CICLUL HALLIPA de Hortensia Papadat Bengescu

~consideratii critice~
Proaspata burghezie citadina romaneasca nu mai e preocupata de acumularea de bani
si ascensiunea sociala (subiecte balzaciene), ci de acumularea unei aparente de
rafinament nobiliar.
- nu exista actiuni propriu-zise in romanele Hortensiei P.-B., ci colportarea noutatilor
mondene, comentarii, analize
- personajele tipice (clasice) sunt inlocuite prin cazuri!, personaje aflate la limita
anormalitatii
Teme :
". BOALA
- tema frec#enta la H.P.-B.
- are doua intelesuri$ a. propriu - burg%ezia se afla in declin din cauza bolii
si a ereditatii
b. figurat burg%ezia se autodistruge din cauza
epuizarii fizice si psi%ice, dar si morale
- grupurile din romane se destrama
- germenii destructiei (&ia, 'i(a-)*, )ica +rubadurul) apartin unui trecut pe
care toti il #or uita
- aproape fiecare personaj are un secret care l-ar desconsidera in oc%ii
celorlalti. ,iecare personaj e ridicol in efortul de a pastra aparentele de
moralitate si rafinament.
- personajele$ insingurati care sub masca ascund drumuri ascunse!.
-nitatea familiei lor e data de con#entiile mondene (murdariile lustruite!-
.. /alinescu)
0. SNOBISMUL - alta tema a H.P.-B.
- este un reflex al par#enirii (a recentei urcari pe scara sociala)
- presupune mimarea pana la exces a rafinamentului nobiliar
- muzica e considerata o culme a rafinamentului. /oncertul
organizat de 1lena este cel mai important e#eniment monden pentru ei.
/23/14+ 563 '-76/8 51 B8/H

- )a mine toate purced de la muzica! (H.P.-B.)
- tonalitatea specifica de prezentare a personajelor$
". grotesca pentru 4im
0. rece pentru 1lena
9. na#alnica pentru )enora
P14&238:1)1 - triung%iurile de personaje se formeaza in jurul personajelor nucleu
si sunt unite prin legaturi cautate sau ascunse, dupa cum o cer con#entiile acestei lumi
Triunghiuri erotice (amoroase) :
- cuplurile initiale (realizate prin casatorii din interes) se destrama si se refac, tinzand
acum spre o implinire interioara esueaza (1lena, 8da, )ina)
- personajele grotesti 4im, gemenii Hallipa
- estetica uratului$ ". fizic$ 4im, gemenii Hallipa, &ia
0. moral$ 'i(a-)*, &ia, 4im, gemenii Hallipa
- imbinarea te%nicilor artistice traditionale cu cele moderne formula originala,
specifica Hortensiei P.-B.
- 'axentiu- declinul biologic$ efortul de a ascunde initial tuberculoza (boala
plebeiana) pana la placerea de a trai boala, reflexele in constiinta fiind urmarite in
pagini antologice (prin introspectii)
- te%nica montajului discontinuu - personajul este mereu altul, realizat prin imagini
diferite pe care le ofera celelalte personaje, el insusi
sau autoarea
- personajul are si o #iata dubla!$ comportamentul
exterior (masca) si lumea interioara (trupul sufletesc!)
- personajul se constituie prin ipostaze discontinue
H.P.-B. marturiseste ca studiul femeii e mai interesant decat al barbatului, fiind o
fiinta mai complexa.
STILUL nesupra#eg%eat anticalofil, rece, exact, digresi#, subtil, ironic
IRONIA presupune atitudinea subiecti#a fata de personaje a autoarei
STILUL INDIRECT LIBER cel mai folosit procedeu epic in romanele Hortensiei P.-
B.
- consemnarea la pers a 666-a (imperfect sau mai mult
ca perfectul) a monologului interior al personajului care se
autoanalizeaza, dar este si analizat de autoarea
omniscienta
E!ITETUL CARACTERISTIC " pentru a e#identia ironic unele contraste
E# : fainareasa!, bruna! 8da 4azu, buna! )ina isi lasa copilul sa moara, )ica
trubadurul!, don :uan-ul de ma%ala, se insoara, contrazicandu-si modelul
!ERSONA$ERE%LECTORI- cititorul ia cunostinta de fapte, gesturi, cu#inte, asa cum
sunt acestea #azute de alte personaje, a#and astfel mai multe #ersiuni
Mini delicata, are intuitii
Nor& " liber cugetatoare si liber cu#antatoare!
CONCLU'II$
- cea dintai mare prozatoare din literatura romana, ctitorind una din directiile
romanului romanesc modern
- problematica citadina este prezentata din perspecti#a unei intelectuale sensibile si
reflexi#e cu aptitudini pentru analiza psi%ologica, imbinand original te%nici
traditionale si modalitati artistice sincrone cu romanul european modern din primele
decenii ale secolului al ;;-lea
- scriitoarea romana apartine structural categoriei de intelectuale rafinate, ilustrata
mai tarziu de &imone de Beau#oir, .eorge &and, (scriitoare franceze), .eorge
1liot, surorile Bront< (englezoaice), =irginia >oolf (americanca).