza sustantelor organice pornindu%se de la apa si sustante minerale din
mediu0 la plantele $eterotrofe, invers, nu se poate asimila caronul si nu se
1*
realizeaza sinteza sustantelor organice, intrucat vegetalele respective se
$ranesc cu sustantele organice gala sintetizate de plantele autotrofe.
2. #5T5+&NT<I2. &n procesul de fotosinteza, este nevoie de energia
solara si de apa cu saruri minerale0 planta va creste in greutate si va
elimina oxigen. in esenta, ecuatia fundamentala a fotosintezei este
urmatoarea/ C5
*
L 8
*
5 L +aruri minerale L9umina . +ustante
organice L 5
*
L <nergie c$imica. <nergia c$imica provine din
transformarea energiei luminoase de catre celulele vegetale, care se
inmagazineaza ca energie potentiala in sustante organice sintetizate.
)esigur ca principalul aparat fotosintetizant celular este reprezentat
de catre cloroptastele plantelor verzi superioare sau de cromatoforii
plantelor verzi inferioare, insa rol in procesul de fotosinteza il mai
poseda si citoplasma vie. Cunoscandu%se faptul ca fotosinteza asigura
emanarea de oxigen, se intelege ca plantele, la lumina zilei refac un
aer viciat de o cantitate prea mare de C5
*
dintr%o incapere oarecare.
B. C8&M&5+&NT<I2. <ste fenomenul prin care unele acterii
sintetizeaza sustantele organice cu a'utorul energiei c$imice care se
eliereaza prin oxidarea diversilor compusi c$imici anorganici !8
*
,
8
*
5, +, #e !&&", N8
1
, 8N5
1
etc". Bacteriile c$imiosintetizante se
impart in urmatoarele categorii/ acterii nitrificatoare, sulfuroase si
feruginoase.
Bacteriile nitrificatoare. +e gasesc in sol si in ape unde exista
sustante organice aflate in descompunere.
Bacteriile sulfuroase. Traiesc in special in apele cu mult $idrogen
sulfurat.
Bacteiile feruginoase. Traiesc in apele si locurile ogate in saruri de
fer0 energia necesara o otin prin oxidarea sarurilor feroase care trec in sarui
ferice.
&n concluzie in cursul c$imiosintezei nu se elimina oxigen, deoarece
microorganismele utilizeaza oxigenul pentru oxidarea sustantelor minerale.
(.".). ASIMI!ATIA A5OTU!UI
2zotul este unul din elementele organogene indispensaile, desi
proportional participa intr%un procent mic in metaolism.
11
2I5T(9 9&B<G. 2cest element atmosferic nu poate fi utilizat de
plantele verzi, ci numai de unele plante inferioare !acterii, anumite ciuperci
si alge atastre". <xemplu/ 2zotoacter c$roococcum !aero" si Clostridium
pasteurianum !anaero" 7 sau simionte cu unele plante superioare carora
le determine aparitia unor nodozitati caracteristice la nivelul radacinilor 7
de exemplu G$izoium feguminosarum la leguminoase sau micorizele
!miceliile anumitor ciuperci" de la alte plante.
2M5N&2C(9. <ste una din sursele de azot deoseit de importanta
pentru plante deoarece el sta la aza genezei aminoacizilor
2I5T&T&&. Geprezinta o sursa minora de nutritie cu azot a plantelor.
2I5T2T&&. +unt sustante foarte eficiente ca surse de azot.
(.".1. ASIMI!ATIA SU!FU!UI SI FOSFORU!UI
+(9#(9. <ste preluat de plante mai ales su forma de sulfati.
#5+#5G(9. <ste preluat de plante din compusii fosfati. #osforul
participa atat la realizarea sintezei glucidelor, proteinelor si altor sustante
de aza ale materiei vii, cat si la inducerea proceselor de fermentatie si
respiratie.
(.".2. ENER#E5A
Prin aceasta notiune se inteleg procesele c$imice in urma carora are
loc descompunerea sustantelor cu punerea in liertate a energiei potentiale.
2semenea reactii pot fi posiile cu participarea oxigenului atmosferic !in
peocesul de respiratie" sau pe aza desfacerii unor legsturi moleculare care
pun oxigen in liertate !in procesul de fermentatie".
(.".2.". RESIRATIA
<ste fenomenul fiziologic propriu fiintelor vii. 2cest proces are loc
prin asortia oxigenului din atmosfera % aeroioza % sau fara acesta %
anaeroioza.
&n procesul respiratiei se degradeaza complet sustantele organice
care servesc ca sustrat respirator, cu eliminare de C5
*
si energie.
#enomenul respiratiei ester invers fenomenului de fotosinteza. &ntensitatea
16
respiratiei variaza foarte mult, c$iar si de la un organ la altul al unei plante,
fiind conditionata nu numai de factorii de mediu, ci si de gradul de activitate
vitala !de exemplu, semintele care au o viata latenta respira foarte incet0 insa
in timpul germinatiei, respiratia lor se intensifica".
Paralela succinta intre respiratie si fotosinteza/
% in fotosinteza, apar in celula vegetala sustante organice cu
plecarea reactiilor de la C5
*
, 8
*
5 si saruri minerale in prezenta
luminii, cu acumulare de energie potentials !proces anaolic"0 in
respiratie, din contra, fara influenta luminii, plantele utilizeaza
oxigenul atmosferic pentru oxidarea sustantelor organice
sintetizate pe care le transforma in C5
*
si 8
*
5 cu elierare de
energie !proces cataolic"0
% fotosinteza se desfasoara numai in celulele care contin clorofila0
respiratia are loc in toate celulele vii.
% in fotosinteza, oxigenul ce se eliereaza nu provine din C5
*
, ci din
8
*
50 in respiratie, C5
*
elierat provine din transformarile
sustratului organic fart a interveni oxigenul atmosferic0
% fotosinteza este localizata in cloroplaste si cromatofori, iar
respiratia in mitocondrii.
(.".2.(. FERMENTATIA
#ermentatia este asemanatoare respiratiei prin elierarea de energie.
#ermentatia alcoolica. <ste produsa de actiunea levurilor !dro'dii"
asupra glucidelor care sunt transformate in alcool in mod treptat !deoarece
apar o serie de compusi intermediari".
#ermentatia alcoolica are mare importanta in procesul de faricare a
painii0 dro'dia de ere determina fermentatia maltozei rezultand alcool etilic
si C5
*
care dospeste painea.
#ermentatia lactica. <ste determinata de activitatea enzimatica a
actenilor lactice 7 9actoacillus ulgaricus, 9. casei etc 7 sau a unor
ciuperci 7 Mucor sp.
#ermentatia lactica are deoseita importanta in industria laptelui, a
unor alimente si in producerea de fura'e murate.
#ermentatia acetica. <ste datorata unor acterii din genul 2cetoacter
care transforma za$arurile sau alcoolul etilic in acid acetic.
1:
(.".3. DI&I5IUNEA CE!U!ARA %CITODIERE5A'
)iviziunea celulei este un proces complex care se caracterizeaza prin
impartirea constituentilor unei celule 7 mama % in doua celule fiice, care isi
restailesc in scurt timp raportul nucleo 7 plasmatic. Prin acest proces se
asigura cresterea corpului in talofite si geneza emrionului si apoi cresterea
si diferentierea organismului vegetal la cornofite0 in uluma instanta, se
realizeaza perpetuarea indivizilor.
)iviziunea celulara se clasifica in doua mari categorii/ diviziunea
directa si diviziunea indirecta.
(.".3.". DI&I5IUNEA DIRECTA %a.ito+a0 sci+i-aritatea'
<ste caracteristica acteriilor si algelor alastre, la plantele superioare
fiind rareori intalnita.
Procesul de diviziune directa incepe prin alungirea nucleului si a
celulei in intregime, consecinta fiind o strangulare la mi'ioc si o impartire a
vec$ii celule in doua celule fiice.
(.".3.(. DI&I5IUNEA INDIRECTA %carioc,ine+a'
<ste cea mai raspandita forma de inmultire celulara.
Carioc$ineza se poate constata in celulele tesuturilor si organelor in
crestere !mai ales in varfurile vegetative" si este de doua feluri/ carioc$ineza
tipica si carioc$ineza alotipica0 o forma aparte este diviziunea prin
inmugurire.
2. )iviziunea tipica !mitoza". +e caracterizeaza prin aparitia in nucleu a
cromozomilor.
Ca forma, cromozomii se prezinta ca niste astonase drepte sau frante,
pe traiectul lor deoseindu%se o gatuitura numita centromer. #iecare
cromozom are perec$ea sa, constituindu%se astfel cromozomii omologi0 la
plantele dioice, to unul din sexe, exista o perec$e de cromozomi care nu se
aseamana intre ei numiti $eterocromozomi !cromozomi sexuali", ei
determinand sexul. Totalitatea cromozomilor unei specii constituie cariotipul
acesteia.
13
Numarul de cromozomi este caracteristic fiecarei specii !de exemplu,
la grau 6*, la fasole **, la ceapa 13, la porum *=, la tutun 6> etc".
Carioc$ineza tipica se produce in patru faze/ profaza, metafaza,
anafaza si telofaza.
Profaza se caracterizeaza prin aparitia cromozomilor, la inceput ca
niste filamente lungi si sutiri, apoi din ce in ce mai groase si mai scurte
pana capata forma de astonase, de litera "@" sau "M", intr%un numar
constant.
Metafaza se constata atunci cand cromozomii au format placa
ecuatoriala !placa metafazica". &n continuare, se produce separarea celor
doua cromatide. Centromerul se divide si el, incat fiecare cromatida va
poseda centromerul sau.
2nafaza se instaleaza atunci cand cromatidele se gasesc la 'umatatea
distantei dintre ecuator si poli, centromerul fiind orientat catre poli, iar
ratele cromatidelor spre ecuator.
Telofaza este ultima faza a mitozei cand cromatidele odata a'unse la
poli se apropie intre ele foarte mult, suferind o serie de transformari inverse
celor din profaza.
&n continuare, celulele fiice formate intra in interfaza, in care timp au
loc sinteza 2)N ului necesar formarii cromatidelor perec$i si deci a
definitivarii cromozomilor si totodata sc$imul intens de sustante intre
nucleu si citoplasma.
B. Carioc$ineza alotipica. 2cest fel de diviziune are loc numai atunci
cand se formeaza celulele reproducatoare.
&n procesul sexual, numarul simplu, $aploid, al cromozomilor din
gameti se duleaza.
+pre deoseire de mitoza, meioza comporta doua diviziuni succesive,
una din ele fiind reductionala !$eterotipica", iar cea dea doua ecvationala
!$omoiotipica".
&n amele feluri de diviziuni !reductionala si ecvationala" se succed
cele patru faze descrise profaza, metafaza, anafaza, si telofaza. Profaza
initiala a meiozei !diviziunea reductionala, $eterotipica" este de mai lunga
durata, desfasurandu%se in mai multe stadii succesive.
C. )iviziunea prin inmugurire. <ste o exceptie de la tipul normal de
carioc$ineza. Cel mai ine se oserva la ciuperca +acc$arom-ces cerevisiae.
Celulele de dro'die de ere au forma ovala sau sferica, dimensiunile lor
variind intre : si 4 microni. Celula este formata dintr%un perete, o
14
citoplasma, un nucleu mic, o vacuola centrala mare si una sau mai multe
vecuole mici.
&nmugurirea incepe printr%o mica evaginatie care apare inainte de
sfarsitul diviziunii nucleului din celula. (nul din cei doi nuclei fii trece in
mugurele format, se incon'oara cu citoplasma din ce in ce mai aundenta, in
felul acesta mugurele marindu%se progresiv. &n continuare, apare o gatuitura
la aza de prindere pe celula mama si pana la urma se separa ramanand
atasata0 noua celula poate de asemenea sa dea la randul ei alti muguri, incat
in final se formeaza niste adevarate colonii.
(.".4. IMBATRANIREA SI MOARTEA CE!U!EI
)eclinul fiziologic treptat se termina prin moarte !incetarea
ireversiila a vietii". Celulele vegetale raman pana la urma sa fie
reprezentate doar prin peretele celular, care si in timpul vietii exista doar ca
un component fara viata.
(.(. RORIETATI!E FI5IO!O#ICE A!E
TESUTURI!OR SI OR#ANE!OR
(.(.". FI5IO!O#IA RADACINII
#unctiile radacinii se pot rezuma la asortia apei si a sarurilor
minerale, la rolul acestora in nutritia plantelor, la cresterea si miscarile
organului, la simioza cu microorganismele si la fixarea plantei in sot.
(.(.".". ABSORBTIA AEI SI A SARURI!OR MINERA!E
Maximum de asortie a solutiilor minerale se face in zona in care
rizoderma si endodermul si%au pastrat permeailitatea !este vora de zona
perisorilor asoranti, in profunzimea careia se afla vasele de lemn ine
dezvoltate".
1>
+e crede ca asortia se produce activ, ca o consecinta a presiunii
osmotice a sevei vaselor lemnoase care se manifesta ca o forta de suctiune
transmisiila la toate celulele pana la suprafata, incat perisorii asoranti si
parenc$imul cortical sunt doar niste factori pasivi ai fenomenului de
asortie.
2sortia la nivelul radacinii este un fenomen complx, iologic, la
care concurs iocoloizii citoplasmatici, forta de suctiune a sucului vacuolar,
potentialele electrice de la suprafata citoplasmei etc.
(.(.".(. NUTRITIA MINERA!A
Pamantul in care se gasesc radacinile plantelor nu participa la nutritia
r decal prin sustantele minerale ce le contine si care sunt soluile in apa
sau in acizi.
Pentru cresterea si dezvoltarea plantelor, acestea au nevoie de
aproximativ 16 elemente/ C, 8, =, N, +, P, B, Na, Ca, Mg, #e, In, Mn si Co.
<lementele enumerate sunt indispensaile si de aceea au mai fost
numite si macroelemente.
&n afara de macroelemente, plantele mai folosesc si alte elemente
c$imice, care desi nu le sunt indispensaile, totusi le asigura o vegetatie mai
una. 2cestea se mai numesc si microelemente sau oligoelemente !+r, Ba,
Cu, +n etc".
(.(.".). CRE7TEREA SI MISCARI!E RADACINII
Cresterea in lungime este influentata atat de factorii externi, cat si de
cei intemi.)intre factorii externi, se iau in considerare cei mai importanti si
anume temperatura si lumina.
Temperatura pentru plante poate fi optima, minima si maxima.
9umina influenteaza mai putin cresterea in lungime a radacinii0 s%a
constatat totusi ca in lipsa luminii, axa $ipocotila are o crestere mai
accentuata.
Ca factori interni, un rol deoseit de mare in cresterea radacinii il au
$ormonii din grupa auxinelor, a gierelinelor, a cito,ininelor, a vitaminelor
B etc.
Geferitor la miscarile radacinii, numite si tropisme, se poate spune ca
acestea se caracterizeaza prin luarea unei anumite pozitii directionate de
sensul din care vine excitantul0 cand directia orientarii este spre excitant,
1A
miscarea poarta numele de tropism pozitiv, iar atunci and orientarea este
opusa excitantului, miscarea se numeste tropism negativ.
;eotropismul este miscarea radacinii in sensul atractiei pamantului
geotropism pozitiv. )aca o radacina este scoasa din pozitia ei normala, dupa
un timp ea se cureaza, iar varful se indreapta tot spre centrul Pamantului.
8igrotropismul este miscarea determinate de ape. Gadacinile
manifesto o miscare pozitiva, adica ele se indreapta spre sursa de ape.
C$imiotropismul este miscarea provocata de agentii de natura c$imica
la nivelul varfului radacinii. )aca sustantele c$imice sunt necesare plantei,
c$imiotropismul este pozitiv, iar data sunt daunatoare, c$imiotropismul este
negativ in ceea ce priveste simioza, este de amintit faptul ca se cunosc
unele asocieri foarte interesante, dintre care amintim radacinile
leguminoaselor cu nodozitati date de G$izoinm leguminosarum care
asigura necesarul de azot plantelor respective si micorizele unor miceli care
se alatura unor radacini de plante lemnoase.
(.(.(. FI5IO!O#IA TU!INII
(.(.(.". CIRCU!ATIA AEI SI A SE&EI BRUTE.
Prin numeroase experiente s%a demonstrat ca apa circula prin tesutul
lemnos, in special la arori, prin vasele tinere ale lemnului secundar.
@iteza de circulatie a apei si a sevei rute are variatii foarte mari
legate nu numai de specii sau de indivizi, ci si de factori de mediu. )e
exernplu, la aceeasi planta s%a demonstrat ca in cursul unei zile, valoarea
maxima a vitezei de circulatie a apei si a sevei rute se constata la amiaza,
iar valoarea minima in timpul noptii.
(.(.(.(. FACTORI CARE ASI#URA ASCENSIUNEA
AEI Sl A SE&EI BRUTE.
)eoarece treuie sa se invinga forta gravitatiei si forta de frecare de
peretii vaselor, se considera ca factorii care contriute mai mult sau mai
putin la ascensiune ar fi urmatorii/
Capilaritatea vaselor. +e refera la faptul ca in vasele capilare apa urca
la o inaltime invers proportionala cu diametrul lor. 2scensiunea lic$idelor ar
inainta dear cu cativa centimetri.
6=
&miitia memranei vaselor lemnoase. &miitia vaselor xilematice
intervine numai intr%o foarte mica masura in realizarea acestui fenomen, care
nu ar putea asigura decat tot o ascensiune extrem de redusa.
Presiunea radiculara. 9a nivelul radacinii, solutia nutritive asorita
este impinsa de o forta de 'os in sus, destul de mare, variaila insa ca valoare
in functie de factorii de mediu existenti sau de factorii interni proprii plantei.
2ceasta presiune radiculara poate sa asigure o ascensiune de aproxirriativ 1
metru.
+e mai cunosc si forte care actioneaza invers, de sus in 'os, situate la
polul apical al plantei0 este vora de transpiratie si de forta de suctiune a
celulelor aparatului foliar.
Transpiratia determina o mare pierdere de apa care nu poate fi
inlocuita decat de seva ruta aspirata de catre frunze, intrucat se creeaza un
vid in lumenul vaselor lemnoase, vid care treuie ocupat cu lic$id, singurul
posiil fund seva asorita. <ste astfel posiil ca seva sa inainteze foarte
mult datorita transpiratiei.
#orta de suctiune !de sugere". <ste principala forta care asigura
ascensiunea apei la inaltimi de zeci de metri.
+e crede ca la ascensiunea apei si a sevei rute se mai adauga si
presiunea osmotica a celulelor din frunze, presiune care creste progresiv de
la nivelul vaselor lemnoase spre celulele periferice foliare.
(.(.(.). CRESTEREA SI MISCARI!E TU!INII
+%a dovedit ca zona de crestere cea mai intensa este situata in varful
tulpinii. (rmeaza cresterea segmentara intercalara care poate fi la aza
internodurilor !de exemplu la <Kuisetaceae", la nivelul internodurilor in
totalitatea lor intre doua portiuni care nu mai cresc.
@iteza cresteri tulpinii variaza in functie de numerosi factori interni
sau externi. )intre factorii interni, sunt de amintit auxinele, gierelinele,
cito,ininele etc., iar dintre cei externi temperatura si lumina.
Geferitor la miscarile tulpinii, se poate spune ca unele din acestea sunt
determinate de diferiti factori de mediu, iar altele sunt autonome.
;eotropismul este miscarea tulpinii in sensul invers al atractiei
pamantului 7 geotropism negativ.
#ototropismul reprezinta miscarea tulpinii su actiunea luminii.
Tulpina are un fototropism pozitiv , adica organul se orienteaza in directia si
in sensul razelor luminoase, invers cum se intmpla la tulpina.
61
Nutatiile sunt miscari autonome, proprii plantelor voluile agatatoare,
care se caracterizeaza prin inclinarea varfului tulpinal sau at altor organe
aeriene spre anumite suporturi.
(.(.). FI5IO!O#IA FRUN5EI
#unctional, frunza are un rol deoseit de important in fotosinteza,
respiratie, circulatia solutiilor apoase etc. Procesul de eliminare a apei din
plante se realizeaza prin transpiratie !eliminarea apei su forma de vapori" si
prin gutatie !eliminarea apei su forma lic$ida".
(.(.).". TRANSIRATIA
<ste unul din factorii de aza care contriuie !cum s%a mai aratat" la
ascensiunea ,sevei rute in tulpina. 2cest fenomen este posiil datorita
fenomenelor fizice de difuziune a gazelor prin memrane si de evacuare a
lic$idelor, in plus, mai intervine si activitatea citoplasmatica din celulele vii
ale frunzelor care isi pot mari sau micsora permeailitatea0 daca citoplasma,
din cauza unor agresiuni externe, se coaguleaza, atunci transpiratia
inceteaza, apa ramasa evaporandu%se din frunze intr%un oarecare timp !spre
deoseire de transpiratie, fund un fenomen pur fizic".
Transpiratia plantelor !un fenomen iologic" este influentata de
diversi factori interni si externi.
#actorii interni. )intre acestia fac parte/
% marimea suprafetei plantelor0
% cantitatea clorofilei0
% numarul si desimea perilor0
% numarul si desimea stomatelor0
% prezenta cuticulei0
#actorii externi/
% gradul de umiditate atmosferica0
% temperatura0lumina0
% miscarea aerului0
% toxinele si sustantele anestezice0
Golul transpiratiei este deoseit de important in viata plantelor0 planta
astfel cedeaza unele saruri minerale in exces asorite din sol si are
6*
posiilitatea de protectie a organismului vegetal fata de temperatura ridicata
a aerului, in perioadele calduroase ale zilelor.
(.(.).(. #UTATIA
<ste un fenomen oservail in anumite locuri de pe suprafata
plantelor, dar mai ales la nivelul varfului frunzelor plantelor superioare.
;utatia se produce in timpul noptii, in conditiile unei atmosfere umede, apa
etiminandu%se su forma de picaturi !cazul taxonului Colocasia
antiKuorum o frumoasa planta de apartament, cu frunze foarte mari, pe la
varful carora se exprima picaturi de seva din cand in cand".
((.1. FI5IO!O#IA F!ORII
)in acest punct de vedere, intereseaza inflorirea, polenizarea si
fecundarea.
(.(.1.". INF!ORIREA %ante+a'
<ste fenomenul care marc$eaza o perioada de trecere de la starea
vegetative a plantelor la starea de reproducere.
9a unele plante, inflorirea apare c$iar in primul an de vegetatie, la
altele in al doilea an !cazul plantelor ianuale", iar la multe din ele dupa
perioade mai mult sau mai putin indelungate.
)urata florilor este foarte diferita, de la cateva ore la cateva luni.
Momentul infloririi este variail, la unele plante producandu%se
dimineata, odata cu zorile, la altele in cursul zilei, sau aia seara.
&nflorirea mai difera si in functie de anotimp, florile la unele plante
precedand c$iar aparitia frunzelor.
(.(.1.(. O!ENI5AREA
<ste fenomenul prin care graunciorul de polen a'unge pe stigmatul
ovarian.
Cand polenul provine de la aceeasi floare, polenizarea este directa
!mai putin raspandita in lumea vegetala", iar cand polenul provine de la
61
florile altor plante !din aceeasi specie", polenizarea este incrucisata
!fenomen foarte raspandit".
Polenizarea prin gravitatie se intalneste mai ales la plantele monoice
cu flori unisexuate, florile masculine find situate sus, pe planta0 polenul su
actiunea gravitatiei, a'unge pe stigmatul florilor femele situate inferior pe
planta !de exemptu, la Iea ma-s".
Polenizarea prin vant. 5isnuit, polenul se produce in cantitate mare
si prezinta adaptari speciale pentru a fi transportat de vant la distante
apreciaile. Ca o adaptare la o asemenea polenizare este morfologia
stigmatelor care sunt lungi, adesea ramificate si cu suprafata papiloasa mare,
pentru a putea reline polenul adus de vant.
Polenizarea cu a'utorul insectelor. #lorile acestor plante sunt adaptate
special pentru a atrage insectele !au culori vii, miros apetisant, secretie de
nectar, cantitati mari de polen etc". Cateodata se intalnesc si adaptari
deoseite, in vederea polenizarii numai prin intermediul anumitor specii de
insecte.
Polenizarea cu a'utorul pasarilor este destul de rara si se intalneste mai
ales la tropice !cazul orc$ideelor din 2merica Centrala la care polenizarea se
face de catre coliri care se $ranesc cu nectar".
Polenizarea artifrciala este realizata de catre om.
(.(.2. FI5IO!O#IA SEMINTEI
(.(.2.". #ERMINAREA SEMINTEI
Trecerea de la stare latenta la viata activa se realizeaza prin
germinare. ;erminarea este un ansamlu de procese cantitative si calitative
pe care le sufera samanta0 acest fapt se datoreaza unor factori interni si
externi.
)intre factorii interni/
1. maturitatea semintei
*. puterea germinativa a semir rtei
1. existenta materiilor de rezerva din samanta
6. integritatea, puritatea si s.T$ tatea semintei
)intre factorii externi/
1. apa
*. aerul
1. temperatura
66
6. solul si lumina
(.(.3. FI5IO!O#IA FRUCTU!UI
<tapele de crestere si maturatie ale fructului sunt/
<tapa de crestere. &n aceasta etapa se produce marirea cantitativa a
fructului, prin acumularea de sustante de rezerva rezultate din metaolism.
)intre sustantele ce se acumuleaza se pot enumera/ apa, amidonul,
sustantele proteice, taninurile, acizii organici etc. 2cizii organici si
taninurile sunt sustante care dau gustul acru si astringent al fructelor
necoapte
<tapa de maturatie. +e caracterizeaza prin reducerea iosintezelor si
intensificarea fenomenelor de descompunere. +ustantele cu molecula mai
mare trec in altele cu molecula mai mica !de exemplu, amidonul se
transforma in za$aruri mai simple, soluile, propectina in pectina, care se
gelifica, astfel celulele epicarpului devenind independente, pulpa fructului
luand un aspect pastos etc". Clorofila dispare in totalitate, locul ei fiind luat
de alti pigmenti galeni sau rosii care imprima culoarea caracteristica
fructului copt.
&n etapa de maturatie are loc si iosinteza vitaminelor si a uleiurilor
esentiale aromatice care asigura particularitatile gustative si odorante ale
fructului.
)upa aceste procese, codita fructului !provenita de la pedunculul
floral" se separa de planta mama printr%un strat de suer izolator, pe la
nivelul caruia fructul se va desprinde la timpul potrivit.
(.(.3.". RASANDIREA FRUCTE!OR 0 SI SEMINTE!OR
Plantele care isi disemineaza singure fructele si semintele se numesc
plante autocore. in aceasta categorie infra plantele cu fructe uscate
de$iscente sau cu fructe carnoase explozive !de exemplu, pastaile
leguminoaselor care se desc$id rusc in atmosfera uscata".
Plantele ale caror fructe si seminte se disemineaza cu a'utorul unor
agenti ai mediului exterior se numesc plante alocore.
6:
CAITO!U! III
FARMACO#NO5IA &E#ETA!A
).". RE5ENTAREA DRO#URI!OR &E#ETA!E
).".". RADACINA 8 SURSA DE RINCIII ACTI&E
)upa folosirea de catre Pracelsus a unor metode c$imice in
fitoterapie, s%a demonstrat, pe aza de cercetari efectuate in timp, nu numai
ca principiile active nu se gasesc intotdeauna in toate plantele aceleiasi
specii, ci c$iar si in aceeasi planta ei nu sunt continuti in toate organele
vegetale.
&n farmacii, su forma preparata se valorifica numai partile din plante
ogate in principii active, fiind denumite su termenul general de droguri
vegetale0 acestea sunt reprezentate fie de organele de reproducere flori,
seminte sau fructe fie de organele vegetative radacini, tulpini, frunze.
).".". RADACINA 8 SURSA DE RINCIII ACTI&E
63
)rogurile provenite de la acest organ vegetal poarta numele generic
de "Gadix", care in exprimarea scrisa si orala se plaseaza dupa denumirea
mai ales de gen a plantei de referinta. &n #armacopeea Gomana, editia a J%a
!1AA1" denumirile sunt urmatoarele !se dau cateva exemple"/ radacina de
nala mare % 2lt$aeae radix, radacina de gentiana % ;entianae radix,
radacina de lemn dulce ;l-c-rr$izae !9iKuiritiae" radix, radacina de ipeca
&pecacuan$ae radix, radacina de ciuotica cucului Primulae radix,
radacina de sapunarita % +aponariae radix.
&n nenumarate ori, radacinile nu se pot recolta singure, sau principiile
active continute se gasesc si in alte organe care se recolteaza odata cu
radacinile respective. 2stfel, este cazul de la valeriana de unde radacinile se
recolteaza odata cu rizomii si se intreuinteaza in farmacie su numele de
@alerianae G$izoma et Gadix, la fel este in cazul drogului @eratri G$izoma
et Gadix etc.
&n afara de radacinile "oficiale" cuprinse in farmacopeea tarii noastre,
se mai utilizeaza si alte radacini.
(tilizarea radacinilor se azeaza, dupa cum se stie, pe continutul lor
in principii active. <xemplu/ 2lt$aeae Gadix provenita de la 2lt$aea
oflicinalis se utilizeaza datorita continutului ei in sustante mucilaginoase,
prescriindu%se in afectiuni ron$ice ca expectorant. Belladonnae Gadix
!provine de la 2tropa elladonna" se intreuinteaza datorita continutului ei
in alcaliozi !atropine, scopolamine, $iosciamina etc", ;entianae Gadix !care
provine de la ;entiana lutea" se intreuinteaza datorita continutului ei in
glucosizi amari care stimuleaza pofta de mancare. Primulae Gadix provine
de la Primula officinalis si se intreuinteaza datorita continutului ei in
saponine care o face sa fie utilizata ca expectorant si depurativ !curata
sangele" etc.
&n cazul droguriior provenite din radacini, intreuintarea lor se face fie
ca atare, fie ca intra in compozitia unor ceaiuri, fie ca se prepare diferite
forme galenite ca/ extracte !extract uscat de elladonna, extract uscat de
licviritie, extract uscat de ratanie etc", apoi siropuri, tincturi !tinctura de
gentians, tinctura de ipeca, tinctura de ratania" etc.
).".(. TU!INA 8 SURSA DE RINCIII ACTI&E
)rogurile provenind din tulpina !sau drogurile caulinare" se deoseesc
de acelea de provenienta radiculara prin varietatea lor, in sensul ca se
utilizeaza fie parti aeriene in totalitatea lor, fie numai anumite parti ale
tulpinii.
64
2tunci cand se utilizeaza toate partile aeriene ale plantei, drogul se
numeste "8eraN ca, de exemplu, 2sint$ii 8era partile aeriene de la
pelin !2rternisia asint$ium", 8-perici 8era partite aeriene de la
sunatoare !8-pericum perforatum" s.a.m.d.
2tunci cand se intreuinteaza numai varfurile tinere ale tulpinii,
drogul poarta numele de/ F+umitates" !sau "Turiones"" ca de exemplu, @isci
+umitates varfurile tinere de la vast !@iscum alum", +umitatea Betulae
varfurile tinere de la mesteacan !Betula ala" s.a.m.d.
)rogurile reprezentate prin muguri poarta numele de ";emmae" ca,
de exemplu Betulae ;emmae rnugurii de la mesteacan !Betula verrucosa".
)rogurile pot fi reprezentate si prin scoarta. )e multe ori se intreuinteaza in
farmacie numai scoarta de pe tulpina, intelegandu%se prin aceasta totalitatea
tesuturitor superficiale pana la nivelul lemnului. )rogurile provenite din
aceasta scoarta se numesc generic "Cortex". <xemple/ Cinnamomi Cortex,
numita in lima' popular "scortisoara", care provine de la Cinnamomum
ce-lonicum, #ragulae Cortex scoarta de crusin !G$amuns frangula", Huerci
Cortex scoarta de ste'ar !Huercus pedunculata".
Tuerculii intreuintati in farmacie se cunosc su numele general de
"Tuera"/ 2coniti Tuera tuerculii de la omag !2conitum napellus".
Gizomii, care sunt tulpini supementene, cu utilizera farmaceutice se
cunosc ca droguri su numele de "G$izoma" cum sunt/ #ilicis maris
G$izoma rizomii de la ferige !)r-opteris filix % mas", G$ei G$izoma
rizomii de la revert !G$eum palmatum" etc.
(neori, asa cum s%a spus si la redecine, fizomii sunt asociati cu
radecini si atunci drogul se numeste generic "G$izoma et Gadix".
Bulii intreuintati in farmacie se cunosc su numele de "Bulus" cel
mai frecvent intalnit find ulul de la ceapa de mare +cillae Bulus, care
provine de la (rginea sau +cilla maritima.
(tilizarea tuturor acestor droguri se azeaza pe continutul lor in
principii activi care pot fi de natura foarte diferite ca/ alcaloizi !C$inae
Cortex", glucoside !2donidis 8era", sustante amare !Centauri 8era"
antraglucozide !#rangulae Cortex", uleiuri volatile !T$-mi 8era", diferite
gudroane din distilarea cerora se prepara uleiuri speciale cu utilizad
farmaceutice cunoscute su numele de "Pix" ca, de exemplu/ Pix 9iKuida
otinut prin distilarea lemnului de la diferite specii de Pinus, apoi
tereentina !o oelorezine" din distilarea cereia se otine colofoniul, iar prin
inciziile facute in tulpina unor plante se otin gumele cu intreuintari
farmaceutice cum ar fi guma araice din 2cacia senegal, guma tragacanta
din unele specii de 2stragalus etc.
6>
)rogurile provenite din tulpina se intreuinteaza fie ca atare, fie ca
intra in compozitia unor ceaiuri, fie ce din acestea se prepara extracte fluide
sau uscate sau ce se prepare tincturi !de 2conit, de Dalapa, de +cilla etc", ori
ca se prepara principiile acitive pe care le contine si se utilizeaza ca atare
!c$inina, c$inidina, cinc$onina, aconitina, taninul, uleiuri volatile etc".
).".). FRUN5A 8 SURSA DE RINCIII ACTI&I
)rogurile de provenienta foliata poarta prefixul "#olium", care se
scrie dupa numele plantei de la care provine drogul respectiv. <xemplu/
2lt$aeae #olium !frunza de nala mare", Belladonnae #olium !frunza de
matraguna", )igitalis #olium !frunza de degetel rosu", <ucal-pti #olium
!frunza de eucalipt", 8-osc-ami #olium !frunza de meselarita", Ment$ae
#olium !frunza de izma".
#runza de nala mare !2lt$aeae #olium" contine mucilagii, ceea ce
face ca aceasta se fie prescrise ca expectorant, in afectiuni ron$ice.
#runzele de metreguna !Belladonnae #olium" contin alcaloizi din care
principal este atropina cu intreuintari in oftalmologie. #runza de degetel
rosu !)igitalis #olium" contine glucisizi cardiotonici, fiind un remediu un
in tratamentul unor oli de inima. #runza de eucalipt !<ucal-pti #olium" este
un produs de import cu intreuintari datorate continutului sau in ulei volatil
care are puternica actiune antiseptica. #runza de izma !Ment$ae piperitae
#olium" contine ulei volatil, alaturi de alti principii activi, eficace in actiuni
$epatice.
&n afara de utilizarea lor ca atare, frunzele se folosesc si pentru
prepararea de extracte !de exemplu, <xtractum Belladonnae siccum,
<xtractum Boldi fluidum, <xtractum 8amamelidis #luidum, <xtractum
8-osc-ami siccum etc", pentru preparare de tincturi !de exemplu, Tinctura
Belladonnae, Tinctura )igitalis, Tinctura <ucal-pti etc" sau pentru separarea
principiilor active pe care le contin aceste droguri si se folosesc ca atare !de
exemplu, 2tropinum sulfuricum, )igitoxinum, 5leum 8-osc-ami,
<ucal-ptolum, Ment$olum etc".
).".1. F!OAREA 9 SURSA DE RINCIII ACTI&I
)rogurile provenite din flori poarta numele generic de "#lores" care
se scrie dupa numele plantei de la care provin. )e exemplu/ C$amomillae
#lores de la Matricaria C$amomilla !florile de musetel", Malvae #lores de la
Malva silvestris !nala", +amuci #lores provin de la +amucus nigra
6A
!socul", @erasci #lores provin de la @erascum t$apsiforme si @erascum
p$lomoides !&umanarica" etc.
+unt si cazuri cand nu se utilizeaza intreaga floare ci numai parti din
ea, in special stigmatele. 2stfel este cazul la Croci +tigmata de la Crocus
sativus !sofranul", de la Ma-dis +tigmata stigmatele de Iea ma-s !adica de
la matasea de la porum" etc.
Ca si in cazul altor droguri, utilizarea florilor se azeaza pe continutul
lor in principii active, ca/ ulei volatil, la 2rnicae #lores, C$amomillae
#lores, Tiliae #lores, mucilagii la Malvae #lores, sustance colorante ca
azulena din C$arnomMae #lores, santonina din Cinae #lores, acizi organici
ca acidul crataegic din Crataegi #lores etc.
)rogurile de provenienta florala se utilizeaza ca atare, intra in
componenta unor ceaiuri, sau se utilizeaza la extragerea principiilor active
ori la efectuarea unor preparate galenite.
).".2. FRUCTU! 9 SURSA DE RINCIII ACTI&E
)rogurile cu provenienta din fructe poarta numele de "#ructus" la fel
scris dupa numele plantei din care provine/ Capsici #ructus este fructul de la
Capsicum annuum !ardeiul", Carvi #ructus este fructul de la Carum carvi
c$imionul", #oeniculi #ructus este fructul de la #oeniculum vulgare
anasonul dulce".
+unt cazuri cand nu se foloseste fructul intreg ci numai unele
componente ale sale. <xeriplu/ coa'a de portocal % 2urantii Pericarpum sau
2urantii #ructus Cortex cozile de cires % Cerasorum +tipites pulpa unor
%fucte ca Tamarindorum Pulpa, prin care se intelege partea carnoasa a
%fuctului de la Tamarindus indica etc.
Multe fructe se utilizeaza ca atare sau pentru efectuare de preparate
galenice, sau c$iar pentru extragerea principiilor active continute in ele. .
)intre preparatele galenice amintim in primul rand siropurile din
fructe cum ar fi cel de zmeura !+irupus Gui &daei", apoi siropul din co'i de
portocale !+irupus 2urantii Corticis" folosit ca remedium corrigens.
Poate fi folosita pulpa unor pomoidee !mai ales de mar si gutui",
datorita continutului lor mare in pectine.
Principiile active din fructe sunt foarte variate/ uleiuri volatile in
fructele de molura, de c$imion, capsicina din fructele de ardei, careia acestea
isi datoresc gustul iute si actiunea ruefianta, oximetilantrac$inonele din
fructele de +enna carora ecestea isi datoresc actiunea purgative, opiul din
fructele de mac !Papaveris Capita" numit si laudanum foarte ogat in
alcaloizi etc.
:=
) .".3. SAMANTA 8 SURSA DE RINCIII ACTI&I
)rogurile care provin din samanta poarta numele de "+emen", scris
dupa numele plantei de la care ele provin. 2stfel/ Coffeae +emen sunt
semintele de la cafea !Coffea araica", Colc$ici +emen semintele de la
Colc$icum autumnale !randusa de toamna", 9aurni +emen semintele de i
9aurnum anag-roides !salcamul galen", 9ini +emen semintele de la
9inum usitassimum !inul", +inapis +emen semintele de la +inapis nigra
!mustarul", +trop$anti +emen sunt semintele de la +trop$ant$us $ispidus sau
alte specii de strofant, +tr-c$ni +emen sau Nux vomica sunt semintele. de la
+tr-c$nos nux vomica !nuca vomica sau turta lupului" etc.
<le se utilizeaza la a extragerea principiilor activi sau a sustantelor
de oaza pe care le contin. )e exemplu, exista diferite sorturi de amidon
iam-llum" utilizate si in farmacie nu numai in industrie. 2poi diferite sorturi
de ulei care se extrag din fructe si seminte ca/ 2et$eroleum 2nisi !uleiul de
anason" din Pimpinella ansum, 2et$eroleum Carvi !uleiul de c$imion" din
Carum carvi, 5leum Coriandri !uleiul de coriandru" din Coriandrum
sativum, 5leum Crotonis !uleiul de croton" din Cotron tiglium, 5leum
8eliant$i !uleiul de floarea % soarelui" din 8eliant$us annuus, 5leum 9ini
!uleiul de in", din litum usitatissimum, 5leum Gicini !uleiul de ricin" din
Gicinus communis, 5leum Cacao sau But$-r Cacao !untul de cacao" din
semintele de T$eoroma cacao etc. 2lte seminte se utilizeaza pentru
extragerea alcaloizilor pe care le contin ca, de exemplu, cafeina din Coffeae
+emen, colc$icina din Cloc$ici +emen, citizina din 9aurni +emen,
strofantina din +trop$anti +emen, stricnina din +tr-c$ni +emen etc.
).(. RESURSE &E#ETA!E MEDICINA!E
Materia prima vegetala necesars realizarii medicamentelor de natural
vegetala, precum si a numeroaselor ceaiuri medicinale treuie sa corespunda
unor parametri calitativi prevazuti in normele te$nice de receptie, dar la cele
mai multe din acestea lipsesc prevederile asupra continutului de principii
active.
#lora spontana. )in totalul speciilor colectate in scopuri medicinale
ma'oritatea provin din flora spontana a tarii noastre, care dispune de un
important inventar floristic medicinal, fiind considerate medicinale circa 6==
de specii. )in acestea unele sunt oficinale, prevazute in #armacopeea
romana, altele intra in nomenclatorul Plafar si se condiitioneaza ca atare sau
su forma unor amestecuri de ceaiuri medicinale0 unele se utilizeaza numai
:1
in industria de medicamente, iar altele doar in medicina populara
!etnoiatrie".
&n vederea cunoasterii resurselor naturale de plante medicinale din
flora spontana a tarii noastre, in ultimii ani a Post inc$eiata actiunea de mare
amploare a cartarii plantelor medicinale, efectuata pe aze stiintifice unitare,
elaorate de &nstitutul pentru controlul de stat al medicamentului si cercetari
farmaceutice si cu participarea unor colective de cercetatori iologi si
farmacisti. 2ceasta va asigura o mai una cunoastere a potentialelor
productive, repartizarea lor si asigurarea recoltarii optime.
Pentru unele specii din flora spontana se pune prolema protectiei si
recoltarii lor rationale si luarea unor masuri pentru asigurarea extinderii
arealului, pentru a se stopa recoltarea nerationala a plantelor, in masa. #iind
specii deoseit de valoroase din punct de vedere medicinal, recoltarea lor se
face, in prezent, cu discemamant, numai in zonele foarte ogate in aceste
specii, luandu%se masuri de ocrotire si de asigurare a diseminarii lor naturale.
&n aceasta categorie infra speciile de 2conitum, 2donis vernalis, 2mica
montana !la noi nu se admite recoltarea rizomilor, si radacinii", Men-ant$es
trifoliata s.a. Pentru 2rctostap$-los uva ursi si ;entiana lutea este interzisa
recoltarea, fiind declarate monumente ale naturii si ocrotite de lege.
+peciile cultivate au Post introduse in cultural fie pentru ca nu crest
spontan, tie datorita solicitarii mari in industria medicamentului, fie datorita
avanta'elor pe care le ofera introducerea unei specii in cultural. (nele specii
se cultiva de mult timp ca/ menta, anasonul, feniculul, roinita, degetelul
rosu si lanes, cimrul, macul. 2ltele sunt mai recent introduse in cultura ca
ang$inarea !C-nara scol-mus", armurariul !+-lium marianum", laurul 5ros
!)atura inoxia", +copolia lurida, lemnul dulce ;l-c-rr$iza glara etc. Pentru
unele s%au introdus te$nologii noi, ca de exemplu infectiile artificiale ale
gramineelor pentru Claviceps purpurea !cornul secarei".
<xista unele dezavanta'e ale recoltarii plantelor medicinale din flora
spontana/ recoltarea nu se poate face mecanizat, sunt dificultati la prelucrare
!mai ales uscarea", necesita deplsari pe teren, recoltarea nu poate fi
planificata !mai cu seams pentru necesitatile industriei", exista variatii
calitative si, mai ales, cantitative !referitor la principiile active" de la o zona
la alta.
&ntroducerea unor plante in cultura este dictata uneori si de imperative
de ordin medico%social. 2stfel, Papaver racteatum se foloseste pentru
otinerea teainei, care este transformata apoi in codeina, spre a se evita
Papaver somniferum al carui continut de morfina si derivati genereaza
toxicomanii.
:*
&mportante produse vegetale medicinale provin din 2merica de +ud/
alsamul de Tolu si Peru, Teoroma cacao, <r-t$rox-lon coca, (rogoga
!Cep$elis" ipecacuan$ae. )in 2merica de Nord/ 8amamelis virginica. )in
2sia de +ud 7 2ustralia/ Cinnamomum sp, +tr-c$nos nux%vomica,
GauColfia serpentina. )in 2frica/ 2loe sp, <ucaliptus, Cola sp, Gosmarinus
officinalis, +cilla maritima.
).(.". RECO!TAREA !ANTE!OR MEDICINA!E
Gecoltarea plantelor medicinale treuie facuta in mod stiintific, in
functie de lunile in care se face si de partea de planta care contine principiile
active dorite si de asemenea, in functie de locul unde poate fi gasita. &n
taelul 1 se dau cateva exemple de recoltare.
:1
Denumirea plantel si
sinonime
Partea care se
recolteaza
Locul unde
creste
Pin
IANUARIE
FEBRUARIE
In padurile de
munte
Muguri
MARTIE
Salcie, rachita Coaa !ocuri umede pe
marginea apelor
"aleriana, odolean,
iar#a pi$icilor
Ri%omul cu radacini Fanete umede,
paduri um#roa$e
APRI!IE
Ciu#otica cucului, tata
oii, tata &acii
Radacinile $i 'lorile !i&e%i, cranguri,
poieni
Nal#a mare Radacinile !ocuri umede in
luncile raurilor
MAI
Al#a$trele, &inetele Flori Prin $emanaturi,
la marginea
drumurilor,
gradini
Coada calului, #ar#a
ur$ului, parul porcului,
#radi$or
lar#a intreaga care
$eamana cu #radi$or
Prin 'anete,
campuri,
$emanaturi
Me$teacan Frun%ele In padurile din ,
regiunea de deal
$i de munte
Mu$etel, matricea,
romanita
Florile 'ara codita Prin locuri u$cate,
$emanaturi,
marginea
drumurilor
Soc Florile cu coditele de cel
mult ( cm
Prin paduri,
%a&oaie, gradini
etc
Stear, gorun, tu'an Coaa Paduri de la
$e$uri $i deal
:6
IUNIE
Fierea pamantului,tintaura, 'loare
de'riguri
Iar#a cu 'lori
Iar#a c
umede
Fanete $i poieni umede
Anghinare Iar#a
In cultura
In cultura
Cire$ Co%i de cire$e
In cultura
In cultura
Fra$in Frun%ele
Prin locuri Prin locuri
umede,paduri,lunci
!umanarica, lipan, coada &acii
coada #oului, lumanare
Florile )'ara partile &er%i* Pe campie, locuri
neculti&ate, malurile
raurilor $i in cultura
::
Paducel, gherghina,
maracine al#
Fructe Paduri, campii,
maracini
Sul'na, iar#a de piatra,molotru,
$ulcina
Flori !i&e%i, campii
Tei al# argintiu, teiul cu
'run%a mare, teiul de &ara
teiul paduret
Floarea cu $au 'ara #ractee
#ractee
poieni
Prin paduri $au poieni
IU!IE
Chimen, chimion de
camp
Fructele Prin 'anete de
deal $i munte
Meri$or, coaca%e de
munte
Frun%ele In locuri
$tancoa$e $i
umede
Pelin, pelin al#, pelin
#run
"ar'urile 'lorale lungi de
circa (+ cm
!ocuri neculti&ate,
margini de drumuri
AU,UST
A'n Fructele
Pa$uni, rari$ti de paduri
Talpa ga$tii, coadaleului,
crea$ta coco$ului, $omni$or
"ar'urile 'lorale
In gradini, pe langa
gradini
SEPTEMBRIE
Ana$on, ani$on Fructele
In cultura
In cultura
"aleriana, odolean,
iar#a pi$icilor

Ri%omul cu radacinile
lacuri, terenuri
Fanete, pa$uni,umede
:3
CAITO!U! I&
Papadie, popalunga
Radacinile Prin 'anete,
pa$uni, locuri
neculti&ate etc-
.CT.MBRIE
,hintura, gentiana,
dintura
Radacinile Campii, coline,
terenuri ni$ipoa$e
N.IEMBRIE /
0ECEMBRIE
"a$c, &a$c al#
Radacinile cu 'run%e Pe ar#ori
'ructi'eri, pe
copaci
:4
TA$ONOMIA !ANTE!OR MEDICINA!E SI TO$ICE
%SISTEMATICA #ENERA!A'
&n lucrarea de fata. sistemul de clasificatie este orientat, in primul and,
dupa acela folosit de colectivul de editare al #lorei Gomaniei !pentru "lantele
superioare", la aza careia sta sistemul lui Eettstein modificat. Pentru
studiul plantelor inferioare s%a utilizat sistemul lui Eettstein si sistemul
folosit de <. ;$isa in manualul sau de otanica.
+istematica genera a vegetala acceptata in aceasta lucrare este
urmatoarea/
P92NT<9< &N#<G&52G< !T295#&T<" cu urmatoarele unitati
mari/
&ncrengatura virusuri !@irop$-ta"
&ncrengatura acterii !Bacteriop$-ta"
&ncrengatura flagelate !#lagellop$-ta"
&ncrengatura alge alastre !C-anop$-ta"
&ncrengatura alge verzi !C$lorop$-ta"
&ncrengatura alge verzi 7 galui.!8etero,ontae"
&ncrengatura diatomee !Bacillariop$-ta"
&ncrengatura alge rune !P$aeop$-ta"
&ncrengatura alge rosii !G$odop$-ta"
&ncrengatura !M-xop$-ta"
&ncrengatura ciuperci !M-cop$-ta"
&ncrengatura lic$eni !9ic$enop$-ta"
P92NT<9< +(P<&OG&5G< !C5GM5#&T<" cu urmatoarele unitati/
&ncrengatura musc$i !Br-op$-ta"
&ncrengatura ferigi !Pteridop$-ta"
&ncrengatura plantelor cu seminte !+permatop$-ta"
1.". !ANTE!E INFERIOARE %THA!!OH:TA'
:>
)in punct de vede e structural, plantele inferioare unicelulare pot
rezenta toate organitele celulare caracteristice, sau pot fi lipsite de una sau
c$iar mai multe din acestea. 2stfel, la unele se oserva lipsa unui nucleu
figurat !de exemplu, la algele alastre si acterii", la altele lipseste
memrana celulara !de exemplu, la mixomicete , la altele lipsesc plastide
etc, toate acestea indioand caractere de inferioritate.
9a plantele inferioare pluricelulare este caracteristic numarul mic de
tesuturi diferentiate sau c$iar prezenta de tesuturi false !pseudoparenc$im, si
plectenc$imul ciupercilor si lic$enilor".
Talofitele propriu 7 zise !eutalofte" se caracterizeaza prin faptul ca
prezinta un corp vegetativ numit tal !unicelular sau pluricelular"0 talul mai
evoluat desi poate prezenta un aspect asemanator plantelor superioare totusi
nu poseda o diferentiere morfologica, adica o alcatuire din radacina, tulpina
si frunze.
Talofitele sunt in marea lor ma'oritate plante acvatice, foarte putine
fiind de uscat.
<xceptie de la organizarea talofitelor propriu zise o fac virusurile si
acteriile !prototalofite", mai ales primele, din cauza simplicitatii structurii
lor nu este inca suficient clarificata nici pozitia lor sistematica.
&nmultirea plantelor inferioare se face atat asexuat, prin diviziune sau
prin spori, cat si asexuat prin izogameti si anizocameti. = forma speciala de
inmultire sexuata intalnita la aceste plante este aceea prin oogamie.
)in punct de vedere at nutritiei, plantele inferioare sunt autotrofe sau
$eterotrofe, in functie de prezenta sau lipsa pigmentului asimilator. (nele
din aceste plante se $ranesc c$imiotrof.
Cat priveste notiunea de "alga", utilizata la mai multe unitati
sistematice din cadrul plantelor inferioare, aceasta nu reprezinta numai o
unitate sistematica, ci si o notiune ioecologica, legata de viata acvatica pe
care o duc vegetalele respective.
1.".". INCREN#ATURA &IROH:TA %&IRUSURI'
@irusurile sunt entitati acelulare care se afla la limita dintre materia
fara vista si cea vie.
)in punct de vedere morfologic, virusurile au in centru un genom
format fie din 2)N, pentru care motiv se mai numesc si dezoxivirusuri, fie
din 2GN riovirusuri.
:A
;enomul este incon'urat de straturi moleculare proteice capsomere
care la un loc alcatuiesc capsida0 virusurile mai evoluate mai pot avea si o
patura externa numita peplos.
<le se caracterizeaza prin aceea ca nu se dezvolta decat in interiorul
celulelor altor organisme !sunt parazite celula e oligatorii" si nu au un
ec$ipament enzimatic deci sunt lipsite de un metaolism propriu.
5rdinul @irales cuprind suord. P$-lop$agineae in care sunt cuprinse
virusuri care produc viroze la plante, suord. Ioop$agineae % virusuri
parazite la animale si la om, producand oli grave ca poliomielita, turarea,
encefalita, gripe etc. si suord. P$agineae, care include/ acteriofagii
virusuri ce distrug prin liza o serie de acterii.
Bacteriofagii au o structura mai complexa ca a virusurilor oisnuite,
continand acid nucleic !3=?" si proteine !6=?". #orma este oarecum
asemanatoare cu a unui mormoloc cu coada, capul !poliedric" continand
circa A=? din proteine si materialul genetic, iar coada !cilindrica" din
proteine de alta natura0 intre cap si coada se afla un "guler" sutire cu rol in
fixarea particulei virale ca si placa azala de la extremitatea cozii.
Bacteriofagii au o anumita specificitate, adica pot infecta si liza numai
anumite tulpini acteriene. #enomenul are o larga aplicailitate in medicina
!tratamentul unor infectii urinare", in industria fermentativa etc.
1.".(. INCREN#ATURA BACTERIOH:TA %BACTERII'
Bacteriile sau microii !care numara in prezent peste 1.=== de specii"
sunt organisme unicelulare, de dimensiuni mici ce variaza intre =,: si 3
microni, unele situandu%se la limita de viziilitate a radiatiilor luminoase de
spectru.
+e gasesc in toate mediile !aer, apa, sol", unele fiind saprofite, altele
parazite, extrem de putine fiind autotrofe !de exemplu acteriile din genul
T$ioc-tis care traiesc in apele sulfuroase si poseda un pigment verde numit
acterioclorina, o sustanta fotosintetizanta0 insa, in procesul de fotosinteza
nu se eliereaza =
*
".
#orma acteriilor variaza foarte mult de la aceea de astonas, la forma
spiralata si sferica. +unt cazuri and la aceeasi acterie se intalnesc forme
aerante !asa % numite forme degenerate sau de involutie" legate de anumite
conditii nefavoraile de mediu sau fiziologice. )e asemenea se pot intalni
cazuri de asociere a acteriilor su forma de colonii sau de cenoii, in care
indivizii sunt uniti intre ei prin intermediul unei materii gelatinoase care
poarta numele de zooglee.
3=
9a acterii se deoseesc patru forme de aza/ forma rotunda % coci
alungita %acili %, curata % virioni % si spiralata spiroc$ete.
Celula acteriana este invelita la suprafata de o memrana de natura
mucopoliza$aridica. 9a unele acterii, memrana se impregneaza cu
sustante speciale !de exemplu, cu saruri de fier la feroacterii etc."
(n caracter deoseit al acteriilor este acela ca unele din ele, in
anumite conditii de mediu neprielnic, se transforma in niste forme de
rezistenta, numite spori0 anumite acterii poseda si organite de miscare cili
sau flageli iar altele au proprietatea de a secreta o capsula.
)upa tipul de respiratie, acteriile pot fi aeroe si anaeroe, in mod
oligatoriu sau facultativ.
)in punct de vedere al nutritiei, ma'oritatea acteriilor sunt
$eterotrofe, nutrindu%se saprofitic sau parazitic. <xista insa si unele forme
autotrofe c$imiosintetizante. C$imiosinteza insa nu este universala, ci se
intalnesc la anumite acterii care sunt specializate pentru asimilarea
caronului, pentru asimilarea azotului etc, pe cale c$imiotrofa. &n ceea ce
priveste sustantele de rezerva depuse in urma metaolismului, intalnim la
acterii o proteina specifica si anume volutina, alaturi de grasimi, granule de
sulf !la sulfoacterii" etc.
&nmultirea acteriilor se face numai pe cale asexuata, si anume prin
diviziune directa !scizipaxitate" si prin sporulatie. )iviziunea se face intr%un
ritm rapid, in conditii favoraile de mediu repetandu%se din *= in *= de
minute.
)in punct de vedere fiziologic, acteriile pot fi/
% +ulfoacterii !sau tioacterii", care utilizeaza in sinteza energia
rezultata prin arderea $idrogenului sulfurat si care depun sulf in
corpul lor0
% Nitroacterii, care cuprind acteriile nitrificatoare si cele
denitrificatoare0
% #erroacteriile !sideroacteriile", care folosesc energia rezultata
din oxidarea sarurilor feroase la saruri ferice0
% #otoacteriile, care au capacitatea de a pune in liertate energie
luminoasa0
% Bacteriile diastazigene, care secreta enzime cu a'utorul carora
actioneaza asupra sustratului pe care traiesc0
% Bacteriile patogene care sunt agenti provocatori ai multor oll.
2supra acestor acteril s%au facut minutioase cercetari si cu studiul
lor se ocupa acteriologia0
31
Bacteriile se grupeaza in mai multe clase, familii, genuri si specii si
anume/
Clasa 2ctinom-cetes. Cuprinde acteriile cele mai putin evoluate, cu
celula alungita, ramificata, lipsita de flageli. 2ici apartin specii parazite
!patogene", foarte periculoase pentru plante si animale, alaturi de anumite
specii saprofite.
#amilia 2ctinom-cetaceae. Cuprinde ciupercile imperfecte, din care
face parte 2ctinom-ces ovis, o acterie care produce oli la ovine si om.
#amilia M-coacteriaceae. <ste incadrata de unii sistematicieni la
ciupercile imperfecte. 2ici apartin cateva din cele mai periculoase acterii
patogene ca/ Bacillus tuerculosis !sau acilul lui Boc$" care produce
tuerculoza la om si unele animale si Bacillus leprae care produce lepra la
om.
#amilia Coccaceae. 2ceasa familie cuprinde atat acterii patogene, cat
si nepatogene, ca de exemplu/
% Micrococcus p-ogenes aureus !numit si stafilococ", care formeaza
colonii cu aspect de ciorc$ine0
% Micrococcus !Neisseria" gonorr$oeae !cunoscut si su numele de
gonococ" este un diplococ, agent infectios al lenoragiei la om0
% +treptococcus, care este o categorie de coci ce formeaza siraguri
drepte sau curate. 2mintim aici pe +treptococcus er-sipelatos
agentul provocator al erisipelului.
#amilia +treptom-cetaceae. &nmanunc$iaza cativa reprezentanti care
prezinta unele asemanari cu mucegaiurile. )esi aceste actinomicete au o
oarecare toxicitate, multi din reprezentantii lor poseda o foarte mare valoare
terapeutica prin continutul lor in sustante cu proprietati antiiotice. )e
exemplu/
% +treptom-ces griseus, specia din care se extrage streptomicina0
% +treptom-ces aureofaciens, din care se extrage aureomicina0
% +treptom-ces rimosus, din care se extrage teramicina0
% +treptom-ces er-t$reus, din care se extrage eritromicina0
% +treptom-ces venezuelae, din care s%a extras pentru prima data
cloromicetina, sustanta ce se prepara azi pe cale sintetica0
3*
Clasa <uacteriaceae. Cuprinde cel mai mare numar de acterii cu
aspecte morfologice diferite, moile sau imoile !cu cili sau fara cili pe
suprafata corpuiui lor", patogene sau nepatogene.
Clasa se suimparte in mai multe ordine dintre care se remarca/
<uacteriales, c$lam-doacteriales si +pirac$aetales.
5rdinul <uacteriales. Cuprinde acterii cu forme de astonas,
virgula, spirala etc.
)intre familiile ordinuiui se amintesc cateva care prezinta importanta
pentru medicina veterinara si umana.
#amilia Bacteriaceae. +e caracterizeaza prin celule de forma dreapta
sau curata, acteriiie fiind patogene sau nepatogene. 2cestea au sau nu
flageli, sunt sau nu moile si nu formeaza spori. Ca reprezentanti ai familiei
se exemplifica/
% Bacterium t-p$i, agentul patogen al tifosului sau ferei tifoide
% Bacterium d-senteriap, o acterie care se fixeaza in intestinul sutire
producand disenteria0
% Bacterium pneumoniae, agentul provocator al pneumoniei0
% Bacterium p$osp$oreum !prezentata la prolema energezei" care este
o acterie producatoare de lumina0
% Bacterium coil care traieste in intestin si, dupa unii autori, ar fi
patogena, dupa altii nu. +%a constatat ca inmultirea exagerata a acestei
acterii conduce la instalarea coliacilozei, foarte periculoasa mai ales
la copii.
#amilia +pirillaceae. Cuprinde acterii in forma de spirala.
% ;enul @irio, care are o forma de virgula. <xemplu/ @irio c$olerae
care este agentul patogen al $olerei0
% ;enul +pirillum, cu numeroase specii ce traiesc mai ales in apele
statatoare putrescente. <xemplu/ +pirillum undula, una dintre cele mai
mari acterii
#amilia Bacillariaceae. Constituita din acterii in forma de aston.
<xemple/
% Bacillus sutilis, o acterie nepatogena care traieste in fan producand
putrezirea lui0
% Bacillus ant$racis, care este o acterie patogena, agent etiologic al
antraxului !dalac sau ua neagra"0
% Bacillus tetani, care produce tetanosul.
31
5rdinul C$lami'doacteriales.
#amilia C$lami'doacteriaceae. Ca reprezentant tipic este Beggiatoa
ala, o acterie ce traieste in apele sulfuroase. Caracteristic pentru acest
microorganism este faptul ca depune sulf coloidal in interiorul celulelor sale
su forma de granulatii care sunt viziile la microscop.
Clasa +piroc$aeta. Cuprinde acterii moile, cu forma de spirala.
5rdinul +piroc$aetales
#amilia +piroc$aetaceae. Ca reprezentant este genul +piroc$aeta cu
numeroase specii, cele mai cunoscute fiind +piroc$aeta !Treponema" pallida,
agentul patogen al sifilisului la om si +piroc$aeta recurentis, agentul
infectios al ferei recurente.
1.".) INCREN#ATURA C:ANOH:TA %A!#E A!BASTRE'
+unt organisme cosmopolite, clasificate in circa 1:== de specii care
traiesc in ape dulci statatoare, in ape termale,pe ziduri umede si c$iar in
apele marine.
2deseori celulele lor se unesc intre ele prin intermediul unor teci0
ucilaginoase alcatuind ce oii de forme morfologice caracteristice !sferice
amentoase, ca niste siraguri de margele".
Celula acestor plante este este alcatuita numai din memrana si
citoplasma, fara cromatofor cu nucleu individualizat/
Citoplasma se caracterizeaza prin zonatia ei, in sensul ca se distinge
citoplasma periferica de culoare verde intensa si o citoplasma centrala
colora. Citoplasma periferica se numeste croloplasma !sau omatoplasma",
avand pigmentii dispersati in toata masa ei. Ca pigmenti anofitele contin
clorofila, carotina si doi pigmenti caracteristici/ ficocianina de culoare
alastra !care da culoarea si numele acestei unitati sistematice" ficoeritrina
de culoare rosie. Gaportul cantitativ dintre pigmentii asimilatori da culoarea
acestor plante, culoare ce variaza de la verde inc$is la violaceu c$iar
alastru. )atorita prezentei clorofilei, algele alastre sunt tosintetizante, dar
produsul de sinteza este glicogenul.
Nucleul nu este diferentiat, dar sustanta nucleara poate fi pusa in
evidenta !prin reactia #eulgen" in constitutia citoplasmei centrale
centroplasma".
2lgele alastre se imultesc numai pe cale asexuata, fie prin diviziunea
celulelor, fie prin parti din cenoiu care refac cenoiul plantei respective. &n
conditii nefavoraile de mediu celulele dau nastere unor spori,.
2lgele alastre cuprind mai multe ordine, grupate intr%o singura clasa
C-anop$-ceae.
36
5rdinul C$roococcaes. Cuprinde alge alastre unicelulare liere sau
in colonii, care nu se inmultesc prin $ormogonii.
#amilia C$roococcaceae. ;enul ;loeocapsa cuprinde alge unicelulare
ce formeaza cenoii sferice in care celulele sunt incon'urate de straturi de
mucilagiu, straturi care se extind si la celulele invecinate.
5rdinul 8ormogonales. Cuprinde alge alstre cu celulele grupate in
cenoii prin teci mucilaginoase si care se pot inmulti prin $ormogonii.
#amilia 5scillatoriaceae. ;enul 5scillatoria cuprinde alge unicelulare
cand indivizii uniti in cenoii filamentoase. Cenoiul executa miscari de
pendulare, de circumscriere a unui con, pe care le efectueaza una din
extremitatile cenoiului.
;enul Nostoc, specia N. commune produce o po'g$ita umeda si
cleioasa pe pamantul imiot cu apa. Cenoiul este format din indivizi
sferici insirati ca un sirag de margele !prin intermediul unei mase gelatinoase
comune", printre care se aria si celule mai mari numite $eterociste, alaturi de
celule moarte, fara continut, numite necrociste.
1.".1. INCREN#ATURA F!A#E!!OH:TA %F!a#E!ATE'
#lagelatele sunt organisme unicelulare, primitive, in ma'oritate moile
care numara in flora actuala circa *.=== de specii. <le traiesc de oicei in
medial acvatic !marin sau dulcicol", putandu%se uni in colonii sau cenoii
prin intermediul unei sustante gelatinoase.
lntotdeauna au un nucleu diferentiat si un organ locomotor numit
flagel. Celula, in afara de nucleu, mai poseda o citoplasma si cateodata
memrana0 in situatia in care memrana lipseste, celula poate emite
pseudopode0 nefiind o forma fixa, flagelatul cu a'utorul pseudopodelor se
deplaseaza. Citoplasma este de consistenta vascoasa, cu vacuole, care se
pare ca au un rol excretor.
Pe langa acestea se mai oserva in citoplasma cromatofori de culoare
verde, galena, runa sau roscata, cu forma ovala, stelata sau ramificata
ogati in clorofila, carotina si xantofila. Cromatoforii nu sunt organite
prezente la toate flagelatele.
&n partea anterioara a celulei se gaseste stigma, de culoare rosie, de
natura lipoproteica. 5rganitul este fotosensiil si se crede ca ar capta razele,
din spectrul rosu 7 violet pe care le%ar transforma in energie cinetica.
#lagelul este situat constant in partea anterioara a celulei, la polul
apical, la local de iesire evidentiindu%se o cripta mica0 el se poate contracta
ca un sfredel, tragand celula dupa el.
3:
Nutritia la flagelate este autotrofa la cele care contin in citoplasma
cromatofori cu pigmenti asimilatori si $eterotrofa la acelea lipsite de
cromatofori. 2cestea din urma sunt saprofite, parazite sau mixotrofe.
&n urma fotosintezei, flagelatele produc un poliza$arid numit
paramilum !niciodata amidon" si picaturi de ulei.
&nmultirea la flagelate se face pe cale asexuata, prin diviziune sau prin
sporulatie, atunci cand conditiile de mediu devin nefavoraile.
#lagelatele traiesc in ape dulci, sau marine, contriuind la formarea
fitoplanctonului.
= clasificare a flagelatelor ar fi/
Clasa <uglenia. Cuprinde organisme in general de apa dulce, care au
culoare verde datorita prezentei cromatoforilor ce contin clorofila. Ca tip
reprezentant citam <uglena viridis care traieste in mlastinile sau lacurile cu
apa dulce, dar ogata in materii organice.
<uglenia viridis este un organism unicelular, de forma ovala sau
fusiforma, prezentand o extremitate caudala ascutita si o extremitate apicala
tesita, prevazuta cu un flagel ce patrunde intr%o scoitura a memranei de la
aceasta extremitate. 2re o nutritie autotrofa, dar se $raneste si mixotrof, ea
vegetand mai ine in prezenta de sustante organice.
&nmultirea se face asexuat, elementele constitutive ale celulei
impartindu%se in doua, cu exceptia flagelului care ramane la una din cele
doua celule nou formate, cea de a doua celula isi formeaza un flagel propriu.
<uglena se incon'oara cu o sustanta gelatinoasa, alcatuind un fel de c$ist,
atunci cand conditiile de mediu sunt defavoraile. )aca apar conditii
favoraile, continutul c$istului se divide formandu%se mai multi indivizi noi,
care ies afara dupa ruperea memranei.
Teoretic, flagelatele, datorita caracteristicilor de planta si animal in
acelasi timp, stau la aza evolutiei celor doua regnuri/ vegetal si animal.
1.".2. INCREN#ATURA CH!OROH:TA %A!#E &ER5I'
2lgele verzi se prezinta atat ca organisme monocelulare izolate in
colonii, cat si ca organisme pluricelulare, filamentoase. <le se numesc alge
verzi deoarece contin in principal clorofila.
2lgele verzi se intalnesc in mediul acvatic, in apele dulci ori marine,
in solurile umede, pe scoarta copacilor, pe zidurile caselor. (nele alge verzi
sunt parazite, altele traiesc in simioza.
33
Memrana celulara a algelor verzi este de natura celulozica, dar care
se poate impregna cu sustante pectice, cu muclagii, cu $emiceluloza, cu
cutina sau c$iar cu saruri minerale.
Celulele contin cantitati mari de citoplasma, in care se gasesc vacuole,
apoi unul sau mai multi nuclei si cromatofori ine dezvoltati, ogati in
clorofila !care le da culoarea si numele", alaturi de xantofila si $emocrom.
Nutritia lor este in ma'oritatea cazurilor autotrofa, iar ca sustanta de
rezerva depun amidon.
&nmultirea algelor verzi poate fi vegetativa, asexuata si sexuata.
&nmultirea vegetativa se realizeaza prin diviziunea celulelor solitare
sau prin fragmentarea talului la algele pluricelulare.
&nmultirea asexuata se face prin spori, iar inmultirea sexuata prin
contopirea a doi gameti $aploizi din care rezulta un ou 7 zigot, diploid.
&n afara de cele aratate, la algele verzi mai exista si con'ugarea, cand
elementele sexuale nu sunt cele specializate, dar care prin contopire dau
nastere la un zigot.
2lgele verzi se impart in trei clase/
% <uc$lorop$-ceae la care sporii au flageli egali.
% Con'ugatae !sau 2,ontae", la care sporii sunt lipsiti de flageli care se
inmultesc prin con'ugare.
% C$arop$-tae, care se inmultesc prin oogamie si prezinta o diferentiere
remarcaila a talului lor.
Clasa <uc$lorop$-ceae. Cuprinde alge verzi care traiesc atat in
mediul acvatic, cat si pe uscat. (nele plante sunt adaptate c$iar unei vieti
parazitare, iar altele, unindu%se in simioza cu ciuperci, intra in componenta
lic$enilor.
5rdinul @olvocales. Cuprinde indivizi adesea iflagelati sau
multiflagelati moili, asemanatori intr%o oarecare masura cu flagelatele, ei
putand fi lieri sau uniti in colonii.
#amilia @olvocaceae. 2re ca reprezentanti pe @olvox gloator,
@olvox aureus etc. &ndivizii sunt unicelulari, mici de 1 mm in diametru, care
se unesc cate 1*= 7 **.=== intr%un cenoiu de forma sferica, incluzand la
mi'loc o masa gelatinoasa. 2cesti indivizi sunt iciliati si prin miscarea
cililor se imprima o miscare a intregului cenoiu.
#amilia C$lami'domonadaceae. ;enul C$lami'domonas. 2ceasta
alga, in afara de clorofila contine si un pigment rosu % "$ematocromul" % care
ii imprima culoarea rosie. C$lami'domonas nivalis traieste in zone reci si
atunci cand cade pe suprafata zapezii, o coloreaza in rosu.
34

5rdinul Protococcales. Cuprinde alge verzi imoile in stadiul lor
vegetativ. )intre acestea amintim/
#amilia Protococcaceae. ;enul C$lorococcum cuprinde indivizi ce
traiesc pe zidurile umede si este una din algele comune din componenta
lic$enilor.
#amilia Pleurococcaceae. Pleurococcus vulgaris alcatuieste strat ca un
praf verde pe suprafata zidurilor vec$i sau pe scoarta copacilor.
5rdinul (lotric$ales. #amilia Trentepo$liaceae. Trentepo$lia iolit$us
traieste pe sisturi cristaline si exalta miros de viorele datorita continutului
sau in oleu volatil ce poate fi utilizat in tratamentul olilor de piele.
#amilia (lotric$aceae. (lotrix Ionata este o alga verde cu proprietati
vomitive de tip central.
5rdinul +ip$onales. Cuprinde alge verzi la care talul nu are structura
celulara, desi el poate atinge uneori dimensiuni mari si c$iar sa prezinte
aspecte morfologice asemanatoare cu ale cromofitelor.
#amilia Caulerpaceae. 9a Caulerpa prolifera talul, unicelular, este
diferentiat in rizidiu, caulidiu si filidiu ce imita oarecum aspectul morfologic
al radacinii, tulpinii si frunzei. <l prezinta foarte numerosi nuclei.
#amilia @auc$eriaceae, cu genul @auc$eria incadrat de unii la
increngatura 8etero,ontae. 2re talul unicelular filamentos si putin ramificat,
prinzandu%se de sustrat prin formatiuni rizoidale. 2ceasta alga se
caracterizeaza prin inmultirea sa sexuata care se face prin anterozoizi ce se
formeaza in anteridii cu aspect de corn de erec. <lementul sexual femel
este reprezentat printr%o oosfera care se formeaza intr%un oogon cu aspect de
utelie. )upa fecundare ia nastere un oospor care, germinand, da nastere
unui nou tal plurinucleat.
Clasa Con'ugatae cuprinde alge verzi de ape dulce. <le se mai numesc
aconte din cauza ca sunt lipsite de peri pe suprafata corpului in toate fazele
de evolutie.
#amilia I-gnemataceae. Cuprinde alge filamentoase neramificate,
unele avand rol de filamente mascule, iar altele femele. Ca genuri amintim
I-gnema, care are cromatoforul in forma de stea si +pirog-ra !matasea
roastei", care are cromatoforul in forma de spirala.
3>
Clasa C$arop$-tae. Cuprinde cele mai evoluate alge verzi0 ea
cuprinde un singur ordin % C$arales 7 cu o singura familie 7 C$araceae,
din care face parte/
% ;enul C$ara, cu mai multe specii, avand talul format dintr%o parte
rizoidala si una cauloidala, foarte ramificata si impartita in noduri si
internoduri.
&mportanta algelor verzi.
2lgele verzi constitute $rana vegetala a organismelor animale cu care
traiesc in acelasi mediu. <le sunt ogate in sustante nutritive !alumine,
grasimi, vitamine si c$iar fermenti", asa ca pentru viitor cultura lor ar putea
constitui sursa unei importante rezerve alimentare.
)in punct de vedere energetic, algele verzi fixeaza o cantitate mult
mai mare de energie provenita de la soare decat oricare dintre plantele
superioare.
2ceste alge se preconizeaza sa constituie o importanta sursa de
energie pentru organismele animale.
1.".3. INCREN#ATURA HETERO;ONTAE %A!#E &ER5I 6
#A!BUI'
Cuprinde circa 1== de specii in flora actuala, pe care unii
sistematicieni le clasifica totusi intre algele verzi, datorita pigmentului verde
pe care il contin. <le sunt plante unicelulare, iuitoare de umezeala, la care
celulele se unesc in cenoii sau unele au forma filamentoasa.
Tipul reprezentativ al acestei increngaturi este Botr-dium granulatum,
o planta care traieste pe un sustrat umed avand aspectul unei asicute sau
vezicule, care se continua in 'os cu un gat si se fixeaza pe sustrat prin
intermediul unor rizoizi ramificati dic$otomic.
+unt alge grupate in circa 1== de specii, unicelulare, de umezeala, cu
indivizi constituiti in cenoii, unele din acestea avand si forme filamentoase.
Memprana celulara este impregnata cu pectina, astfel fiind posiil
fenomenul de gelificare. Citoplasma este destul de aundenta, in masa careia
se afla unul sau mai multi nuclei. Cromatoforul are forma de placa si contine
alaturi de clorofila si un pigment galen special.
+unt plante autotrofe care depoziteaza drept sustante de rezerva
uleiuri grase, leucozina si volutina.
+e inmultesc asexuat prin zoospori sau aplanospori si sexuat prin
izogameti iciliati sau prin anizogameti.
3A
Gepretentantul increngaturii este Botr-dium granulatum, care se
prezinta ca o vezicula continuata in 'os cu un col fixat pe sustrat avand o
marime de 1 7 * mm.
1.".4. INCREN#ATURA BACI!!ARIOH:TA %DIATOMEE'
)iatomeele sunt plante unicelulare care traiesc in mediul acvatic,
populand atat apele dulci, cat si pe cele salmastre si c$iar marine, de la poli
pana la ecuator. Corpul lor are o simetrie radiara sau zigomorfa si forme
variate/ triung$iulara, dreptung$iutara, sferica, ovoidala, fuziforma,
lenticulara, de piscot etc.
Bioxidul de siliciu care impregneaza memrana celulara la aceste
plante face ca aceasta sa fie foarte rezistenta la agentii distructivi din mediu.
)in punct de vedere al nutritiei, diatomeele sunt plante autotrofe si
sintetizeaza ca materii de rezerva uleiuri speciale. &nmultirea are loc atat
asexuat, cat si sexuat.
1.".4.". Clasa Centricae. Sunt diato.ee care traiesc in a-e dulci si
.arine. E<. genul Bidul-,ia.
1.".4.(. Clasa ennatae. +unt diatomee ce traiesc in ape dulci si
marine. #amilia Naviculaceae. Taxonii au o rafa evidentiaila.
;enul Pinnularia cuprinde diatomee fuziforme, cu aspecte diferite
daca sunt privite lateral sau dinspre suprafata valvelor0 acestea din urma au
striuri foarte fine, penate.
;enul Pleurosigma seamana cu un "+" alungit, strurile valvelor fiind
foarte fine, finetea lor era considerata alta data ca un test pentru
determinarea puterii de marire a microscoapelor.
;enul ;omp$onema se aseamana cu o mumie egipteana sau de
papusa.
#amilia #ragillariaceae. +e caracterizeaza prin lipsa rafei.
;enul +-nedra cuprinde diatomei cu axul transversal foarte redus.
1.".=. INCREN#ATURA HAEOH:TA %A!#E BRUNE'
2lgele rune sunt raspandite mai ales in zona marilor si oceanelor
reci. +unt plante macroscopice, c$iar uriase !de exemplu, Macroc-stis
p-rifera care a'unge pana la 6== m lungime". +ustinerea talului la algele de
dimensiuni mari se face prin dispozitive speciale, asa numitii flotori sau
plutitori.
4=
)in punct de vedere al nutritiei, algele rune sunt plante autotrofe, ele
continand clorofila a carei prezenta este mascata de un pigment specific,
fucoxantina !run", care le da culoarea caracteristica si c$iar numele.
Ca sustante anorganice, caracteristicile algelor rune, citam prezenta
unor compusi ai iodului si romului, alaturi de saruri de potasiu. Pe aza
acestora din urma se utilizeaza cenusa acestor alge rune ca ingrasamant
agricol cunoscut su numele de gomeon.
2lgele rune cuprind mai multe ordine si familii.
&mportanta algelor rune.
2lgele rune au o importanta iologica deoseita, ele constituind
$rana multor animale acvatice. Gecoltate si uscate, ele pot constitui si un un
fura' pentru vite.
Pe aza continutului lor ogat in saruri de potasiu, cenusa acestor
plante este utilizata ca ingrasamant agricol !gomeonul".
2lgele rune au si proprietati antiiotice si c$iar in unele afectiuni ale
suprarenalelor.
5rdinul <ctocarpales. Cuprinde alge filamentoase, mici, fixe.
;enul <ctocarpus se gaseste in toate marile lumii, cele mai cunoscute
specii fiind <. siliculosus si <. confervoides.
5rdinul Cutleriales. +unt alge lamelare ramificate dicotomic.
#amilia Cutleriaceae. 2mintim C. multifida care se intalneste mai ales
in marile calde.
5rdinul C-closporales. +unt alge rune care se gasesc in ape mai reci,
avand o mare importanta din punct de vedere medical.
9aminaria cloustonii. )rogul numit 9aminariae stipites este folosit in
ginecologie pentru largirea canalului cervical uterin si in c$irurgie. 2lte
specii de laminarii exemplu 9. flexicaulis sunt ogate in iod.
Macroc-stis p-rifera este foarte dezvoltata somatic, fiind considerate
drept cea mai mare planta inferioara, ea intalnindu%se in 5ceanul Pacific si
in Marile 2ustraliei. Tot in acest ordin se clasifica si genul 2garum, specia
2. gmelini din care se extrage agar 7 agarul.
5rdinul #ucales. &n apele tropicale se intalneste in special genul
+argassum cu o lungime de pana la 1== m. )eoarece aceste alge pot acoperi
zeci de ,ilometri patrati de mare, ele sunt adevarate pericole pentru
navigatie.
+peciile genului +argassum au valoare medicinala prin aceea ca
poseda actiuni favoraile in comaterea litiazei vezicale si renale, iar
datorita sargalinei actiuni $ipotensive si anti$elmintice.
41
1.".>. INCREN#ATURA RHODOH:TA %A!#E ROSII'
Traiesc in special la mari adancimi. Contin un pigment numit
coeritrina care masc$eaza clorofila si imprima culoarea rosie.
+e cunosc peste 1.1== de specii de alge rosii. Mai au un pigment
alastru 7 ficocianina. 2cesti pigmenti permit ca lagele rosii sa se dezvolte
la adncimi marine mari, de peste 1== m, unde nu patrund decat radiatiile
verzi e spectrului solar.
Pentru a putea folosi aceste radiatii in sinteza sustantelor orcanice,
planta sufera o adaptare cromatica in sensul de a%si secreta un pigment
similator care sa aia culoarea complementara a verdelui. &n cazul algelor
rosii pigmentul este ficoeritrina al carui spectru prezinta enzile de asortie
dreptul radiatiilor verzi din spectrul solar.
2lgele rosii se impart in doua clase/
1.".>.". Clasa Florideae
5rdinul ;elidiales
#amilia ;elidiaceae. +unt de amintit ;elidium corneum si ;.
artilagineum, din care se extrage agar 7 agarul !numit altfel si cleiul de
Daponia sau geloza". 2gar 7 agarul este un mediu de cultural solid pentru
acterii, ciuperci si alge unicelulare, el fiind utilizat si in terapie ca laxativ.
5rdinul ;igartinales.
#amilia ;igartinaceae. &n aceasta familie se clasifica ;icartina
namillosa si C$ondrus crispus, plante din care se prepara carrageenul, cu
agar 7 agarul !se mai numeste si musc$i de Eanda" si care se utilizeaza ca
antidiareic, expectorant.
5rdinul Cr-ptonemiales. Cuprinde cele mai evoluate alge rosii.
#amilia Corallinaceae. ;enul 9it$ot$amnion are un tal asemanator
coralilor !care sunt animale". ;enul Corallina are reprezentanti care se
folosesc in medicina ca plante vermifuge si tonice.
1.".>.(. Clasa Bangieae. Cuprinde alge rosii fara alternanta de
generatii evidenta.
4*
1."."?. INCREN#ATURA M:$OH:TA %MI$OMICETE'
<xista aproximativ 6:= de specii care sunt considerate fie apartinand
de regnul animal, fie celui vegetal.
Traiesc pe sustrat umed si ogat in materii organice ca/ trunc$iuri de
copaci, lemne in putrefactie, frunze in descompunere, $umus etc. +unt
$eterotrofe, ele $ranindu%se fie saprofitic, fie parazitic.
Mixomicetele sunt lipsite % in stadiul for vegetativ 7 de o memrana
invelitoare, ceea ce le face sa nu aia o forma staila.
)in punct de vedere filogenetic, originea mixomicetelor este
discutata. <le fac tranzitia spre ciuperci cu care se aseamana ioc$imic si de
asemenea prin prezenta sporangiilor in care se formeaza sporii.
1."."". INCREN#ATURA M:COH:TA %CIUECI0 FUN#I'
2stazi se cunosc aproximativ 1==.=== de specii de ciuperci.
Talul ciupercilor poate fi unicelular sau pluricelular, cu forma de
lamente tuuloase numite $ife0totalitatea $ifelor formeaza miceliul.
Cele mai primitive ciuperci !cele din clasa 2rc$im-cetes" au un corp
format din celule lipsite de memrana, numite gimnoplaste, care prin
%asociere intre ele dau plasmodii, iar alte ciuperci mai evoluate !cele din
familia +acc$arom-cetaceae" au corpul alcatuit din celule cu memrane
dermatoplaste"0 aceste ciuperci se mai numesc si levuri.
Ca sustante de rezerva, la ciuperci intalnim grasimi si glicogen, dar
niciodata amidon. <le mai contin enzime, care 'oaca un rol important in
descompunerea sustratului pe care ele traiesc.
Pe cale vegetativa, ciupercile se inmultesc prin inmugurire, prin
utasire, prin scleroti si prin rizomorfe.
Pe cale asexuata ciupercile se inmultesc prin spori care sunt foarte
diferiti.
Pe cale sexuata inmultirea ciupercilor se face prin izogameti, prin
anizogameti si prin gametangie !copularea a doua $ife diferite".
Ciupercile traiesc in locuri umede, umrite, pe sol, pe plante, pe
animale, in ape etc, avand o adaptailitate consideraila la mediu.
(n deoseit interes pentru medicina il prezinta ciupercile parazite0 se
cunosc in 'ur de 1=.=== specii de ciuperci care paraziteaza plantele si circa
1.=== specii de ciuperci care paraziteaza animalele.
&molnavirile animalelor, datorate ciupercilor parazite, se numesc
micoze.
41
Clasificarea ciupercilor este foarte dificila, o prima impartire a lor,
grupandu%le in ciuperci inferioare si ciuperci superioare, in functie de gradul
organizare al talului lor.
1."."".". Clasa Arc,i.@cetes. Cuprinde ciupercile cele mai simple,
unicelulare.
Ma'oritatea lor sunt parazite pe alte plante superioare cum este raia
neagra a cartofului sau cancerul cartofului produs de +-nc$-trium
endoioticum din familia +-nc$-triaceao care da nastere unor tumori
caracteristice pe organele vegetative ale cartofului. 9a fel este si $ernia
verzei Plasmodiop$ora rassicae din familia Plasmodiop$oraceae care
formeaza tumori pe radacinile de varza.
1."."".(. Clasa ,@co.@cetes. )in aceasta clasa fac parte ciuperci
inferioare saprofite si parazite foarte paguitoare pentru plante si animale.
5rdinut 5om-cetales
#amilia Peronosporaceae. Plasmopara viticola produce mana vitei
de vie, oala care ataca toate organele aeriene ale plantei producand pague
mari.
P$-top$t$ora infestans produce mana cartofului, oala care ataca
tesuturile moi ale cartofului si ale tomatelor.
#amilia 2luginaceae. 2lugo candida produce rugina ala a
cruciferelor. 2ceasta ciuperca este frecventa pe traista cioanului !Capsella
ursa pastoris".
5rdinul I-gom-cetales. Cuprinde mucegaiuri , care ataca alimentele
!painea, dulceturile, compoturile, fructele etc", dezvoltand o pasla foarte
aundenta de $ife. Ciupercile cuprinse in acest ordin duc o viata mai ales
saprofita.
#amilia Mucoraceae. Cuprinde genuri si specii saprofite care se pot
dezvolta c$iar si pe tegumentul animalelor sau in conductul auditiv extern.
)intre acestea Mucor mucedo este raspandit pe pine umeda, pe gunoi, pe
sucuri de fructe si, in general, pe alimentele tinute in locuri umede si
neaerisite.
46
1."."".). Clasa Aso.@cetes. Cuprinde ciuperci mai evoluate.
5rdinul Protoascales. &nmanunc$iaza cele mai primitive ascomicete.
#amilia <ndom-cetaceae <ndom-ces alicans !sau Candida
alicans" produce la om infectii ale mucoasei cavitatii ucale !candidoze sau
monitioze" si c$iar infectii ale pielii si ale intestinelor.
#amilia +acc$arom-cetaceae. Cuprinde ciuperci unicelulare cunoscute
su numele de dro'dii !sau levuri". 2cestea cresc aundent pe solutiile de
za$ar unele gasindu%se in stare naturala, iar altele numai cultivate.
+acc$arom-ces cerevisiae dro'dia de ere. +e prezinta su forma de
celule rotunde sau ovale.
)in punct de vedere ioc$imic, aceasta ciuperca are o importanta
deoseita, intrucat ea contine atat vitamine apartinand complexului B !B1,
B*, B3 etc" cat si $ormoni de crestere. Pe prezenta acestor sustante se
azeaza utilizarea dro'diei de ere in medicina % su numele de #aex
medicinalis ca tonic general, in afectiuni tegumentare, gastrice si
intestinale.
)ro'dia vinului +acc$arom-ces ellipsoideus este o specie care se
intalneste in regiunile viticole !pe struguri sau c$iar pe sol", asigurand
fermentatia mustului pana la stadiul de alcool.
5rdinul <xoascales.
#amilia <xoascaceae. <xoascus pruni ataca fructele de prun
producand o dezvoltare anormala, $ipertrofica a fructelor tinere.
<xoascus cerasi ataca mugurii de la visini si ciresi fortandu%i la
desc$idere inainte de vreme, aparand asa numitele "maturi de vra'itoareN.
5rdinul Plectascales.
#amilia 2spergillaceae. 2mintim genurle 2spergillus si Penicillium
2spergillus niger poate da nastere la inflamatii supurative in urec$ea externa
si mi'locie. 2re importanta economica, ei fiind utilizat pe scara larga la
faricarea acidului citric, datorita fermentatiei oxidative a glucidelor.
2spergillus fumigatus este o ciuperca patogena ce se intalneste la
pasari, cai, vile cornute si c$iar om. 5rganul cel mai frecvent afectat este
plamanul, dar pot fi afectate si pielea, corneea, urec$ea si alte parti ale
corpului. Bolile produse de aceasta ciuperca se cunosc su numele de
aspergilioze.
2spergillus or-sae este o ciuperca verde galuie runa. +e
utilizeaza la prepararea de catre 'aponezi a unui vin special din orez sa,e.
4:
Penicillium !mucegaiul verde alastrui".
Penicillium notatum este specia in care a fast descoperita penicilma de
catre #lemming !1A*>", primul antiiotic introdus in terapie dupa anui 1A6=.
2cest mucegai este utiiizat pe scara foarte larga in industria
antiioticelor.
5rdinul P-renom-cetales. <ste format de ciuperci parazite pe alte
plante, sau saprofite pe lemne umede, pe gunoi etc.
#amilia 8-pocreaceae. )e aici face parte Claviceps purpurea,
ciuperca ce paraziteaza pe ovarul de secara si care are ca denumire populara
numele de corn de secara. <ste sclerotul acestei ciuperci care se utilizeaza in
practica medicala su numele de +ecale cornutum0 contine ergomelina,
alcaloizi !ergotoxina, ergotamina", amine !$istamine si tiramina", alaturi de
uleiuri grase, sustante colorante etc.
5rdinul Tuerales. Cuprinde ciuperci saprofite care se dezvoita su
pamant in padurile de ste'ar.
#amilia Tueraceae.
Tuer Pmelanosporum este o ciuperca cultivata datorita aromei
speciale si gustului placut. <a are marimea unei nuci sau cel mult a unui
mar, este de culoere rosie inc$isa si de consistenta cartofului )in punct de
vedere farmacodinamic, are actiune afrodisiaca. 2ceste ciuperci se dezvolta
su pamant si mai poarta numele de "trufe".
1."."".1. Clasa Basidio.@cetes. Bazidiomicetele sunt ciuperci !circa
*=.=== de specii" la care miceliul este foarte dezvoltat, pluricelular si cu
crestere terminala, continua.
5rdinul (redinales. Cuprinde ciuperci care paraziteaza spatiile
intercelulare ale frunzelor si tulpinilor unor plante de cultura % in special la
cereale 7 producand o oala cunoscuta su numele de rugina.
#amilia Pucciniaceae. Puccinia garminis, se mai numeste si rugina
neagra a graului, ea ataca frunzele si tulpinile de grau, dar si de la site
cereale, c$iar graminee spontane.
Gugina graului nu omoara planta 7 gazda pe care traieste, dar
efectele ei se oserva la oaele mature care raman mici si moi, dalorita
faptului ca este impiedicata formarea amidonului si depunerea lui, prin
deran'area metaolismului gazdei de catre paraziti.
(rom-ces pisi produce rugina mazarei, ea avand ca gazda
intermediara tulpinile tinere de laptele cainelui <up$oria c-parissias.
43
5rdinul (stilaginales. Cuprinde ciuperci parazitare care produc la
plante olile cunoscute su numele de taciuni sau malura.
#amilia (stilaginales.
(stilago tritici taciunele graului
(stilago ma-dis % taciunele porumului.
#amilia Tilletiaceae. Tilletia tritici !malura graului" ataca si distruge
oaele de grau, in locul emrionului si al endospermului se formeaza un
numer mare de spori regri.
5rdinul 8-menom-cetales.
#amilia T$elep$oracoae. Craterellus cornucopiodes este o ciuperca
ce se consuma.
#amilia Ciavariaceae. ;enul Clavaria, cu numeroase specii cunoscute
su numele de Bara ursului, ars caprei etc cuprinde ciuperci in ma'oritate
comestile.
#amilia 8-dnaceae. 8-dnum repandum !uretele tepos" se mananca
si crud si i se atriuie, din punct de vedere farmacodinamic, proprietati
afrodisiace.
#amilia Pol-porsceae. Merulius lacr-mans !uretele de casa " ataca
materialul lemnos al constructiilcr sau al locuintelor umede, pulverizandu%1
!contine enzima $adrornaza".
;enul #omes
#omes fomentarius este o specie de iasca, ce are proprietati
$emostatice, calmante ale durerilor reurnatice prin aplicare de ucati de
iasca pe regiunile durerose.
Ma'oritatea ciupercilor poliporacee sunt saprofite, multe din ele fiind
comestiile, dar sunt si multe foarte otravitoare, ca de exemplu/ Boletus
satanas !triul tiganesc".
5rdinul ;asterom-cetales. Cuprinde ciuperci saprofite care traiesc in
paduri, pasuni si fanete.
#amilia 2garicaceae. +unt ciuperci cu forma clasica, unele
comestiile !2garicus campestris ciuperca de gunoi/ 2rmillaria mellea
g$eea, Cant$arelus ciarius uretele galen etc", altele otravitoare
!2manita muscaria uretele pestrit, Gussula emetica painisoara piperata
etc".
44
1."."".2. #ru-ul Ciu-erci i.-erfecte %Deutero.@cetes'
+e gasesc in apa, in pamant, parazite pe plante, pe animale si pe om.
+unt importante pentru medicina deoarece sunt agenti patogeni ai unor oli
foarte paguitoare, carp produc pierderi economice importante.
Numarul lor este considerail, ridicandu%se la *=.=== *:.=== de
specii. +unt grupate in trei ordine/
5rdinul 8-p$om-cetales.
;enul #usarium are numeroase specii parazite mai ales pe plante.
Bolile pe care le produc se numesc fusarioze !la in, umac, cereale etc".
;enul 2c$orion prezinta mai multe specii care paraziteaza pe
animale, miceliul lor dezvoltandu%se in foliculul firului de par producand
caderea acestuia. (nele specii ataca pielea dand oli cunoscute su numele
de favus. #avusul nu se formeaza insa intotdeauna in regiunile acoperite cu
par, ci poate aparea si in alte regiuni ale pielii. )e exemplu/ favusul
ung$iilor, favusul interdigital, care se formeaza la aza ung$iilor sau la
nodozitstile de la degete, colorand aceste regiuni in galen.
;enul Tric$op-ton determina evolutia unor oli care se numesc
tric$ofitii, atat la animale cat si la om.
&mportanta ciupercilor.
Pentru medicina unele ciuperci sunt importante deoarece provoaca
afectiuni cunoscute su termenul general de micoze.
+tudiul macro % si micromicetelor se face in cadrul unei discipline
otanice aparte, numita micologie.
1."."(. INCREN#ATURA !ICHENOH:TA %!ICHENI'
9ic$enii reprezinta o unitate iologica deoseit de interesanta, al caror
tal este alcatuit dintr%o alga si o ciuperca, ce convietuiesc. )in aceasta
convietuire rezulta un organism de sine statator, foarte stail, care, prin
caracterele sale, nu poate fi integrat nici algelor, nici ciupercilor.
#orma de convietuire pe care o intalnim la lic$eni poarta numele de
simioza si se caracterizeaza prin contriutia reciproca a amilor
componenti la desfasurarea proceselor vitale. &n cazul lic$enilor ciuperca
procure apa si sarurile minerale, iar alga % prin prezenta clorofilei %
sintetizeaza $idrati de caron necesari ciupercii.
4>
9ic$enii sunt foarte rezistenti la conditiile de mediu, conditii pe care
nu le%ar putea suporta nici alga si nici ciuperca luate separat. <i se intalnesc
pe toata suprafata gloului, de la regiunile desertice pana la regiunile polare
si de la ses pana in varful muntilor.
&n constitutia lic$enilor nu intra un singur tip de alga si nici de
ciuperca. )intre alge au fost determinate unele alge alastre !Nostoc,
Givularia etc", iar dintre ciuperci atat ascomicetele, cat si azidiomicete.
&n ceea ce priveste culoarea lic$enilor, aceasta poate fi data de
prezenta clorofilei din alga, dar in afara de culoarea verde mai putem intalni
la lic$eni culori ale, galene, rune, cenusii, negre, alastre si c$iar rosii.
Multi lic$eni contin sustante colorante, oleiuri eterice si c$iar unele
principii active, ceea ce face ca ei sa fie utilizati in farmacie.
Clasificarea celor aproximativ 1:.=== de specii de lic$eni se face dupa
tipul ciupercii care intra in alcatuirea lor.
1."."(.". Clasa Ascolic,enes. Cuprinde cea mai mare parte din
lic$eni, caracterizati prin aceea ca in constitutia lor intra o ciuperca
ascomiceta.
5rdinul P-renolic$enes.
#amilia @errucariaceae. @errucaria calciseda traieste pe stanci
calcaroase alcatuind cruste alurii.
#amilia )ermatocarpaceae. ;enul )ermatocarpon traieste pe ziduri si
stanci umede.
5rdinul )iscolic$enes.
#amilia +lictaceae. +ticta pulmonaria sau 9ooria pulmonaria
!ranca" este un lic$en frunzos cu talul mare, inlalnit mai ales in podurile de
fag. Macroscopic, are aspectul unui plaman !de unde ii deriva si numele". <l
contine lic$enina, acis stictinic, mucilagii si mai putin tanin. Pe aza acestor
sustante se foloseste ca depurativ si astringent.
#amilia Cladoniaceae. Cladonia rangiferina !lic$enul renilor" este
caracteristic regiunilor de tundra si zonelor muntoase alpine. <l este folosit
ca nutret pentru reni, dar datorita continutului sau in mucilagii fiert cu
lapte da un fel de 'eleu utilizat de popoarele nordice ca aliment. )in punct de
vedere farmacodinamic, i se atriuie proprietati analeptice.
4A
#amilia 9ecanoraceae. 9ecanora esculenta !mana cereasca" este un
lic$en gloulos usor dus de vant, ogat in $idrati de caron, intalnindu%se in
regiunile desertice.
#amilia Parmeliaceae
Centraria islandica este un lic$en foliaceu care creste in aundenta in
&slanda. &n constitutia lui au fost determinate lic$enina, acid cetraric, acid
lic$enic, acid stearic, oxalat de catciu, oxalat de potasiu, principii amari etc.
2cest lic$en este unul din cele mai vec$i remedii, el fi&nd cunoscut in
medicina su numele de 9ic$en &slandicus !musc$i cret, musc$i amar sau
lic$en islandic", utilizarea lui fiind citata &nca din lileratura veacului at J@&&
% lea ca purgativ si in comaterea $emoptiziei, iar 9inne si +copoli il citeaza
ca avand actiune emolienta, analeptica si tonica. &n afara de aceasta mai este
citat ca avand actiune vermifuga !proail, datorita principiului sau amar" si
linistitoare a tufei.
#amilia (sneaceae.
<vernia prunastri creste frecvent pe tulpinite de porumar si pe
copaci. Contine uleiuri eterice frumos mirositoare.
Gamalina fraxinea este folosita adesea ca inlocuitor at lic$enului
slandic.
1."."(.(. Clasa Basidiolic,enes. 2ici apartin mai ales lic$eni care
traiesc in regiuni tropicale. &n compononta lor intra ciuperci din clasa
Basidiom-celes, iar ca alga fie una alastra, fie una verde.
&mportanta lic$enilor.
)in punct de vedere economic, ei constituie un aliment pentru om si
animale in regiunile secetoase sau in cele reci. )e asemenea reprezinta
materie prima pentru unele industrii !parfumuri, gluccoza, sustante
colorante".
1.(. !ANTE!E SUERIOARE %CORMOH:TA'
Plantele superioare sau cormofitele sunt acele plante la care se
deoseesc organe vegetative !radacini, tulpini, frunze". 2paritia organelor
vegetative se datoreaza trecerii de la viata acvatica la cea terestra.
2daptarea la mediul terestru a determinat o diferenticre accentuate a
tesuturilor vegetale !de exemplu aparitia stelului cu tesuturile lui
componente, care lipsesc cu desavarsire la plantele inferionre % talofite".
>=
&n urma activitatii ioc$imice, in corpul plantelor superioare apar un
numar mare de sustante cu rol fiziologic !protide, lipide, glucide, alcaloizi,
glicozizi, saponine, taninuri, $ormoni, vitamine etc".
Pentru clasificare s%a utilizat sistemul din #lora Gomaniei, in care
plantele superioare sunt grupate in trei increngaturi/ musc$i !Br-op$-te",
ferigi !Pleridop$-ta" si plante cu seminte !+permatop$-te".
1.(.". INCREN#ATURA BR:OSIDA %MUSCHI'
2ceasta increngatura numara circa *=.=== de reprezentanti cu
ecologie foarte diferita, ei traind atat in mediu acvatic, cat si in cel terestru
aerian, astfel ca din acest punct de vedere musc$ii pot fi diferentiati in/
acvatici, tericoli, saxicoli, corticoli.
Morfologic, musc$ii au reprezentanti cu corp taloidic, alaturi de
reprezentanti cu tulpini si frunze !fara radacini", adica posedand un
protocorm0 cu alte cuvinte, riofitele nu sunt cormofite tipice.
Musc$ii sunt plante aufotrofe, continand clorofile in plastide ine
indivdualizate0 se pot intalni si forme de trecere spre $eterotrofie. Ca
sustante de rezerva contin $idrati de caron, proteine, aminoacizi si c$iar
oleuri si oleo 7 rezine.
&nmultirea musc$ilor se realizeaza pe cale asexuata si anume prin
tuerculi pe cale sexuata.
9a riofite generatia sporofitica !diploids sau asexuata" este foarte
redusa rezumandu%se numai la ou, la sporogon si la celulele mama ale
sporilor, pe cand generatia gometofitica este mult mai dezvoltata, prezentand
o durata mai lunga, fiind reprezentata prin musc$iul propriu%zis.
)atorita alternantei de generatii asemanatoare, riofitele se apropie
algele rune, iar datorita ar$egonului de unele alge verzi.
1.(.".". Clasa He-aticae %.usc,i ,e-atic'
5rdinul Calor-ales. +unt musc$i primitivi, fara rizoizi, cu simetrie
adiara, Calor-um lumei se intalneste pe solurile umede din Daponia, 2sia
de +ud, 2meica de +ud etc.
)in aceasta clasa musc$ii se aseamana mult cu talofitele, crescand in
mediu umed si posedand un corp taloidic !numai cateodata cormoidic", des
fiind ramificat dicotomic.
5rdinul Marc$antales. #amilia Marc$antiaceae are ca tip reprezentativ
pe Marc$antia pol-morp$a !coada 7 randunicii sau fierea pamantului".
>1
2ceasta prezinta fata superioara impartita in campuri romoedrice, in
mi'locul fiecarui camp gasindu%se cate o stomata. Tot pe ata superioara se
mai oserva niste formatiuni cosulete sau conceptacule % in interiorul
carora sunt prinse niste corpuri mici lenticulare sau eliptice, de culoare verde
si cu o ctructura parenc$imatoasa, numite ulile !sau propagule" care
servesc la inmultirea vegetativa.
Planta este citata in literatura ca avand efecte in afectiuni cronice ale
pielii si in afectiuni $epatice.
5rdinul Dungermaniales. Cuprinde aproximativ 6.=== specii de
musc$i $epatici care prezinta o diferentiere a talului spre o tulpinita
rudimentara pe care se prind foliole reduse. <xemplu/ Blasia pusilla care
vegeteaza in locuri umede si umroase, Plagioc$ila asplenoides care creste
prin paduri, pe soluri umede etc.
(nii 2axoni au proprietati depurative si antiluetice, proail pe aza
continutului lor in iod.
5rdinul 2nt$ocerotales. <ste alcatuit din musc$i care se aat de
regula generala, a lor, prin dezvoltarea mai accentuata a generatiei
sporofitice in raport cu cea gametoftica. <xemplu/ 2nt$oceros laevis este un
musc$i raspandit pe solurile umede si argiloase de la marginea drumurilor
sau santurilor.
1.(.( INCREN#ATURA TERIDOH:TA %FERI#I'
<xista peste 1=.=== de specii de ferigi cu o ecologie foarte variata, in
mare parte fiind insa adaptate la viata terestra, apoi multi reprezentanti
acvatici, epifiti si mai rar xerofiti, care se intalnesc pe o arie geografica larga
!la tropice, sutropice si in zona temperata".
)in punct de vedere morfologic, la aceste plante se intalneste un corn
adevarat format din radacina, tulpina si frunze, fiecare din ele prezentand
forme specifice dandu%le un $aitus cu totul caracteristic. .
&n general, ferigile prefera caldura, umiditatea, umra si pamantul
ogat in $umus !care are un p8 acid".
9a ferigi apare tesutul conducator ine diferentiat , la fel si stelul. +unt
plante autotrofe0 unele, putine, sunt epifite, acestea crescand pe tulpinile sau
ramurile unor arori.
&nmultirea ferigilor se face atat pe cale vegetativa !prin ulili sau
tuerule", cat si pe cale asexuata si sexuata, prin spori.
>*
+porul, prin germinare, da nastere unui protal !de forma filamentoasa,
lamelara sau tuerculiforma". Pentru fecundare este necesara apa, iar in
urma fecundarii are loc formarea oului sau zigotului.
Clasificarea pteridofitelor este dificila, fiecare autor elaorand, dupa
anumite principii, taxonomii aparte, dar, totusi, cei mai multi sistematicieni
le impart in patru clase si anurpe/ Psilopsida, 9-copsida, +p$aenopsida
!<Kuisetinae" si Pteropsida.
1.(.(.". Clasa silo-sida
&n aceasta clasa sunt indivizi care fac tranzitia de la alge la pteridofite0
nu li se dezvolta decat tulpina, celelalte organe fiind reduse.
2stazi supravietuiesc doar doua genuri si sase specii de arusti, fara
radacini, relicte paleozoice cu o mare valoare stiintifica0 multe din psilopside
sunt epifite pe scoarta arorilor din padurile tropicale si sutropicale umede.
Psilotum triKuetrum este o tufa inalta de =,: 1 m, ramificata
dicotomic, cu un rizom suteran cu rizoizi si micorize !care inlocuiesc lipsa
radacinilor propriu zise". 2ceasta planta se intalneste prin padurile umede
din Noua Ieelanda, 2ustralia, Daponia si #lorida.
Tmesipteris tannesis traieste in padurile din emisfera australa din
nordul si estul 2ustraliei.
1.(.(.(. Clasa !@co-sida
Cuprinde plante cu tulpina taratoare, ramificata dic$otomic si
acoperita cu frunze solzoase de dimensiuni mici. #runzele nu sunt deoseite
din punct de vedere morfologic, deoseirea constand numai in pozitia lor pe
tulpina.
&nmultirea se realizeaza prin spori !izospori sau $eterospori".
5rdinal Protolepidodendrales. +unt fosile foarte vec$i din +ilurian si
)evonian. <rau niste mici plante ieracee sau lemnoase !arusti", cu tulpini
repente, de la nivelul carora se formau ramuri erecte cu ramificatie
dicotomica, ele fiind considerate ca facand trecerea spre licopodiale, cu care
se si aseamana.
5rdinul 9-copodiales. +unt plante ieracee terestre, epifite si liane
!ultimele doua categorii se intalnesc numai in zonele tropicale". 5rdinul are
o singura familie cu circa 6== specii raspandite pe tot gloul pamantesc.
>1
#amilia 9-copodiaceae. ;enul 9-copodium are mai multe specii,
multe dintre ele prezente si in flora tarii noastre. 9-copodium clavaturn
!pedicuta", este o planta raspandita prin padurile de conifere. #runzele sunt
mici si ascutite. &n varfurile ramurilor ascendente se gasesc doua spice
sporifere pedicelate. 2re tulpina taratoare, fixata de sol prin radacini
adventive.
&n medicina se folosesc sporii care se prezinta ca o pulere foarte fina
% Pulvis 9-copodii7 necesara in farmacie la conspergarea pilulelor,
olurilor, supozitoarelor etc !in felul acesta, formele medicamentoase nu mai
adera intre ele".
5rdinul +elagincilales. Cuprinde o singura familie % +elaginellaceae.
+unt pteridofite ieroase de cativa centimetri sau Bane de cativa metri in
lungime !in zone tropicale", care se fixeaza pe sustrat cu radacini
adventive.
+elaginella $elvetica, prin sporii sai, poate impurifica drogul otinut
din izosporii de 9-copodium, iar unii autori considera proail ca planta este
si utila prin efectele antireumatice pe care le produce.
5rdinul 9epidodendrales. 2re o importanta deoseita istorica prin
faptul ca reprezentantii sai au trait in devonian si caronifer, avand aspect
arorescent. 2u dat nastere zacamintelor de $uila.
Plantele sunt grupate in doua familii/ 9epidodendraceae si +igillariaceae
care erau niste arori foarte inalti, in paduri imense.
5rdinul &soetales. 2re ca singura reprezentanta familia &soetaceae,
care cuprinde genul &soetes cu plante reticle, pe cale de disparitie in flora
actuala.
&n aceeasi familie este si genul +t-lites. +t-lltes andicola este o planta
recent descoperita in 2nzii peruvieni. 2re un aspect eraceu, este mica,
perena, cu tulpina suterana si radacini adventive.
<ste reprezentata printr%un singur ordin <Kuisetales cu o singura
familie in flora actuala % <Kuisetaceae. ;enul <Kuisetum !coada calului,
ara ursului" se caracterizeaza prin tulpini ieroase, articulate si goale la
interior.
2cest gen inmanunc$iaza aproximativ 1= de specii care se gasesc pe
toata suprafata Pamantului, cu exceptia 2ustraliei si a Noii Ieelande.
Tulpinile sunt de doua feluri, dupa cum indeplinesc un rol trofic
!tulpinile sterile" sau poarta organe sporifere !tulpinile fertile".
Pe suprafata tulpinii se gasesc frunzele marunte, solzoase, care o
incon'oara ca un verticil concrescut la nivelul nodurilor.
&n pamant se dezvolta rizomi care pot avea lungimi ce a'ung la cativa
metri.
>6
<Kuisetaceele au importanta pentru medicina datorita proprietatilor lor
diuretice, astringente, $emostatice si antireumatismale !de exemplu <Kuiseli
$era, drog provenit de la <Kuisetur arvense", din care se prepara infuzii.
(nele specii insa sunt toxice !de exemplu <Kuisetum palustre % ara ursului
de a$ne".
1.(.(.1. Clasa tero-sida %Filiceneae'
+unt plante cunoscute su numele de "ferigi", adaptate la medii de
viata foarte diferite aerian, acvatic si epifitic.
2u dimensiuni variaile de la cativa centrimetri la mai multi metri,
unele asemanandu%se su raportul $aitusului cu palmierii.
)in punct de vedere ecologic, aceste ferigi sunt de oicei plante
iuitoare de locuri umede si umroase, ele fiind foarte raspandite in
regiunile de deal si de munte. +unt si exceptii de la aceasta regula, unele
plante fiind adaptate la sustrat xerofitic, nisipos !2neimia", altele la sustrat
saxicol !2splenium, Ceterac$", altele sunt epifite, iar altele sunt readaptate la
mediul acvatic.
#erigile au in pamant un rizom foarte ine dezvoltat si frunze mari
dispuse in rozete, cu aspecte caracteristice, de la cele cu lamina intreaga,
pana la cele cu forme penate.
+unt plante autotrofe care depoziteaza un numar mare de sustante,
mai ales organice. 9a unele ferigi se depune amidon in special in rizomi
!Pteris esculenta", acesta fiind comestiili. 2lte specii contin saponine,
oxalat de calciu, acid malic, granule de ceara. Culoare runa sau negricioasa
a rizomilor este data de o forma speciala de tanin care impregneaza
memrana celulara a celulelor din aceste organe !acidul filicitanic".
&n tesutul parenc$imatic al rizomului si al petiolului foliar, la unele
ferigi, exista un aparat secretor special, format din peri maciucati,
unicelulari, situati in lacune ale tesutului parenc$imatic si care se cunosc su
numele de glandele lui +c$ac$t. &n acestea se sintetizeaza produsi de
condensare ai acidului utiric cu derivati metilati ai fluoroglucinei cum sunt/
aspidinolul, alaspidina, flavaspidina, acidul filicic.
&nmultirea ferigilor se realizeaza prin spori care sunt asemanatori
!izospori" si care prin germinare dau nastere unui protal verde in forma de
inima !cordiform".
5rdinul 5p$ioglossales. <ste alcatuit dintr%o singura familie % #amilia
5p$ioglossaceae. Cuprinde plante in marea lor ma'oritate exotice. +unt
considerate in categoria celor mai primitive ferigi.
>:
5rdinul #ilicales. Cuprinde ferigile propriu zise, in ma'oritate plante
ieroase cu rizom puternic si tarator, la extremitatea caruia se dezvolta o
rozeta foliara.
#amilia C-at$eaceae. ;rupeaza ferigile arorescente din padurile
tropicale si sutropicale din 2merica, sudul 2siei si 2ustralia.
#amilia )ic,soniaceae. &nmanunc$iaza ferigi tropicale si sutropicale
arorescente, cu sorii dispusi la marginea frunzelor.
#amilia Pol-podiaceae. #erigi numarand aproximativ 4.=== de specii,
raspandite de la tropice pana in zone temperate. Cele mai multe sunt
ieroase, mai putine lemnoase, cu frunzele sectate.
)r-opteris filix mai este o feriga intalnita in poienile padurilor de
deal si de munte, ea avand la suprafata solului o rozeta de frunze penate pe
spatele carora sunt sorii acoperiti de induzie in forma de rinic$i. &n pamant
feriga are un rizom puternic care este ogat in derivati fluoroutirofenonici
cominati cu acidul filicitanic.
&n farmacologie se intreuinteaza rizomul de la aceasta planta su
numele de G$izoma #ilicis Maris. Pentru a preveni degradarea principiilor
active se prepara in farmacie extracte eterate care au o conservailitate mai
mare. 2ctiunea principiilor active din rizom se exercita asupra cestodelor si
trematodelor pe care le paralizeaza.
+colopendrium vulgare !P$-llitis scolopendrium", existent prin
regiunile montane, are valoare medicinala prin frunzele ferigii !intregi, cu
nervuri mediane puternice" care sunt cicatrizante, astringente, antidiareice
etc. &n popor se numeste navalnic.
5rdinul 8-dropteridales. Cuprinde specii de ferigi adaptate secundar
la viata acvatica sau de mlastini si forme de uscat.
)in acest ordin fac parte doua familii/
#amilia +alviniaceaea. 2re ca reprezentant in flora tarii noastre genul
+alvinia cu specia natans !pestisoara", care este o feriga plutitoare, lipsita de
radacini.
#amilia Marsiliaceae. +unt ferigi acvatice perene ce sunt fixate de
sustrat prin radacini adevarate. Marsilia Kuadrifolia !trifoias de alta"
seamana cu un trifoi cu patru foi. +porocarpii !formatiuni care inc$id sorii
alcatuiti din sporangi cu spori, considerati de unii autori drept o forma
rudimentara de fruct" sunt foarte ogati in amidon0 prin macinarea lor se
otine o faina alimentara !australienii numesc aceasta faina "nardoo""
>3
1.(.). INCREN#ATURA SERMATOH:TA %!ANTE CU
SAMANTA0 HANERO#AMAE'
&n aceasta increngatura sunt cuprinse plantele cele mai evoluate, care
au o organizare superioara. +unt peste 1>=.=== de specii grupate in peste
1=.=== de genuri si apartinand la peste 1== de familii.
+unt plante lemnoase si ieroase, raspandite pe toata suprafata
Pamantului, ele find adaptate la conditii ecologice foarte diferite.
)imensiunile lor variaza de la forme cu talie mica de cativa milimetri !lintita
7 9emna minor", pana la giganti ai regnului vegetal care ating peste 1>= de
metri inaltime !arorele mamut 7 +eKuoia gigantea, eucaliptul 7
<ucal-ptus gloulus". @arsta lor difera de la caz la caz, unele traind o
perioada scurta !plantele efemere", altele traind mii de ani !arorele mamut
pana la 6.=== de ani, oaaul pana la :.=== de ani".
+tructural, spermatofitele prezinta o diferentiere mare a tesuturilor,
cuprinse in cele trei zone fundamentale/ epiderma, scoarta si cilindrul
central. <ste important de retinut ca are loc o impregnare a memranei la
unele celule cu lignina, alaturi de o dezvoltare mare a tesuturilor secretoare
si c$iar a celor senzitive.
&nmultirea se face pe cale vegetativa !marcota', utesire etc", dar mai
ales pe cale sexuata, in acest scop existand organe ine diferenliate. #aptul
ca plantele au flori a determinat si nomenclatura lor de antofite0 pentru ca au
si seminte se mai numesc si spermatofite.
Metaolismul spermatofitelor este foarte complicat.
Teoretic, se poate demonstra ca originea spermatofitelor se afla in
increngatura ferigilor, din acestea aparand mai intai gimnospermele, care la
rendul lor au stat la aza aparitiei angiospermelor.
)upa felul cum se prezinta samanta daca este liera sau inc$isa in
fruct , spermatofitele se clasifice in cloud suincrengsturi/ ;-mnospermae
si 2ngiospermae.
1.(.).". SUBINCREN#ATURA #:MNOSERMAE %-lante cu
sa.anta de+*elita'
+unt plante foarte diferite din punct de vedere at caracterelor lor,
avand un singur caracter comun si anume acela ca semintele nu sunt inc$ise
intr%un fruct. 2cest caracter se datoreste lipsei unui ovar care sa se
transforme in fruct.
>4
Clasificarea gimnospermelor difera destul de mult, in functie de
conceptia autorilor. &n cazul de fata, gimnospermele se vor imparti in trei
clase/ c-cadop$-ta, Coniferop$-ta si C$lam-dospermatop$-ta.
1.(.).".". Clasa C@cado-,@ta
Cuprinde plante fosile si actuale care fac tranzitia de la ferigi la
gimnosperme.
5rdinul C-cadofilicinae. Cuprinde numai reprezentanti fosili din
)evonian si Caronifer, care aveau infatisarea unor ferigi arorescente, cu
trunc$iul columnar, rareaori ramificat.
5rdinul C-cadales. +unt plante lemnoase tropicale si sutropicale
destul de putine !aproximativ 1== de specii" si care sunt raspandite mai ales
in 2frica, 2sia tropicala si 2ustralia. C-cas circinalis, prin sucul otinut din
frunze este important pentru medicina deoarece asigura efecte
farmacodinamice vomitive si c$iar narcotice.
5rdinul Bennettitales. ;rup de plante fosile. 2ceste gimnosperme s%
au dezvoltat in Permian si au dispsrut in Cretacic. 9a enetitale au aparut
pentru prima oara florile $ermafrodite0 semintele aveau doua cotiledoane.
5rdinul ;in,goales. <ste reprezentat printr%o singura familie
;in,goaceae cu o singura specie ;in,go iloa un copac ogat
ramificat, cu frunze petiolate cazatoare. 2ceasta planta este raspandita in
<xtremul 5rient !C$ina si Daponia" de unde s%a extins !prin cultura", ca
planta ornarnentala, pana in <uropa. <ste o planta dioica, avand florile
aratesti pe unii indivizi si florile femeiesti pe altii. )upa fecundare ele dau
nastere unui fruct ce se aseamana cu o pruna, avand o parte carnoasa cu
miros greu, dezagreail si o parte scleroasa ca un sarnure.
&n farmacie se utilizeaza de la aceasta planta semintele !fruct propriu %
zis neexistand" datorita proprietatilor lor astringente, antiasmatice,
anti$elmintice si antigonoreice. #runzele sale au, de asemenea, intreuintari
datorita continutului lor in glicozizi flavonici, inozita si acizi organici
speciali.
1.(.).".(. Clasa Conifero-,@ta
Cuprinde gimnosperme la care tupina este ramificata, iar fructele sunt
intregi si simple, de forma aciculara sau solzoasa si care dureaza mai multi
ani. 2ceste plante contin canale rezinifere in toate organele lor si se prezinta
su forma de copaci sau de tufe.
>>
5rdinul Coniferales. <ste reprezentat de cele mai raspandite plante din
flora actuala. &n general, sunt arori, mai putin arusti. Tulpina principala da
nastere la ramuri laterale dispuse in verticala, ramuri a caror lungime scade
progresiv spre varful tulpinii. #runzele sunt aciculare sau solzoase, de oicei
persistente timp de mai multi ani, cu exceptia genurilor 9arix si Taxodium
din climatul temperat, la care frunzele cad toamna.
Ionele dezvoltarii lor deoseite, dominante, sunt situate in emisfera
nordica unde contriuie la formarea padurilor caracteristice, cu o latime de
circa *.=== ,m. &n emisfera australa, coniferele sunt mai putin numeroase.
#amilia Taxaceae. <ste reprezentata in flora tarii noastre prin Taxus
accata !tisa", un arore mic de circa 1* m inaltime, cu frunzele aciculare
dispuse pe doua randuri. #runzele au o culoare verde intensa pe fata
superioara si verde % desc$is pe cea inferioara. #lorile mascule au forma de
amenti galui, iar cele femele sunt solitare si contin un singur ovul. )upa
fecundare ia nastere o samanta prote'ata de un invelis carnos !aril" ce
porneste de la aza ovulului, care are culoare rosie si gust dulce. &ntreaga
planta, cu exceptia arilului, este toxica prin. continutul in alcaloizi specifici
!taxina 2,B,C" si a unui glucosid fenolic !taxicantina".
9emnul acestei plante, colorat in rosu, este folosit in sculptura pentru
confectionarea unor oiecte de arta. )in arilul ce incon'oara samanta se
prepara un sirop intreuintat in olile plamanului.
#amilia Pinaceae. Cuprinde mai multe genuri.
&ntereseaza, in primul rand, ;enul Pinus care se caracterizeaza prin
dispozitia frunzelor care sunt grupate cate *%: pe ramuri.
Pinaceele au importanta economica deoseita, pentru lemnul lor
valoros folosit in diverse ramuri industriale. &n afara de aceasta, prin
distilarea rasinii provenite de la aceste plante se otine tereentina, apoi
alsamurile, colofoniul si alte preparate cu largi utilizari industriale si c$iar
farmaceutice. Bogatia lemnului acestor plante in celuloza face ca ele sa
constiteie materie prima la faricarea $artiei si a celulozei.
Pinus silveslris. Pinul are frunzele grupate scate doua la un loc. 2re
importanta pentru medicina intrucat din trunc$iul plantei si din ramuri, prin
distilare uscata, se otine gudronul vegetal % Pix liKuida % mult utilizat in
dermatologie. Prin incizii practicate in scoarta copacului se otine
tereentina, folosita ca sustanta iritanta, revulsiva, anti$elmintica etc.
Tereentina comuna tratate cu $idroxid de calciu si redistilata trece in
tereentina rectificata0 ceea ce ramene dupa distilare constituie colofoniul
>A
!sacaz"0 prin arderea tereentinei se otine negrul de fum. &n urma distilarii
cu vapori de apa a ramurilor tinere se otine 5leum Pini silvestris, iar din
frunze 5leum Pini floriorum. @arfurile tinere ale plantei si mugurii % Pini
turiones % contin rasini si un ulei eteric, drogul utilizandu%se in calitate de
e$ic !antitusiv".
;enul 2ies !radul" cuprinde specii arorescente care cresc in zone
montcne. +e caracterizeaza prin frunze aciculare, putin turtite. <le sunt
dispuse in doua siruri laterale pe ramuri, nu sunt pungente si au pe spate
doua dungi ale % alastrui de ceara. 9a unele specii, aceste dungi dau
culoare al2 argintie caracteristica, asa cum este, de ex<mplu, la radul al
!2ies ala" si la radul argintiu !2ies concolor".
9emnul de la radul al este folosit in faricile de c$erestea. )in frunzele
plantei se extrage un ulei folosit in farmacie su numele de i5leum 2ietis,
iar prezenta vitaminei C in frunze face ca ele se fie utilizate ca materie prima
in extragerea acestei vitamine.
;enul Picea !molidul" este cel mai respendit conifer din climate
nostru. +pre deoseire de rad , frunzele molidului prezinte patru muc$ii
longitudinale.
9emnul de molid are largi intreuinteri, ca lemn de foc, de constructie
de rezonanta !la faricarea de instrumente muzicale" si pentru planoare,
ogatia lui in celuloza face sa fie utilizat si la faricarea $artiei si a celulozei
)in rasina acestei plante se extrag tereentina si colofoniul, pe langa,
gudroane si alte produse utilizate in industrie. +coarta, care contine 1= %11?.
tanin, este utilizata in taacarie.
1.(.).(. INCREN#ATURA AN#IOSERMAE %STI#MATEAE'
)eumirea de angiosperme are la aza "faptul ca semintele sunt
inc$ise in fruct !angeion 7 cavitate sau invelis0".
Caracteristica pentru aceste plante este prezenta ovarului, care se
transforma in fruct dupa fecundare, iar in interiorul fructului sunt cuprinse
semintele. 9a angiosperme exista o floare adevarata, ine dezvoltata, in
alcatuirea careia intra si organele de reproducere mascule si cele femele.
)intre acestea, organul de reproducere femel ia o dezvoltare mai mare, fiind
constituit din ovar, stil si stigmat, toate la un loc alcatuind pistilul !gineceul".
Ca element nou in structura organelor de reproducere se remarca
prezenta sacului emrionar in structura ovulului, dar mai ales dezvoltarea
ovarului auto fecundare, care da nastere fructului.
A=
2ngiospermele sunt plante ieroase si lemnoase, cu nutritie autotrofa,
unele din ele adaptandu%se ulterior la o nutritie mixotrofa sau c$iar la o
nutritie $eterotrofa ! viata parazitara cum este la muma % padurii 9at$raea
sKuamaria".
1.(.).(.". Clasa Dicot@ledonatae
+unt reprezentate printr%un numar de aproximativ 1==.=== de specii
raspandite in toate climatele de pe glo. <le se caracterizeaza prin emrion
care prezinta doua cotiledoane.
Clasa )-cot-ledonatae se imparte in suclasele Monoc$am-deae,
)ial-petalae si +-mpetalae.
+uclasa Monoc$lam-deae !2petalae". +unt plante caracterizate prin
simplitatea invelisului lor floral, invelis care poate c$iar lipsi la unele, iar la
altele, din contra, este format din caliciu si corola !la Cariop$-llaceae"
5rdinul #agales
Cuprinde ma'oritatea copacilor cu frunze cazatoare care alcatuiesc
padurile de foioase din climatul nostru. (nele specii pot avea aspectul de
tufe. 5rdinul numara in 'ur de 6:= specii, incadrate in doua familii/
Betulaceae si #agaceae.
#amilia Betulaceae
;enul Betula cu Betula verrucosa !Betula ala 7 mesteacanul", care
prezinta coa'a neteda alicioasa, desfacandu%se in foite circulare sutiri.
)in ramurile tinere se fac maturi de curte, iar din cele mai atrane si din
tulpina oiecte de uz casnic. )in lemn si scoarta, prin distilare se extrage
gudronul cu intreuintare industriala si medicinala. +coarta se utilizeaza in
tratamentul olilor de plamani, in acese si zgarieturi. )in lemn se extrage
un ulei !5lcum Betulae" care are proprietati antiseptice, antireumatice si in
comaterea durerilor menstruale si ale cailor urinare. +e pot utiliza si
mugurii si frunzele de mesteacan care contin uleiuri eterice, tanin, rezine,
glucosizi flavonici etc.
;enul Cor-lus cu Cor-lus avellana !alunul", care este un arust
frecvent intalnit la marginea padurilor de foioase. #ructul este o nuca, in care
se gaseste samanta lipsita de endosperm, dar cu cotiledoanele emrionului
carnoase si ogate in ulei0 prin presarea lor se eliereaza uleiul de alune citat
ca avand efecte in comaterea ascarizilor si a litiazelor.
A1
#amilia #agaceae.
;enul #agus care este raspandit in flora tarii noastre mai ales prin
#agus silvatica !fagul" care alcatuieste asociatii vegetale specifice numite
"fagete".
#agus silvatica % fagul % este un arore cu inaltimea pang la 1= m, cu
frunze eliptice, scurt petiolate, cu flori masculine dispuse in amenti sferici,
lung pedunculati0 florile feminine sunt inmanunc$iate in dicazii incon'urate
de ractei care se unesc intr%o cupa. #ructul !'ir" este o ac$ena. Planta are
importanta pentru medicina, intrucat prin distilarea lemnului se otine
gudron de fag Pix #agi %.
;enul Huercus !ste'arul" formeaza asociatii vegetale intinse la noi in
tara, cunoscute su numele de "ste'erise", raspandite mai ales in regiunile de
deal si de ses. &n componenta acestora intra mai ales ste'arul, gorunul, cerul
si garnita.
Huercus rour % ste'arul de lunca % este un arore inalt de pana la
:= m, cu coroana larga si cu ramuri puternice, neregulate ca forma.
&nfloreste in mai. +e utilizeaza scoarta ramurilor tinere de 1%: ani % Huercus
cortex % care se recolteaza in martie % aprilie !cand se desprinde usor", drogul
find ogat in taninuri !1= % *=?"0 se utilizeaza ca remediu astringent,
$emostatic, antidiareic sau ca pulere pentru uz extern. 2ceeasi valoare
terapeutica o mai poseda si scoarta de gorun.
H. cerris % cerut % este o specie de campie si dealuri 'oase de la care se
utilizeaza scoarta.
;$indele de ste'ar, inclusiv si cele provenite de la H. frainetto
!garnita" si H. puescens !tufan" % Huercus semen !Huercus glandes" % dupa
ce li se indeparteaza invelisul, se pra'esc si se pulverizeaza otinandu%se
"cafeaua de g$inda" % Huercus tostum semen % un antidiareic apreciail.
2ceste specii privite de la distanta prezinta un $aitus caracteristic,
avand tulpina groasa si noduroasa, cu ramuri frante si indoite, cu frunze
penate si cu fructe specifice !g$inda".
5rdinul Duglandales.
#amilia Duglandaceae. ;enul Duglans cuprinde specii aroricole dintre
care la noi se cultiva Duglans regia !nucul" % arore viguros, originar din
5rientul Mi'lociu. #runzele sale sunt imparipenate, au miros aromat
particular si gust amar, astringent. #ructul este o drupa cu un invelis carnos
exterior ce incon'oara un samure scleros care se desc$ide la germinare in
A*
doua valve. +amanta nu contine endosperm, iar emrionul este prevazut cu
doua cotiledoane mari, zarcite si ogate in ulei.
&n tara noastra, aceasta planta creste spontan in unele paduri din Banat
si 5ltenia, dar in ma'oritatea regiunilor este cultivat, avand multiple
intreuintari. +amanta este folosita in alimentatie ca atare sau la otinerea de
preparate de cofetarie, din ea extragandu%se uleiul de nuca utilizat in
cosmetica si c$iar in industrie pentru faricarea unor lacuri.
&n medicina populara se utilizeaza frunzele !#olium Duglandis" care
contin taninuri, glicozizi flavonici, ulei eteric, vitamina C cu proprietati
astringente, antiparazitice depurative etc.
5rdinul +alicales
2cest ordin este constituit din plante lemnoase su forma de tufe sau
arori, avand flori unisexuate grupate in inflorescente amentiforme, cu fructe
capsule de$iscente, in care se gasesc numeroase seminte invelite in peri
lungi si matasosi. 5rdinul cuprinde o singura familie, +alicaceae, ce are ca
reprezentanti genul +alix si Populus.
;enul +alix !salcie, rac$ita" cuprinde numeroase specii ce se intalnesc
mai ales pe marginea raurilor unde alcatuiesc zavoaie. Planta poate fi
inmultita vegetativ prin utasire, avand ca scop fixarea malurilor.
+alix ala 7 salcia sau rac$ita ala % este foarte des intalnita pe malul
apelor. +coarta contine tanin si un glucosid specific 7 salicina 7 alaturi de
populina si alte sustante active si se utilizeaza ca inlocuitor al scoartei de
ste'ar, cat si ca antireumaic !datorita salicinei".
;enul Populus !plop" are numeroase specii, in ma'oritate iuitoare de
umezeala, ca si salciile.
Populus ala % plopul al 7 este un arore cu inaltimi de pana la
1= m, cu o scoarta care se dezvolta foarte mult. +e gaseste prin zavoaie in
zona de campie.
P. nigra plopul negru 7 are o talie mare si un trunc$i negricios. )e la
plopul negru se folosesc mugurii vegetativi, de culoare runa si lipiciosi,
care se recolteaza in feruarie 7 martie 7 Populi gemmae 7 datorita
continutului lor in glicozizi !salicina si populina", sustante colorante
!crisina si tectocrisina", flavonozide, taninuri si un ulei volatil. )rogul este
considerat antiseptic, astringent, calmant, expectorant, diuretic si cicatrizant.
(nguentul din muguri 7 (nguentum Populi 7 este anti$emoroidal.
A1
5rdinul (rticales.
Cuprinde plante lemnoase si ieroase, cu flori mici, unisexuate, cu un
perigon sepaloid. #ructul este o samara, drupa sau nucula.
#amilia (lmaceae. Cuprinde si arusti cu frunze stipelate, simple,
caduce, cu aza simetrica, dispuse altern, mai rar opus. #ructele sunt alc$ene
sau samare.
&n tara noatra se gasesc (lmus laevis velnis, (. montana % ulmul de
munte % (. procera % ulmul de camp.
#amilia Moraceae. Morus ala %dudul al % este un arore mic,
originar din <xtremul 5rient, care la noi in tara se cultiva. Creste pana la
altitudinea de 3== % 4== m, frunzele ca si cele provenite de la M. niagra %
dudul negru % constituind principala $rana pentru viermii de matase.
#runzele contin tanin, etacaroten, adenina, arginina, acid folic, acid
asparagic etc. 2cestea se utilizeaza pentru proprietatile lor astringente,
antidiareice, alcalinizante si sudorifice0 siropul preparat din fructe este
diuretic, depurativ si laxativ.
#icus carica % smoc$inul % este un arust originar din +iria, de la el
utilizandu%se fructele !sicone" in special in alimantatie0 acestea contin
glucoza, amidon, gume si putine grasimi. )ecocturile din fructe au calitati
emoliente si pectorale, iar cataplasmele sunt cicatriztnte.
&ndienii din Gio Negro prepara otrava "curar" din latexul plantei #icus
atrox !curara cu care isi invenineaza sagetile".
#amilia (rticaceae. +unt plante ieroase, rareori lemnoase, care se
caracterizeaza prin prezenta perilor urticanti.
(rtica dioica % urzica mare % este o planta eracee perena, dioica,
acoperita cu peri urticanti, cu rizom puternic si cilindric repent. Tulpina este
patrata pe sectiune, cu lungimea de pana la 1,: m, erecta si ramificata.
#ructul este o nucusoara, ovala, de culoare verde % desc$isa. &nfloreste din
aprilie pana in august. +e intalneste pe langa garduri, santuri, paduri si in
general prin locuri necultivate. &n medicina se intreuinteaza frunzele care se
recolteaza din mai pana in octomrie % (rticae folium % cu continut in
diverse vitamine !etacaroten,".
#amilia Cannainaceae. Cuprinde plante ieroase caracterizate prin
prezenta de sustante aromatice in toate organele lor, sustanle care le dau
mirosuri cu totul particulare.
A6
;enul Cannais are ca reprezentant pe Cannais sativa !canepa",
planta anuala dioica cultivata pentru firele sale textile ce dau fuiorul si
caltii. +emintele plantei sunt ogate in ulei gras, alumine si vitamina B.
(leiul de canepa este folosit in farmacie la prepararea sapunurilor verzi si a
unor emulsii.
8umulus lupulus !$ameiul" este o planta voluila cu flori femele
dispuse in inflorescente cu forme aparte, care dupa fecundare se transforma
intr%un con lax0 racteele insotitoare contin glande secretoare pluricelulare
ogate in sustante amare % lupulina si $umulina % apoi uleiuri eterice,
sustante estrogene, acizi valerianic si utiric esterificati, rezine etc. Plantele
femele sunt cultivate tocmai pentru aceste conuri utilizate la faricarea erei
!dau gustul amar aromatic caracteristic"/ pentru terapie, se pot utiliza ca
tonice si sedative.
5rdinul +antalules. &nsumeaza plante ieroase sau lemnoase
semiparazite sau parazite pe alte plante.
#amilia +antalaceae. Plante semiparazite care se fixeaza cu a'utorul
$austorilor !sugatorilor" pe radacina altor plante.
+antalum alum este o planta originara din ar$ipelagul &ndo 7
Malaez, semiparazita, cu un lemn foarte tare, deoseit de apreciat. (leiul
eteric 7 Eei de +antal 7 se otine prin distilarea lemnului. 2cest ulei este
utilizat nu numai in industria parfumurilor, ci si in medicina, deoarece
poseda actiune diaforetica, in comaterea gonoreelor si a unor oli de piele.
#amilia 9orant$aceae sunt specii semiparazite pe organele aeriene ale
unor plante lemnoase, exteriorizandu%se su forma de tufe pe ramurile
plantei gazda.
@iscum alum !vasc" este o planta semiparazita pe multi arori.
&ntereseaza frunzele 7 @isci folium 7 si ramurile 7 @isci stipites 7
pentru continutul lor in saponozide triterpenice, glicozizi si vitaminele C si
<. &n ansamlu, drogul este $ipotensiv.
5rdinul Pol-gonales. #amilia Pol-gonaceae. #amilie careia ii apartin
plante ieroase, uneori lemnoase, cu flori mici, unisexuate, grupate in
inflorescente racemoase. Tulpina este fragmentata in noduri si internoduri0
de la noduri pomesc frunzele si un organ caracteristic poligonaceelor numit
o$ree !formatiune memranoasa care inveleste tulpina la locul respectiv".
#ructul este o nucula !ac$ena" care contine un endosperm fainos foarte
aundent0 unele plante se si cultiva pentru calitatea aratata0 de exemplu
$risca 7 #agop-rum esculentum 7 care este singura cereala ce nu face
parte din familia ;ramineae.
A:
;enul Gumex !macris" cuprinde plante ieroase cu frunze dispuse
azilar in forma de rozeta de unde se detaseaza o tulpina suculenta, in varf
avand o inflorescenta laxa compusa din flori mici rosiatice. Tulpina si
frunzele contin ca principii active oxalati, acizi organici, tanin,
antraglicozizi, glicozizi flavonici, folosindu%se ca droguri laxative,
antiscorutice etc.
;enul Pol-gonum !troscot" este alcatuit din plante ieroase.
P. istorta !raculet" este o planta eracee, perena, cu un rizom gros si
rasucit. &nfloreste in iunie 7 august. Creste prin fanete umede, prin turarii
si pe langa ape, in general la altitudini mai mari. +e intreuinteaza rizomii 7
Bistortae r$izoma 7 pentru continutul lor in tanin !cam 1:?", in amidon, in
vitamina C si in principii amare0 su forma de decocturi sau mixturi, efectele
induse sunt astringente sau mucilaginoase.
P. aviculare !troscot comun" este o planta anuala, de talie mica !1= 7
6= cm", cu tulpina repenta si cu flori roze sau ale, fara miros. Creste pe
langa drumuri, prin curti, pe terenuri necultivate. +e foloseste toata partea
aeriana % Pol-goni avicularis $era drogul continand acid oxalic, tanin,
gume, un ulei volatil, derivati antrac$inonici, glicozizi flavonici, mucilagii si
se utilizeaza pentru proprietatile sale astringente, $ipotensive, tonifiante,
eupeptice, antiseptice, anticatarale, diuretice, depurative, $emostatice,
cicatrizante, antidiareice.
5rdinul Piperales
)atorita caracterelor sale de simplicitate a fost considerat de unii
sistematicieni ca fiind foarte primitiv. 2lti sistematicieni il considera inrudit
cu monocotiledonatele.
2cestui ordin ii apartin plante ieroase sau lemnoase !tufe, copaci sau
liane" care se agata de alte plante prin intermediul radacinilor aeriene
transformate in carcei.
#amilia Piperaceae. 2re ca tip reprezentativ pe Piper nigrum !piperul",
o tufa agatatoare tropicala, originara din 2r$ipeleagul &ndo Malaez.
#ructul sau !aca rosie" contine un ulei eteric cu gust iute, caracteristic. )in
aceste ace, culese inainte de coacere, se otine prin uscare piperul negru.
Bacele uscate si decorticate constituie piperul al. 2mele forme de piper
utilizate in alimentatie drept condiment, avand rol eupeptic.
5rdinul Car-op$-llales !Centrospermae". <ste reprezentat de plante
ieroase sau semilemnoase, cu florile dispuse in influorescente
caracteristice.
A3
#amilia C$enopodiaceae. <ste constituite din numeroase specii, multe
dintre ele cultivate ca plante industriale, fura'ere sau alimentare, dar multe
constituind uruieni ruderale.
;enul Beta are ca reprezentant Beta vulgaris !sfecla" caracterizata
prin radacina sa groasa, in care se acumuleaza cantitati mari de za$aroza si
pectina.
Beta vulgaris var. altissima !sfecla de za$ar" are radacina galena la
suprafata si ala in interior. +e cultiva evident pentru otinerea za$arului.
2lte forme de sfecla cultivate sunt sfecla rosie alimentara !Beta vulgaris var.
rapacea forma rura", sfecla fura'era care are pulpa striata de inele rosii si
ale !forma zonata" etc.
;enul +pinacia este reprezentat de +pinacia oleracea !spanacul
cultivat", care se utilizeaza ca planta alimentara, avand un continut mare in
proteine, clorofila, vitamine !2, B
1
, B
*
si C".
;enul 2triplex !looda" in cadrul careia se exemplifice reprezentantul
2triplex $ortensis !looda de gradina". 2ceasta are unele forme de culoare
verde si altele de culoare rosie. +e cultiva pentru consum, iar din punct de
vedere farmacodinamtic se citeaza actiunea diuretica si anti$epatica a
plantei0 semintele au proprietati purgative si vomitive. )in formele rosii se
extrage indigoul.
#amilia Car-op$-llaceae.
9a +ufamilia +ilenoideae amintim +aponaria officinalis !sapunarita",
raspandita prin livezi, luminisuri de padure, marginea apelor, pe langa
garduri etc. Gadacina este ogata in saponine si glucozizi flavonici si se
utilizeaza in farmacie su numele de Gadix +aponariae.
;enul 2grostemma are ca reprezentant pe 2. git$ago !neg$ina", care
este o uruiana a culturilor de grau. +e citeaza intreuintarea semintelor ca
diuretice, expectorante si anti$elmintice, iar radacina ca anti$emoroidala.
#amilia Cactaceae. +unt plante cu tulpini carnoase, cladodii verzi,
foarte diferite din punct de vedere morfologic. #runzele oisnuit sunt reduse
sau transformate in g$impi.
)intre cele mai importante cactacee, se pot aminti 5puntia ficus
indica, ale carei fructe numite si "smoc$ine de &ndia" sunt comestiile.
#amilia 2izoaceae. +unt *1 de genuri cu aproximativ 1.1== de specii
in ma'oritatea lor raspandite in tinuturile aride din sudul 2fricii. +e pare ca
aizoaceele fac tranzitia dintre fitolacacee si cactacee.
A4
#amilia N-ctaginaceae. <xista := de genuri cu circa 1== de specii
americane si africane, eracee, arustive sau arorescente, care au frunze
dispuse in mod oisnuit opus.
5rdinul <up$oriales. Cuprinde plante foarte diferite din punct de
vedere morfologic, unele cu aspect arorescent, altele ieroase si c$iar cu
aspect de cactusi. )ar toate au comun faptul ca prezinta in structura lor vase
laticifere pline cu un latex care intruneste atat calitati medicinale, cat si
toxice.
#amilia <up$oriaceae. ;enul <up$oria este caracterizat prin
gruparea florilor masculine si feminine intr%o inflorescenta de tip aparte care
se numeste ciatiu.
<up$oria c-parissias !laptele cainelui" este o planta perena intalnita
in toata tara noastra prin locuri uscate si ieroase.
Gicinus commupis !ricin" se prezinta ca un arore in 2frica
ecuatoriala, atingand inaltimea de 1=%1: m0 in zonele temperate, a devenit o
planta anuala si ieroasa, mult mai mica, de numai 1%1 m. )in semintele de
ricin, prin presare la rece, se extrage un ulei gras 7 uleiul de ricin 7 folosit
ca purgativ. +emintele de ricin, mai ales cele proaspete, sunt toxice !numai
trei seminte pot omori un porc".
8evea rasiliensis !arorele de cauciuc" este o planta originara din
Brazilia, care insa astazi se cultiva si in alte zone tropicale ale Pamantului.
9atexul se extrage dupa ce s%au facut crestaturi speciale pe arore0 in
continuare, pe cale industriala, materialul otinut se prelucreaza in vederea
prepararii cauciucului natural.
Croton tiglium este o planta foarte toxica. )in semintele acestei plante
se extrage uleiul de croton care este un purgativ extrem de energic si in
acelasi timp un vezicant puternic.
+uclasa )ial-petalae. 2ceasta suclasa cuprinde plante cu invelis
floral diferentiat in caliciu si corole, elementele componente !sepale si
petale" fiind liere intre ele.
Plantele diapetale se gasesc raspandite pe toate suprafata Pamantului
si pot fi atat ieroase, cat si lemnoase.
5rdinul Magnoliales. +unt arori si arusti cu frunze simple dispuse
altern si cu flori de oicei mari, cu organizare primitiva, cu un periant simplu
si nediferentiat si cu elemente florale prinse spiralat.
#amilia Magnoliaceae
Magnolia acuminata !magnolia" este un arore cu aspect piramidal, cu
talie de pana la *= m. #lorile sunt mari si apar dupa infrunzire.
#amilia M-risticaceae. <ste alcatuita din arori si arusti care cresc
prin zonele tropicale si sutropicale.
A>
#amilia &lliciaceae. <ste alcatuita din arori si arusti cu frunze prinse
altern. Cuprinde numai un singur gen 7 &licium 7 cu aproximativ := de
specii. &llicium verum !&. anisatum", este un arust cu talia de 1%6 m. 2nisi
stellati fructus este un drog cu miros placut si gust dulceag !contine un ulei
esential ogat in anetol, care confera drogului proprietati excitante,
expectorante, tonice etc. in doze mici, in doze mari devenind toxic".
#amilia 9auraceae. Plantele sunt lemnoase, arusti sau arori care se
intalnesc de predilectie in zonele tropicale, a'ungand pana in regiunile
climatului mediteranean.
9aurus noilis !dafinul" este originar din 2sia Mica, cultivandu%se
oisnuit in zona mediteraneana. Planta are frunze aromatizate0 acestea se
utilizeaza in medicina, su forma de infuzii, ca drog sudorific. )in fructele
plantei se extrage la cald un ulei consistent, de culoare verde, folosit in
medicina la prepararea unguentelor 7 5leum lauri.
Cinnamomum camp$ora !9aurus camp$ora, arorele de camfor" este
un arore de 1=%1: m !cei atrani ating 6= m", originar din 2sia orientala.
Toate tesuturile parenc$imatice ale tulpinei si frunzei contin pungi
secretoare unicelulare pline cu un continut galen%fluid. in continutul
respectiv se gaseste camforul, care se otine prin extragere de la arori de
:=%3= de ani prin distilarea tulpinii si ramurilor cu vapori de ape, apoi se
otine prin rafinare, sustante active in cauza.
C. ce-lanicum este micul arore de scortisoara, originar si cultivat in
<xtremul 5rient.
5rdinul Ganales !Pol-carpicae". Cuprinde plante oisnuite eracee,
perene, cu flori actinomorfe, mai rar zigomorfe, $ermafrodite.
#amilia Ganunculaceae. Cuprinde plante ieroase perene, ianuale si
anuale, rareori lemnoase.
Ma'oritatea ranunculaceelor isi au arealul in pa'isti, pasuni, mlastini
sau c$iar in ape, de la campie pana in zona alpina, in special in climatul
temperat.
Ganunculus sceleratus !oglari" este o planta anuala, inalta de *=%*:
cm, cu tulpina dreapta, fistuloasa, pe care sunt prinse frunze $eterofile.
Planta se intalneste prin locuri mocirloase sau pe pa'isti umede, in toata tara,
mai ales la campie. &nfloreste din mai pana in august. Toata planta este
toxica datorita protoanemoninei.
&n general, speciile de Ganunculus au fructele !nucule" prevazute cu
un apendice su forma de carlig cu care se fixeaza de parul animalelor.
Consumate de catre animale in stare verde, mai ales in perioada infloririi,
provoaca intoxicatii foarte alarmante0 dar daca fanul se usuca, eventualele
plante ranunculoase din compozitie nu mai sunt periculoase.
AA
Calt$a laeta !calcea calului" este o planta ieroasa, perena, cu tulpina
fistuloasa, pe care sunt prinse frunze reniforme, dintate pe margine. +e
intalneste prin alti, mlastini, pa'isti umede, de la campie la munte. &ntreaga
planta este toxica pentru animale atat in stare verde, cat si uscata, mai ales in
timpul infloririi0
2conitum napellus !omag" este o planta eracee perena, de talie mare
!pana la 1,* m". Creste pe pa'isti de munte, prin locuri stancoase si gro$otis.
)e la speciile de 2conitum/ 2. romanicum, 2. fauricum, 2. cernuum,
2. variegaturn etc. cu flori alastre si 2. ant$ora si 2. vulparia cu flori
galene, se recolteaza tuerculii laterali, tineri 2coniti tuera recoltati
dupa anteza. )rogul contine un alcaloid cu structura complexa % aconitina
apoi neoleina, acolitolina, enzilaconina, inozita, manita, rezine, za$ar,
amidon, acid malic si acid citric. &n practica, drogul se utilizeaza su forma
de tinctura % Tinctura 2coniti cu actiune analgezica sau de siropuri,
antitusive.
Consumata de catre animale, planta provoaca intoxicatii, aconitina
fiind considerata cea mai toxica dintre alcaloizii cunoscuti pana in prezent.
Prin uscare, datorita evaporarii apei, toxicitatea plantei creste. Nu exista
antidot specific, tratamentul intoxicatiei facandu%se doar simptomatic.
2donis vernalis !ruscuta de primavara" este o planta eracee cu
inaltime de 1: 6= cm. &nfloreste in aprilie mai. +e intreuinteaza partile
aeriene ale plantei 2donis $era care se recolteaza atunci cand inflorirea
este deplina. )rogul contine glicozizi cardiotonici !adonizid, adonivernosid,
adonitoxinozid", saponine, flavonine etc. +e intreuinteaza su forma de
infuzii in calitate de cardiotonic. Mai prezinta si actiune diuretica si sedativa.
8elleorus purpurascens !spanz" este o planta perena, cu tulpina
dreapta si cu frunze palmat 7 sectate, lung petiolate si paroase.
Toate speciile de spanz au un rizom scurt si gros si radacini puternice
si negricioase.
&n medicina, intereseaza rizomul 7 8elleorii r$izoma 7 si
radacinile care se recolteaza primavara timpuriu, in martie 7 aprilie sau
toamna tarziu. )rogul contine glicozizi !$eleorina, $eleoreina si
$elerina", saponine, rezine etc. si se utilizeaza su forma de infuzii sau
decocturi sau "per se" ca implant, pentru calitatile sale cardiotonice,
purgative, vomitive, iritante etc0 pentru implant, se ia o radacina uscata cu o
lungime de *%: cm, care se introduce sucutanat in regiunea prepectorala la
speciile mari si la aza urec$ii sau in pliul cozii la speciile mici. &mplantul se
lasa *6 de ore !in caz contrar producandu%se necroza locala". )rogul
actioneaza ca un aces de fixatie, determinand $ierleucocitoza atat locala,
cat si generala.
1==
Toate partile componente ale plantei produc intoxicatii la speciile de
animale domestice, cauza fiind prezenta $elerinei si $eleorinei.
)elp$inium consolida !nemtisor" este o planta cu tulpina erecta si
foarte ramificata. +e intalneste prin semanaturi sau este ruderala si infloreste
din mai pana in septemrie. Planta este melifera. &ntereseaza florile in
medicina % Calcatrippae flos 7 sau mai rar partile aeriene 7 Calcatrippae
$era 7 pentru continutul lor in alcaloizi. <xtractele apoase din partile
aeriene sunt insecticide.
#amilia N-mp$aeaceae sunt plante ieroase adaptate la viata acvatica.
<le crest mai ales in climatele cald si temperat.
Nump$ar luteum !nufar galen" este o planta vivace, de lac, cu frunze
alterne plutitoare, cordiforme, #lorile sunt de culoare galena. &n medicina
populara se folosesc rizomii, pentru efectul lor astringent.
N-mp$aea ala !nufar al", o planta asemanatoare precedentei, are
florile ale. Creste spontan prin alti. )in flori se prepara un sirop calmant si
c$iar narcotic. +e mai descriu proprietati emoliente, astringente si
antidiareice.
5rdinul 2ristoloc$iales. 5rdin care este constituit dintr%o singura
familie, 2ristodoliaceae, plantele fiind in intregime toxice.
8ristolodia clematitis !marul lupului" este o planta des intatnita prin
vii. Pentru medicina intereseaza rizomul si radacinile care contin principii
amare, uleiuri eterice, acizi etc, in doze potrivite recomandandu%se ca
droguri eupeptice amare, diuretice, diaforetice.
5rdinul T$eales. ;rupeaza plante lemnoase !liane, arusti, arori" si
mai rar ieroase, cu glande si canale pline cu uleiuri eterice.
#amilia 8-pericaceae. +unt plante intalnite atat in zonele tropicale,
cat si cele temperate. &n cazul plantelor din zonele tropicele, acestea au un
port arorescent, pe cand cele din zonele temperate sunt ieroase.
8-pericum perforatum !sunatoare" este o planta comuna care se
intalneste de la campie pana la munte. &n medicina se folosesc varfurile
tulpinilor !cu lungimea de circa *: cm" recoltate la inceputul infloririi sau in
timpul acesteia 8-perici $era %. )rogul are un miros caracteristic,
agreail, gustul lui fiind amar, aromatic0 se foloseste in diverse afectiuni
$epatice si iliare, in $iperaciditate, in ulcer gastric, ca diuretic
anti$iperemiant si antiseptic in cazul unor enterocolite si extern su forma de
cataplasme si ai in calitate de cicatrizant si calmant al arsurilor si plagilor.
#amilia T$eaceae. Cuprinde arori si arusti cu frunze persistente
simple, cu flori mari, fructele fiind capsule. 2ceste plante sunt originare din
sudul 2siei din Dava, Daponia, C$ina etc.
1=1
T$ea sinensis !arorele de ceai", care mai este cunoscut si su numele
de Camelia sinensis, este o planta importanta pentru frunzele sale T$eae
folium drog care contine cafeina, teoromina, teofilina, tanin, vitamina C,
uleiuri eterice. Pe cale industriala, din frunzele de ceai se extrage cafeina.
)aca frunzele dupa recoltare se fermenteaza devin "ceai negru"0 cele
nefermentate reprezinta "ceaiul verde".
5rdinul Papaverales. &nclude plante ieroase, mai rar lemnoase.
#amilia Papaveraceae. Papaver somniferum !macul de gradina" care
este originar din zona mediteraneana si care este o planta anuala, eracee,
inalta de 1% 1,: m, cu tulpina dreapta, uneori ramificata, fara peri sau cu peri
setiformi.
Planta este apreciata in medicina deoarece din capsulele imature
Papaveris capita % in urma unor crestaturi, se otine opiul !laudanum,
meconium", care nu este altceva decal latexul exprimat si uscat. 5piul
contine circa 11? morfina !derivat c$imic fenantrenic"0 in afara de aceasta,
in opiu se mai gasesc si derivati izoc$inoleinici !de exemplu papaverina".
Nu treuie insa de uitat ca desi opiul este un medicament, in acelasi
timp este si stupefiant, fapt pentru care produsul va fi pastrat si folosit numai
respectandu%se legile in vigoare.
P. r$oeas !macul salatic" are un areal larg, fiind intalnit in <uropa,
2frica de Nord, 2sia centrala si vestica etc. +e caracterizeaza prin florile
sale rosii. )rogul este reprezentat de petale G$oeados flos care intra in
componenta unor specii pectorale.
C$elidonium ma'us !rostopasca" este o planta perena cu rizom, cu
frunze imparipenat % compuse. 2tat partile aeriene % C$elidonii $era % cat si
radacinile plantei de culoare portocalie contin c$elidonina, c$eleritrina,
$omoc$elidonina, sanguinarina, sparteina0 au utilizari in terapia $epato %
iliara. &n popor are cautare latexul proaspat, cu a'utorul caruia se fac
tratamente contra negilor si ataturilor.
5rdinul Capparales. +e caracterizeaza prin o serie de familii de plante
eracee, cu frunze alterne.
&n ordinul caparalelor se studiaza trei familii omogene si anume/
Capparaceae, Brassicaceae !Cruciferae" Gesedaceae. Pentru medicinal
intereseaza numai cruciferele.
#amilia Cruciferae este alcatuita din plante ieroase anuale, ienale
sau perene, cu flori $ermafrodite dispuse in inflorescence racemoase.
<lementele florale au o dispozitie caracteristica, in cruce. &ntotdeauna,
fructul este o silicva sau silicula.
1=*
Brassica oleracea !varza" este o planta eracee ianuala.
Brassica !+inapis" nigra !mustarul negru" este o planta anuala, cu talia
de pana la 1,: m, cu frunze inferioare oisnuit penate, cele superioare fiind
mai simple. )rogul este reprezentat de catre seminte % +inapis nigrae semen.
2ceste seminte au un ferment % mirozina % care su actiunea caldurii se
activeaza si $idrolizeaza glicozidul sinigrina, ce se transforma in
izosulfocianat de alil si rodanat de alil, principii active cu actiune iritanta.
Procesul are loc atunci cand faina de mustar % #arina +inapis % este tratata cu
apa calda in vederea pregatirii si aplicarii unor sinapisme in caz de congestii
ale unor organe interne.
Capsella ursa % pastoris !traista cioanului" este o planta spontana,
foarte comuna, cu frunze azale dispuse in rozeta, cele superioare fiind
intregi si sagitate. +e utilizeaza partile aeriene % Bursae pastoris $era %
pentru actiunea lor $emostatica, mai ales in cazul $emoragiilor uterine.
Principiile active continute in drog sunt diferite amine !acetilcolins, colina,
tiramina", derivatii fenolici !$iposina", un glicozid, acid protocate$ic, saruri
de poatsiu etc.
Gap$anus sativus !ridic$ea" poseda o radacina pivotanta, tuerizata,
carnoasa, ogata in diverse vitamine si alte principii cu actiune
antiscorutica si diuretica. Planta se cultiva0 prin lucrari de ameliorare s%au
otinut/ ridic$ea neagra % G. s. var. niger % si ridic$ea de luna % G. s. var.
radiola.
#amilia Gesedaceae. +unt plante eracee sau arustive, raspandite cu
precadere in zonele mediteraneene si in 2sia centrala.
Geseda lutea !rec$ie" este una din speciile singurului gen al familiei
existent la noi in tara. Planta este eracee, ea fiind melifera.
5rdinul @iolates !Periotalis". Cuprinde plante eracee sau lemeoase
atat din regiunile temperate, cat si din cele tropicale.
#amilia @iolaceae. Plantele sunt ieroase, mat putin arorescente,
liane !ale regiunilor tropicale".
@iola odorata !toporasi " este o violacee perena, cu stoloni aerieni
ramificati, cu frunze late, ovate, si cordate si cu flori de culoare violacee,
frumos mirositoare. +e utilizeaza in medicina pentru faptul ca planta este
ogata in uleiuri eterice, saponine, glicozizi flavonici astfel/ florile % @iolae
cloratae flos % se utilizeaza ca emoliente in diverse formule pectorale, iar
rizomii, semintele si radacinile/ ca droguri expectorante, vomitive si
purgative.
1=1
#amilia Caricaceae. +unt plante lemoase care se intalnesc in zonele
tropicale si sutropicale.
Carica papa-a este o planta originara din &nsulele Moluce, dar care se
cultiva, tot in regiuni tropicale, in &ndia, 2ntile, 2merica de +ud etc. #ructele
sunt comestiile, avand gust de pepene galen. +e utilizeaza in medicina ca
favorizant al digestie sustarelor proteice in stari de $ipo si anaciditate.
5rdinul Gosales.
#amilia Crassulaceae. Cuprinde plante ieroase si suculente, ce se
intalnesc cu precadere pe stancarii si terenuri aride.
+empervirum tectorum !urec$elnita" este o planta cu continut in acid
malic, malat de calciu, rezine, tanin, mucilagii, acid formic si este
recomandata ca antiseptic, astringent, sedativ, antiferil, diuretic,
antispasmodic, $emostatic, antiinflamator.
#amilia ;rossulariaceae. Cuprinde numai un singur gen % Gies. 9a
noi exista specii spontane sau cultivate, din care se remarca/ Gies rurum,
!coacaz", cu aca de culoare rosie, comestiila, G. grossularia !agris", planta
spontana sau cultivata in scopuri alimentare.
#amilia 8amamelidaceae
8amamelis virginiana este un arust originar din 2merica de Nord, cu
flori $ermafrodite grupate in inflorescente glomerulare laxe. +coarta si
frunzele % 8amamelidis cortex et folium % au continut ridicat in tanin
!$amamelitanin", ulei eteric si alte principii active si se utilizeaza ca drog
$emostatic, vasoconstrictor etc.
8ippop$ae r$amnoides !catina ala" este un arust spontan, cu ramuri
spinoase, cu frunze intregi, cu flori mici, de culoare galena si cu fructe false
!drupe false"0 fructele reprezinta drogul folosit in medicina % 8ippop$ae
fructus foarte ogat in vitamine.
#amilia Gosaceae
Guus idaeus !zmeur" este o planta arustiva, cu lastari taratori, cu
tulpini erecte si cu g$impi, cu frunze penate, cu flori ale inmanunc$iate in
raceme si cu fructe polidrupe. +e utilizeaza frunzele Gui idaei folium cu
continut in taninuri si flavonozide, pentru proprietatile lor antidiareice si
spasmolitice.
G. caesius !mur", o planta cu g$impi si cu frunze trifoliate. #ructele
mure sunt compuse. Pentru medicina intereseaza tot frunzele Gui
fruticosi folium ogate in tanin, flavonozide, acizi organici, viamina C,
utilizate ca drog astringent, antidiareic si antiflogiatic.
1=6
#ragaria vesca !frag" este o planta ieroasa, cu stoloni, care creste prin
paduri, cu flori inmanunc$iate in cime si cu fructe mici nucule %de culoare
rosie si dulci. &n scop medicinal se recolteaza frunzele #ragariae folium
pentru calitatile lor antidiareice si aromatizante.
Potentilla anserina !coada racului" este o planta eracee cu talia de
pana la 1:%*= cm. )in aceasta se valorifica partea aeriana % 2nserinae $era
care se recolteaza in timpul infloririi, in mai august. )rogul contine acid
tanic, acid tormentilic, sustante amare, un ulei volatil, flavone, mucilagii si
saruri minerale si se utilizeaza ca astringent, antidiareic, antiseptic,
$emostatic, analgezic, cicatrizant si apasmolitic. )aca este consumata de cai,
apare o intoxicatie manifestata prin tulurari gastro intestinale.
Gosa canina !maces" este un arust spinos, de 1%1 m inaltime, care
infloreste in mai%iunie, florile avand culori in diverse nuante de roz. #ructul
este un receptacol dezvoltat, de culoare rosie, care contine numeroase
ac$ene !fructe propriu%zise". &ntereseaza pseudofructul C-nosati fructus,
florile Gosarum flores si frunzele recoltate in aprilie. )rogurile contin
peste 1=? za$aruri, acid maleic, acid citric, pectina, dextrina, flavonoide,
tanin, lecitina, un ulei gras, carotenoide si complexul vitaminic 2, B1, )*,
B, P, PP si mai ales vitamina C. +e recomanda ca laxativ, diuretic,
depurativ, tonic si stimulator general.
;eum uranum !cerentel" este o planta eracee perena, cu o tulpina
inalta de *:%:= cm. #lorile sunt galen aurii, sunt erecte si apar in iulie
august. +e inralneste prin paduri umede, prin locuri umroase, printre
daramaturi, santuri si tufarisuri, in toate zonele tarii noastre. )rogul contine
tanin, geina % un glicozid care dupa $idroliza pune in liertate eugenolul, cu
miros de cuisoare 7 amidon, sustante amare etc. &n medicina se utilizeaza
ca astringent, $emostatic, antiseptic, eupeptic si analgezic.
Malus pumila !mar" este o pomoidee arorescente cultivate, cu multe
varieteti, importante pentru alimentatie, de asemenea pentru apicultura,
datorita faptului ce este o planta melifera.
C-donia olonga !gutui" provine din 2merica de +ud. 2re frunze
ovale, flori solitare, mari si al 7 roze si fructe glouloase si voluminoase,
ogate in materii tanante, acizi organici, za$aruri etc0 fructele, mai ales cele
crude, sunt astringente.
Crataegus monog-na !peducel" este o planta arustiva, comuna prin
pedurile nostre. &ntereseaza fructele 7 Crataegi fructus 7, florile 7
Crataegi flos pentru continutul lor in flavone, leucoantocianidine si
triterpene, drogurile actionand ca sedative, vasodilatatoare si $ipotensive.
1=:
Prunus spinosa !porumar" este o prunoidee arustiva, foarte
spinoase, cu flori mici si ale care apar inainte de infrunzire si cu fructe de
tip drupe, glouloase. &ntereseaza florile 7 Pruni spinosi flos 7, petalele
continand flavonozide, iar fructele, mai putin apreciate, contin polifenoli0 in
arta culinara, "porumele" servesc la prepararea unor siropuri si unor
dulceturi.
P. domestica !prun", un arore de circa 1= m, cu flori de culoare ala %
verzuie. <ste foarte mult cultivat atat pentru fructe 7 tipice drupe 7, cat si
pentru calitatile melifere.
Cerasus avium !cires" este un arore de circa 1= m, cu scoarata
cenusie % inc$isa si cu frunze care au la aze doua glande rosietice. +e
valorifica pedunculii drupetor 7 Cerasorum stipites %, in popor numite "cozi
de cirese". )rogul contine saruri de potasiu si flavonozide, intreuintandu%se
ca diuretic.
C. vulgaris !visin" este un arore ceva mai mic decal precedentul. +e
recolteaza la fel "cozile", pentru aceleasi recomanderi.
2m-gdalus communis !migdal" este un arore mic originar din
<xtremul 5rient. +e utilizeaza semintete 7 2m-gdalae semen 7 care
contin amigdalina !alaturi de fermentul specific emulsina"0 sunt
anti$elmintice, ferifuge etc0 din aceste seminte se prepara si apa de migdale
amare 7 2Kua 2m-gdalarum amarum 7, care se prescrie ca linistitor al
tractului digestiv si ca un un corrigens.
Persica vulgaris !piersic" este o planta originare din C$ina unde se
cultiva din antic$itate. #ructele au actiune $ipotensive, florile sunt laxative,
scoarta este anti$elmintice si ferifuge, iar frunzele au actiune e$ica si
antireumatismala.
5rdinul 9eguminosales. +unt reprezentate de plante lemnose !arori,
arusti sau liane" si ieroase, care sunt raspandite pe tot gloul pamantesc.
+ustanta de rezerva caracteristica acestor plante este legumina. =
caracteristica dintre cele mai importante este si aceea ca radaciniie faalelor
se formeaza in simioza cu acteriile fixatoare de azot !nodositatile
specifice".
#amilia 9eguminosae. <ste impartita in trei sufamilii/ Mimosoideae,
Caesalpinioideae si Papilionoideae.
)in sufamilia Mimosoideae se pot enumera/
Mimosa pudica, o planta sutropicala, cu frunze foarte sensiile la
atingere, cand iau un aspect rapid de ofilire. Gadacina poate avea proprietati
purgative, emetice, afrodiziace.
2cacia senegal este un arore originar din 2frica tropicala, din care se
extrage guma araica % ;umi araicum 7 existenta in tesutul lierian.
1=3
;uma araica se mai otine si de la alte specii ca/ 2. a-ssinica, 2.
stenocarpica, 2. araica etc, dar aceasta este de calitate inferioara.
+ufamilia Cesalpinioideae cuprinde cateva plante lemnoase arustive
sau arorescente, originare din climatul tropical. #runzele de la Cassia
angustifolia si C. acutifolia !siminic$ia" +ennae folium 7 si foliculii 7
+ennae foliculi 7, datorita sustantelor rezinoase etc se folosesc ca drog
laxativ sau purgativ.
Ceratonia sillicua !roscov" este un arore mediteranean. #ructul este o
pastaie masiva, cu mezocarpul carnos si dulce datorita za$arului !1=%
61?,", ,continand si acid citric si sustante aromatice. #ructele, numite si
roscove, au si proprietati laxative, anticatarale, emoliente, e$ice etc.
+ufamilia Papilionoideae
P$aseolus vulgaris !fasolea" este o planta voluila, cultivata pentru
calitatile culinare ce au semintele. &n medicina se pot utiliza tecile pastailor
7P$aseoli fructus seminae 7 care contin $emiceluloza, arginina,
asparagins etc !in diaet, pentru diureza etc".
Pisum sativum !mazarea" este o leguminoasa originara din 'urul Marii
Mediterane. +emintele au valoare nutritiva apreciaila.
Medicago sativa !lucerna alastra" este o planta perena, cu tulpina de
1=%4= cm inaltime, ramificata si ogat foliate. &nfloreste din mai pana in
octomrie. +e cultiva pentru valoarea ei fura'era !planta fiind ogata in
proteine usor asimilaile si in vitamina 2". in stare verde poate produce
intoxicatii la rumegatoare !consumata in cantitati mari, nepalita".
Trifolium pratense !trifoi rosu" este o planta perena, cu radacina
pivotanta si cu nodozitati, cu tulpina de 1=%:= cm. infloreste din mai pana in
septemrie, planta fiind spontana !la campie si munte" sau cultivate !in
zonele mai umede ale tarii". Trifoiui rosu are valoare fura'era si melifera.
T. repens !trifoi al tarator" este o planta ieroasa, perena, cu tulpina
taratoare. Planta creste spontan peste tot in tara.
Melilotus officinalis !sulfina galena" este o planta anuala sau ienala,
cu inaltimea de := % 1== cm, tulpina fiind ramificata. Planta are un miros
caracteristic de cumarina. +e intalneste ca planta ruderala, prin pa'isti, pe
soluri usoare. 2re valoare melifera deoseita. Consumata de animale in stare
uscata sau verde poate sa provoace intoxicatii. Partile aeriene ale plantei %
Meliloti $era % sunt emoliente.
9otus corniculatus !g$izdei" este o planta perena, eracee, cu radacina
pivotanta si cu tulpina inalta de *:%6= cm. &nflorescenta este o umela
simpla, cu 1%4 flori galene%portocalii. &nfloreste din mai pana in septemrie.
se intalneste la campie, deal si munte pana la eta'ul sualpin. Planta este o
una fura'era si melifera.
1=4
5nor-c$is viciifolia !sparceta" este o planta perena, ieroasa, cu
tulpina inalta de :=%>= cm pe care se prind altern frunzele imparipenat
compuse, cu 11%*: foliole eliptice. Creste in regiunile de ses si de deal, pe
coaste insorite, in locuri cu precipitatii mai reduse, planta fiind rezistenta la
seceta. <ste fura'era si melifera.
@icia angustifolia !mazaric$e" este o planta anuala, rar ienala, cu
inaltimea de *=%>= cm. #runzele sunt alterne si paripenat compuse, cu 1%3
perec$i de foliole, terminandu%se cu un cartel. &nfloreste in mai%iunie. Creste
prin pa'isti, la margini de padure, in culturi agricole, in toata tara.
Mazaric$ea este o planta fura'era, dar cateodata poate provoca intoxicatii la
ierivore.
+o'a $ispida !soia" este o planta anuala, cu tulpina erecta sau voluila,
originara din 2sia de est. +e cultiva ca planta alimentara si pentru industrie.
9aurnum anag-roides !salcam galen" este o planta originara din
regiunea mediteraneana, semintele continand alcaloidul citizina,
asemenatoare sparteinei !dar cu nucleul c$inolizidinic", numai ca asupra
centrilor respiratori exercita efect excitant !ca si loelina". +emintele pot fi
toxice daca a'ung sa fie consumate in doze mari0 in doze mici, semintele
produc actiune purgativa si emetica.
Goinia pseudacacia !salcam" este un arore originar din 2merica de
Nord, care s%a aclimatizat si in <uropa. #lorile % 2caciae flos % au proprietati
sedative si antispasmodice0 pentru apicultura, salcamul este o excelenta
planta melifera.
;l-c-rr$iza glara !lemn dulce" este o planta eracee perena,
spontana sau cultivata, originara din partile 2siei vestice si ale <uropei
meridionale. )rogul reprezentat de radacina % 9iKuiritiae radix sau
;l-c-rr$izae radix %, cu continut in glicirizina, glucide, flavone etc. &n urma
pulverizarii, se otine un foarte un excipient pentru prepararea pilulelor
olurilor etc.
2rac$is $-pogaea !ara$ide" este o planta anuala de *:%3= ca lungime,
originara din 2merica de +ud. #ructele !alune americane" a'ung la maturatie
su pamant. +unt comestiile semintele si uleiul !acesta folosinduse ca
ve$icul in receptura".
5rdinul +arraceniales. grupeaza plante cu nutritie mixta !autotrofa si
$eterotrofa". &n general, sunt plante eracee, mai rar arustive, cu frunze
intregi, unele din ele transformate in capcane.
#amilia +arraceniaceae. <ste alcatuita din plante ieroase, existenta
prin zonele tropicale si temperate ale 2mericii da Nord. #runzele azale sunt
metarnorfozate in urne de forma tuuloasa, pe unde insectele pot intra, dar
nu mai pot iesi !datorita perilor recurati spre aza".
1=>
#amilia )roseraceae. cuprinde plante eracee insectivore, terestre
acvatice.
)rosera rotundifolia are frunze ovale, petiolate, acoperite cu peri
glandulari care secreta un lic$id lipicios ce straluceste la soare ca niste
picaturi de roua. Planta mai contine tanin. +e poate utiliza la oameni ca drog
antiasmatic si contra tusei convulsive.
#amilia Nepent$aceae. <ste o familie redusa la un singur gen
Nep$entes 7 cu circa 3= de specii de suarusti intertropicali care se
intalnesc in C$ina, 2ustralia, Madagascar etc,
Nepent$es destiliatoria are unele frunze latite la nivelul petiolului,
lamina fiind transformata in urna cu un opercul !lungimea urnei este de 1=%
:= cm".
<xtractul alcoolic din rizomii plantelor nepentacee este tonic si are
totodata une rezultate in tratamentul gastritelor.
5rdinul M-rtales. <ste format din plante ieroase sau lemnoase.
intalnesc fie in climatul tropical, cat si in cel temperat.
#amilia M-rtaceae. &n frunze exista uzunare secretoare pline cu
uleiuri eterice.
<ucal-ptus gloulus !eucaliptul" este un arore foarte inalt !el detine
recordul in inaltime al plantelor", originar din 2ustralia si 5ceania. Privite in
zare, in frunze se oserva mici uzunare secretoare implantate in mezofil.
)rogue este format din frunzele tinere 7 <ucal-pti folium 7 care se
recolteaza vara si se usuca, ulterior ferindu%se de umezeala.
Prin distilare, din drogul verde, se extrage uleiul de eucalipt 7 5leum
<ucal-pti 7 de culoare galen 7 desc$isa, care este foarte aromat datorita
ogatiei in eucaliptol !cineol". 9a rece, prin corservare, se transforma intr%o
masa cristailna % "camfor de eucalipt". 2ctiunea farmacodinamica a uleiului
de eucalipt este multipla/ expectorant, antisecretor ron$ic, acteriostatic si
antiparazitar.
2lte specii din genul <ucal-ptus contin in uleiul eteric piperiton, care
prin reducere trece in mentol0 mentolul prin oxidare % desigur diri'ata % se
transforma in timol.
)in frunzele de eucalipt se otine o tinctura, care adaugata apei
fierinti pentru in$alatii determina o actiune fluidifianta asupra secretiilor
ron$ice. 2supra plagilor, frunzele pulverizate exercita actiune cicatrizanta.
1=A
Car-op$-llus aromaticus, numit si arorele de cuisoare, este originar
din &nsulele Moluce si din #ilipine si se cultiva in zonele tropicale pentru
recoltarea oocilor florali. )rogul respectiv este de culoare run inc$isa, cu
miros puternic aromatizant si gust iute si tot aromat. &n compozitia drogului
se evidentiaza un ulei eteric si tanin. (leiul eteric % 2el$eroleum Car-op$-lli
are calitati antiseptice !este utilizat des in stomatologie, iar in industrie la
prepararea vaniliei".
Boocii florali % cuisoarele % sunt utilizati in medicina pentru actiunea
stimulanta, antiseptica, analgezica etc.
5rdinul Malvales. Cuprinde plante ieroase anuale, ienale si perene,
de asemenea plante lemnoase. 5isnuit, fructul malvalelor este o capsule.
#amilia Malvaceae.
Malva +ilvestris !nala de padure" este o planta ianuala sau perena,
ieroasa, cu inaltimea de 1==%1*= cm. )rogul este constituit din frunze si
flori % Malvae folium et flores % avand proprietati emoliente si expectorante
!intra in compozitia speciilor pectorale".
M. neglecta !nala mica", planta eracee anuala sau perena.
&ntereseaza frunzele % Malvae neglectae folium % ogate in mucilagii si
vitaminele 2 si C.
M. glara !nala de cultura", ienala sau perena. +e utilizeaza florile %
Malvae glarae flos % si frunzele % Malvae glarae folium.
;oss-pium $eraceum !umac" este o planta anuala originara din
&ndia orientala, cultivate atat in regiunile tropicale, cat si in cele sutropicale
si c$iar in zonele temperate. +emintele sunt mici si acoperite din aundenta
cu peri lungi. 2cesti peri se folosesc la faricarea firelor textile !de
umac" si pentru prepararea vatei $idrofile % ;oss-pium depuratum % si
tifonului $idrofil % Tela depurata.
)in semintele diverselor specii de umac se extrage prin presare la
rece uleiul de coton. Turtele rezultate reprezinta un un fura' pentru vite. +e
presupune ca turtele ar mai actiona si in sens galactogen, marindu%se
totodata si procentul de unt si cazeina din lapte. <xtractele alcoolice din
radacina de umac au proprietati vasoconstrictoare.
#amilia Tiliaceae. +unt arori, rareori arusti raspandite cu precadere
la tropice0 exista insa si specii in tinuturile temperate.
Ca reprezentanti amintim/
Tilia grandifolia !tei cu frunza mare"
T. tomentosa !tei al sau argintiu"
T. cordata !tei pucios"
11=
)e la speciile de mai sus se utilizeaza florile care se recolteaza in
iunie sau la inceputul lui iulie, atunci cand ele sunt nedesc$ise, pe timp
frumos. )rogul contine mucilagii, flavone, un ulei volatil, tanin, farnesol
!alcool sescviterpenic", colina, saponine etc, si se foloseste ca emolient,
diaforetic, antispasmodic, calmant, diuretic, e$ic, expectorant si
antiflogistic.
#amilia +terculiaceae. Cuprinde arori, arusti sau liane care cresc in
zonele tropicale.
T$eoroma cacao !arorele de cacao" este o planta originara din
padurile tropicale ale 2mericii. 2rorele are inaltimea de 6%3 m. #ructele
sunt mici, rosiatice si apar direct pe trunc$i sau pe ramurile groase, ele fiind
carnoase, alungit % ovale, cu varf ascutit, cu o lungime de 1:%*: cm,
impartite in : lo'i, in fiecare lo'a gasindu%se :=%3= seminte. <le se extrag din
fructele mature, odata cu o parte din pulpa si se lasa sa fermenteze in
vederea otinerii aromei caracteristice de cacao. )upa ce se usuca lent,
semintele se torefiaza !se incalzesc la foc direct, in prezenta aerului, pentru a
le usca si a capata o anumita aroma", li se indeparteaza tegumentul, iar
alumenul ramas se preseaza la cald, astfel otinandu%se untul de cacao %
5leum cacao sau But-rum cacao folosit ca excipient la prepararea formelor
medicamentoase care se topesc la temperatura corpului !supozitoare, ovule
etc"0 untul de cacao contine trigliceride ale acizilor palmitic, stearic si oleic.
Turtele ramase dupa extragerea untului de cacao se pulverizeaza, ceea ce se
otine se numeste "cacao", materie folosita la prepararea ciocolatei si in aria
culinara.
Cola acuminata este un arore de 1=%*= m inaltime care creste
spontan in 2frica tropicala vestica. +emintele se caracterizeaza prin
dezvoltarea mare a cotiledoanelor in care se depoziteaza un ulei gras, tanin,
amidon si alcaloizi purinici !cafeina si teoromina".
C. vera are aproape aceleasi caracteristici.
+emintele speciilor descrise !mai exact cotiledoanele" constituie
drogul numit Colae semen0 acest drog se prescrie pentru efectul excitant ce il
exercita asupra nevraxului si cordului.
#amilia Bomacaceae.
2dansonia digitata !ao 7 a sau arorele de Paine al maimutelor"
are cam 6= m inaltime si o tulpina foarte groasa, de circa *= m in
circumferinta.
111
5rdinul ;eraniales.
Pelargonium zonale !muscata" este o planta originara din sudul
2fricii. Prin distilarea plantei proaspete se otine uleiul eteric numit 5leum
;eranii care contine 3:%4:? geraniol si citronelol. Mirosul acestui ulei este
asemanator trandafirilor. &n rnedicina se utilizeaza in calitate de corrigens.
#amilia 9inaceae. Plante eracee raspandite in zonele sutropicale si
temperate ale gloului.
9inum usitatissimum !in" este o planta ieroasa mica, anuala, cu flori
solitare, alastre. #runzele sunt sesile si lanceolate. #ructul este o capsula cu
calciul persistent care contine 1= seminte ovale, comprimate lateral, si
lucioase.
Pentru medicina sunt importante semintele 7 9ini semen 7 din care
se extrag uleiul de in si mucilagiul.
#amilia <r-t$rox-laceae.
<r-t$rox-lon coca este un arore de 1%: m inaltime, care creste
salatic si cultivat in Bolivia, Peru, Columia, nord%vestul Braziliei, apoi in
DaCa. 2re frunze mici, cu lamina intreaga. )rogul este dat de aceste frunze
Cocae folium % uscate, care se recolteaza atunci cand au aproximativ 6 cm,
de la arori de * ani. Mirosul frunzelor este destul dezvoalat, insa
caracteristic, iar gustul lor este amar % astringent urmat de o senzatie de
caldura si in final de o insensiilizare totala a mucoasei ucale. 2ctiunea
anestezica locala se datoreza cocainei0 in frunze se mai afla izococaina.
5rdinul Tereint$ales
#amilia Gutaceae
Pilocarpus 'aorandi, P. microp$-llus, P. pennatifolius etc sunt arusti
gari sau cel mult usor puescenti. in mod spontan, plantele cresc in
Paraguai si Brazilia.
)rogul este dat de frunze 7 Pilocarpi folium 7 care, dupa recoltare,
se usuca si se expediaza in aloturi mari la distilerii, unde se extrage
pilocarpina !parasimpaticomimetic, practic o sustanta purgativa,
germinatorie si vomitiva".
;enul Citrus cuprinde mai multe specii mediteraneene/ Citrus
aurantium !portocalul", originar din 2sia, care este un arore de pana la > m
inaltime, cu frunze avand petiol inaripat si cu flori dispuse la sutioara lor.
C. lemon !lamaiul", un arust spinos, cu frunze eliptice si pieloase si cu
fructe lesperide 7 Citri fructus %.
11*
&n medicina se foloseste coa'a de portocala % 2urantii fructus cortex %
in calitate de digestiv aromatic0 tinctura de co'i de portocala este un preparat
corrigens .
(leiul de Bergamot % 5leum Bergamottae % provine de la C. a.ssp.
ergamia si este utilizat in receptura pentru calitatile sale de corrigens si in
industria cosmeticelor.
)ictamnus alus !frasinel" este o planta ieroasa, cu frunze
imparipenate si cu flori rosii dispuse in raceme terminale. Creste printre
maracinisuri, pe langa paduri, se poate utiliza radacina ca drog anti$elmitic.
#amilia 2nacardiaceae. Ma'oritatea acestor plante se intalnesc in tinuturile
tropicale si sutropicale !mai ales in 2r$ipeleagul Malaez".
G$us t-p$ina !otetar" originar din 2merica de Nord, este cultivat si in
tara noastra, fiind totodata si o specie suspontana/ &nfloreste in iunie %
iulie. #ructele sunt diuretice, iar scoarta ferifuga.
Pistacia vera !arorele de fistic" are o inaltime de 1=%1: m. <ste
originar din Persia si se cultiva in regiunea mediteraneana. +emintele plantei
% fisticuri % sunt oleaginoase si comestiile.
Mangifera indica !mango" este o anacardiacee foarte importanta
pentru alimentatie, fructul mare, piriform, fiind deoseit de apreciat !este
dulce si aromat".
#amilia Pol-galaceae. +unt plante ieroase, rar semilemnoase, cu
frunze lanceolate si inflorescente racemoase situate terminal pe tulpina.
Pol-gala amara !amareala" este o planta eracee, des intalnita prin
padurile din eta'ele alpine si sualpine, pe terenurile nisipoase si uscate si
destul de frecvent creste si in zonele de deal si campie. #lorile sunt grupate
in spice terminale de culoare aastra violeta, mai rar mici, ale sau rosii si
apar in lunile iunie%iulie. +e utilizeaza planta intreaga impreuna cu radacina.
Pol-galae $era cum radicius % si are gust amar datorita poligalinei,
)rogul este tonic, aupeptic amar, expectorant, laxativ, diuretic, sudorific si
galactogen. Consumata in cantitati mari de catre animale, planta produce
intoxicatii.
P. vulgaris !soparlita" este o planta eracee, perena, care creste prin
fanete si tufarisuri.
Ca o caracteristica generala, plantele din aceasta familie contin
saponine, acestea actionand in sens fluidifiant asupra secretiilor ron$ice pe
cale reflexa.
#amilia Burseraceae
BosCellia carteri este un arust sau mic arore raspandit mai ales in
sudul Peninsulei 2raice, in +omalia, in &ndia meridionala. Prin inciziile
practicate in scoarta se otine o guma rezina numita "olian" !tamaie".
111
Commip$ora a-ssinica este un arore din nordul 2isiniei, din
+omalia, Peninsula 2raica, el continand o gumo%rezina care poate fi retrasa
tot in urma unor incizii ale scoartei 7 ;ummi 7 resina M-rr$a 7 !smirna".
#amilia 8ippocastanaceae. +unt arori cu frunze palmat compuse si
flori $ermafrodite dispuse in inflorescente piramidale, ca niste candelare.
2esculus $ippocastanum !castan porcesc" este un arore originar din
nordul ;reciei, din Caucaz si 2sia centrala, fiind foarte mult cultivat ca
planta de ornament in zonele temperate.
+coarta acestui copac contine mult tanin si un glicozid numit esculina.
&n seminte 7 8ippocastani semen 7 se gasesc un ulei gras, amidon,
saponine, gume0 in medicina se utilizeaza ca extract stailizat, un in terapia
anti$emoroidala sau contra varicelor, avand proprietati vasoconstrictoare.
#amilia 2Kuifoliaceae
&lex aKuifolium !laur" este un arust mediteranean cu frunze spinoase,
fara prea multe intreuintari, fiind cultivat ca ornament.
&lex paraguaiensis este originar din 2merica de +ud. <ste un taxon
ogat in principii active, mai ales in frunze 7 Mate fella 7 din care se
%remarca/ derivatii purinici teoromina si cafeina, apoi valina, taninul etc0
din #runze se otine ceaiul "Mate" care are proprietati tonifiante.
5rdinul G$amnales. <ste constituit din plante lemnoase !arori,
arusti sau liane", cu frunze simple, rareori compuse si se intalnesc numai la
tropice sau ca forme aclimatizate in zonele temperate.
#amilia G$amnaceae. in organele plantelor ramnacee exista glicozizi,
%nucilagii si saponine.
G$amnus frangula !crusin" este un arust de 1%1 m insltime sau un
arore mic, cu ramuri fara spini. #ructul este o drupa sferica ce se gaseste la
capatul terminal al ramurilor, la inceput rosie, la maturitatea devenind
neagra. &nfloreste in mai 7 iulie. Create in paduri, zavoaid, tufarisuri, in
locuri umede, frecvent la campie, extinzandu%se pana in zona dealurilor.
+coarta ramurilor tinere % #rangulae cortex 7 contine principii
purgative. 9astarii si frunzele pot provoca intoxicatii.
G. cat$artica !verigariu, spinul cerului" se deoseeste de specia
precedenta prin ramuri care se termina cu un spin, fructul este o drupa eagra.
&nfloreste in mai 7 iunie. +e intalneste prin paduri, de la campie pana in
zona dealurilor.
&n medicina se utilizeaza fructele 7 G$amni cat$articae fructus
!oae de nerprun" ca purgative si diuretice.
#amilia @itaceae. Cuprinde plante lemnoase, vite sau liane, care se
prind de suporturi prin carcei sau prin ventuzete de la extremitatea carceilor.
116
@itis vinifera !vita de vie" se cultiva din cele mai vec$i timpuri pentru
fructele sale deoseit de nutritive !de aceea la oameni se recomanda curele
de struguri" si pentru prepararea din acestea a vinului !care are proprieti
tonice". <ste si o planta melifera.
5rdinul (melliflorales !2piales". +unt plante ieroase sau lemnoase,
cu flori marunte, $ermafrodite, unite in umele. #ructele pot fi ace, drupe
sau dicariopse.
#amilia (melliferae. <ste o familie ogat reprezentata in specii
!peste *.3==", ma'oritatea lor fiind adaptate climetului de stepa. Plantele au
in structura lor canale secretoare de uleiuri eterice sau oleo%rezine. &ndivizii
acestei familii se intalnesc mai ales in zonele temperate, iar cele mai multe
umelifere se gasesc in emisfera oreala, comparativ cu cea australa.
#amilia umeliferelor este impartita in trei sufamilii
8-drocot-loideae, +aniculoideae si 2pioideae.
+ufamilia 8-drocot-loideae este caractcrizata prin plante cu fructe
netede, neacoperite de tepi si se exemplifica printr % o singura specie.
8-drocot-le vulgaris !uricul apei" este o planta eracee taratoare, cu
frunze rotund 7 peltate si lung petiolate, destul de raspandita in prea'ma
apelor din <uropa meridionala si 2frica de nord 7 vest.
+ufamilia +aniculoideae cuprinde plante ale caror fructe tepoase.
<r-ngium planum !scai vanat" este o planta alastra, cu flori mici
grupate in capitule de culoare alastra. &ntereseza partea aeriana % <r-ng
$era 7 care confina saponozide triterpenice. )rogul are calitati
expectorante si e$ice.
+ufamilia 2pioideae . +unt taxoni cu inflorescente dispuse in umele
compuse. C-prinde mai multi reprezentanti ca/
)aucus carota !morcov". +e cultiva pentru radacinile sale tuerizate
foarte ogate in caroten, diverse vitamine, za$aruri, sustante aromatizat etc.
Coriandrum sativum !coriandru". +e cultiva pentru fructele sale
aromatice 7 Coriandri fructus..
Carum carvi !c$imen". +e cultiva pentru fructele sale care sunt
dicariopse 7 Carvi fructus 7 frumos mirositoare !datorita carvonei
carveolului si carvacrolului"0 are si actiune galactogena.
Pimpinella anisum !anason". <ste o planta originara din 5rient
regiunea Mediteranei. #ructele % 2nisi fructus % sunt ovoid % piriforme si au
un gust dulceag 7 aromatic. )in ele se extrage uleiul volatil 7 5leum
2nisi % care contine >=%A=? anetol. #ructele de anason se folosesc in
medicina ca eupeptice, expectorante, carminative, galactagoge, afrodisiace.
11:
#oeniculum vulgare !fenicul", planta cu originea in regiunea
mediteraneana, dar care se cultiva si in alte zone. #ructele #oeniculi
fructus % au un gust plecut si miros agreail datorita uleiului esential
5leum foeniculi care contine in principal anetol !4=?" si un ulei gras !1=%
1*?".
9evisticum officinale !leustean", planta originara din <uropa
meridionala, este cultivata nu numai pentru calitatile ei aromatizante, ci si
pentru cele carminative.
2net$um graveolens !marar" este o planta condimentara, diuretica si
carminativa.
2pium graveolens !telina" se cultiva pentru calitatile sale
condimentare. &n frunze exista un ulei eteric, flavone si furanocumarine care
confera drogului proprietati spasmolitice si diuretice.
Pastinaca saliva !pastarnac" este o planta aromatica si deci
condimentara.
Conium maculatum !cucuta de gradina" este o planta des intalnita in
continentul european. Planta este toxica datorita alcaloidului coniina
!conicina" care determina efect paralizant asupra sistemului nervos central.
#amilia 8ederaceae !2raliaceae". sunt plante care, ca si umeliferele.
au canale secretoare, dar spre deoseire de acestea poseda fructe carnoase.
+unt plante lemnoase, adesea liane, mult raspandite la tropice.
8edera $elix !iedera" este o planta agatatoare, servindu%se de radacini
adventive. )rogul este reprezentat de frunze 8ederae $elicis folium cu
continut in rutozid, acid cafeic, acid clorogenic si saponozide, drogul are
proprietati antispasmodice si analgezice.
Panax ginseng este o planta originara din C$ina si Corea si se mai
numeste panaceu. Gadacina are o forma de om in miniatura !de unde si
numele plantei care provine de la "gen" om si sc$en radacina". )atorita
faptului ca planta este extrem de rara !se gasesc doar *%1 exemplare intr%un
sezon", are o valoare egala cu greutatea ei in aur. +e valorifica radacinile
;inseng radix care contin saponozide, taninuri, principii amare, vitamine
din grupul B, un ulei eteric si sunt recomandate pentru efectul stimulator al
proceselor metaolice pentru actiunea sedative si ca drog excitant cardiac.
5rdinul Primulales.
#amilia Primulaceae.
Primula officinalis !ciuotica cucului" este o planta eracee perena,
raspandite prin fanete si pasuni. #runzele sunt azilare, ca o rozeta si ovate.
#lorile sunt dispuse in umele simple situate in varful tulpinilor fara frunze.
#ructul este o capsula. &n medicina intereseaza florile Primulae flores si
rizomii cu radacini Primulae r$izoma cum radicius care contin
113
saponozide triterpenice, vitamina C, glucide fenolice, un ulei volatil, za$ar,
amidon, camfor. 2re calitati expectorante, fludifiante, $emostatice,
emoliente si cicatrizante.
5rdinul <ricales.
#amilia <ricaceae
@accinium m-rtillus !afin", planta scunda, cu frunze ovale si
cazatoare, cu flori mici, solitare si roze si cu fructe ace de culoare
negricioasa. +e valorifica frunzele % M-rtilli folium % care se recolteaza
inainte de anteza si fructele % M-rtilli fructus % recoltate in iulie % septemrie,
dupa perioada de maturitate.
2rctostap$-llos uva ursi !strugurii ursului", un arust ramificat ca o
tufa compacta. +e gaseste im Muntii 2puseni, la +carisoara % Belioara si in
nordul tarii pe muntele Gac$itia. +e valorifica frunzele % (vae ursi folium %
ogate in arutina care se recomanda su forma de solutii extractive apoase
utilizate ca diuretice si antiseptice urinare.
5rdinul Tuiflorales !9amiales". +unt plante ieroase, mai rar
lemnoase.
#amilia Convolvulaceae
Concolvulus arvensis !volura, roc$ita randunicii" este o planta
comuna, ieroasa, cu lungimea de pana la 1 m, cu flori ale sau roz,
singulare si cu fruct o capsula glouloasa. &nfloreste in iunie%august si se
intalneste pe langa drumuri, prin araturi si prin gradini. in medicina se
foloseste toata planta % Convolvuli $era % su forma de infuzii *%:? sau de
tincturi, ca purgativ.
#amilia Boraginaceae
+-mp$-lum officinale !tataneasa" este o planta ieroasa perena cu
tulpina dreapta si inalta de pana la 1,* m. in pamant are un rizom scurt, cu
scoata neagra, continuat cu radacini camoase. &n tara noastra se intalneste
frecvent prin,lunci, fanete umede, santuri, pe langa garduri etc. infloreste in
mai%august. +e intreuinteaza rizomul cu radacinile %+-mp$-ti radix sau
Consolidae ma'oris% cu continut in alantoina, taninuri, mucilagii, un ulei
volatil etc. +e fac decocturi cu proprietati antidiareice, expectorante,
antiflogistice, emoliente si cicatrizante.
#amilia 9aiatae !9amiaceae". +unt plante ieroase, suarusti sau
arusti care se gasesc in climatul sutropical si temperat.
Gosmarinus officinalis !rozmarin" este un suarust originar din zona
mediteraneana, cu frunze ogate in uleiuri taninice, tanin, acizi. )rogul este
reprezentat de frunze % Gosmarini folium % si se recomanda ca antiseptic,
diaforetic sau aromatizant.
114
5cimum asilicum !usuioc" este o planta anuala originara din
tinuturile tropicale si sutropicale din 2merica, 2sia si 2frica. &n medicina
intereseaza partile aeriene %Basilici $era %0 drogul este puternic aromatizant
datorita uleiului eteric existent si se recomada ca eupeptic si carminativ.
T$-mus vulgaris !cimrul" este o planta originara din sudul <uropei,
nordul 2fricii etc, intreaga planta avand un miros specific. )rogul este dat
de frunze si flori % T$-mi failure et flares sau T$-mi $era % posedand
calitati gestive, tonice, expectorante etc. &n medicina veterinara se tilizeaza
ca antiseptic, vernifug, antiparazitar extern etc.
Ment$a piperita !izma". &n medicina se utilizeaza frunzele % Ment$ae
olium % care se usuca la umra. Pe cale industriala planta se prelucreaza
totalitate dupa ce a fost recoltata in timpul infloririi.
Ma'orana $ortensis !mag$eran". &n medicina intereseaza partile ariene
care se recolteaza la inceputul antezei Ma'oranae $era . )rogul contine un
ulei eteric cu proprietati carminative si antiseptice.
+olanum tuerosum !cartof" este o planta eracee, paroasa, de 1=%>=
cm inaltime, originara din 2merica de +ud !C$ile", introdusa in <uropa la
sfarsitul secolului al J@&%lea. Tulpinile suterane !tuerculii" sunt
comestiili pentru om, cat si pentru animate. <ste important de retinut ca
tuerculii de cartof pastrati in conditii nefavoraile emit lu'ere verzi care pot
produce intoxicatii grave !mortale" mai ales la suine.
+olanum l-copersicum !9-copersicum esculentum" !tomate" este o
planta anuala care se cultiva pentru fructele sale comestiile.
8-osc-amus niger !maselarita" este o planta cu radacina pivotanta
Tulpinaplea are o inaltime de *=%1== cm. Toata planta emana un miros
neplacut,iar la gust este amara. &nfloreste in iunie % august. Creste in locuri
ruderale, maidane, in locuri cu gunoaie. #runzele % 8-osc-ami folium sunt
ogate in $iosciamina, $ioscina, atropine, scopolamine. Planta si semintele
ei sunt toxice pentru animale.
2tropa elladona !matraguna" este o planta perena, intalnita frecvent
prin padurile umroase de dealuri si munte din <uropa meridionala si 2frica
septentrionala. Poate atinge * m inaltime. )rogul este format din fructe si
radacini % Beliadonnae folium et radix. #runzele sunt recoltate inainte de
inflorire, iar radacinile mai tarziu0 recoltarea cea mai una se otine in al
treilea an de cultura. )upa recoltare, frunzele se usuca la soare iar radacinile
la caldura artificiala, in cuptoare speciale.
)ace planta verde, uscata sau insilozata, este consumata de animale,
determina fenomene de intoxicatii grave.
11>
Capsicum annuum !ardei" este o planta anuala, originara din 2merica
tropicala, cultivata pentru fructele sale comestiile. Tulpina este dreapta de
1=%:= cm. &ntereseaza fructele soiului iute 7 Capsici fructus 7 pentru
continutul lor in capsaicina !alcaloid", carotinoide, flavonozide si acid
ascoric. )rogul are calitati digestive, iar tinctura preparata din fructe este
iritanta, folosindu%se ca ruefiant su forma de comprese sau frictii.
Nicotiana taacum !tutun" este o planta anuala de 1%* m inaltime,
originara din Peru. #runzele contin numerosi alcaloizi !nicotina, nicotimina
si nicotelina". +e utilizeaza frunzele su forma de decocturi calde, in
concentratie de :? ca antiparazitare externe.
#amilia +crop$ulariaceae.
)igitalis lanata !degetel lanos" este o planta perena intelnita prin
tufisuri, terenuri pietroase si calcaroase, ca planta spontana, dar se si cultiva
in scopuri medicale. &ntereseaza frunzele 7 )igitalis lanatae folium 7
recoltate la maturitate, adice dupa trei luni de la aparitia lor. )rogul contine
in principal glicozizi cardiotonici si flavonozide fiind recomandat ca tonic
cardiac si diuretic. Planta este toxica pentru animate.
;ratiola officinalis !veninarita" este o planta perena cu rizomi, cu flori
ale, solitare. &nfloreste in iunie%septemrie. Creste prin locuri umede,
mlastinoase, pe malua apelor, prin santuri si zone inundate0 este toxica
pentru animate, atat in stare verde, cat si uscata.
#amilia Plantaginaceae
<xista mai multe specii de patlagina, cum sunt/
Plantago lanceolata !patlagina ingusta".
Plantago media
Plantago ma'or
Plantago maritima
)e la speciile de patlagina amintite, se recolteaza frunzele
Plantaginis folia 7 care contin mucilagii, seruri minerale de potasiu si
sodiu, un glicozid amar !aucuina", polifenoli, tanin, vitamina B, pectine,
caroten etc... +e intreuinteaza ca emolient, $emostatic, fitoncid, antidiareic,
expectorant, antiferil, antiinflamator si cicatrizant.
11A
5rdinul ;entianales.
#amilia ;entianaceae. <ste constituita din plante lemnoase care cresc
in regiunile montane pane la eta'ele alpine. Taxonii se intalnesc pe tot
gloul.
;enliana lutea !g$intura galena" are o radacina foarte lunga si
cilindrica, mult ramificata, cu zarcituri longitudinale si striuri transversate,
rune la exterior si geluie la interior. &ntereseaza radacina 7 ;enlianae
radix 7 care contine glicozizi amari gentiopicrina, amarogentiana, apoi
alcaloidul gentianina, un colorant gentizina etc. Pulerea este folosita in
medicina ca eupeptic.
#amilia 2poc-naceae
GauColfia serpentina este o planta tropicala raspandita mai mult prin
2frica si 2sia. +e prezinta ca o tufa verde in tot timpul anului. )rogul este
dat de radacina % GauColliae radix 7 care contine mai mult de 1= alcaloizi
indolici. )intre acestia cei mai cunoscuti sunt rezerpina si rescinamina 7
tranc$ilizante antipsi$otice. Complexul de alcaloizi in intregime exercita
efecte $ipotensive, simpaticolitice.
#amilia 9oganiaceae. +unt plante tropicale care contin alcaloizi
tetanizanti si curarizanti.
+tr-c$nos nux%vomica !turta lupului" este un arore de talie mica de
>%1= m inaltime ce creste in 2sia tropicala, nordul 2ustraliei etc. #ructul
este o aca glouloasa, cam cat o portocala mica, galen % cenusie, cu *%:
seminte ca niste discuri turtite, cu marginea putin umflata lucitoare,
acoperita cu peri fini, catifelati. al%verzui. 2ceste seminte, numite si "nuca
vomica" % +t-c$ni semen, contin alcaloizii stricnina si rucina, in totalitate,
concentratie de *%:?. +tricnina este un excelent medicament al parezelor si
paraliziilor si un excitant at sisternului nervos central, utilizata in doze
terapeutice0 in doze mari, stricnina este o puternica otrava.
+tr-c$nos !oxifera, o planta agatatoare din ;u-ana % ca si +tr-c$nos
guleri si +tr-c$nos castalnaei 0contine un alcaloid numit curara !paralizant
al musculaturii striate, cu actiune asupra placutelor motorii".
5rdinul 5leas
#amilia 5leaceae. Cuprinde tufe sau arori care cresc mai ales in zona
mediteraneana.
5lea europaea !maslin" este un arore de circa 1= m inaltime. +e
cultiva pentru fructe !drupe" ogate intr%un ulei gras % 5leum 5livarum,
utilizat nu numai ca aliment, ci si ca solvent, constituent al unor forme
medicamentoase !solutii in'ectaile, unguente" si ca medicament laxativ.
1*=
#raxinus excelsior !frasin" este un arore de circa 1= m. &ntereseaza
frunzele % #raxini folium % care se recolteaza in mai % iunie si care contin
manitol, acizi grasi, tanin, glicozizi cumarinici, acid ursonic, frasina, rutina,
glucoza, acid ascoric cu actiune diuretica, tonica, ferifuga, laxativa si
cicatrizanta.
Pe frunzele de frasin traiesc niste coleoptere %. 9-tta vesicaioria % din
care, in urma triturarii lor in intregime, se otine "cantarida", un apreciat
vezicant in medicina veterinara. 2cesti gandacei se mai intalnesc si pe alte
specii de plante ca +-ringe vulgaris, 9igustrum vulgare etc.
+-ringa vulgaris !liliac" este un arore mic care creste spontan sau
cultivat ca planta ornamentala.
Dasminum fructicans !iasomie" este un arust care creste spontan prin
)orogea sau cultivat ca planta ornarnentata prin sudul tarii noastre. 5rdinul
Guiales.
#amilia Guiaceae. Cuprinde arori, arust sau plante eracee,
#amilia fiind alcatuita din aproximativ 3.=== de specii.
C$inc$ona succirura este un arore ce creste spontan prin 2sia
tropicala. )rogul este reprezentat de scoarta % C$inae cortex % care se
livreaza su forma de tuuri catorita ruiarii cop recoltata de la indivizii tineri
sau de placi mai mari ce provin din coa'a arorilor adulti. Ccrtlne alcaloizi
c$inidina, cinconina etc. C$inina este o sustanta sc$izontocida specifica si
ocitocica, iar c$inidina este un antifirlant
Coffea araica !arorele de cafea" este o planta originara din 2frica
introdusa in <uropa prin anul 136:. 2stazi este cultivata peste tot in zonele
tropicale. +unt arori sau arusti. #lorile sunt ale, odorKte iar fructul este o
drupa cu doua seminte, de culoare rosie. Gecoltarea fructelor se face dupa
1= luni de la data infloririi. +emintele sunt folosite in consum dupa ce se
torefiaza in cuptoare speciale0 in timpul torefierii, in seminte se formeaza un
ulei volatil foarte aromat si o cafeo%toxina care dispare in mai mare parte
prin macinare. Principiul activ al cafelei este cafeina, cu actiune excitanta
asupra sistemului nervos central si analeptica restauratoare cardiovasculara.
&n semintele nepra'ite, fara de cafeina liera sau cominata, se mai gasesc
materii grase !1*%1:?", za$aroza !=,3 ?", materii azotate !1*%11?", acid
cafeic, acid cofialic, acid citric.
1*1
5rdinul Cucuritales
#amilia Cucuritaceae. Cuprinde plante ieroase cu tulpina taratoare
sau agatatoare, cu frunze palmat loate, cu flori campanulate si cu fructe
aciforme mari.
Cucurita pepo !dovleac, ostan" este o planta anuala, cu tulpina
lunga si fistuloasa, cu frunze mari, palmat loata si cu peri rigizi, cu flori
solitare situate la axila frunzei, alaturi de un carcel si o ramura vegetativa si
cu fructe peponide. +e folosesc semintele recoltate la maturitate, uscate si
decorticate % Cucuritae semen decorticata % fiind recomandat ca vermifug si
mai ales tenifug si de asemenea laxativ.
Cucumis sativus !castravete" este o planta originara din &ndia
orientala. 2re o tulpina repenta si se agata cu carcei simpli. &n afara de
intreuintarile culinare, fructele !sucul din acesta" se pot folosi ca diuretice
si purgative sau in cosmetica si dermatologie.
Citrullus vulgaris !pepene verde", planta originara din 2sia de sud%
vesi si 2frica de nord%vest. Melonida, datorita miezului sau rosu sau galen,
are utilizari diuretice.
5rdinul +-nandrales !Campanulales".
#amilia Campanulaceae. +unt plante ieroase anuale, ienale sau
perene, cu vase laticifere. )in cele aproximativ 1.=== de specii, amintim/
Campanula persicifolia !clopotei"
Campanula trac$elium !clopotul caprei"
Campanula patula
Campanula ranunculoides
Campanula alpina
+ufamilia Tuuliflorae
Matricaria c$amomilla !musetel" este o planta anuala eracee, cu talie
in 'ur de := cm. &ntreaga planta miroase frumos. &nfloreste in mai % iunie.
Creste prin locuri ruderale. &ntereseaza florile % C$amomillae #lores % care
contin un ulei eteric de culoare alastra si flavonozide. )rogul este foarte
apreciat ca digestiv, aromatic, antiseptic, antiflogistic.
2c$illea millefolium !codita soricelului" este o planta ieroasa,
perena, cu tulpina mai inalta !4=%>= cm". Planta are in intregime un miros
aromat, caracteristic. Creste prin pa'isti, poieni, margini de drumuri etc,
preferand locurile umroase, fiind foarte frecventa in toata tara. &nfloreste in
iunie % august. +e utilizeaza partile aeriene ale plantei % Millefolli $era %
care se recolteaza in timpul infloririi. )rogul contine un ulei volatil, o
sustanta glicoalcaloidica amara si se recomada ca digestiv aromatic,
antiflogistic, cicatrizant, $emostatic, antiseptic.
1**
2rtemisia asint$ium !pelin" este o planta perena, foarte comuna, cu
talia de 1%1,: m. &ntreaga planta emana un miros agreail si are un gust amar
% aromatic. &ntereseaza partile aeriene % 2sint$i $era % care se recolteaza in
timpul infloririi din iunie pana in septemrie si de asemenea si frunzele de
dinainte de anteza. )rogul contine glicozizi amari % asintina si anasintina,
un ulei volatil ogat in azulen, tuiona, tuiol si alte sustante. +e utilizeaza ca
eupeptic amar % aromatic, antiflogistic, colagog si antiparazitar. Consumat de
animale in doze mari, determina intoxicatii cu manifestari nervoase !in
special la cal", principiile toxico % active fiind asintolul si asintina.
2rtemisia dracunculus !tar$on" este o planta vivace, inalta de pana la
1%* m. &ntereseaza partile aeriene % )racunli $era % ogate intr%un ulei
volatil0 drogul se foloseste ca eupeptic aromatic in industria cosmeticelor si
in producerea de condimente.
Tussilago farfara !podal" este o planta frecvent intalnita prin lunci,
prin locuri arupte si argiloase si in general prin zone umede, in scop
farmaceutic se utilizeaza frunzele % #arfarae folium % si inflorescentele %
#arfarae nos. )rogurile amintite contin mucilagii, inulina, tanin, saruri de
potasiu, sustante amare etc si se recomanda ca antispasmodic, diuretic si
emolient.
2mica monatana !podal de munte" este o planta eracee, cu tulpina
de := % 3= cm inaltime. &n scop terapeutic se folosesc florile % 2rnicae flores
&n cazuri mai rare se pot intreuinta si celelate parti ale cormului !tulpina,
frunzele si radacina". )rogul are actiuni $emostatice, sudorifice, astringente,
iritante si stimulative.
Calendula officinalis !galenele" este o planta eracee, inalta de 1= %
6= cm, ce creste in flora spontana, printre daramaturi, pe su garduri, pe
terenuri parasite. +u raport farmaceutic, intereseaza florile % Calendulae
flares % care se recolteaza fara codite, pe timp uscat si inflorit. )rogul
contine un ulei eteric, calendulina, glicozizi, compusi triterpenici, mucilagii
si gume. +e recomanda pentru proprietatile cicatrizante, sudorifice,
actericide, usor sedative, coagulante, antiinflamatorii si antitric$omonotice.
Planta poate provoca si intoxicatii la animale din cauza existentei
saponozidelor triterpenice, dar tulurarile aparute !sialoree, voma, colici,
diaree" se pot trata simptomatic destul de usor.
C-nara scol-mus !ang$inare" este o planta perena eracee ce creste in
zonele cu multa caldura. +e folosesc frunzele % C-narae folium % recoltate in
lunile iunie % iulie, inainte de inflorire. )rogul contine cinarina, cinaropicrina
!un principiu foarte amar", acizi organici si aminati, tanin si mucilagii.
Poseda proprietati diuretice, ferifuge, astringente, tonice amare, colagoge,
coleretice si antimicroiene.
1*1
Cnicus enedictus !sc$inel" este o planta eracee, de cultura, cu o
radacina verticala neramificata, continuata cu o tulpina erecta : % muc$iata,
de aproximativ 1 m inaltime. +e utilizeaza partile aeriene % Carduil enedicti
$era % recoltate in timpul infloririi. )rogul este digestiv amar.
Centaurea c-anus !alastrita" este o planta anuala, cu o inaltime de :=%
1== cm. Planta este comuna, intalnindu%se prin semanaturi de toamna sau
este ruderala. infloreste in iunie % septemrie. +e folosesc florile marginale %
C-ani faras % pentru continutul lor in sustante amare, alcaloizi si
antocianidine avand actiune diuretica si digestiva.
2rctium lappa !rusture" este o planta ienala. inalta de pana la 1 m,
cu radacina puternica. +e intalneste printre daramaturi, prin terenuri
necultivate, pe la marginea drumurilor si apelor si prin vai parasite. +e
foloseste radacina % Bardanae radix % care contine inulina, un ulei volatil,
glucoza, un, principiu amar, mucilagii, enzime, vitamine din complexul B,
saruri de potasiu. )rogul se recomanda ca laxativ, diuretic, sudorific,
depurativ, $emostatic, usor carminativ, antifurunculos, antiflogistic,
coleretic si usor ruminator.
8eliant$us annuus !floarea soarelui" este o planta anuala
inecunoscuta, oleaginoasa, originara din 2merica, avand o tulpina de pana
la * m inaltime. +emintele sunt exaluminate si deoseit de ogate intr%un
ulei gras % 5leum 8eliant$i % cu valoare alimentara si medicinala !emolient,
laxativ si excipient". Turtele de floarea soarelui au utilizari fura'ere.
Taraxacum officinale !papadie" este o planta perena, cu rizom scurt si
radacina pivotanta. Planta este ruderala, intalnindu%se peste tot. &nfloreste
din aprilie pana in august. &n medicina se folosesc radacina % Taraxaci radix %
sau frunzele % Taraxaci folium % recoltate primavara inainte de inflorire.
)rogul contine un glicozid amar % taraxacina % si fitosteroli0 in frunze se mai
gasesc in plus proteine, glucide, mucilagii, vitamineie 2, B, C, ),iar in
radacina si tanin, inulina !6= ?", rezine, amidon, colina, acid cafeic si saruri
de potasiu. +e recomanda ca drog eupeptic amar, diuretic, astringent si usor
purgativ.
Cic$orium int-us !cicoare" este o planta eracee perena, cu tulpina
inalta pana la 1,: m. &nfloreste din iulie pana in septemrie, in scop
terapeutic se poate folosi toata planta C$icorii $era recoltata in timpul
infloririi sau numai radacina 7 C$icoril radix 7 recoltata toamna tarziu.
partea aeriana contine cicorina, colina, inulina, acid cicoric, iar radacina este
ogata in tanin, un ulei eteric, za$ar, sustante amare, alcooli triterpenici, un
ulei gras, pectine, rezine etc. )rogul se utilizeaza ca eupeptic amar si laxativ.
1*6
1.( ).(.(. C!ASA MONOCOT:!EDONATAE
&nsumeaza aproximativ 4=.=== de specii de plante eracee, mai putin
lemnoase, grupate in :1 de familii raspandite in intreaga lume.
Geprezentantii clasei monocotiledonatelor se caraterizeaza prin
prezenta unui singur cotiledon si prin structuri particulare.
Gadacina principala dispare destul de timpuriu, fiind sustituita cu radacini
adventive fasciculate sau firoase.
5isnuit, tulpina este neramificata, aeriana sau suterana. Tulpina
suterana caracterizeaza monocotiledonatele perene si poate fi adesea
metamorfozata in rizorn, tuercul sau ul.
#runzele sunt de oicei intregi, nestipelate, sesile,alterne, cu teaca
ine dezvoltata si cu nervatiune paralela sau arcuata. )e cele mai multe ori
elementele invelisu$lor florale se numesc tepale, care alcatuiesc un invelis
floral simplu.
+amanta are endospermul ine dezvoltat, in care se acumuleaza
amidonul, iar emrionul se gaseste localizat la una din extremitatile
semintelor. Polenizarea se realizeaza prin intermediul insectelor sau cu
a'utorul vantului.
+uclasa 2lismidae.
Cuprinde plante acvatice, multe din ele sumerse, cu frunza
$eteromorfe, aterne.
5rdinul 2limales. Geuneste reprezentanti acvatici si palustri,cu
frunze $eteromorfe sumerse si emerse.
#amilia Butomaccae.
Butomus umellatus !rosateaua" se intalneste pe la marginea apelor.
#amilia 2lismaceae . +unt plante acvatico si palustre, raspandite atat
in zonele calde, cat si in cele temperate.
+agittaria sagittifolia !sageata apei" este una din cele mai cunoscute
alismacee.
5rdinul 8-droc$ariales
8-droc$aris morsus%ranae !iara 7 roastei" este o planta natanta, cu
frunze reniforme si lungi petiolate. +e intalneste prin altile de campie.
<lodea canadensis !ciuma apelor" este o planta sumersa, ramificata
cu frunze mici, ovale, cu filotaxie verticilata. #runza, din punct de vedere
structural, este constituita din trei feluri de celule. 2ceste frunze servesc in
1*:
laoratoare pentru demonstrarea miscarilor de circulatie si de rotatie a
claroplastetor.
5rdinul Na'ales
&nsumeaza familii de plante palustre si acvatice, cu adaptari in apele
dulci, salmastre etc.
#amilia Potamogetonaceae.
Potamogeton natans !lima apei" se intalneste prin apele stagnante de
la campie. 2re utilizari in piscicultura.
#amilia Iosteraceae. Cuprinde specii $olarctice !sumerse".
Iostera marina !iara de mare" se intalneste in apele litorale ale Marii
Negre. #runzele plantei se utilizeaza la umplerea pernelor si saltelelor
!zegras".
+uclasa 9iliidae.
&n linii generale, liliidele produc o gama restransa de principii active
rezultate in urma metaolismului. +e cunosc insa si liliide din grupe
sistematice inferioare care contin uleiuri eterice si glicozizi, foarte putine din
ele fiind posesoare de alcaloizi.
5rdinul 9iliales. Cuprinde plante ieroase, perene, cu metamorfozari
ale tulpinilor in rizomi, tuerculi sau uli. +emintele sunt aluminate si
contin amidon si protide.
)in punct de vedere farmacologic, lilialele intereseaza datorita
continutului lor in alcaloizi ca veratrina, saadina, 'ervina, protoveratrina,
dioscorina, glicozizi !convalatoxina, scilarena" si saponine !dioscina,
peristifnina".
#amilia 9iliaceae
2llium cepa !ceapa" este originara din 2sia de sud vest.
2llium sativum !usturoi" este o planta care se cultiva pentru ulili
!catei de usturoi". Bulilii se recomanda ca drog eupeptic, anti$elmintic si
$ipotensiv.
@eratrum alum !stirigoaie" este o planta perena, cu rizom de culoare
runa, de la care pornesc inferior radacini adventive de culoare galena.
Planta este raspandita prin fanete umede, pe la margini de padure, prin
poieni, in special la mari altitudini. lnfloreste in iunie august. &n medicina
se folosesc rizomii si radacinile @eratri r$izoma et radix %, ele continand o
serie de alcaloizi, cei mai importanti fiind protoveratrina si 'ervina !nu
veratrina". Prezinta proprietati vomitive, ruminatorii, expectorante si
antiparazitare externe. Consumata de animale in cantitati mari produce
intoxicatii mortale.
1*3
Colc$icum autumnale !randusa de toamna" este o planta perena care
creste in zonele montane umede. &n pamant are un ul ca o ceapa. lnfloreste
toamna dupa ce frunzele cad. +emintele % Colc$ici semen , care se
recolteaza la deplina lor maturitate, contin alcaloidul colc$icina, precum si
democolcina, tiocoic$icozida si alte sustance. )rogul are efect depresor
asupra terminatiilor nervoase si totodata analgezic. +timuleaza peristaltismul
intestinal. Planta ingerata in cantitati mari este toxica, moartea, in cazuri
grave putand surveni c$iar in *%: ore.
(rginea maritima este o liliacee care creste in 'urul Marii Mediterane.
2re doua varietati/ ala si rosie. Planta este perena, cu un ul mare, cu
diametrul ce atinge 1= cm si cu greutatea de *%> ,g. )rogul este constituit
din ul 7+cillae ulus 7 !varietate ala" se utilizeaza in medicina
datorita continutului in principii cardiotonice care nu se cumuleaza in
miocard !scilarena". in varietatea rosie s%a pus in evidenta scilarozida0 din
acest drog se prepara si extractul numit "rosu ratitoxic de +cilla" cu calitati
rodenticide apreciaile.
9ilium candidum !crin al" este o planta originara din zona
mediteraneana. +uteran poseda un ul solzos. &ntereseaza ulii de crin
al care contin sustante mucilaginoase.
#amilia &ridaceae
&ris germanica !stan'enel". &n scop medicinal, datorita continutului
plantei intr%un ulei volatil se intreuinteaza rizomii 7 &ridis r$izoma 7,
drogul avand calitati expectorante.
&ris pseudacorus !stan'enel de alta" este o planta perena cu tulpina
aeriana de 4=%1:= cm. Creste in locuri mlastinoase, pe langa ape lin
curgatoare. Planta este toxica pentru animale.
2lte iridacee mai sunt/ Crocus moesiacus !randusa de primavara", cu
flori galene, Crocus anaticus planta foarte asemanatoare cu randusa de
toamna.
5rdinul 5rc$idales !Microspermae"
#amilia 5rc$idaceae. <ste singura familie a ordinului care cuprinde
plante ieroase, perene, cu flori mari de pana la 1= cm in diametru0 unele
flori se mentin pana la 1* saptamani.
@anilla planifolia !originara din Mexic" este o liana lunga, agatatoare.
Creste in padurile tropicale americane. <ste importanta pentru fructele sale0
drogul este stimulant, aromatic si afrodisiac.
1*4
5rdinul Bromeliales. Bromelialele sunt raspandite in zona tropicala a
2mericii, de la ses pana la altitudinea de 6.1== m. #amilia Bromeliaceae.
+unt plante originare din 2merica Centrala side +ud.
2nanas sativus !ananas" si 2nanas comosus sunt plante care se cultiva
si in 2frica tropicala, nu numai in 2merica. 5 planta da doar un singur fruct,
de marime variaila, in functie de varietate. )in fructele necoapte / prepara
forme medicamentoase diuretice, expectorante, toni0. aromatizante etc.
5rdinul Iingierales !+citaminales". &nsumeaza familii de plante
eracee de talie arorescenta. Iingieraiele poseda uleiuri eterice si flavone.
#amilia Iingieraceae.
Iingier officinalis !g$imer" este o planta cultivata in 2sia si 2frica
tropicala pentru rizomi Iingieris r$iroma care sunt folositi in
alimentatie, in calitate de condiment si in medicina, ca revulziv.
#amilia Musaceae. Cuprinde plante tropicale, eracee, inalte.
Musa paradisiaca !ananier" are o tulpina falsa de pana la : m,
terminata cu mai multe frunze mari, de *%6 m lungime si pana la =,: m
inaltime. #ructele sunt ananele cunoscute si poseda proprietati de
comatere a diareelor si a diverselor oli pulmonare. )in sucul de anane,
prin fermentatie, se otine vinul de anane, un tonifiant foarte un.
5rdinul Commelinales. Cuprinde plante eracee graminiforme
raspandite in zonele tropicale si sutropicale.
#amilia Commelinaceae. <ste cea mai importante familie a ordinului,
ea cuprinzand 14 de genuri si aproximativ 3== de specii.
Commelina tuerosa are un rizom ogat in sustante fainoase
apreciate in alimentatie.
5rdinul C-perales. +unt plante eracee care cuprind o singura
familie.
#amilia C-peraceae. Ciperaceele insumeaza 4: de genuri si mai ine
de 6.=== de specii raspandite pe tot ;loul, mai ales prin mlastini, mai putin
prin pa'isti umede sau paduri.
C-perus papirus !papirusul" creste prin altile si pe tarmurile Nilului.
)in aceasta planta, vec$ii egipteni otineau $artia de scris pentru $ieroglife
!papirus".
+cirpus !+c$oenoplectus" lacustris !pipirig" este de 1%1 m inaltime, ea
crescand prin alti si pe langa rauri.
5rdinul ;raminales !Poales, ;lumiflorae"
#amilia ;ramineae !Poaceae"
1*>
+ufamilia #estucoideae !Poaideae". 2ceasta sufamilie
inmanunc$iaza cele mai importante cereale din zonele temperate si specii
spontane comune in tara noastra.
Triticum aestivum !grau" este o planta cultivata de la tropice pana in
zonele nordice ale Pamantului, avand o valoare alimentara de exceptie.
2midonul de grau 7 2m-lum tritici 7 are utilizari atat ca medicament
analeptic nutritiv, cat si ca excipient in receptura.
8ordeum vulgare !orz". 5rzul se cultiva pentru fura'area animalelor
sau pentru scopuri industriale 7 la prepararea alcoolului si a erei. )in
cariopsele decorticate se otine arpacasul.
8ordeum distic$um !orzoaica" se aseamana cu orzul si se
intreuinteaza in industrie si alimentatie.
+ecale cereale !secara" este o graminee care datorita unui strat de
ceara dispusa la suprafata intregii plante are o culoare verde 7 alastruie. +e
cultiva pentru a fi folosita ca fura' verde si pentru productia de oae,
apreciate in alimentatie umana.
2vena saliva !ovaz" se cultiva pentru otinerea unui nutret verde si
pentru productia de oae necesare alimentatiei omului care sunt ogate in
amidon si vitamine.
;l-ceria aKuatica !mana apelor". Creste prin locuri mlastinoase, 1a
marginea apelor statatoare sau a paraurilor lent curgatoare, in locuri cu mult
mal. &nfloreste in iunie 7 iulie. Planta este foarte toxica pentru animale
datorita continutului in sustance cianogene !aceste sustance toxice se
gasesc in cantitate mai mare in lastarii tineri si in otava".
)act-lis glomerala !golomat" este o planta perena, cu tufa rara, inalta
de 3=%1*= cm. &nfloreste in iunie 7 iulie si creste pe soluri ogate, in poieni,
prin pa'isti si in general in locuri ruderale. Planta se cultiva si pentru
valoarea sa fura'era.
Poa pratensis !firuta" este o planta perena, ieroasa, avand inaltimea
de :=%>= cm. &nfloreste in mai 7iunie. Creste spontan prin poieni si pe la
marginea drumurilor, in toata tara. +e cultiva cu scop fura'er.
9olium perene !rai 7 gras englezesc, gazon, zazanie" este o planta cu
inaltimea de 6= 7 3= cm. Planta este spontana, intalnita prin locuri cu
umiditate suficienta. +e cultiva ca planta fura'era sau ca planta decorativa,
cateodata se pot intampla intoxicatii la ierivore care consuma gazon in
cantitati mari.
P$leum pratense !timoftica" este o planta cu tufa rata, cu inaltimea de
:=%A= cm. &nfloreste in iunie 7 iulie si creste pe soluri ine aprovizionate cu
apa, in zonele nordice ale tarii noastre0 este o foarte una planta fura'era/
1*A
2grop-ron repens !pir" este o graminee cu rizom tarator si frunze
lineare. Creste prin locuri cultivate si prin gradini si fanete. &nfloreste in
iunie % iulie. Planta este utilizata su forma de infuzie *? si are actiune
diuretica, mai ales rizomul 7 ;raminis r$izoma.
P$ragmiles communis !stuf, trestie" este o graminee mare, care
prefera apele stagnate, mai ales malurile lacurilor, uneori ale raurilor lin
curgatoare. &nfloreste in august % septemrie. Plantele tinere pot fi folosite ca
fura'e pentru taurine.
5r-za sativa !orez" este o planta anuala, originara din 2sia de <st. +e
cultiva in toata lumea, iar la noi in tara in partea de sud. Cariopsele contin
pana la >:? amidon % 2m-lum 5r-zae % care se utilizeaza ca excipient in
farmacie si ca material de aza in industria de cosmetice. 5rezul este in
acelasi timp un aliment de aza, mai ales in tarile calde.
+ufamilia Panicoideae
Panicum miliaceum !mei" este o planta originara din &ndia si 2sia
centrala. #ructele decorticate se cunosc su denumirea de pasat.
+etaria glauca !mo$or" este o planta anuala, cu inaltimea de 1=%3= cm.
infloreste in iunie%iulie. Planta verde se poate folosi ca fura', dar
inflorescenta uscata poate determina leziuni ale mucoasei ucale.
+ufamilia 2ndropogonoideae. <ste constituita din specii deoseit de
importante pentru economie0 au talie mare.
Iea ma-s !porum" este cereala a doua ca importanta economica dupa
grau. 2midonul de porum % 2m-lum ma-dis % are utilizari asemanatoare
celui de grau, iar stigmatele, matasea de porum % Ma-dis +tigmata % se
folosesc ca drog diuretic si colagog.
+orgum $alepense !sorg" este o planta perena,,inalta de 1==%1>= cm.
Planta este o uruiana de cultura si ruderala, crescand prin sudul tarii.
&n stare verde este toxica0 daca planta este murata sau uscata devine
netoxica.
+orgum sudanense !iara de +udan" este o planta anuala fura'era, care
creste prin infratire, dand tufe inalte. Tulpinile ating * m inaltime si =,: % 1
cm grosime, sunt pline si poarta 1=%*= frunze aspre, violacei la aza. &ara
de +udan este o planta fura'era una, care se cultiva pentru masa verde cu
precadere in sudul tarii noastre0 da un fan de una calitate si se poate folosi
si dupa insolizare. &n anii secetosi, iara de +udan da cele mai une productii
comparativ cu celelalte plante fura'ere anuale.
11=
+acc$arum orficinarum !trestia de za$ar" este o planta perena,
originara din &ndia orientala, cu o inaltime de pana la *%1 m care se cultiva in
zonele tropicale pentru extragerea za$arului din maduva. Prin distilarea
melasei de trestle de za$ar. se otine alcool etilic, restul folosindu%se ca
fura'.
+ufamilia Bamusoideae. <ste alcatuita din plante graminee, inalte
pana la 6= m.
Bamusa arundinaceae !amus" este un taxon al regiunilor tropicale.
5amenii folosesc in intregime aceasta planta/ rizomii au intreuintari
astringente, iar lastarii tineri se folosesc in tratamentul gastroenteritelor.
+uclasa 2recidae !+padiciflorae"
5rdinul T-p$ales
#amilia T-p$aceae
T$-pa latifolia !papura" vegeteaza prin ape stagnante sau lin
curgatoare. Gizomii plantei sunt ogati in amidon, grasimi si sustante
proteice. #runzele se pot folosi su forma de fura' inzilozat.
5rdinul 2rales
#amilia 2raceae. #amilia cuprinde 1== genuri cu peste 1.:== de specii
raspandite mai ales in zonele tropicale din 2merica de +ud si &ndonezia.
)in punct de vedere al compozitiei ioc$imice, araceele contin
saponine, glicozizi si uleiuri eterice.
2corus calamus !oligeana" este o planta at carei rizom este tarator,
lung de 1=%:= cm, gros ca degetul mare, de culoare rosie%runa si cu foarte
multe radacini adventive, incalcite. )upa ce se usuca, rizomul se coloreaza
in galen 7 roz si devine aromatic. Creste pe terenuri umede, inundaile,
prin mlastini, cu precadere in zona Timisoarei si Bi$orului. &ntereseaza
rizomul 7Calami r$izoma 7 recoltat in aprilie 7 mai sau toamna tarziu,
care contine un ulei volatil, cineol, amidon, tanin, acorina !un principiu
foarte amar" si se utilizeaza in consecinta. )atorita prezentei azaronei,
rizomul are si actiune insecticida.
2rum maculatum !rodul pamantului" este o planta ieroana care se
intalneste prin paduri. 2re un rizom ulos care se valorifica pentru
continutul sau in saponine, aroina, amidon, mucilagii si alte sustante0 de
asemenea are si calitati anti$elmintice, vulnerare etc.
#amilia 9emnaceae. +unt plante eracee acvatice, foarte mici, cu o
tulpina metamorfozata ca o frunzulita lenticulata, de la care, de pe fata
ventrala, pornesc una sau mai multe radacini mici cateodata acestea lipsind.
2cesti taxoni se mai numesc si lintite si sunt raspandite in toata lumea. Pot fi
folosite ca fura'e pentru pasari si porci. Pestii fitofagi le consuma.
111
5rdinul 2recales !Palmales". in aceasta grupa sunt cuprinsi palmierii
7 plante lemnoase tropicale.
+unt raspandite in principal in regiunile calde si umede ale Braziliei,
Cuei, coastelor orientale si occidentale ale 2fricii, in Madagascar, in sudul
&ndiei si in nordul 2ustraliei.
Palmierii se caracterizeaza printr%o tulpina columnara de 1:%*= m
inaltime, neramificata, formata din internoduri scurte, prin frunze mari la
nivelul varfului tulpinii prevazute cu o teaca ine dezvoltata. #ructele sunt
ace sau drupe si prin seminte liere sau lipite de pericarp.
)in punct de vedere ioc$imic, palmierii sunt ogati in lipide si glucide.
#amilia 2recaceae. <ste unica familie a ordinului.
2reca cafec$u este un palmier, originar din 2sia si 5ceania, inalt de
pana la *= m. +amanta 7 2recae semen, numita astfel si "nuca de 2rec", le
ogata in alcaloidul arecolina ce prezinta proprietati anti$elmintice, acid
arecatanic si cite sustante.
Copernicia cerifera, palmier din Brazilia, are la suprafata frunzelor un
strat de ceara care dupa recoltare se foloseste la fel ca si ceara de aline 7
ceara de Carnaua.
P$oenix dact-lifera !curmal" creste in oazele deserturilor. Planta se
cultiva pentru fructele sale !ace" comestiile, cu continut ridicat in
za$aruri.Pe langa valoarea lor alimentara. fructele au si calitati astringente
,diuretice.
Cocos nucifera !cocctier" se cultiva in toate zonele tropicale, in
special in regiunile Morale oceanice. Cocotierul este originar din 2sia
meridionala si atinge inaltimea de 1= m. Toate partile plantei sunt folosite in
diverse scopuri/ constructii, impletituri, auturi alcoolice !din seva
florescentei fermentata se otine "vinul de Palma"" alimente.
11*
ARA!E!A INTRE DICOTI!EDONATE SI
MONOCOTI!EDONATE
&n rezumat, caracterele principale ale acestor doua clase de
angiosperme sunt urmatoarele/
% dicotiledonatele au un emrion prevazut cu doua cotiledoane, pe cand
monocotiledonatele numai cu un singur cotiledon0
% la dicotiledonate radacina principala persista, pe cand la
monocotiledonate dispare sau se atrofiaza0
% dicotiledonatele au tulpina aeriana ramificata, iar
monocotiledonatele neramificata, tulpina suterana
fiind metamorfozata in rizom, ul sau tuercul0
% la dicotiledonate, fasciculele liero%lemnoase sunt dispuse pe unul sau
mai multe cercuri, la monocotiledonate sunt imprastiate neregulat0
% la dicotiledonate, frunzele au o teaca sla dezvoltata, o nervatiune
palmata sau penata si stipele, pe cand la monocotiledonate, frunzele
au o teaca ine dezvoltata, o nervatiune paralela sau arcuata si
suntlipsite de stipele0
% a dicotiledonate, semintele sunt lipsite de endosperm din cauza
consumarii acestuia de catre mrion in timpul dezvoltarii sale, in timp
ce la monocotiledonate, semintele poseda un endosperm ogat in
amidon.
111
CAITO!U! &
#EOBOTANICA !ANTE!OR TO$ICE SI MEDICINA!E
2.". &egetatia -e #lo/

;eootanica este stiinta vegetatiei care studiaza gruparile de plante
existente pe Pamant, in stransa legatura cu factorii de mediu la care sunt
adaptate.
Comunitatile de plante !fitocenozete" nu sunt singulare, ci in asociatie
cu alte grupari de vietati0 deci fac parte integranta din iocenoze. <le
reprezinta o componenta analitica a complexului iotic alcatuit din plante,
animale si microorganisme aflate in concurenta intr%un mediu determinat,
realizandu%se astfel dezvoltarea evolutiva a iosferei.
Gaspandirea comunitatilor de plante pe glo este supusa legii generale
a zonalitatii care reprezinta succesiunea teritoriala a vegetatiei in forma de
fasii alungite pe !in directie est % vest"0 zonarea este dependenta de
sc$imarea treptata a fuxului radiatiei solare de la ecuator la poli, fenomenul
determinand in primul rand zonarea climatului si apoi a florei, formei,
solului etc.
#iecare zona de vegetatie se caracterizeaza in primul rand printr%o
vegetatie zonala, adica acele comunitati de plante care sunt specifice prin
aptarile lor macroclimatului zonei respective.
&n cadrul fiecarei zone exista niste suzone in care factorii locali devin
preponderenti avand drept consecinta formarea unei vegetatii diferite de cea
zonala, vegetatie ce poate fi/ vegetatie extrazonala !formata din comunitati
specifice zonelor vecine de la nord sau de la sud", vegetatie intrazonala !este
constituita din comunitati de plante care nu apar nicaieri ca zonate, dar
care se dezvolta in conditiile speciale ale unei zone", vegetatie azonala
cuprinde comunitati ce nu sunt nicaieri zonate, ele aparand in mai multe
zone, in conditii locale speciale".
Gaspandirea comunitatilor zonale pe Pamant este influentata si de
eta'are. Cresterea altitudinii in situatia unui masiv sau lant de munti, duce la
scaderea treptata a temperaturii si a umiditatii, deci sc$imarea altitudinii
determina modificari ale climatului si ale aspectelor de vegetatie.
116
Prin eta' se intelege o fasie de vegetatie anumita care se formeaza intr%
un teritoriu muntos sau deluros, intre altitudini determinate. @egetatia
eta'elor poseda anumite particularitati care o deoseesc de vegetatia zonala
analoaga0 acestea sunt date de conditiile speciale de lumina si de miscare a
aerului si de radiatiile calorice.
@ariatia poseda particularitati si in functie de longitudine, aparand
modifcari ale comunitatilor de plante in primul rand datorita influentei
masive a oceanelor care indulcesc foarte mult climatul prin efectul
temperator al imenselor mase de ape acestea incalzindu%se si racindu%se mai
mult decat uscatul si in al doilea rand influenta continentelor, in sens invers,
din ce in ce mai pregnanta cu cat distanta de la tarm spre interior se mareste.
&n concluzie, vegetatia ca fenomen geografic se modifica pe glo intr%
un sistem de referinta tridimensional/ in functie de latitudine !zonare", de
altitudine !eta'are" si de longitudine.
2.".". 5ona -adurilor tro-icaie -lu*iale0 *esnic *er+i
<ste zona cea mai umeda, cu ploi care cad mai ales dupa amiaza su
forma de averse scurte, dar intense. 2ici, vegetatia este luxurianta !paduri
tropicale virgine". Nu exista periodicitate climatica, periodicitatea fiziologica
fiind autonoma, inflorirea plantelor nu este generala, ci izolata. )esi
vegetatia este luxurianta, pare paradoxal, dar solurile sunt acide !p8 6,: %
:,:" si foarte sarace in sustante nutritive. 2devarata sursa nutritiva se
gaseste in fitomasa supraterana. Plantele moarte, frunzele care cad etc. sunt
rapid mineralizate, sustantele minerale astfel aparute fiind asorite imediat
de radacinile superficiale. Circuitul rapid al materiel permite de aceea
mentinerea si perpetuarea pe acelasi sol a padurii virgine timp de milenii.
+tratul arorilor este alcatuit dintr%un numar mare de specii !6= % 1==
speciiQ$a" apartinand catorva familii dintre care se disting 1 straturi/ un strat
superior, unul mi'lociu si unul inferior.
@arsta arorilor este greu de determinat deoarece nu se identifica inele
anuale, lipsind anotimpurile. Neexistand o periodicitate climatica, nu poste fi
vora de o inflorire generala, ci de una izolata, neoservaila. <ste interesant
de aratat ca arorii proveniti din zone temperate % !mar, par, fag ste'ar etc",
plantati in regiuni muntoase ecuatoriale isi pierd dupa un timp periodicitatea
caracteristica, astfel incat un astfel de copac poseda in acelas timp ramuri
fara frunze, ramuri cu frunze incipiente, ramuri cu flori si ramuri cu fructe.
)eoarece in padurea tropicala virgina se duce o lupta intensa pentru
a'ungerea la lumina, alte forme de viata vegetala %liane si plante epifite %
prezinta adaptari speciale.
11:
9ianele cresc rapid in lungime si se incolacesc usor de arori, emit
clerar si ramuri de rezemare in interiorul coroanei arorilor0 este cazul la
palmierul urcator Calamus rotang si la lianele din genul Guus.
Plantele epifite ating stadiul de germinare pe ramurile arorilor la
inaltime, unde exista lumina0 acestea asor apa numai pe timp de ploaie pe
care o consuma foarte economic. #erigile epifite isi creaza clera un sol
propriu din provenir din detritusurile in frunzele lor ca niste palnii !ex.
2splenius nidus" sau in frunzele cu forma de nisa !ex. Plat-cerium sp".
&n aceste paduri se intalnesc si plante semiepifite !in special aricaceae" care
germineaza in sol si apoi cresc ca liane0 tulpina inferioara moare si planta se
transforma in epifite0 ramanand in contact cu solul numai prin radacini
adventive aeriene !ex. unele specii de #icus".
<xista o dezvoltare interesanta aparuta la unii arori numiti arori
sugrumatori % de exemplu unele specii de Clusia, de Metrosideros, de #icus.
2ceste specii germineaza ca epifite pe o ramura de arore, apoi, lastarul mic
emite o radacina in 'os ca o retea in 'urul arorelui gazda, care se ingroasa
rapid sugrumandu%1 treptat. )upa aceea arorele moare si putrezeste, iar
dezvoltarea ulterioara a noii plante poate fi uriasa0 numai palmierii sunt mai
greu de sugrumat deoarece ei nu au o crestere secundara ca la dicotiledonate,
numai ca dezvoltarea coroanei arorelui sugrumator va umri dupa un timp
coroana acestora.
Gegiunile montane ecuatoriale si tropicale se caracterizeaza tot prin
luxurianta si epifitism datorita umiditatii crescute. )intre plantele epifite
sunt de amintit licopodialele, ferigile si musc$ii, epifitele termofile cu flori
diminuand, musc$ii atarna pe ramuri ca niste perdele, plini cu apa su forma
de piceturi.
9imita superioara a vegetatiei este considerata la 6.6== % 6.:== m
altitudine, unde media anuala a temperaturii este de aproximativ L 1 R C.
Ca reprezentanti otanici ai acestei zone mai mentionam cafeaua si
ceaiul.
Coffee eraica !arorele de cafea" !#amilia Guiaceae, 5rdinul
Guiales".
<ste un arust de *%1* m, originar din <tiopia, de unde a fost introdus
in 2sia de +ud si 2merica de +ud. #runzele sunt opuse si persistente. florile,
de tipul :, mici, ale, sunt grupate in inflorescente, la nodurile ramurilor si la
susuoara frunzeior. fructul este o drupa, la inceput verde, apoi rosie si
violeta, in mi'loc cu * samuri, fiecare cu cate o samanta. peretele
samurelui este memranos. )upa un proces de fermentare, semintele devin
"oae de cafea", care contin alcaloidul cafeina, cu efecte stimulatoare
asupra sistemului nervos.
113
T$ea c$innensis !ceaiul" !#amilia T$eaceae"
<ste un arust de 1%* m, originar din C$ina, de unde s%a raspandit !ca
planta de cultura" in tarile tropicale si sutropicale din 2sia si 2merica de
+ud. #runzele sunt alterne, ovale, dintate si persistente. #lorile sunt mari,
ale, sla odorante. )upa culegere, frunzele de ceai sunt lasate sa
fermenteze, apoi sunt supuse la alte prelucrari pana cand a'ung in stadiul in
care se consuma. <le contin, teina, care este un stimulent al sistemului
nervos.
2.".(. 5ona tro-icala cu -loi de *ara
<ste acea zona care se afla mai la nord si mai la sud de ecuator, ce
prezinta doua anotimpuri si anume/ un anotimp ploios si calduros si unul
secetos si racoros. &n anotimpul secetos si racoros plantele se gasesc intr%o
perioada de repaus.
Padurile sunt semi % vesnic verzi, ele fiind constituite in cadrul
stratului superior din arori cu frunza cazatoare, iar in straturile inferioare,
plantele prezinta specii cu frunze persistente, vesnic verzi.
&n aceasta zona, pe terenurile nisipoase si lutoase se gaseste o
vegetatie denumita savana. Pe solurile pietroase domina tufarisul spinos, iar
in apropierea desertului predomint gramineele sau pot aparea arusti intr%o
zona de semidesert. 2ceasta vegetatie este importanta deoarece constituie o
importanta sursa alimentara pentru multe animale exotice.
@egetatia in savane este reprezentata in principal de graminee, cu sau
fara arori sau arusti. 2rorii pot fi grupati, dar si asa sunt dominati de
graminee astfel incat nu se poate vori de paduri de savana !ar treui ca
arorii sa fie dominanti".
)in @enezuela pana in Columia, pe malul stang al fluviului 5rinoco,
exista savane de lungime de peste 1.=== ,m si latime de 6== ,m0 acestea
prezinta un anotimp uscat, carcteristic. 2ceste savane numite "&lanos" sunt
tipice, vegetatia fiind formata din graminee inalte de circa := m si arori
mici imprastiati, cu frunze cazatoare !ex/ Curatella, BoCdic$ia, B-rsomina
etc".
@egetatia "&lanos" care creste numai pe grindurile de mal din
apropierea marilor fluvii este inundata frecvent. &n 2frica, in zonele inundate
se intalnesc arori ce cresc pe cuiurile mari, conice, ale termitelor !care au
fost parasite de acestea", zona numindu%se "savana de termite".

114
&n zonele de pla'e se intalnesc "mangrovele" care in timpul fluxului
sunt acoperite aproape in totalitate !raman viziile la suprafata apei doar
coroanele arorilor", iar la sfarsitul refluxului aparand paduri litorale intregi.
"Mangrovele" sunt arori, ce apartin la aproximativ *= de specii, ele
dezvoltadu%se optim in 'urul ecuatorului, in &ndonezia, Noua ;uinee si
#ilipine.
<ucal-ptus gloulus !eucalipt" !#amilia M-rtaceae, 5rdinul M-rtales"
2rore inalt, ce poate atinge 1:: m. Cultivat in mi'locul #rantei, nu
depaseste 1= m. 2re corola lignificata, frunze persistente, flori mici, verzui.
#ructul este o capsula, care se desc$ide in 1%: valve, iar semintele sunt mici
lipsite de endosperm. 2rorele are o crestere foarte rapida !: m pe an". )in
scoarta lui se extrag tananti. ;landele frunzelor de eucalipt secreta uleiuri
eterice. )in uleiul de <. gloulus se extrage eucaliptolul, o sustanta lic$ida
incolora, uleioasa, cu miros de camfor si de mentol. <ste utilizat ca
antiseptic al cailor respiratorii si ca modificator al secretiilor ron$ice.
Cinc$ona officinalis !arorele de c$inina" are scoarta ogata in
alcaloizi cu proprietati rredicinale deoseite !c$inina,c$inidina". Traieste 7
spontan % in padurile ecuatoriale din 2nzi si % in plantatii % in conditii
climatice asemanatoare din 2sia.
2.".). 5ona arida su/tro-icala %deserturi'
)eserturile sunt zone aride unde evaporarea potentiala depaseste
canititatea anuala a precipitatiilor si unde lipseste perioada rece de iarna.
&n aceste zone, aria covorului vegetal este redusa realizandu%se astfel
un ec$iliru fata de cantitatea de precipitatii0 aspectul de desert nu este dat
de plante ci de caracteristicile rocii care este nuda.
= caracteristica importanta a deserturilor este aceea ca pe masura cea
riditatea creste, suprafata , de transpiratie a plantelor se reduce invers %
portional cu dezvoltarea radacinilor. &n aceasta zona se cultiva o multitudine
de plante importante din punct de vedere economic/ palmierul de cocos,
papaia, arorele de camfor, arorele de cafea, atatul, ma$onul etc0 care
folosesc ca sursa de apa panza freatica situata aproape de suprafata solului.
Iona reprezinta si o vegtatie constituita din specii suculente care prezinta
dispozitive de acumulare a apei, aceasta rezerva este consumata cu multa
economie in timpul secetei !2gare, 2loe, cactusi etc".
11>
+unt descrise mai multe tipuri de deserturi, astfel/
% deserturi cu doua anotimpuri ploioase % +onora din sudul 2rizonei
si nordul Mexicului
%Baroo si Namaland in sudul
2fricii
% deserturi cu ploi de iarna % +a$ara de nord
% Mo$are % in California si vestul
2ustraliei
% deserturi fara ploi 7 +a$ara centrala
% deserturi cu ploi 7 +a$ara de sud
% +udan
% Nami
Iona dintre desert si zona cu ploi de iarna se caracterizeaza prin
prezenta unei vegetatii difuze. in nordul +a$arei exista/
% specii lemnoase 7 2rtemisia $era 7 ala, 9-geum spartum
% arori izolati 7 Pistacia atlantica, Duniperus p$oenicea
in California cresc 7 2rtemisia califirnica, +alvia sp.
in regiunea mediteraneanK se mai intalnesc astazi 7 Huercus suer,
H. coccifera, Ceratonia siliKua !roscovul" si un singur palmier 7 Pinus
$alepensis !pinul de 2lep" deoarece aceasta zona a fost defrisata si pasunata.
inainte aici cresteau Huercus ilex !ste'ar de piatra", arusti 7 Pistacia
lentiscus, Buxus sempervirens0 liane din genurile Clematis si 9onicera, un
strat ieros din 7 2sparagus acutifolius % in zona nu cresteau musc$i.
&n 2ustralia, compozitia tufarisurilor este determinata de incendii,
dupa acestea prima planta care infloreste este arorele Jant$orr$oea dupa
care apar primii lastari . Primele plante de 2ctinostrous, Ban,sia si c$iar
<ucal-ptus regenereaza dupa foc. 2ceste plante se mai numesc si pirofite,
adica se inmultesc numai dupa incendii % in alte conditii fructele lor
lemnoase nu s%ar putea desc$ide. )e aici rezulta importanta incendiilor
provocate de traznet in aceste zone.
2.".1. 5ona -adurilor de ar/ori cu frun+e ca+atoare
2ceasta zona este prezenta in climatul temperat de pe toate
continentele. <ste caracterizata prin veri calduroase si secetoase si ierni
aspre., Pe langa cele doua anotimpun amintite, mai exista doua % primavara0
si toamna % iar precipitatiile de pe intregul an sunt suficiente pentru
dezvoltarea normala a plantelor.
11A
Padurile cu procent mare de fag si ste'ar, paduri de foioase 7 sunt cel
mai des intalnite in zona temperate0 zona din care face parte si tara noastra
#agus silvatica 9. !fag"
2rorele poate a'ungee pana la 1: m inaltlme. Trunc$iul are scoarta
neteda, cenusie 7 alicioasa. #runze ovale pana la elipticie, pe margini
dintate !ondulate", glare, dar ciliate pe margini. #lori unisexuate monoice.
#lorile mascule sunt dispuse in amenti gloulosi, cu un periant simplu,
paros, din :%3 lacinii unite la aza si >%1* stamine. Cele femele, cate una sau
grupate cate doua, sunt incon'urate de un involucru format din numeroase
ractee unite, cu ovar inferior, tricarpelar. #ructul !'ir" este o ac$ena trigona
invelita de o cupa tepoasa cu 6 valve. #ormeaza paduri curate !fagete" sau se
gaseste in amestec cu alte foioase si rasinoase. Dirul este comestiil.
2.".2. 5ona -adurilor de conifere
Iona caracteristica regiunii suarctice, oreale. Padurile de conifere
se dezvolta si in eta'ul montan al zonei temperate !rad, molid, pin, tisa etc".
2ies ala Mill !rad al" !#amilia Pinaceae, 5rdinul Coniferales"
2rore rasinos drept, cu coroana adesea piramidala, monoic. #runze
persistente, dispuse pe doua randuri in acelasi plan, cu aza latita in forma
de disc. #lorile masculine in forma de amenti, cu numeroase stamine. Cele
femele sunt niste conuri erecte, cu numeroase carpele solzoase, ce poarta la
aza * ovule si mai tarziu * seminte. )upa coacere, solzii cu semintele sunt
eliminate, pe ramura ramanand numai axul. Gamurile tinere sunt cenusii sau
run%roscate, puescente.
Pinus silvestris !pinul"
2'unge pana la := m inaltime. 2re tulpina si ramurile rosii 7
caramizii. #runzele sunt lungi de 6%4 cm, grupate cate doua, de culoare verde
alastruie sau verde 7 cenusie. Traieste in eta'ul montan sau sualpin,
uneori pe colinele inalte. )in lemn se otine c$inorozul 7 funinginea de
rad, tereentina, colofoniul si gudronul.
16=
2.(. &egetatia tarii noastre
&ntereseaza vegetatia zonala % pe latitudine 7 si vegetatie eta'ata % pe
altitudine.
2.(.". &egetatia +onala si etaAata
2.(.". 5ona de ste-a
<ste zona fara paduri, cu arori rezleti si cu multi arusti. 2ici se
incadreaza Baraganul si partea centrala si sudica a )orogei, unde solul este
foarte fertil pentru agricultura. 5 mare raspendire o au gramineele intre care
se gesesc diferite plante ieracee !firuta, asiga, paiusul etc.".
#ormele de relief sunt reprezentate in special de dealuri, iar conditiile
climaterice sunt favoraile dezvoltarii padurilor. 2cestea sunt reprezentate in
special prin ste'ar !Huercus rour" si gorun !H. petracea".
&n luminisuri se dezvolta o vegetatie ogata in graminee, ciperacee si
leguminoase, cu importanta mare in fura'area animalelor salatice si
rumegatoare".
&n vegetatia zonei cresc un numar mare de plante medrinale 7 crusan,
iara de negi, sunatoare, lemn dulce 7 etc, precum si plante toxice parul
lupului, iara fiarelor, partita etc.
@erascum p$lomoides 9. !lumenerice, coada vacii"
+pecie ienala, rousta, cu tulpina inalta pana la 1:= cm, simpla !rar
ramificata", cenusie sau cenusie 7 galena din cauza perilor. #runzele
azale cu lima de 1=%1= cm lungime si 6%1= cm latime, sunt eliptice,
catifelate, caroase !cu peri stelati, eta'ati". #lorile galene formeaza o
inflorescenta lunga, formata din grupe de cate *%A flori, la susuoara
racteelor. Caliciul este divizat in : lacinii, corola galena, cu : loi, are un
tu foarte scurt0 cele : stamine sunt inegale si concrescute cu corola0 ovarul
are un stigment , dilata fructuleste o capsula. &nfloreste in perioada iunie%
august. Prezinta mai frecvent in partea sudica a tarii, in locuri insorite,
uscate, de%a lungul drumurilor, in taieturi de copaci. este planta medicinala,
de la care se utilizeaza florile !#lores @erasci", care contin un drog cu
actiune expectoranta. +e valorifica si florile de @. t$apies, @. t$apsiforme.
161
2.(.".(. Sil*oste-a
<ste o zona de trecere de la stepa propriu%zisa la cea de padure, unde
se intalneste o vegetatie ieroasa si poduri !indeosei de ste'ar". +ilvostepa
este prezenta de%a lungul )unerii in partea vestica a tarii si in sudul si nord%
estul Moldovei. Pe langa diferite specii de ste'ar, se mai intainesc/ ulmul,
teiul, frasinul, carpenul, alunul, paducelui etc.
Tilia cordata Moli !tei"
2rore cu coroana glouloasa%conica. #runzele, ovale, simple, intregi
cu stipele caduce. #lori $ermafrodite actinomorfe, dispuse in inflorescenta
!dic$azii", insotite de ractee cu care concresc. #loarea are : petale si
numeroase stamine !:%1=" liere, ovar unilocular superior. #ruct capsular, cu
peretii moi, usor comprimaila. &nfloreste in iunie%iulie. <ste o planta
medicinala, de la care se foloseste inflorescenta, cu sau fara ractee !#lorea
Tiliae, cum racteis sau sine racteis". +e pot valorifica si florice de la
tomentosa !tei al, argintiu", T. grandifolia !tei cu frunze mari". +u forma
de infuzii, are proprietati sudorifice si expectorante. <ste diuretic.
2.( ".). 5ona forestiera
<sentele forestiere de la noi se eta'eaza dupa altitudine si relief,
urcand de la campie pana la 1.>==m. )upa altitudine se imparte astfel/
2.(.".).". EtaAul %su/+ona' steAarului
+e intinde de la nivelul sitvostepei pana la atitudinea de 1==%:== m.
vergetatia ieroasa a padurilor din acest eta' este destul de saraca in specii,
cele mai frecvent intalnite fiind ferigile si musc$ii. Pe acolo pe cand padurea
este mai rara, cresc unele plante medicinale cum sunt/ alinul, ienuperul etc,
dar si unele specii toxice cum sunt % omagut, steregoaia etc. )intre plantele
medicinale prezente in acest spatiu, mentionam lemnul dulce.
;l-c-r$iza glara 9 !lemnul dulce" !#amitia 9eguminosae, 5rdinul
9eguminosales"
+pecie perena, cu rizom puternic din care se dezvolta stolonii lungi de
1%* m si radacini de aceeasi lungime si groase de * cm, de culoare galena in
interior, firoase si lungi. Tulpina inalta de 1,: !*" m poarta frunze
impiripenat compuse si inflorescente de lungimea frunzelor. #lori violete
papilonate. #ructul este o pastaie de cca *,: cm, glara, pieloasa, infloreste
in mai % iunie. Creste pe coline aride, ieroase. +e folosesc rizomii
16*
radacinile, care contin doua categorii de principaii activi. 2u utilizare
terapeutica dula, ca expectorant si laxativ.
2.".).(. EtaAul fagului
+e intinde intre 1== % :== m si 1.:== m altitudine, dar predomina la
altitudinea de :== 7 A== m, cu specia de fag, insotit de gorun, paltin, frasin,
tei, etc. &n poieni vegetatia este foarte ogata, predominand leguminoasele si
gramineele. &n aceste pa'isti exista si multe plante medicinale reprezentate de
ciuotica cucutui, fierea pamantutui etc precum si plante toxice ca/ randusa
de toamna, etc.
)intre plantete ieroase medicinale citam fierea pamantutui.
Centaurium umellatum ;ili. !fierea pamantutui, tintaura"
+pecie anuala sau ienala, cu tulpina inalta de pana la 6= cm, foarte
sutire !* mm", tetramuc$iata, simpla sau ramificata numai in partea
superioara. #runzele de la aza tulpinii se usuca in perioada infloririi,
celelalte sunt opuse, oval atungite, glare. &nflorescenta este o cima ipara/
florile gamopetale roze sau rosietice, rar ale. #ructul este o capsula
circulara. Toate partile plantei sunt amare. &nfloreste in iunie%iulie pana in
toamna, Prezenta in poieni de paduri, livezi, fanete umede, de la campie
pana in zona sualpina. +e foloseste toata partea aeriana a plantei. <xtractul
spos, sau $idro 7 alcoolic, cu gust foarte amar !contine principiile amare/
eritrocentaurina si eritaurina", este un tonic pentru stailirea apetitului. +e
foloseste si in tratamentul gastritelor cronice.
2.".).). EtaAul .olidului
+e intinde de la limita superioara a fagului pana su raul sualpin
11== m altitudine". <xtensiunea cea mai mare a molidisurilor este in nordul
Capatilor 5rientali. &n aceasta suzona predomina molidul !Picea excelsa",
apoi radul !2ies ala" si pinul !Pinus silvestris". Tot aici creste afinul,
zmeurul, agrisul.
Picea excelsa !9." Iin,. !molid" !#amilia Pinaceae, 5rdinul
Coniferates"
2rore rasinos, monoic, drept, cu frunze aciculare, persistente. #lorile
mascule sunt amenti, cele femele sunt conice !conuri de 1= 713 cm", cu
numeroase carpele solzoase, care poarta * ovule la aza, din care vor rezulta
* seminte. #runzele sunt ascutite. Gamurile tinere sunt rune 7 rosietice.
161
2.(.".).1. EtaAul Anea-anului
<ta' sualpin, care incepe la limita superioara a suzonei molidului
!1.>== m" si se intinde pana la *.*== m altitudine. @erile sunt foarte
ploioase, dar apa nu se acumuleaza in sol, ea scurgandu%se la vale. +pecia
dominanta este 'neapanul, care creste alaturi de g$intura galena, omag etc.
Printre plantele prezente aici este amintit ienuperul pitic !'uniperus
siirica", u'orul de munte !G$ododendron ,otsc$-i", afinul, merisorul de
munte etc.
Pinus montana !'neapan" !#amilia Pinaceae, 5rdinul Coniferales"
2rust care creste in tufisuri dese, cu ramurile strame, ce se ridica
pana la 1 m. #runzele au culoarea ierii. Conurile au 1%6 cm lungime si sunt
aproape sesile. 2ripa semintelor este de *%1 ori mai mare decat samanta. &n
frunzele de 'neapan se gaseste un ulei volatil care contine alcooli terpenici si
esterii lor. (leiul de tereentina prezinta actiune locala, produce $iperemie,
find folosit indeosei in medicina veterinara, ca ruefiant.
G$ododendron ,otsc$-i +im, !smirdar, u'or de munte" !#amilia
<ricaceae, 5rdinul <ricales"
+mirdarul este un arust cu flori rosii sau roze, placut mirositoare,
grupate in raceme, cu lastari taratori si ramuri ridicate. frunzele contin
sustante tanante. creste pe crestele muntilor, prin locuri stancoase din eta'ul
alpin.
2.(.".).2. EtaAul -aAistilor al-ine %ste-a rece'
&n eta'ul alpin superior !peste *.*== m", vegetatia lemnoasa pitica
reuseste sa traiasca. 2ici domina stepa rece, cu amestec de graminee,
ciperacee si alte plante viu colorate. Pa'istile sunt foarte intinse, plantele sunt
mici, vivace si ine adaptate la conditiile grele de mediu. 2ceasta vegetatie
este valorificata satisfacator prin pasunat cu ovine in timpul verii %
trans$umanta.
166
9entopodium alpicium !floarea de colt, floarea reginei" ! #amilia
Compositate, 5rdinul 2sterales".
Planta ieracee, perena, cu inflorescente in capitulele, incon'urate de
numeroase ractee ale, paroase, florile periferale ,cele centrale sterile.
#runzele al lanate, radiatiforme. Creste pe stanci calcaroase,la noi este
ocrotita de lege.
2.(.(. &egetatia intra+onala
2.(.(.". &egetatia nisi-urilor
&n tara noastra se disting doua zone cu doua feluri de nisipuri litorale
si continentale. )intre plantele medicinale ce cresc pe sol nisipos pe litoraiul
Marii Negre este important de mentionat carcelul.
<p$edra distac$-a 9. !carcel" !#amilia<p$edraceae 5rdinul ;netales".
2rust din suincrengatura ;imnosperme, cu tu&pini verzi,
ramificate, noduroase, frunze mici, in forma de solzi. #lori unisexuate, cele
mascule dispuse in armenti, cu *%> stamine fiecare si cu un perigon tuulos,
pielos/ cele femele, cate 1%* intr%un verticil. <ste planta dioica. #ructul este o
aca falsa, rosie, cate 1%: la un nod. <ste planta medicinala, care contine
alcaloizi, printre care efendrina. +e utilizeaza in tratamentul olilor cailor
respiratorii, ca 8era <p$edrae. Creste pe terenuriie nisipoase din )orogea
si Transilvania. 2cum, zonele nisipoase din tara noastra au fost impadurite
cu Goinia pseudacacia !salcam" si cu livezi si vii.
2.(.(.(. &egetatia saraturilor
+araturile sunt terenuri de campie cu concentratie mare de saruri. 9a
un p8 4,: 7 > cresc asociatiile de Puccinellia distans !iara de saratura". 9a
concentratii mai reduse, se poate cultiva si orezul.
Puccinellia dinstans !9aeK." Parl !iara de saratura"
;raminee cu panicul, la care inflorescenta este un spic. +piculetele
sunt dispuse in panicule mai mult sau mai putin desfacute, cu 1%3 flori.
Paleia inferioara de 1,: 7 * mm lungime, ovata sau surotunda. 9amina
frunzetor plana. Planta vivace. Creste in locuri sarate si umede.
16:
2.(.(.) &egetatia lacurilor
<xista vegetatia care creste de%a lungul raurilor, in conditii specifice
de umiditate, cum sunt speciile / Trifolium repens !trifoi tarator", 2grostis
ala !iara campului", 9olium perenne !zazanie". Cand exista exces de
umiditate, se dezvolta mult rogozurile care nu prezinta importanta fura'era.
9olium perenne 9. !raigras" !#amilia ;ramineae, 5rdinul
g$emiflorales"
Planta eracee perene, cu tulpina inalta, pana la 3= cm si cu frunze
alungite, late de cca =,6 cm, glare, lucioase pe o parte. &nflorescenta este un
spic cu numeroase spiculete nearistante. +piculetele sunt asezate cu muc$ia
pe axul spicului. Creste spontan sau este cultivata in amestec cu alte specii
pentru pasuni temporare.
2.(.(.1 &egetatia /altilor
&n 'urul altilor, ca si in interiorul lor, traieste o vegetatie ogata si
variata, in centura altilor se intalneste o vegetatie amfoie alcatuita din
papura, stan'enel de alta,etc. &n alta traiesc plante plutitoare !9intita
9emna sp., iara roastei 8-drocaris etc" si sumerse !cosor, rastis,
foarfeca apei, ciuma altiietc". 2ici traiesc si cateva plante toxice pentru
animale/ ;ratiola officinalis !veninarita", Clat$a laet$a ! calcea calulul", &sis
pseudacorus !stan'enel de alta".
163
BIB!IO#RAFIE SE!ECTI&A
2ntonescu, C. !1A:A"0 7 Plante de apa si mlastina. <d. de +tat pentru
literatura stiintifica si didactica, Bucuresti.
Beldie, 2l, Pridvomic. C. !1A:A" 7 #lori din muntii nostri. <d. stiintifica,
Bucuresti.
C$adefand, M. <mercer, 9. !1A3=" 7 Traite de BotaniKue s-stematiKue.
@ol. & 7 &&. Masson et Cie <diteur. Pads.
C$irila, P. !1A34" 7 Medicina naturista. <d. medicala, Bucuresti.
Constantinescu, ;r.. <lena 8atieganu 7 Buruiana !1A>3" 7 +a ne
cunoastem plantele medicinale, <d. medicala,
Bucuresti
Cure, @ictona. 9. pan. 9. !1A31" 7 Cercetari privind valorificarea ciulinului
!Trapa naotans 9.", Buletin &CPP 7 Bucuresti.
;eiculescu, @. !1A14" 7 Bioterapie 7 retete medicale fara medicamente
c$imioterapice. <d. +tiintifica si <nciclopedica, Bucuresti.
;rintescu, &. !1A16" 7 Curs de otanica generals. Tipografia nationala, Clu'.
&van, )oina !1A3A" 7 ;eootanica. 9ito. (niversitatea Bucuresti.
Popovici, 9ucia, Moruzi, Constanta, Toma, &. !1AA6" 7 2tlas otanic. <d.
)idactica si Pedagogica, G. 2, Bucuresti.
Paunescu, &leana, Crivineanu, Maria !1AA>" 7 Practicum de plante
medicinale si toxice. 9ito &2NB, Bucuresti.
Prodan, &, Buia, 29 !1A31" 7 #lora mica ilustrata a G.P.G. <d. 2gro 7
+ilvica, Bucuresti.
Gadu, 2. !1A46" 7 Botanica farmaceutica. <d. )idactica si Pedagogica
Bucuresti.
Gdez, ;., 9aza, 2, Coiciu, <. !1A4=" 7 Plante medicinale si aromatice.
<d. Ceres, Bucuresti.
+tatescu, C. !1A1A" 7 Botanica medicala veterinara ed. Ceres, Bucuresti.
+tatescu, C., Crivineanu, Maria, Paunescu, &leana, Cranganu, ). 7 Plante
medicinale si toxice 7 lucrari practice. 9ito &2NB,
Bucuresti.
+eranescu, &. !1A:A" 7 Plante din padunile noastre. <d. +tiintifica,
Bucuresti.
164
Trif, 2lexandra !1A>A" 7 Curs de plante fura'ere, medicinale si toxice. 9ito.
&nstitutul 2gronomic Timisoara.
@intan, 2. !1A4=" 7 Curs de otanical medicala. 9ito. &nst 2gron.
Timisoara.
Ealter, 8. !1A46" 7 @egetatia pamantului. <d. +tiintifica, Bucuresti.
Eillis, D. C. !1A41" 7 )ictionar- of t$e #loCering Plantes and #errus,
Camridge.
Iitti, G !1A63" 7 Curs de Botanica farmaceutica. 9ito #ac. de #armacie,
Bucuresti.
xxx !1A43" 7 #lora G+G, @ol. & 7 J&&&, <d. 2cademiei G.+.G., Bucuresti.
16>
CURINS
&NTG5)(C<G<............................................................................................1
C2P&T59(9 &
Morfologia plantelor toxice SSSSSSSSSSSSSSSSSSS*
C2P&T59(9 &&
#iziologia plantelor medicinale si toxice
SSSSSSSSSSSSS..*A
C2P&T59(9 &&&
#armacognozia vegetala SSSSSSSSSSSSSSSSSSS...6:
C2P&T59(9 &@
Taxonomia plantelor medicinale si toxice SSSSSSSSSSSSS
::
C2P&T59(9 @
;eootanica plantelor toxice si medicinale SSSSSSSSSSSS
116
B&B9&5;G2#&< SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS166
16A