I Scurt istoric al jocului de badminton

Jocul de badminton are o vechime de cteva mii de ani.

n antichitate, grecii practicau un joc foarte popular numit Sferica n care ntrebuinau
rachete confecionate cu racordaj din intestine de animal cu care loveau fructe uscate, n care erau
nfipte cteva pene de p!s!ri.
"omanii au preluat acest joc sub denumirea de #aganica.
$ %hina se practica &i ' &sien ' &si cu rachete din lemn, joc preluat (i de Japonia sub
numele )ibane n secolul al *I*+lea.
%!l!torul engle, ". #ar-inson descrie n cartea sa jocul .abane, considerat un str!mo( al
jocului de badminton.
Inca(ii (i astecii practicau (i ei un joc asem!n!tor cu badmintonul, care consta n lovirea unei
mingi de piele, ornat! cu pene de diferite culori, cu rachete u(oare.
/dev!ratul str!mo( al jocului a ap!rut n 0uropa n secolul al *1II+lea, primind denumirea
Sen volant 2jocul ,bur!tor3. "egulamentul jocului, care, cu mici modific!ri, este valabil (i n
,ilele noastre, a fost adus de ofierii britanici din India n jurul anului 4567, jocul practicat atunci
fiind denumit #oona, de fapt jocul )ibane din Japonia.
#rimele concursuri au fost organi,ate n 4589 de c!tre prinul :eaufort, pe domeniul din
:/&;I$.)$ ' /nglia, de unde a primit denumirea sub care s+a f!cut cunoscut n ntreaga lume.
n 4<=> ia fiin! I.:.?. la @ondra cu participarea a A !ri.
&in 4<7= se desf!(oar! anual %ampionatele Internaionale ale /ngliei, care pn! n 4<88 erau
considerate neoficial, mondialele la probele de simplu.
ncepnd din 4<>5 se organi,ea,! din trei n trei ani %upa .homas
4
la masculin, iar din 4<A6
%upa Bber
9
la feminin, considerate de asemenea neoficial, %ampionate ;ondiale pe echipe.
&in 4<65 se organi,ea,! din doi n doi ani %ampionatele 0uropene la toate cele A probe.
n "omnia, badmintonul se practic! de un timp relativ scurt (i anume din aniiC 67. #rimele
competiii au fost organi,ate ncepnd cu anul 4<8A la .rgu+;ure(, anul 4<86 aducnd primul
concurs interjudeean 2peste 477 de juc!tori (i juc!toare din 49 judee3. n 4<8< s+a organi,at primul
concurs internaional judeean la copii n .rgu+;ure( precum (i primele ntlniri internaionale.
n 4<<7 ia fiin! ?.".:. care asigur! desf!(urarea activit!ii pe plan naional (i internaional.
II Tehnica jocului de badminton
.otalitatea elementelor (i procedeelor tehnice care prin forma (i coninutul lor asigur!
posibilitatea practic!rii acestui sport, n conformitate cu regulamentul de joc, constituie tehnica
jocului de badminton.
0lementele tehnice constituie forme generale ale mi(c!rii caracteristice badmintonului.
#rocedeele tehnice repre,int! modul concret de eDecutare a elementelor tehnice n funcie de
condiiile de joc.
0lementele tehnice se mpart n dou! categoriiE
a3 0lemente tehnice f!r! mingeF
+ #ri,a rachetei
+ #o,iia fundamental!
+ ;i(care n teren
b3 elemente tehnice cu mingeF
+ serviciulE
+ loviturile propriu+,ise.
&atorit! dinamicii jocului, de,volt!rii materialelor (i modific!rii regulamentului de
desf!(urare, mi(c!rile pot pre,enta (i alte structuri din punct de vedere tehnic, accentund caracterul
evolutiv sau dinamic al acesteia.
A. Elemente tehnice fr minge
A.1. Priza rachetei
#ri,a repre,int! modul n care racheta este inut! n mn! (i st! la ba,a nv!!rii (i perfecion!rii
mi(c!rilor de lovire a mingii.
"acheta trebuie inut! cu destul! for! nct s! nu cad! din mn!, dar nu rigid, astfel nct s!
permit! sportivului s! imprime mingii o lovitur! puternic! (i n mare vite,!.
n jocul de badminton se disting trei tipuri de pri,eF
+ pri,a forhand
+ pri,a bac-hand
+ pri,a rush 2folosit! n apropierea fileului mai ales de c!tre juc!toare partidele de
dublu3
A.1.1. Priza forhand
&enumirea provine de la faptul c! aceast! pri,! se ntrebuinea,! la loviturile eDecutate pe
partea minii care ine racheta, palma fiind orientat! spre fileu. Se mai ntlne(te sub denumirile de
pri,a ciocan sau pri,a de dreapta.
"acheta este inut! cu mna stng! 2pentru dreptaci3 n faa liniei mediane a corpului, cordajul
perpendicular pe sol, mnerul orientat spre corpul sportivului. #alma dreapt! cu degetul mare
dep!rtat se pune pe cordajul rachetei dup! care se mut! de+a lungul tijei n direcia mnerului pe
care l nf!(oar!. &egetul mic (i inelar fiDea,! mnerul, celelalte degete avnd un rol important n
dirijarea loviturilor.
A.1.2. Priza backhand
Se ntrebuinea,! pentru loviturile de pe partea opus! minii care ine racheta, de unde (i
denumirea acesteia. #oate fi ntlnit! (i sub denumirea de pri,! de stnga.
.recerea la aceast! pri,! se reali,ea,! cu ajutorul degetului mare care se a(ea,! longitudinal pe
mner (i eDecut! o u(oar! r!sucire a rachetei spre partea stng!. &up! lovirea mingii se revine la
pri,a forhand, acest tip de lovitur! fiind mai des folosit!.
A.1.1.3. Metodica nvrii prizei
4. nvrtirea rachetei n mn!, la semnal nvrtirea ncetea,! (i se apuc! pri,a corect!.
9. @ovirea mingii succesiv pe vertical! de pe loc, din mers (i din alergare.
=. @ovirea mingii succesiv pe vertical! cu trecerea rachetei n mna nendemnatic! (i
reapucarea acesteia dup! fiecare lovitur!.
>. @ovirea mingii pe vertical!, alternativ cu forhand+ul (i bac-hand+ul 2o lovitur! forhand, una
bac-hand3
A. @ovirea mingii aruncate de partener.
6. Schimburi de lovituri ntre parteneriF forhand ' forhandE bac-hand ' bac-handE alternativ
forhand ' bac-hand.

A.2. Poziia fundamental
#o,iia n care se afl! juc!torul atunci cnd a(teapt! mingea de la adversar repre,int! po,iia
fundamental!.
#icioarele sunt dep!rtate aproDimativ la nivelul umerilor, piciorul opus braului ndemnatic
mai n fa!, corpul este ndoit din articulaiile gle,nelor, genunchilor (i (oldului, greutatea egal
reparti,at! pe ambele picioare, mai mult pe vrfuri.
:raul care ine racheta este ndoit din articulaia cotului, astfel nct, cordajul rachetei s! se
afle aproDimativ n dreptul pieptului. :raul liber, u(or n lateral, ndoit din cot, ajut! la meninerea
echilibrului. #rivirea urm!re(te mi(c!rile adversarului (i ,borul flutura(ului.
Juc!torul trebuie s! ocupe n teren, o po,iie central! (i la o distan! de aproDimativ 9 ' 9,A
m. de linia de fund. /doptnd aceast! po,iie, juc!torul poate reaciona n cel mai scurt timp,
deplas!rile (i preg!tirea loviturilor fiind de asemenea favori,ate.
A.3. Micarea !n teren
.otalitatea deplas!rilor pe care le reali,ea,! juc!torii n vederea plas!rii ct mai avantajoase
pentru lovirea mingii, repre,int! mi(carea n teren.
n jocul de badminton, se folosesc cu prec!dere alerg!ri, deplas!ri cu pa(i ad!ugai, s!rituri,
fand!ri sau combin!ri ale acestora. &atorit! compleDit!ii jocului (i dimensiunilor terenului,
mi(c!rile se efectuea,! n toate direciile, preg!tirea fi,ic! fiind un factor important n obinerea
victoriei.
&eplasarea trebuie s! nceap! ntotdeauna cu piciorul din direcia n care urmea,! a fi
efectuat!. Important este ca ea s! se termine nainte de eDecutarea loviturii pentru ca aceasta s!
poat! fi reali,at! dintr+o po,iie echilibrat!.
Metodica nvrii poziiei fundamentale i a micrii n teren.
4. @uarea po,iiei fundamentale pe locE
9. &in deplasare, la semnal, oprire n po,iie fundamental! 2la nceput din mers (i apoi din
alergare3E
=. S!rituri variate 2cu ntoarceri, de pe aparate, etc.3, dup! ateri,are luarea po,iiei
fundamentale.
>. &eplas!ri n po,iie fundamental! 2la nceput f!r! rachet! (i apoi cu racheta n mn!3E
A. &in po,iie fundamental!, deplas!ri n diferite direcii cu imitarea loviturilor 2la nceput
f!r! rachet! (i apoi cu racheta3E
6. %ombin!ri de deplas!ri din po,iie fundamental!F pa(i ad!ugai ' fandareE pa(i ad!ugai
' s!ritur!E alergare ' fandareE etc., n toate direciile, f!r! (i cu rachet!E
8. %ombin!ri de deplas!ri, n teren cu imitarea loviturilor 2dup! fiecare lovitur! se revine
n po,iie fundamental!3.
5. Simularea unui joc cu accent pe po,iia fundamental! (i mi(carea n teren.
". Elemente tehnice cu minge
".1. #er$iciul
0lement tehnic de ba,! n jocul de badminton, serviciul nu este doar o modalitate de punere a
mingii n joc, ci (i o posibilitate de luare a iniiativei. 0l trebuie eDecutat astfel nct adversarul s! i
se reduc! orice (ans! de a ataca chiar de la nceput.
Se poate reali,a att prin lovitura forhand ct (i bac-hand.
&up! traiectoria imprimat! flutura(ului, serviciul poate fi lung sau scurt. Serviciile lungi,
folosite cu prec!dere n jocul de simplu, pot fi nalte sau joase, n funcie de adversar.
Serviciile scurte, trebuie eDecutate ct mai ra,ant cu fileul (i se folosesc cu prec!dere n jocul
de dublu.
?a,a preg!titoare
&in po,iie fundamental!, se retrage braul cu racheta, trunchiul se r!suce(te u(or spre dreapta,
greutatea trece mai mult pe piciorul din spate, cordajul rachetei este paralel cu solul printr+o
eDtensie din ncheietura minii. :raul liber, ndoit din cot, ine flutura(ul cu degetul mare (i ar!t!tor
n dreptul pieptului.
@ovitura propriu+,is!
?lutura(ul este eliberat din mn!, simultan cu mpingerea din piciorul dinapoi (i ducerea
braului cu racheta spre nainte. .runchiul se r!suce(te spre fileu, are loc translaia greut!ii dinapoi
spre nainte, racheta love(te flutura(ul printr+o fleDie a antebraului pe bra, umerii ajung paraleli cu
fileul.
?a,a de ncheiere
:raul cu racheta (i continu! mi(carea spre nainte sus, greutatea este pe piciorul din fa!,
piciorul din spate este ridicat pe vrf, dup! care juc!torul revine rapid n po,iie fundamental!.
?ora loviturii este diferit!, n funcie de traiectoria imprimat! flutura(ului.
;etodica nv!!rii
+ :alansul braului dinapoi ' nainte, similar efectu!rii serviciuluiE
+ :alansul braului de lovire cu r!sucirea trunchiului spre stngaE
+ Idem cu transferul de greutate de pe piciorul din spate spre cel din fa!E
+ 0liber!ri ale flutura(uluiE
+ 0liber!ri ale flutura(ului cu balansul braului dinapoi ' nainteE
+ .oate eDerciiile efectuate f!r! flutura( (i f!r! rachet!.
%u flutura(, cu rachetaF
+ 0Decutarea serviciului f!r! fileuE
+ 0Decutarea serviciului n teren f!r! fileuE
+ Servicii peste fileu la nceput pe tot terenul (i apoi n ,onele de serviciuE
+ Servicii nalte, joase, lungi, scurte, etc.
".2. %o$iturile &ro&riu'zi(e
B.2.1. riterii de !i!tematizare a loviturilor
4. n funcie de pri,a racheteiF
+ @ovituri forhand 2de pe partea braului care ine racheta3E
+ @ovituri bac-hand 2partea opus!3E
+ @ovituri cu pri,a rush.
9. n funcie de n!limea la care se eDecut!F
+ nalte 2deasupra capului3E
+ ;edii 2intre (old (i cap3E
+ Joase 2sub nivelul (oldului3F
=. n funcie de traiectoria mingiiF
+ @ungi 2n apropierea liniei de fund3E
+ Scurte sau stopate 2n apropierea fielului3E
+ "a,ante 2c!tre marginile laterale, ra,ant cu fileul3E
+ &e atac 2smeci3.
>. &up! direcia n care se eDecut!F
+ n lungul linieiE
+ n diagonal!F
A. @ovituri specialeF
+ @ovituri t!iateE
+ @ovituri n(el!toareE
+ @ovituri forate 2n situaii limit!3.
B.2.2. "ovitura forhand
?oarte des folosit! n jocul de badminton, lovitura forhand o ntlnim att la atac ct (i la
ap!rare, nsu(irea ei fiind o cerin! major! pentru fiecare juc!torF
n funcie de n!limea la care se eDecut! lovitura, aceasta poate fiF joas!, medie (i nalt!F
n eDecuia loviturii, aciunea trunchiului (i picioarelor este asem!n!toare pentru toate cele =
tipuri de lovituri. &ifer! doar aciunea braului (i nivelul la care acesta acionea,!.
#reg!tirea loviturii
&in po,iie fundamental! se retrage braul cu racheta n partea dreapt!, odat! cu r!sucirea
trunchiului (i (oldului n aceea(i direcie. Greutatea trece pe piciorul din spate care este ndoit din
articulaia genunchiului, aDa umerilor ajunge aproape perpendicular! pe fileu, privirea urm!re(te
flutura(ul.
@ovitura propriu+,is!
Simultan cu aciunea braului spre nainte, printr+o mpingere din piciorul din spate care se
ridic! pe vrf, are loc translaia greut!ii spre piciorul din fa!, n momentul impactului, centrul de
greutate avnd n!limea maDim!.
"otaia trunchiului (i ba,inului spre stnga imprim! flutura(ului o vite,! crescut!, aDa
umerilor ajungnd paralel! cu fileul.
?inali,area loviturii
&up! contactul rachetei cu flutura(ul se frnea,! treptat mi(carea braului, greutatea este pe
piciorul din fa!, piciorul din spate este ntins pe vrf, dup! care se revine n po,iie fundamental!.
B.2.#. "ovitura backhand
?olosit! mai puin dect cea de forhand, dar la fel de util! att n atac ct (i n ap!rare, necesit!
o nsu(ire temeinic! datorit! tacticii care trebuie abordat! mai ales n jocul de simplu.
Similar loviturii forhand, n funcie de n!limea la care se eDecut!, poate fi joas!, medie sau
nalt!. /ciunea trunchiului (i a picioarelor este asem!n!toare, difer! doar aciunea braului (i
nivelul la care acesta acionea,!.
#reg!tirea loviturii
&in po,iia findamental! se retrage braul cu racheta n partea stng! odat! cu pasul napoi cu
piciorul stng (i r!sucirea trunchiului (i (oldului n aceea(i direcie. Greutatea trece pe piciorul din
spate care este ndoit din articulaia genunchiului, piciorul drept pivotea,! n acela(i sens, corpul se
ntoarce cu spatele la fileu, um!rul stng mai cobort dect dreptul.
@ovitura propriu+,is!
ncepe printr+o mpingere din piciorul dinapoi simultan cu aciunea braului spre nainte,
greutatea trece treptat pe piciorul din fa!, trunchiul se r!suce(te spre dreapta printr+o mi(care
continuu accelerat!.
?inali,area loviturii
&up! contactul rachetei cu flutura(ul se frnea,! treptat mi(carea braului, um!rul stng ajunge
nainte, greutatea pe piciorul din fa!, dup! care se revine n po,iie fundamental!.
"0GB@/;0$.
Terenul de joc ' date tehnice
Stalpii de sustinere a fileului au inaltimea de 4AA7mm, fiind plasati la mijlocul liniei laterale
a terenului de dublu, indiferent daca se disputa o partida de simplu. #lasa din care este confectionat
fileul este din fir subtire de culoare inchisa, dimensiunile ochiurilor fiind de minim 4AH4A mm sau
maDim 97H97 mm. @atimea plasei este 867 mm, inaltimea fileului la mijlocul terenului este de 4A9>
mm. #lasa are o banda superioara de 8Amm, indoita peste un cablu care trece prin ea si pe partea
superioara a stalpilor, fiind uniform intinsa, fara spatii intre plasa si stalpii sustinatori.
)ocul &ro&riu'zi(
@a jocul de simplu, de fiecare parte a fileului este cate un jucator, iar la jocul de dublu cate
doi jucatori.
Inainte de inceperea meciului, partile adverse trag la sorti. %astigatorul poate alege sa
serveasca, sa primeasca sau sa joace intr+o anumita parte a terenului. #artea care a pierdut poate
alege altermativele ramase.
Jocul este castigat de partea care care face prima 9 seturi din maDim =.
Bn set are 94 de puncte la toate probele. @a 97 egal, partea care castiga doua puncte
diferenta fata de adversar, castiga setul. @a 9< egal, partea care castiga punctul =7, castiga setul.
In timpul unui set, cand una dintre parti ajunge la scorul de 44 puncte, se poate face o pau,a
de maDim 67 secunde.
&reptul de a servi este decis de actiunea jucata anterior. &aca partea aflata la serviciu castiga
actiunea de joc, atunci castiga un punct si va servi pentru disputarea urmatorului punct. &aca
actiunea de joc este pierduta de partea care a servit, se schimba serviciul si partea care anterior a
fost la primire castiga un punct.
;ingea este lovita pe rand de partea care serveste si cea care primeste, pana cand se
produce o greseala sau mingea nu mai este in joc.
#artea care castiga un set serveste prima in setul urmator, iar terenurile se schimba la
sfarsitul fiecarui set.
#au,a dintre seturi este de maDim 497 secunde.
In ca, de egalitate la seturi, in setul decisiv, terenurile se schimba cand una din parti a ajuns
la 44 puncte. &aca se uita schimbarea terenurilor in setul decisiv si greseala este descoperita, scorul
se pastrea,a, efectuandu+se schimbarea imediat.
Serviciul este corect cand F
+ mingea este lovita de sub sold,
+ in momentul contactului cu mingea, partea superioara a rachetei este sub nivelul pumnului
care tine racheta,
+ miscarea mainii care tine racheta este continua, fara intreruperi,
+ se reali,ea,a pe diagonala terenului, in careul corespun,ator.
In jocul de (im&lu, jucatorii vor servi si vor primi, din si in suprafata de serviciu din dreapta
fiecaruia, cand jucatorul care serveste a obtinut un numar par de puncte in setul disputat si vor servi
si vor primi, din si in suprafata de serviciu din stanga fiecaruia, cand jucatorul care serveste a
obtinut un numar impar de puncte in setul disputat.
@a serviciu, atat jucatorul care serveste cat si cel aflat la primire trebuie sa fie cu ambele
picioare in contact cu solul.
In jocul de dublu, jucatorii trebuie sa decida mai intai cine va servi si cine va primi primul
serviciu din partea dreapta a terenului, 2jucatorul / si jucatorul :, de eDemplu3.
#o,itia jucatorilor partii aflate la serviciu se va schimba cu fiecare punct castigat, parte aflata
la primire, pastrandu+si po,itiile de pana la pierderea serviciului, urmand ca la castigarea punctului
pe serviciul adversarilor sa serveasca, celalalt jucator din po,itia careului de serviciu dreapta sau
stanga, functie de evolutia scorului partii respective, par sau impar. &upa ce serviciul a fost reali,at
si returnat, mingea va putea fi jucata de oricare din jucatorii partii care a servit si apoi de partea
opusa pana cand se produce o greseala sau mingea incetea,a sa mai fie in joc.
)rdinea jucatorilor la serviciu si la primire poate fi schimbata la inceputul fiecarui set.
)prirea jocului sauHsi repetarea actiunii, poate fi facuta numai cu acordul arbitrului, in
conformitate cu "egulamentul Jocului de :adminton aprobat de I:?, 2eD. daca partea aflata la
serviciu eDecuta serviciul inainte a partea de la primire sa fie in po,itie de asteptare a serviciuluiE
daca o minge din alt teren deranjea,a jocul sau daca o minge lovita de o parte, nu din serviciu,
ramane agatata pe fileu de parte cealalta a terenului3.