,

Violenta era un lucru obi~nuit

in Anglia secolului al XV-lea.
Rivalitiitile dintre baroni ~i
disputa pentru tron au
culminat cu un riizboi civi~
cunoscut sub numele de
Riizboiul celor Douii Roze.

M onarhia: engleza: a secolului al XV-lea

nu avea puterea de a-i controla pe
nobili -care erau foarte bogati,
influen\:i ~i puternici -acest lucru devenind
aproape irnposibil dup~ W~turarea lui Richard
alll-lea ~i venirea la tron a lui Henric al IV-lea,
prirnul rege al familiei de Lancaster.
Henric era un uzurpator ~i depindea de cei
care 11adusesern la tron. in plus, regatul s~u era
rnscolit de revolte, In special de cea condus~ de
familia Percy, ~i cea condus~ de Owen
Glendower (Glyndwr), In fruntea galezilor.

Lovitura fatali O Henric al VI-Iea a

Fiul lui Henric, Henric al V-lea, era un foarte devenit rege la varsta
bun militar, care si-a condus armata, spre de daar naua ani.
satisfaC\:ianobililor, Intr-un r:1zboi de cucerire Curtea sa era divizata
Impotriva Frantei. ins~ succesul s~u pe plan de lupta pentru pute-
extern nu avea s~ aduc~ o solu\:ie durabil~ re, care a candus la
problemelor interne. Cu toate acestea, moartea izbucnirea Razbaiului
sa prematur:1 a fost o lovitur:1 pentru monarhia celar Daua Raze.
engleza:, deoarece fiul s~u nu avea decat nou~
ani. Consiliul care a condus In numele regelui O Richard a! !!!-!ea,
era dominat de nobili; ace~tia nu au facut decat care venise la tron
s~ jefuiasc~ ~i ~ provoace rnzboaie de interese, prin in!aturarea nepo-
care au dus, In cele din urma, la dec~derea legii tu!ui sau, Edward a!
~i la distrugerea ordinii publice. In 1437, Henric V-!ea, a domnit peste
a fost declarat suficient de matur pentru a urca O curte dominata de
intrigi.

O In batalia de la
Barnet din 1471,
Warwick a fost ucis
~i astfel Edward a
redevenit rege.

pe tron, fusa: lucrurile nu s-au imburulta:tit cu incepeau sa se adauge manifestarile de

nimic, Intrucat el era u,$or de influentat ~i
condus de nobili ~i rnai tarziu de sotia sa,
~ Margareta de Anjou.
.5 La mijlocul secolului al XV-lea, situatia
~ ajunsese deja la un moment de criza:.
" Majoritatea nobilimii se ala:turase uneia dintre
: cele doua: tabere de interese, conduse de
r Richard, Duce de York ~i de Contele de
: Somerset, favoritul regelui ~i a! reginei -de aici
j ~i numele celor doua: tabere adversare:
"Yorkezi" ~i "Lancastreni". In acest timp,
ra:zboiul din Franta mergea din ce In ce rnai
~ prost, iar In Kent, ca rnanifestare a nemultumirii
~ fat:1 de ca:derea "bunei guverrulri", izbucnise o
, rascoala: condusa: de Jack Crade, care a fost cu
, mare greu Inna:bu~ita:. La aceasta: situatie
dezechilibru mental ale regelui. in sf~it, in
1455, York ~i Somerset se intalnir:I intr-a luptil
deschisa care sfa~i cu uciderea lui Somerset.
In ciuda acestei victorii timpurii a
Yorkezilor, s-a facut un compromis care avea
sa asigure pana in 1460 evitarea unui rnzboi
civil. Apoi a izbucnit Razboiul celor Doua Raze
-cea ro~ie reprezentand Lancaster ~i cea alba
reprezentand York. Batillia de la Northampton
s-a sfa~it cu victoria Lancastrenilor ~i regele a
fast capturat. Richard, Duce de York prerinse
dreptulla tron, ca nepot allui Edward allI-lea.
in cele din urma, sa decis ca Henric va dornni
pam la moarte, cand va £1 urmat la tron de
Richard.
Spre deosebire de Henric, regina Margareta

93
 LANLA~It:K ~I YUKK
nu a fost de acord, intrucit aceast:l hot:lrare 11
priva pe fiul s~u, Frintul Edward, de dreptul de
mo$tenitor al tronului. In fruntea galezilor ,
regina Margareta l-a i:nfruntat pe Richard la
Wakefield $i $i-a eliberat sotul. York a fost ucis
in lupt:l, iar dup~ b~t:llie, lorzii de York au fost
capturati $i m~cel~riti. Fiullui York, in varst:l de
19 ani, a fost la randul sau la fel de nemilos
dup~ victoria sa de la Mortimer's Cross $i, apoi,
ajungand la Londra, s-a proclarnat rege sub
numele de Edward allV-lea. La 28 rnartie 1461, ~
Ca$tigand B~t:llia de la Yorkshire, a r:lstumat :3
intreaga putere a familiei Lancaster.
Zdrobi1i
Futerea Yorkezilor era acum in plin~ ~
ascensiune, cu toate c~ Regina Margareta ~
solicit:l ajutor din partea Frantei $i a Scotiei $i
organiz~ atacuri. Dup~ o lupt:l crancerul la
Hedgeley Moor, soldat:l cu capturarea Regelui
Henric (1465), cauza Lancastrenilor p~rea
practic pierdut:l.
insa in tab~ra Yorkezilor incepusera sa se
-imbog~ti
formeze dou~ grupuri. Cel mai puternic
sustirultor allui Edward, Ducele de Warwick, se
simti i:ns~ ofensat de c~s~toria lui Edward cu o
fat:l care nu era de sange nobil, pe nume
Elizabeth Woodwill, $i de ascensiunea rapi~ a
familiei acesteia -probabil o meto~ gandit:l de
Edward de a crea o tab~r:l de nobili pentru a
contrabalansa influeta lui Warwick. Dup~ o
serie de comprornisuri $i !n$el~ciuni, Warwick
$i-a reorientat interesul c~tre Regina Margareta,
iar Edward a fost obligat s~ p~r:lseasc~ regatul.
Henric a fost proclamat din nou rege, cu
Warwick al~turi, care era, ca intotdeauna,
puterea din spatele tronului
--"c --i-ar
Lancastrenii au triulnfat cu ajutorul Frantei $i
au dus o politic~ externa: orientat:l spre Franta.
Fe de alt:l parte, du$rnanul Frantei, Ducele de
Burgundia l-a sprijinit $i ajutat pe Edward s~ se
preg~teasc~ pentru un nou efort. Au avut loc
dou~ b~t:llii decisive. La Barnet, unde, pe timp
de ceat:I, Warwick a fost injunghiat $i la
Tewkesbury, unde Frintul Edward, unicul
mo$tenitor al Regelui Henric $1 al Reginei
Margareta a disp~rut. Dup~ aceste victorii ale
Y orkezilor, rnarea parte a Lancastrienilor au
94
O Richard al 111-lea a pierdut sprijinul
armatei sale, fiind invins ~i ucis in Batalia de
la Bosworth, din 1485.
O La indemnul lui Richard al 11-Iea, Edward
a! V-Iea ~i Ducele de York au fost uci~i in
Turnul Londrei.
O Richard Neville, Cantele de Warwick, a
fast ucis pe campul Bataliei de la Barnet.
~
~ O inlaturandu-1 pe Richard a! 111-lea in Bata-
lia de la Bosworth, Henric al VII-Iea a inteme-
iat pe un fundament solid dinastia Tudorilor.
fost executatij chiar ~i Regele Henric, care nu
era acum decat un simplu figurant, a fost
executat in Tumul Londrei.
Dup~ ce-~i elimiru1 toti adversarii ~i se
cu averile confiscate, Edward allV-lea
deveni mai putemic decit oricare dintre regii
care se perindasern pe la tronul Angliei de-a
lungul secolului al XV-lea. De asemenea, i:n
aceasU vreme se simlea acut nevoia restabilirii
ordinii ~i a legii, ceea ce avea s~ serveasc~ ca
un rr;lare avantaj i:n favOarea monarhiei de-a
lungul secolului u~tor.
O ultima shimbare a soartei impiedic~
familia de York s~ profite de beneficiile
obtinute. I..a moartea subiU a lui Edward al
IV-lea, fiul s~u cel mare avea doar 12 ani.
Numit Protector, fratele lui Edward, Ducele de
Gloucester, se .proclama rege sub numele de
Richard al III-lea ~i circul~ zvonul cum c~ acesta
fi ucis pe cei doi fii lui Edward alIV-lea. in
acest timp, profitand de nemullumirea
general~, Henric Tudor, Conte de Richmond,
originar din Tara Galilor, se proclama el i:nsu~i
pretendentul I..ancastrenilor la tronul Angliei.
Cele doua tabere se i:nfruntarn i:n baUlia de la
Bosworth, unde Richard fu tradat, i:nvins ~i ucis.
Cu venirea la tron a lui Richmond, proclamat
rege sub numele de Henric VII, i:ncepe istoria
dinast~ei ~udo:ilor,. care avea sa. creeze 1
putemlca dlnaStie nalional~ a secolulul XVIc ~