Sunteți pe pagina 1din 91

DORU VLAD POPOVICI

ELEMENTE DE PSIHOPEDAGOGIA
INTEGRARII SI NORMALIZARII
ELEVILOR HANDICAPATI MINTAL
BUCURESTI, 1998.
CUPRINS
1
1. Obiectul de studiu al psihopedagogiei integrarii si norali!arii.
". Scurt istoric al preocuparilor U#ESCO, legate de constituirea
in$ataantului integrat.
%. Trasaturi de&initorii actuale ale principiului norali!arii in Europa de 'est
(Tarile Scandina$e) si S.U.*.
+. #i$ele de &unctionare ale norali!arii si calitatea $ietii la persoanele
handicapate intal.
,. Erori constatate in aplicarea principiului norali!arii.
-. Relatia dintre norali!are si integrare. Iplicatii practice ale principiului
norali!arii.
/. *$anta0e si liite ale integrarii si norali!arii.
8. 1rincipiul 2I#TE3R*RII4 si ni$elele sale de de!$oltare.
9. 1rincipiul 2I#C5U6IU#II4 si iplicatiile sale pentru educarea ele$ilor
handicapati.
17. 8odele de organi!are ale in$ataantului integrat pentru ele$ii
handicapati.
11. In&luenta institutiilor traditionale asupra personalitatii handicapatilor
intal.
1". Strategii didactice recoandate in educatia integrata a ele$ilor
handicapati intal.
1%. Educatia integrata in Europa de 'est 9 odelul nor$egian 9 pre!ent si
perspecti$e (in Re$. Educatie Speciala, nr.19199%).
1+. Contributia 1roiectului 2S4 si al Cartii *lbe la de!$oltarea educatiei
integrate din #or$egia.
1,. :e!$oltarea educatiei integrate pentru copiii handicapati intal din
S.U.*.
"
1-. Sisteul legislati$ al in$ataantului integrat in europa de 'est.
1/. E;trase din principalele docuente internationale si roanesti, cu pri$ire
la educatia integrata.
a) Recoandarile Consiliului Europei R9"<- din 79.7+.199".
b) Regulile standard pri$ind egali!area sanselor persoanelor cu
handicap 9 adoptate prin Re!olutia O#U +8<9- din "7.1".199%.
c) :eclaratia de la Salaanca si *cordul 3eneral de *ctiune, adoptate
la Con&erinta 8ondiala asupra Educatiei Speciale din Spania,
/917 iunie 199+.
d) 5egea In$ataantului din Roania, nr.8+<199,.
e) Regulaentul In$ataantului Special din Roania cu aplicare
e;perientala, TE81US9=E1, pag.8911.
18. Reali!ari si perspecti$e ale educatiei integrate din Roania in perioada
conteporana.
OBIECTUL DE STUDIU AL PSIHOPEDAGOGIEI
INTEGRARII SI NOEMALIZARII
1sihopedagogia integrarii si norali!arii, este o raura a
psihopedagogiei speciale, care studia!a sisteul de in$ataant ba!at pe
%
scolile inclusi$e, enit sa satis&aca necesitatile educationale speciale ale
tuturor copiilor.
1sihopedagogia integrarii si norali!arii are legi si principii, etode si
i0loace didactice speci&ice.
Este o stiinta intedisciplinara, care &ace apel la cunostintele din
doeniul psihologiei, pedagogiei, sociologiei, edicinei si asistentei sociale.
*ceasta raura oderna s9a constituit in anii >-7, deci este o stiinta
noua, in plina a&irare.
Este o replica data sisteului de in$ataant clasic, ba!at pe institutiile
traditionale, incapabile sa satis&aca, prin odul de organi!are si
caracteristicile educationale o&erite, ne$oile educationale ale tuturor copiilor
cu CES (cerinte educationale speciale).
1sihopedagogia integrarii si norali!arii s9a ipus gratie carcetarilor si
e;perientelor e&ectuate in ultiii +7 ani si este o replica data de&ectologiei
clasice.
Ipunerea acestei discipline a &ost deterinata de necesitatea
respectarii :repturilor ?undaentale ale Oului, dreptului &undaental la
educatie egala pentru toti copiii, tinand seaa de cerintele lor speci&ice.
Toate aceste eleente au deterinat necesitatea abandonarii segregarii
si i!olarii ele$ilor handicapati, in scoli speciale, care au construit un indi$id
insu&icient adaptat, din punct de $edere al integrarii in societate.
SCURT ISTORIC AL PREOCUPARILOR UNESCO, LEGATE DE
CONSTITUIREA INVATAMANTULUI INTEGRAT
1reocuparile legate de norali!area si integrarea persoanelor
handicapate s9au declansat in anii@-7. in acea perioada, s9a pus pentru pria
data problea organi!arii unei educatii adaptate posibilitatilor si ne$oilor
persoanelor handicapate (adica educatie speciala), in sisteul obisnuit de
in$ataant.
+
5a a 1+9a sesiune a CO#?ERI#TEI 3E#ER*5E U#ESCO, din
19--, s9a subliniat necesitatea 2elaborarii unui progra de educatie speciala
pentru copiii si tinerii de&icienti, pe ba!a contributie $oluntare a statelor
ebre4.
5a cea de9a "79a sesiune a CO#?ERI#TEI 3E#ER*5E U#ESCO,s9
a recoandat sa se puna la punct un progra de ansablu si de perspecti$a,
$i!and accentuarea dreptului &iecarei persoane handicapate de a prii o
educatie corespun!atoare ne$oilor si aspiratiilor sale.
Re!ultatele studiilor e&ectuate, s9au concreti!at intr9o :EC5*R*TIE
:E 1RI#CI1IU, in 19/9, pe care trebuiau sa se &onde!e progrele
U#ESCO,in continuare.
:in cuprinsul acestei :eclaratii, pot &i retinute uratoarele idei ai
iportanteA
9 obiecti$ele &undaentale ale educatiei sunt aceleasi pentru toti
copiii, $ariind doar tehnicile care se ipun, pentru a9i a0uta sa le atinga
(ast&el, pentru unii, $or &i necesare odi&icari substantiale ale prograelor
educati$e, iar pentru altii odi&icarile $or &i inore).
9 resursele educati$e obili!ate in spri0inul<bene&iciul ele$ilor
handicapati, trebuie sa &ie coparati$e cu cele de care dispun ceilalti copii si
trebuie sa raspunda ne$oilor speci&ice ale persoanelor handicapate (adeseori
negli0ate).
9 prograele de educatie speciala sunt &oarte costisitoare,
deoarece atrag cheltuieli suplientare.
9 re!ulta din studiile e&ectuate pe plan ondial, in legatura cu
prograele de recuperare si educare, ca a$anta0ele econoice ce decurg din
aceste prograe $or inclina balanta in &a$oarea lor.
9 se aprecia!a ca ser$iciile de educatie speciala trebuie sa &ie
indi$iduali!ate, accesibile, iar acti$itatea lor trebuie sa cuprindaA
1. e$aluari e;acte ale &iecarui copil.
". obiecti$e si etode clar de&inite si pe teren scurt anali!ate si
odi&icate, cand este ca!ul.
In conclu!ie, se sublinia!a ca, nici un copil de $arsta scolara nu poate &i
pri$at de educatie pentru ca este prea handicapat sau sa bene&icie!e de
ser$icii educati$e net in&erioare celor de care se bucura ceilalti copii.
* &ost, deaseenea, anali!ata tea integrarii. *st&el, s9a recoandat
ca in $iitorA
B prograele educationale sa se inscrie in di$erse cadre, care perite
a0oritatii copiilor includerea intr9un ediu scolar noral si
B sa se puna la punct prograe intensi$e atunci cand este ca!ul.
,
1rincipiul de ba!a care trebuie respectat in orientarea politicilor
educationale, $a &i acela al integrarii in colecti$itate a handicapatilor prin
gasirea unor solutii optie, atat educationale cat si din alte doenii.
#uai in acest od se $or e$ita segregarile inutile si discriinarile.
In consecinta, dupa e;pertii U#ESCO, &iecare tara are obligatia sa
studie!e solutiile ce con$in propriei situatii si sa conceapa propria strategie in
acest doeniu.
DEFINIREA PRINCIPIULUI NORMALIZARII
IN TARILE SCANDINAVE SI SUA.
#orali!area, ca actiune, isi are originea in Tarile Scandina$e, unde s9
a incercat pentru pria oara integrarea handicapatilor intal in cadrul
counitatii.
Reali!area acestui obiecti$ a &ost considerata, ca &acand parte din
structura unei politici sociale abitioase, declansate iediat dupa cel de9al
doilea ra!boi ondial.
-
1unerea in practica a unui de!iderat atat de cople;, a necesitat, ai
intai, anuite clari&icari teoretice si conceptuale, in acord cu pre$ederile
drepturilor uni$ersale ale oului, adoptate in 19+8 si a odului cu acestea
pot &i asigurate in ca!ul persoanelor handicapate.
Cercetarile reali!ate de #ir0e in Suedia si 8iCCelsen in :anearca, si9
au gasit, in &inal, concreti!area in &orularea asa9nuitului 2principiu al
norali!arii4, precu si a principalelor eleente structurale si &unctionale,
care il caracteri!ea!a.
#ir0e de&inea norali!area, inca din 19-9, ca repre!entand 4procesul
prin care se asigura accesul la tiparele e;istentiale si la conditiile de $iata
cotidiana, pe cat ai apropiat posibil de caracteristicile $ietii obisnuite,
pentru toate categoriile de persoane4.
Tot cercetatorul suede! de&ineste sintaga conditii normale de
viata ca &iind constituita, in priul rand, dintr9o succesiune de 4 ritmuri
fundamentale ale e;istentei. *ceste rituri sunt uratoareleA
1.ritul noral !ilnic.
".ritul saptaanal.
%.ritul anual.
+.ritul e;istential.
1 ritmul normal !ilnic" inclu!and repertitia duratei uncii, odihnei si
distractiilor, incepand de la tre!ire si terinand la culcare.
# ritmul normal al unei $a%tamani" deterinat de relatia 0udicioasa
ce trebuie instaurata intre !ilele lucratoare si cele de odihna de la s&arsitul
saptainii.
& ritmul normal anual al omului" concreti!at prin succesiunea
regulata a perioadelor de repaus (sarbatori si $acante) si perioadele de lucru.
4 ritmul e'i$tential de de!$oltare al $ietii, stadiile de tinerete, adult si
batranete.
5a aceste aspecte, este necesar sa &ie adaugate alte eleente re&eritoare
la preci!area &orelor $ietii !ilnice, si anueA
a) asigurarea unui standard econoic noral.
b) asigurarea unor conditii norale de ediu, care se re&era la
asigurarea locuintelor in cadrul counitatii si organi!area ediului &i!ic.
Iaginea acestui proces se copletea!a, in &inal, prin includerea a inca
doua coponente, care tin de indi$id si relatiile sale sociale, si anueA
1. dreptul de a trai intr9o lue a abelor se;e.
". asigurarea respectului pentru integrarea persoanei, inclusi$
dreptul de a duce o $iata pri$ata libera (&ara nici un &el de ii;tiuni).
Clasi&icarea teoriei, legate de norali!are in Suedia, a condus la
copletarea iaginii acestui proces, prin considerarea sa, intr9o stransa
/
interdependenta cu eleentele ce tin de persoana si cele apartinand ediului
in care aceasta traieste.
*st&el trebuie sa se aiba in $edere, nu nuai &elul in care persoana
handicapata se adaptea!a ediului, ci si &elul in care ediul este pregatit sa
prieasca si sa integre!e aceste categorii de persoane.
In acest sens, trebuie speci&icat ca, norali!area nu se re&era la
eliinarea handicapului sau la tratarea acestuia. Ea $a deterina, insa,
schibari po!iti$e la ni$elul deprinderilor, capacitatilor si coportaentelor.
*ceasta se poate reali!a datorita &aptului ca, traiul in conditii obisnuite de
$iata repre!inta, prin &actorii sai stiulati$i, un catali!ator al de!$oltarii
coportaentului indi$idual.
In $i!iunea scandina$a, norali!area inseana, de &apt, reali!area
accesului la conditiile de $iata obisnuita pentru toti handicapatii intal, in
&unctie de originea si pro&un!iea handicapului in care se incadrea!a, de
ne$oile pe care le ani&esta si odul lor de re!ol$are, precu si de
copetenta sociala pe care o pot atinge.
1ersoana handicapata necesita, deaseenea, un a0utor speciali!at,
pentru a putea &ace &ata cerintelor de ediu. :e aceea, norali!area
presupune si acordarea unei ultitudini de ser$icii speciale. *cestea au
scopul de a asigura persoanei handicapate un antrenaent sau o stiulare
adec$ata, care s9o a0ute in &inal, sa a0unga la o $iata cat ai aproape de
noral.
*ceasta seni&ica &aptul ca, norali!area, din punct de $edere teoretic,
nu se re&eara nuai la aigurarea unei e;istente 2total independente4. Trebuie
subliniata, in acest sens, ideea ca e;ista (rade )nivele* di&erite de reali!are a
actiunii de norali!are. *ceasta se traduce prin cerinta acordarii unui spri0in
di&erentiat, in &unctie de ne$oile si tipul de deprinderi si capacitati, pe care9l
poseda &iecare persoana in parte.
#ir0e si 1errin, sistin ca, principiul norali!arii poate &i aplicat bine
pentru im+unatatirea conditiilor $i %ro(ramelor ce $e acorda intr,o
in$titutie
*ceste puncte de $edere din teoria scandina$a, este necesar sa &ie
intregite cu punctul de $edere din teoriile aericane asupra norali!arii,
e;priate de Dol&ensberger (19/"), ?lEnn si #itsch (1987). :upa acesti
teoreticieni, esenta principiului norali!arii consta in utili!area tuturor
i0loacelor posibile pentru construirea si spri0inirea &orarii unor
coportaente de!irabile din punct de $edere al norelor culturale dintr9o
societate.
Fandicapul intal este $a!ut in aceasta $i!iune ca &iind e;presia unui
com%ortament deviant care e$te totdeauna definit in relatie cu mediul"
8
iar principala cerinta, ce trebuie adresata de&icientilor intal, consta in
adaptarea coportaentului lor la ediul social noral.
In conclu!ie, com%ortamentul deviant al %er$oanelor retardate
mintal tre+uie $c-im+at" adica" cu alte cuvinte" normali!at
*ceste teorii asupra norali!arii, cea scandina$a si cea aericana, pun
in luina laturi di&erite ale aceluiasi principiu,accentul pus pe un aspect sau
altul, la un oent dat, putand deterina in practica chiar i$irea unor
contradictii.
RELATIA DINTRE NIVELELE FUNCTIONALE ALE
NORMALIZARII SI CALITATEA VIETII PERSOANELOR
CU HANDICAP MINTAL
*plicarea practica a norali!arii, trebuie reali!ata din punct de $edere
structural, pe patru ni$ele &unctionale (Gebbon, 198"), dupa cu urea!aA
1 Normali!area fi!ica" care se re&era la posibilitatea de a a$ea
acces la i0loacele &i!ice (obiectuale) pentru satis&acerea ne$oilor
&undaentale (priare), de e;eplu, de a a$ea un apartaent propriu, haine
si bunuri personale, posibilitati &inanciare pentru deplasari, de a a$ea contacte
sociale, de a se asocia cu alte persoane, s.a..d.
# Normali!area functionala" cara consta in asigurarea
accesului la ser$iciile publice ale societatii, inclu!and aici o gaa larga de
ser$icii posibile, posedarea cunostintelor necesare pentru a bene&icia de
9
ser$iciile respecti$e, aceasta re&erindu9se la counicare, acti$itati coerciale,
pentru loisir (petrecerea tipului liber), e;. transportul in coun, aga!ine,
biblioteci, banci, piscine, etc.
& Normali!area $ociala" se re&era la posibilitatea de a a$ea
contacte sociale spontane si regulate, la dreptul de a se siti si a &i percepute
ca &acand parte dintr9un conte;t social, de e;eplu, in relatiile &ailiale, cu
$ecinii, cu prietenii, in cadrul echipei de unca ca un ebru al personalului,
s.a..d.
4 Normali!area $ocietala" se re&era la ni$elul participarii
persoanelor handicapate la procesul util, producti$, din cadrul societatii, in
cadrul di&eritelor organi!atii si asociatii, a$and responsabilitati, in&luenta si
bene&iciind de increderea noralilor.
#i$elele descrise, repre!inta, in &apt, o e;tindere in intelegerea
conceptului de norali!are.
Studiile e&ectuate de specialisti din di$erse tari, cu precadere din cele
nordice, au e$identiat &aptul ca, 2norali!area &i!ica4, este ai usor de atins,
ca cea 2&unctionala4, care se reali!ea!a, de obicei, dupa aceea, dar ca
2norali!area sociala4 si 2societala4, din cau!a cople;itatii lor deosebite,
pot &i atinse ult ai greu.
:atele pe care le a$e la dispo!itie, deonstrea!a, spre e;eplu, ca in
Suedia, integrarea in cadrul counitatii, ba!ata pe ser$icii e;tensi$e, a
deterinat norali!area &i!ica a handicapatilor intal in proportie de -7H (in
ca!ul celor care traiesc in grupuri ici, in interiorul counitatii), iar
norali!area &unctionala, in proportie de %7H (aceasta re&erindu9se, in
principal, la persoanele care bene&icia!a de un progra !ilnic integrat).
5ipsa de coordonare intre di&eritele prograe, constituie, dupa parerea
cercetatorilor, principala cau!a a decala0ului inregistrat in !ona norali!arii
&unctionale, (care se re&era la &olosirea &acilitatilor din doeniul transportului
public si ser$iciilor din aria de resedinta).
Cercetarile reali!ate pe ba!a obser$arii odului de ipartire a tipului
!ilnic, au aratat ca, persoanele handicapate din cartiere re!identiale, &olosesc
rareori transportul in coun sau aga!inele din ipre0urii, pentru
e&ectuarea de cuparaturi, chiar atunci cand acestea se a&la in druul lor
obisnuit catre centrele de !i, in !onele liitro&e acestora. Un alt aspect, ce a
&ost constatat, siblinia!a &aptul ca e;ista o participare redusa a retardatilor
intal la acti$itatile publice, spre e;eplu, la cele organi!ate in asa9nuitele
2centre de recreere4.
Re!ulta de aici conclu!ia, dupa care, in general, participarea
de&icientilor intal la acti$itatile din cadrul counitatii, are inca &rec$enta
redusa.
17
Integrarea sociala, ba!ata pe atingerea norali!arii sociale, se
reali!ea!a, insa, in proportie si ai redusa.
In acest sens, studiile e&ectuate prin tehnica inter$iului, au rele$at ca,
e;istenta in interiorul counitatii, in unele ca!uri ai ult accentuea!a
i!olarea decat integrarea retardatilor intal. Ceea ce este iportant, cu pri$ire
la acest aspect, este insa &aptul ca, re!ultatele inter$iurilor respecti$e au
rele$at ca, niciuna dintre %er$oanele ale caror ra$%un$uri au fo$t $tudiate"
nu dore$te $a $e intorca intr,o in$titutie $%eciali!ata de ocrotire
Un ulti aspect, ce trebuie pus in e$identa, in legatura cu di&icultatile
atingerii in practica a ni$elelor superioare de norali!are, se re&era la
iposibilitatea asigurarii unor 2relatii a&ecti$e4 corespun!atoare la ni$elul
trebuintelor persoanelor handicapate intal.
?actorul afectiv" absolut necesar, este &oarte greu de reali!at din punct
de $edere practic, deoarece este di&icil de gasit pro&esionisti, care sa
constituie, in acelasi tip, un model de identificare, care sa asigure in
peranenta, un contact a&ecti$ pro&und si care sa reali!e!e continuitatea
relatiilor interpersonale cu asistatii, pentru o lunga perioada de tip.
:e aceea, probleele care se pun asta!i in &ata tarilor care au atins un
ni$el ridicat de norali!are si integrare, sunt, intr9un &el parado;ale.
In conclu!ie, in pre!ent, specialistii din tarile respecti$e cansidera ca,
este necesar sa &ie reconsiderate strategiile lor de actiune, prin utarea
accentului de la probleele sociale si ediu &i!ic, la cele psihologice,
speci&ice persoanelor handicapate.
ERORI CONSTATATE IN APLICAREA PRINCIPIULUI
NORMALIZARII
Con&or de&initiei lui #ir0e (19/-), principiul norali!arii inseana a
&ace accesibile retardatilor intal, conditiile si odelele de $iata !ilnice, la &el
cu cele ale ebrilor societatii, pe ansablu.
8iCCelsen (19/-), descrie norali!area ca pe un od de acceptare a
inapoierii intale, pledand pentru a o&eri handicapatilor aceleasi conditii cu
cele o&erite celorlalti cetateni, inclu!and trataentul, educatia si scolari!area
necesara sa &urni!e!e de!$oltare optia.
1rincipiul norali!arii se ba!ea!a pe conceptia ca, handicapatii intal
sunt indreptatiti sa aiba aceleasi drepturi cu cele disponibile pentru ceilalti
ebri ai societatii.
*ceste drepturi includ asigurarea posibilitatilor de alegere si
ani&estare a optiunilor personale.
*plicarea principiului norali!arii a creat o serie de problee in ce
pri$este intelegerea acestuia. :intre aceste erori, pute entionaA
11
1. norali!area inseana sa &aci oaenii norali.
". ser$iciile speciale sunt incopatibile cu norali!area.
%. norali!area 4spri0ina4 oaenii intr9o counitate &ara spri0in.
+. norali!area este o sintaga care se aplica sub toate &orele
sale sau deloc.
,. norali!area este aplicabila nuai handicapatilor intal.
-. persoanele handicapate intal trebuie prote0ate de rigorile
societatii.
/. norali!area este un concept scandina$, uni$ersal aplicabil.
8. norali!area este un concept ideali!at si ipracticabil.
1. #orali!area inseana sa &aci oaenii norali. Con&or acestei
conceptii, norali!area a &ost con&undata cu noralitatea.
In realitate, norali!area se re&era la spri0inul ce trebuie &urni!at pentru
a perite un stil de $iata siilar cu cel al celorlalti ebri ai societatii,
inclu!and posibilitati indi$iduale de alegeri $ariate.
#orali!area inseana acceptarea persoanelor handicapate asa cu
sunt ele, in cadrul societatii noralilor, asigurandu9le aceleasi drepturi,
responsabilitati si posibilitati cu cele disponibile celorlalti ebri ai
societatii.
". Ser$iciile speciale sunt incopatibile cu principiul norali!arii.
Con&or principiului norali!arii, se sustine, din contra, ca anuite
caracteristici ale ser$iciilor educationale si de spri0in, sunt solicitate pentru a
perite asigurarea unor conditii de $iata siilare cu ale celorlalti ebri ai
counitatii.
1rincipiul norali!arii indica &aptul ca, persoanele handicapate intal
ar trebui sa aiba acces la acele &ore de asistenta speciala suplientara de
care au ne$oie, ast&el incat, sa ia parte la $iata norala in acelasi od in care
ser$iciile speciale sunt &urni!ate celorlalti ebri ai societatii.
*colo unde este posibil, este necesara utili!area unor 2ser$icii coune
si generale4. Uneori , anuite ser$icii speciale, chiar bene&ice, pot, ai
degraba, diinua decat intensi&ica asigurarea conditiilor pentru o e;istanta
norala.
#orali!area se re&era, in principal, la asigurarea unor conditii de
e;istenta corespun!atoare. :e aceea, ea include, in od esential, asigurarea
unor conditii corespun!atoare de e;istenta.
Organi!area adinistrati$a a ser$iciilor respecti$e e secundara in
aceasta problea.
1"
2Sunt de pre&erat, in aceasta situatie, &orele si structurile
adinistrati$e ai putin restricti$e (#ir0e,1987), deoarece asigura, in
principal, reali!area integrarii in societate4.
%. #orali!area spri0ina indi$i!ii intr9o societate care nu o&era spri0inul
necesar. *sa cu arata #ir0e, in 1987, norali!area conduce (iplica) sase
&ore di&erite de integrare, situate pe ni$ele di&erite, de la siplu la cople;.
*plasarea &i!ica a handicapatilor in cadrul counitatii sau societatii
este insu&icienta si nu deterina, prin ea insasi, &ara asigurarea ser$iciilor
corespun!atoare, norali!area handicapatilor. :eci plasarea in counitate
trebuie &acuta cu asigurarea ser$iciilor necesare.
+. #orali!area este o teorie care se aplica sub toate &orele sale sau
deloc. Este raspandita ideea dupa care teoria norali!arii se re&era, in
principal, la asigurarea e;istentei independente in totalitatea ei.
E;ista, insa, o aplicare graduala a acestui principiu, presupunand o
serie de ni$ele interediare de norali!are. *ceste se reali!ea!a prin
acordarea unui spri0in di&erentiat si crearea de structuri $ariate, ce depind de
ne$oile indi$iduale ale &iecarei persoane.
#orali!area se poate aplica, de aceea, si pentru ibunatatirea
conditiilor si progresului in cadrul unor situatii institutionale.
,. 1rincipiul norali!arii este aplicabil nuai handicapatilor intal.
:eci, principiul este aplicabil tuturor handicapatilor, indi&erent de
categoria de handicap din care &ac parte.
*plicarea acestui principiu perite proiectarea de prograe pentru toate
categoriile de handicapati (inclusi$ pentru cei cu polihandicapuri). *ceste
prograe au drept obiecti$, antrenarea indi$i!ilor in scopul adaptarii la
di$erse situatii de e;istenta si insusirea unor odele de coportaent, cat
ai apropiate de cele ale noralilor.
-. 1ersoanele handicapate intal trebuie prote0ate de rigorile $ietii
sociale. *ceasta conceptie gresita a stat la ba!a crearii unor institutii
speciali!ate, destinate prote0arii handicapatilor, prin o&erirea unor conditii de
e;istenta di&erite de cele din cadrul societatii.
*ceasta $i!iune este, in oentul de &ata, puternic contestata in ulte
tari ale luii.
:Ebad (198"), de e;plu, a aratat ca, deprinderile si capacitatile
persoanelor handicapate au &ost subestiate. El a deonstrat ca, in &unctie de
conditiile de scolari!are, ele pot atinge ni$ele de &unctionare nebanuite (e;A
cercetarile lui 3old, 198").
1%
#uerosi subiecti (considerati irecuperabili), scosi din institutii
(restricti$e), au deonstrat capacitatea de a &unctiona adec$at ca oaeni si au
e;priat o clara pre&erinta pentru acest &el de $iata.
/. #orali!area este un concept din Tarile Scandina$e, uni$ersal
aplicabil.
#orali!area nu se re&era la aplicarea ser$iciilor de tip scandina$
oriunde in lue, deoarece ea este neutra din punct de $edere cultural (al
$alorilor culturale).
#orali!area este un principiu care se $a aplica di&erentiat in di$ersele
culturi, deoarece e;ista di&erente intre ceea ce constituie odele norale de
$iata si posibilitatea lor de asigurare de la o societate la alta.
*cest principiu se poate aplica, cu usurinta, si in tarile de!$oltate, care
nu au o structura inca bine conturata de &acilitati si prograe de integrare in
counitate, deoarece au practicat, tip indelungat, un siste segregat pentru
handicapati.
:eci, aplicarea principiului norali!arii nu seni&ica, asa cu gresit se
considera, trans&erarea di$erselor tipuri de ser$icii de spri0in scandina$e in
alte tari, ci construirea unor ser$icii proprii, adaptate la speci&icul local.
8. #orali!area este o teorie ideala si ipracticabila. Cercetarile
laborioase, intreprinse de di$erse cercetatori (Gebbon F0arpe si Sonnander,
198"), cu a0utorul testelor si chestionarelor, au e$identiat re!ultate
concludente, obtinute in conte;te di&erite de aplicare, in practica a principiului
norali!arii.
Re!ulta de aici ca, una din arile calitati ale principiului norali!arii,
se re&era la 2aplicabilitatea sa in practica4, el &urni!and nueroase idei
$aloroase, ce pot sta la ba!a actiunilor de recuperarea persoanelor
handicapate (1#Icadru de actiune practica).
In conclu!ie, principiul norali!arii (1#) repre!inta un cadru teoretic si
practic $aloros.
1+
RELATIA DINTRE NORMALIZARE SI INTEGRARE - IMPLICATII
PRACTICE ALE PRINCIPIULUI NORMALIZARII
1rincipiul norali!arii inseana a &ace disponibile tuturor
handicapatilor intal, conditiile si odelele de $iata e;istente in cadrul
societatii noralilor.
1rincipiul noerali!arii (1#) ser$este ca instruent pentru &orularea
de intrebari si raspunsuri, in legatura cu acti$itatile de recuperarea
handicapatilor.
1#, dupa #ir0e, inseana 2ca tu actione!e corect, atunci cand lasi
persoana handicapata sa obtina aceleasi sau cele ai apropiate conditii de
$iata, pe care le9ai pre&era tu, daca ai &i in locul ei4.
#ir0e &ace apel, in acest &el, la epatia celor care organi!ea!a
recuperarea handicapatilor. 1# ataca conceptia ba!ata pe segregare,
&urni!and arguentele necesare pentru deontarea teoriilor adeptilor acestei
$i!iuni, ba!ata pe ideea 2respingerii4 handicapatilor.
1# se ocupa, in od pregnant (dupa #ir0e), de realitatea $ietii,
criticand con&oritatea si nepasarea care se ba!ea!a pe ideea de$iatiei de la
nora. Consecintele practice ale norali!arii sunt conceptiile ba!ate pe
integrare.
1,
#ir0e de&ineste, in acest sens 2inte(rarea ca +a!andu,$e %e
recunoa$terea inte(ritatii unei %er$oane" fa%t care $emnifica $a fii tu
in$ati %rintre ceilalti" $a fii ca%a+il $i $a ti $e %ermite $afii tu in$ati
%rintre ceilalti
:e aceea, 21# se aplica tuturor persoanelor handicapate, indi&erent de
gradul lor de handicap4. El se poate aplica, de aseenea, si grupurilor
inoritare si tuturor persoanelor dependente.
In in$ataant, integrarea se re&era la asigurarea ser$iciilor pentru
in$ataantul special in cadrul in$ataantului obisnuit.
1# este aplicabil si util in cadrul oricarei societati, deoarece poate &i
adaptat oricaror schibari sociale si de!$oltarii indi$iduale. El constituie un
ghid pentru intreaga gaa de actiuni educationale, psihologice, edicale,
sociale si politice din cadrul unei societati.
1# se ba!ea!a pe date din antropologie, sociologie, psihologie si etica.
#ir0e l9a nuit, intr9o perioada, subliniind $alentele sale etice
deosebite, 2teoria $alorii descripti$e4, acordandu9i puterea unei nore
sociale.
In tarile scandina$e, pe 1# s9au ba!at ulte lucrari de cercetare
sociala, e;tensi$e, cat si de detaliu.
In continuare, teoria norali!arii este testata in nueroase tari ale
luii, urarindu9se, prin cercetarile e&ectuate, clasi&icarea ai aanuntita a
a$anta0elor si liitelor sale.
Im%licatii %ractice ale %rinci%iului normali!arii
In acceptiunea practica conteporana a 1#, cuprinde uratoarele
aspecteA
1. &acilitatile re!identiale pentru handicapatii intal trebuie pri$ite
siplu, ca niste 2case de copii4.
". scolile speciale trebuie integrate cu cele norale si pri$ite (abordate)
ca orice scoala.
%. cainele si centrele pentru adulti handicapati intal, trebuie pri$ite
ca orice institutii, destinate adultilor obisnuiti.
In acest &el atitudinea societatii &ata de handicapul intal, $a putea
de$eni 2norali!anta4.
1# constituie un spri0in iportant pentru parinti (si &ailie, in general).
*plicarea 1# se concreti!ea!a in o&erirea de di$erse scoli si case &ailiale
disponibile, in &unctie de ne$oile persoanelor handicapate si ale &ailiei si cat
ai apropiate posibil de doiciliu.
*legerea dintre ai ulte alternati$e posibile $a tine seaa e;clusi$
de dorintele si ne$oile celor iplicati si nu se $a re!ua la o deci!ie arbitrara
si dureroasa de ordin adinistrati$.
1-
E$ident, consecintele practice ale acestui principiu, se re&era la
organi!area di&eritelor &ore de integrare pentru persoanel handicapate.



PRINCIPIUL INTEGRARII SI NIVELELE SALE STRUCTURALE
Integrarea seni&ica &aptul ca, relatiile dintre indi$i!i sunt ba!ate pe o
recunoastere a integritatii lor, a $alorilor si drepturilor coune ce le poseda.
Cand lipseste recunosterea acestor $alori, se instaurea!a alienarea si
segregarea intre grupurile sociale.
#ir0e spune ca, 2integrarea inseana sa ti se perita sa &ii capabil sa &ii
tu insuti printre ceilalti.4 Integrarea se re&era la 2relatia care se instaurea!a
intre indi$id si societate4.
Integrarea se reali!ea!a pe ai ulte ni$ele, de la siplu la cople;.
*ceste ni$ele sunt uratoareleA
1. integrarea &i!ica
". integrarea &unctionala
%. integrarea sociala
+. integrarea personala
,. integrarea in societate
-. integrarea organi!ationala
1 Inte(rarea fi!ica, perite persoanelor handicapate satis&acerea
ne$oilor de ba!a ale e;istentei si reali!area riturilor e;itentei.
1rin integrarea &i!ica, se asigura construirea locuintelor in !one
re!identiale, organi!area claselor si grupelor in scoli norale,
pro&esionali!area in doenii di$erse (e;istenta unor pro&esiuni si locuri de
unca pentru handicapati), si petrecerea tipului liber, in conditii obisnuite.
# Inte(rarea functionala" se a&la in prelungirea celei &i!ice. Ea se
re&era la asigurarea &unctionarii persoanei in ediul incon0urator, prin
1/
&olosirea tuturor &acilitatilor si ser$iciilor, pe care acesta le o&era (e;. &olosirea
i0loacelor de transport in coun, restaurante, hoteluri, etc.).
& Inte(rarea $ociala" se re&era la ansablul relatiilor sociale dintre
handicapati si norali, indi$i!i sau grupuri sociale cu care acestea se
intersectea!a ($ecini, colegi de ser$iciu, ebri ai counitatii). *ceste relatii
sunt in&luentate de atitudinile de respect si stia, pe care trebuie sa se ba!e!e
si la ansablul anierelor de interactiune intre norali si handicapati.
4 Inte(rarea %er$onala" este legata de de!$oltarea relatiilor de
interactiune cu persoane seni&icati$e, in di$ersele perioade ale $ietii. *ici
sunt incluse categorii de relatii di$erse, in &unctie de $arsta subiectului. :e
e;eplu, pentru un copil relatiile cu parintii, rude, prieteni. pentru adult
relatiile cu rude, prieteni, sot<sotie si copiii.
Un copil utat din &ailia de apartenenta, este trauati!at prin
segregare si pierde eleente esentiale ale integrarii personale.
Un adult, care nu se poate uta din casa parintilor si nu poate duce o
e;istenta independenta, con&or $arstei, pierde aspecte esentiale legate de
integrarea personala.
5a &el se intapla si cu un adult pri$at de la casatorie, acesta su&era
integrarea personala.
Re!ulta ca, pentru o integrare e&icienta, se ipun anuite conditii, si
anue, pentru un copil e;istenta unor relatii cat ai apropiate cu &ailia, iar
pentru un adult, asigurarea unei e;istente dene, cu relatii di$erse in cadrul
grupurilor sociale din counitate.
. Inte(rarea in $ocietate" se re&era la asigurarea de drepturi egale si
respectarea autodeterinarii indi$idului handicapat.
*desea, grupurile de persoane handicapate sunt tratate di&erit &ata de
ceilalti cetateni, integrarea lor ne&iind respectata. 1rograele si deci!iile
persoanelor handicapate trebuie sa le apartina in totalitate.
1osibilitatile de e;priare la ni$el de grup, este necesar sa &ie
respectate, la &el cu cele ale celorlalte grupuri sociale.
/ Inte(rarea or(ani!atorica" se re&era la &orele si structurile
organi!atorice, care spri0ina integrarea. 1ersoanele handicapate in interiorul
societatii (asigurand, in acelasi tip, celelalte &ore de integrare).
Se recoanda ca, ser$iciile publice generale sa &ie organi!ate in asa
&el, incat sa raspunda ne$oilor tuturor indi$i!ilor din societate.
In situatiile cand, speciali!area ser$iciilor solicitate, nu poate &i
asigurata in interiorul ser$iciilor norale sau cand nu e;ista ser$iciile
necesare in cadrul celor generale, ser$iciile speciale trebuie de!$oltate si
odelate dupa caracteristicile ser$iciilor generale si aliniate, pe cat posibil, la
standardele ser$iciilor acestora.
18
In conclu!ie, transpunerea in practica a integrarii, necesita des&asurarea
unui siste de actiuni inchegat, din doenii di$erse, psihologic, pedagogie,
sociologie, asistenta sociala, organi!atoric, 0uridic si politic.
*ctiunile respecti$e trebuie des&asurate, incapand de la ni$elul
indi$idual, pana la cel social, urarindu9se, in &inal, schibarea societatii pe
ansablu si trans&orarea ei intr9o societate capabila sa asigure integrarea
persoanelor cu cerinte speciale in interiorul ei.
AVANTAJE SI LIMITE ALE INTEGRARII SI NORMALIZARII
1rogresele reali!ate, in ultiile decenii, de in$ataantul integrat au
acuti!at de!baterea ce se poarta in legatura cu a$anta0ele si de!a$anta0ele
acestui tip de in$ataant, coparati$ cu sisteul traditional, ba!at pe scoli
speciale separate, care e;ista inca in nueroase tari ale luii.
Considera ca, in &apt, aceasta disputa se des&asoara pe doua planuri
principaleA
1. al terinologiei
". al &orelor si etodelor de organi!area celor ai e&iciente pentru
recuperarea ele$ilor handicapati.
1 :in punct de $edere al terinologiei, adeptii sisteului
integrat postulea!a ideea renuntarii la clasi&icarea rigida si stigati!anta pe
grupe de handicap a ele$ilor, inlocuind9o cu sintaga 2copii cu cerinte
educationale speciale, (CES)4, considerata ca a$and iplicatii
psihopedagogice ai nuantate.
2Cerinte educati$e speciale e;pria trebuinta &undaentala a unor
copii de a li se acorda o atentie si o asistenta educati$a suplientara, &ara de
care nu se poate $orbi in od e&ecti$ de egali!area sanselor de acces,
participarea scolara si sociala4. *ceasta sintaga desenea!a un 2continuu
al probleelor speciale I educatie, cu re&erire la un registru larg de tulburari
care se intinde de la de&icientele pro&unde la tulburarile usoare de in$atare4.B
:in aceasta perspecti$a, e$aluarea copiilor se &ace in stransa relatie cu
posibilitatile lor de adaptare la procesul educational prin organi!area de
prograe de inter$entie indi$iduali!ate.
*deptii acestei $i!iuni oderne de 2educatie pentru toti copiii4,
introdusa in terinologia U#ESCO relati$ recent, considera ca, nuai in
acest od, se adaptea!a scoala obisnuita la ne$oile copilului si nu se
19
selectionea!a un anue copil cu cerinte speciale pentru un anuit tip de
scoala speciali!ata.
In replica, parti!anii $i!iunii traditionale din doeniul in$ataantului
special, sustin in continuare ipartirea ele$ilor, pe categorii de handicap cu
grade di&erite de pro&un!ie, in &unctie de care sa se &aca orientarea acestora
catre institutii de in$ataant, destinate educarii ele$ilor ce apartin acelei
categorii de handicap.
999999999999999999999999999
B E.si T.'rasas9studiul4Copii cu cerinte speciale4, in Re$ista de Educatie
speciala, #r.1<199%, pag./7.
# :in punctul de $edere al &orelor si etodelor optie de
organi!area instruirii ele$ilor handicapati, de!baterea se poarta intre parti!anii
in$ataantului special segregat si cel integrat.
In acest sens, pro&. uni$. Eil 'er!a a sinteti!at arguentele ce sunt
aduse in spri0inul des&asurarii in$ataantului segregat, in &elul uratorA
a) pregatirea si recuperarea copiilor handicapati in institutii speciale,
perite aplicarea unui progra speciali!at, in &unctie de categoria
handicapului si de ni$elul $arstei cronologice si intale, e;istand posibilitatea
integrarii ulterioare in ediul socio9pro&esional.
b) o ade$arata oogeni!are a grupelor de lucru, &ie si partiala, se poate
reali!a ai bine in in$ataantul separat, in raport de care se aplica
etodologii adaptate.
c) nuai in$ataantul special poate &unctiona cu clase ce au un e&ecti$
restrans de ele$i, &apt ce perite organi!area acti$itatii, in &unctie de
particularitatile psihi9indi$iduale ale copilului.
d) in$ataantul special din tara noastra, dispune de o serie de cadre
speciali!ate, &ie pe pro&ilul pregatirii lor uni$ersitare, &ie prin dobandirea unei
e;periente in acti$itatea practica des&asurata cu copiii handicapati.
e) integrati in in$ataantul obisnuit, alaturi de norali, copiii
handicapati constituie tinta unor atitudini negati$e din partea colegilor
norali, ceea ce deterina o autoi!olare a lor, din ce in ce ai accentuata.
&) intr9o clasa unde e;ista "9% copii handicapati, acestia $or &i negli0ati
de cadrele didactice, deoarece acestea nu au la dispo!itie tipul necesar de a
se ocupa de ei, in od di&erentiat si nici nu dispun de pregatirea necesara
pentru a le stiula acti$itatea.
g) chiar in tarile in care se practica sisteul ba!at pe norali!are,
copiii handicapati &rec$entea!a scoala de asa circa "9% ore !ilnic, dupa care,
&iecare dintre ei des&asoara o acti$itate indi$iduala suplientara, a0utati &iind
de un psiho9pedagog abilitat in doeniu de o asistenta edicala, de o
educatoare, etc. *st&el, de &iecare copil handicapat, se ocupa %9+ specialisti,
"7
ceea ce in conditiile tarii noastre este neeconoic, practic ine&icient si, cel
putin in etapa actuala, iposibil.
h) daca adite ca, intr9o clasa obisnuita, s9ar a&la 19" ele$i cu
handicap de $edere, de au!, de intelect, la acestia sisteul instructi$9educati$
trebuie sa $i!e!e, ori o etodologie speci&ica pentru deuti!are, ori o
instruire in sisteul Braille, ceea ce este o utopie in aseenea conditii.
I) totusi conditiile norali!arii sunt indeplinite in ca!ul handicapatilor
de liba0, care &rec$entea!a scolile norale, al handicapatilor otori, al celor
cu ne$oi speciale reduse, pentru care un ast&el de siste de organi!are le
perite ca, in a&ara orelor de clasa, sa ure!e abulatoriu un progra
special de terapie cople;a, cu specialisti abilitati in doeniu.
1arti!anii sisteului ba!at pe integrare si norali!are, aduc in spri0inul
acestor solutii, uratoarele arguenteA
1. prograele sau etodologiile aplicate in in$ataantul
handicapatilor, sunt o reluare sipli&icata a celor din in$ataantul obisnuit.
". in acti$itatea cu handicapatii autentici, oogeni!area deplina nu este
posibila, data &iind di$ersitatea structurilor psiho9&i!ice ale subiectilor.
%. datorita unei solicitari reduse, cadrele didactice de$in, cu tipul,
de!interesate de specialitatea lor.
+. prin odul de organi!are al in$ataantului special, se a0unge la
i!olarea handicapatilor de ediul obisnuit si de contactul nei0locit cu luea
noralilor.
,. integrarea in scolile de asa, alaturi de norali, stiulea!a
per&orantele scolare ale handicapatilor, ca urare a contactului cu
e;pectatiile superioare, e;istente in conditiile obisnuite.
-. prin includerea handicapatilor in scolile obisnuite, se a0unge ai
usor la intelegerea lor de catre norali, la acceptarea si prote0area lor, chiar in
grupurile sociale obisnuite.B
Se obser$a ca, a$anta0ele subliniate de adeptii in$ataantului special
separat, repre!inta, in acelasi tip, si de!a$anta0e a0ore ale in$ataantului
integrat si in$ers, a$anta0ele sisteului de in$ataant integrat constituie
nea0unsuri ale in$ataantului segregat.
Re&erindu9se la situatia din tara nostra, autorul citat, considera ca,
in$ataantul special segregat nu poate &i des&iintat &ara crearea unui cdru
organi!atoric, care sa9l inlocuiasca si sa contribuie la per&ectionarea pregatirii
persoanelor handicapate.
In continuare, sunt enuerate cate$a dintre eleentele necesare trecerii
la in$ataantul integrat din RoaniaA schibarea radicala a atitudinilor
societatii &ata de handicapati. asigurarea unor conditii ateriale si spirituale
superioare, care sa contribuie la dotarea superioara a in$ataantului si
"1
e;istenta unui nuar are de cadre didactice cu pregatire psihopedagogica de
specialitate, pentru acti$itatile indi$iduale, cu ele$ii handicapati.

999999999999999999999999999999
B E.'er!a941sihopedagogia integrarii si norali!arii4, in Re$ista de Educatie
Speciala, #r.1<199", pag./98.
O serie dintre aceste eleente au &ost atinse total sau partial, de la data
elaborarii studiului, pana in oentul de &ata. Este $orba , in principal, de
aspecte teoretice ce tin de elaborarea unui cadru legislati$ si organi!atori
adec$at si de instaurarea unei atitudini ai &a$orabile &at de persoanele
handicapate.
Raan, insa, nere!ol$ate eleentele esentiale, ce tin de ibunatatirea
conditiilor ateriale ale societatii, in general, si ale in$ataantului, in
particular, precu si insu&icienta specialistilor cali&icati in doeniul
psihopedagogiei speciale.
Concepe trecerea de la sisteul segregat de in$ataant special, din
tara noastra, la sisteul integrat, ca pe un proces indelungat si gradual, in
care sa se tina seaa de conditiile speci&ice si traditiile roanesti, in
doeniul educatiei speciale.
In cadrul acestui proces, pentru o perioada de tip, $or coe;ista &ore
organi!atorice speci&ice in$ataantului special integrat, cu cele ale
in$ataantului integrat.
Rolul scolilor speciale se $a odi&ica, ele de$enind ade$arate centre de
resurse pentru in$ataantul integrat, pentru o lunga perioada de tip, asa
cu ne deonstrea!a e;perienta tarilor occidentale.
In ca!ul ele$ilor handicapati intal, este util ca, integrarea educationala
sa &ie inceputa cu acei ele$i cu de&iciente intale usoare (debilitate intale).
Ele$ii cu handicap intal oderat (ibecili) si se$er (idioti), $or &i
retinuti in continuare in cadrul sisteului de institutii speciale.
#uai dupa o atenta e$aluare a per&orantelor, obtinute in integrarea
ele$ilor cu debilitate intala, in institutii obisnuite, se $a putea incerca
integrarea asistatilor cu handicapuri intale ai gra$e.
In conclu!ie, integrarea si norali!area handicapatilor presupune
a0ustarea abelor sistee de in$ataant, atat cel special, cat si cel obisnuit la
ne$oile ele$ilor, in $ederea construirii unei scoli unice, pentru toti copiii,
indi&erent de speci&icul cerintelor educationale, pe care acestia le pre!inta.


""
PRINCIPIUL INCLUZIUNII SI IMPLICATIILE SALE
PENTRU EDUCAREA ELEVILOR HANDICAPATI
*plicarea, in ultiile doua decenii, in tarile de!$oltate, a principiilor
norali!arii si integrarii, a deterinat aparitia, la inceputul anilor >97, a unui
principiu ai cuprin!ator, care largeste s&era de cuprindere a celor anterioare,
si anue, %rinci%iul inclu!iunii
El se ba!ea!a pe e;tinderea aplicarii drepturilor oului, in $ederea
asigurarii egalitatii sanselor, printr9o discriinare 2po!iti$a4 a persoanelor
handicapate intal.
2Inclu!iunea4 se re&era la &aptul ca, oricine, indi&erent de de&icienta sa
sau de di&icultatile pe care le intapina in in$atare, trebuie tratat ca un
ebru al societatii, iar di$ersele ser$icii speciale, de care are ne$oie,
trebuie &urni!ate in cadrul ser$iciilor sociale, educationale, edicale si
celelalte ser$icii puse la dispo!itie tuturor ebrilor societatii.B
Inclu!iunea este, deci, un concept ai larg, care se re&era atat la
integrarea copilului handicapat intal in sisteul educational, cat si al celui
counitar, in ansablul sau. Considera ca, intre conceptele de inclu!iune si
integrare, e;ista o di&erenta graduala de nuanta, priul subsuandu9l pe cel
de9al doilea, asa cu o notiune generala este supraordonata unei notiuni
speciale.
=.T.Fall (199"), elaborea!a, in acest sens, o de&initie ai clara si
nuantata, aratand ca, inclu!iunea totala a unui copil cu de&iciente, seni&ica
2sa &ie ebru deplin intr9o clasa, cu ele$i de $arsta apropiata, in scoala
locala, &acand aceleasi lectii ca si ceilalti ele$i, contand daca el nu este acolo.
:e aseenea, copilul cu ne$oi speciale are prieteni, cu care sa9si petreaca
tipul in a&ara orelor de curs, plus altii carora sa nu le &ie indi&erent si sa
lucre!e ult pentru a9l a0uta pe copil, sa &ie pe deplin inclus in $iata
counitatii, &olosind ser$iciile generice, ipreuna cu ceilalti cetateni4.
In $i!iunea autorului, elaborarea unui progra educational pentru un copil cu
ne$oi speciale, se des&asoara con&or tabloului de ai 0os. (&ig.19 Fall,
199").
Obiecti$ul &inal oricarei acti$itati de integrare, il repre!inta, de &apt, o
inclu!iune totala a persoanei handicapate. 1entru atingerea acestui obiecti$,
este necesara re!ol$area respingerii sociale, pe care persoanele handicapate o
intapina din partea societatii.
"%
Reactia de respingere se produce la ni$ele di&erite, necesitatnd
odalitati de re!ol$are speci&ice, dupa cu reiese din tabelul de ai 0os.
(&ig.".), dupa pro&.dr.Eil 'er!a si pro&. dr. =asper Folst, cond stiinti&ic9
5ucrare de disertatie9?elicia Stanescu, Uni$. Bucuresti, 1998).
999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999
#i$ele la care apare respingerea sociala 8odalitati de re!ol$are
9999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999
Individual Individual
B din partea colegilor, rudelor, etc. B prin s&atuirea si a0utarea concreta a parintilor
si scolilor, ast&el incat acestea sa poata
edia
integrarea sociala a copiilor lor.
B a0utandu9l pe copil sa aiba o $arietate de
e;periente in interiorul si in a&ara scolii.
99999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999
99999999999
Or(ani!ational Or(ani!ational
B din partea scolilor, cluburilor, etc. B a0utand sisteul educational noral sa
coope9
re!e in directia de!$oltarii unei integrari
ature.
99999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999
999999999999
Societal Societal
B copilul cu ne$oi speciale este $a!ut ca &iind B prin ibunatatirea iaginii ser$iciilor si a
alt&el, di&erit de ceilalti, neapartinand societatii. bene&iciarilor.
B stiularea oca!iilor de interactiune cu
publicul.
99999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999
999999999999
?ig.".
Reactia de acceptare, cu care se &inali!ea!a acest proces cople;, care
o anulea!a, in &inal, pe cea de rspingere si deterina inclu!iunea persoanei
respecti$e, a &ost pre!entata de Ritchie (1988). (&ig.%.)
?actorii inclu!iunii
Inclu!iunea nu este nuai o sarcina pentru pro&esori. :esi &oarte ult
depinde de atitudinea pro&esorului &ata de copil cu ne$oi speciale si de
e;perti!a, care se &ace in $ederea adaptarii curriculare, inclu!iunea cipiilor cu
ne$oi speciale necesita schibari la di&erite ni$ele ale in$ataantului. In
literatura de specialitate, care tratea!a procesul inclu!iunii, se pot gasi
nueroase sugestii legate de predare si de practica in practica la clasa, de
organi!area scolilor si de un siste de &actori de ipleentarea carora
depinde buna des&asurare a educatiei inclusi$e. In articolul 2?actors in
inclusionA a &raeJorC4, S.=.1i0l si C.=.D.8eEer, descriu uratorii &actori
(nu inainte de a $orbi despre cadrul in care acestia se de!$oltaA se considera
ca educatia inclusi$a depinde de ceea ce &ac pro&esorii in clasa, de odul in
"+
care scoala isi organi!ea!a educatia si de un nuar de &actori e;teriori scolii),
(?elicia Stanescu9Educatia speciala in :anearca, Uni$.Bucuresti91998).
A 0I ACC1P2A2
3 ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, 3 ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, 3
* ?I *CO5O * ?I *?ECT*T * ?I '*6UT C*
:E CEE* CE SE 1*RTE *
3RU1U5UI
I#T*815*
999999999999 9999999999999999999999999999999999999999999999999
999999999999999999999999999
a &i in a &i in a counica a I se siti a lua deci!ii a nu &i a
nu &i
$ecinatate scoala cu oaenii lipsa e;clus
stigati!at
99999999999999999 9999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999
a pliba a erge
catelul prin parc
999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999
a &i in toaleta a &i in discoteca a &i in curtea a &i in clasa
scolii
?ig.%. Intelegerea pro&unda a inclu!iunii. (Ritchie,1988)
Profe$orul
8odul in care pro&esorul reali!ea!a inclu!iunea in clasa, depinde, in
are asura, de atitudinea lui &ata de copiii cu ne$oi speciale si de resursele
disponibile pentru in$atarea acestora. *ceste resurse sunt considerate a &i
etodele de predare, aterialele utili!ate, tipul disponibil pentru instruire,
cunostintele si deprinderile pro&esorilor, dobandite prin educatia si instruirea
personala. *titudinea si resursele pro&esorilor sunt anterioare in procesul de
predare pentru copiii cu CES, din scoli norale, predare care se &ace con&or
curriculuului pentru toti ele$ii. Spre deosebire de ceilalti ele$i, cei cu CES
au ne$oie de un tip de instruire ai are, &olosirea unor etode de predare
adaptate ne$oilor lor si cunostinte pro&esionale.
Scoala are in $edere, pe langa rolul de a asigura copilului cu ne$oi
speciale (CES) un progra de lucru intr9o clasa obisnuita si uratoarele
$ariabile care in&luentea!a procesul inclu!iuniiA
a) Varsta apropiata a copiilor, &iind un criteriu iportant, atunci cand
se iau deci!ii in ceea ce pri$este abordarea copiilor in grup si a structurii
tipului de lucru.
",
b) Prezenta la scoala locala, a &i inscris intr9o scoala care ser$este
counitatea locala, din !ona, este un lucru de $aloare sociala. 'aloarea pe
care ulti oaeni o identi&ica, este aceea ca se de!$olta ast&el deprinderile
copiilor de a se cunoaste reciproc si de a &i prieteni in a&ara scolii. * &i inclus
in scoala locala este o sansa in plus pentru ca un copil sa &ie ipreuna cu
ceilalti si in tipul liber.
c) Participarea in comun la lectii, a &i acceptat si inclus, este un proces
care cere participare si pre!enta &i!ica si, contrar punctului de $edere al
ultor pedagogi, orice lectie poate &i e;pli$ata oricarui copil, ast&el incat,
participarea lui la ore sa capete sens. ?iind pre!ent in clasa, se crea!a oca!ii
de interactiune de durata, care nu ar &i aparut daca copilul ar &i &ost in alta
scoala, dintr9o alta !ona a orasului.
d) Intemeierea prieteniilor si intelegerea dezvoltarii, *9i cunoaste pe
ceilalti nu este un act plani&icat, ci este ceea ce autorul nueste curriculu
ascuns, care cuprinde toate relatiile interpersonale care se stabilesc, obser$atii
si alte e;periente in&orale ce pot aparea intr9o scoala tipica, obisnuita. *
$edea cu se coporta colegii de aceeasi $arsta norali sau cu handicapuri,
a a&la ce le place celor di&eriti de el, la ce aspira, a $edea cu se relationea!a
adultii (altii dacat parintii lui), a in$ata cu se &ace si cu se des&ace o
prietenie 9 sunt nuai cate$a.
1entru a crea ai ult tip, pro&esorii pot apela, &ie la spri0inul unor
asistenti, &ie incura0ea!a acti$itatea indi$iduala a ele$ilor ai dotati si
spri0inirea reciproca intre ele$i. ?olosirea aterialelor se poate &ace prin
adaptarea si ultiplicarea celor obisnuite la posibilitatile copilului (de
e;eplu 9 arirea unui te;t), prin &otocopiere. In ceea ce pri$este
ibunatatirea cunostintelor &ata de probleatica copiilor cu #S, pro&esorii
pot apela la a0utorul si spri0inul echipelor de consultanta, la specialisti.
Scoala
?actorii de la ni$elul scolii sau de la ni$el national, care pot in&luenta
&actorii ce actionea!a la ni$elul pro&esorului, sunt prerechi!ite pentru
schibarea atitudinii si a aplicarii resurselor in educatie. :esi $orbi de
inclu!iune, nu pute eliina din structura organi!arii in$ataantului sisteul
scolii speciale. E;perienta, cunostintele si &acilitatile acestui siste pot &i puse
la dispo!itia scolii obisnuite. #e re&eri, aici, la spri0inul din partea echipelor
de specialitate, la terapeuti, la biblioteci, care contin in&oratii despre
etodele si tehnicile speci&ice de predare9in$atare, pentru copilul cu ne$oi
speciale. :e aseenea, cooperarea intre scolile norale este utila in $ederea
gasirii celor ai bune odalitati de a ingri0i copiii cu CES. In conclu!ie,
organi!area educatiei inclusi$e la ni$elul scolii iplicaA
K o structura care sa &urni!e!e ser$icii speciale in scoli.
"-
K educatie speciala.
K alte sistee de spi0in.
K descentrali!are.
K cooperare intre scoli.
Scoala inclusi$a 9 scoala e&icienta pentru toti
Scoala inclusi$a $alori&ica interdependenta, dar si independenta
copiilor. Ea isi $alori!ea!a ele$ii, personalul si pe parinti, &iind o counitate a
celor care in$ata. O scoala inclusi$a $ede potentialul &iecarui ele$,
considerandu9l dota intr9un &el sau altul. :e aseenea, scoala inclusi$a
ipartaseste si onorea!a di$ersitatea uana. *ici, atentia se indreapta asupra
odalitatilor de a0utorare a copiilor, $enind in intapinarea ne$oilor &iecarui
ele$ din scoala, ast&el incat, acesta sa se sita bine$enit si in siguranta. Un alt
principiu al scolii inclusi$e, este acela, ca o predare buna este e&icienta atunci
cand &iecare copil poate in$ata, daca I se crea!a conditiile necesare, daca e
incura0at si daca I se &acilitea!a participarea la acti$itati care au sens pentru
el. Curriculuul si acti$itatile de in$atare !ilnica, din scoala inclusi$a, se
ba!ea!a pe toate cunostintele legate de un proces bun de predare9in$atare.
Rutter (19/9), re&erindu9se la ceea ce &ace ca scolile sa &ie bune,
spunea ca acestea 2stabilesc standarde bune, unde pro&esorii &urni!ea!a
odele po!iti$e de coportaent, unde ele$ii sunt laudati si li se o&era oca!ii
de a9si asua responsabilitatea, unde conditiile generale de in$atare sunt
bune, iar lectiile sunt bine coordonate4.
Caracteristicile acestor scoli e&iciente sunt descrise de 8el *inscoJ, in
lucrarea sa 2E&&ecti$e School &or *ll4, :a$id ?ulton 1ublishers,
5ondon,1991, pag./1, ast&elA
1. Conducerea centrata pe personal de catre directorul scolii -
directorii scolilor e&ecti$e se iplica acti$ in acti$itatea scolii, &ara a e;ercita
un control total.
2. Implicarea grupurilor de presiune - deputatii (ca grupuri de
presiune), pot 0uca un rol &oarte iportant in de!$oltarea e&icientei unei scoli.
3. Implicarea profesorilor - e&ecte po!iti$e au &ost e$identiate in
scolile in care pro&esorii se iplicau in plani&icarea curriculara si in alte
aspecte ale procesului deci!ional.
. Consistenta legaturii intre profesori - acolo unde pro&esorii sunt
preocupati de &olosirea liniilor directoare propuse, s9a obser$at un progres
po!iti$ al copiilor.
!. "esiuni structurate - atunci cand pro&esorii isi plani&ica unca si
sunt bine organi!ati, e&ectele po!iti$e nu intar!ie sa apara.
"/
#. Incura$area predarii intelectuale - intrebarile si a&iratiile ordonate
la un ni$el superior care ii incura0ea!a pe ele$i sa &ie creati$i si sa re!ol$e
ast&el probleele, au proo$at progresul copiilor.
%. &ediul centrat pe munca - clasele e&iciente erau ocupate si
acti$itatile des&asurate acolo urareau un scop bine preci!at. 1ro&esorul
petrece ai ult tip pentru a discuta continutul acti$itatii.
'. (tentie limitata in timpul sesiunilor - in$atarea era &acilitata atunci
cand pro&esorii se concentrau pe unul sau doua subiecte, in tipul sesiunii.
Cand apar ai ulte acti$itati, atentia pro&esorilor se di$i!ea!a si se iplica
ai ult in organi!area clasei, decat in acti$itatea in sine.
). Comunicarea ma*ima intre profesori si elevi - $orbind cu toata
clasa sau cu grupuri, pro&esorii aresc nuarul de contacte cu ele$ii.
1+. ,inerea evidentei - acest aspect al plani&icarii si e$aluarii, pe care
pro&esorul o &ace, are un e&ect po!iti$ asupra ele$ilor. E$identele includ date
re&eritoare la de!$oltarea sociala a ele$ilor, progresul lor indi$idual si
ingri0orarile pe care acestia le au $is9a9$is de anuite problee.
11. Implicarea parintilor - o politica in&orala a usii deschise, a0utorul
parintilor la clasa, organi!area intalnirilor cu parintii, pentru a discuta
progresul copiilor, toate acestea proo$ea!a e&icienta scolii.
12. (tmosfera pozitiva - pro&esorii cu o atitudine po!iti$a in tipul
orelor si care ani&esta interes &ata de ele$i, cresc in od $i!ibil progresul
indi$idual.
MODELE DE ORGANIZARE ALE INVATAMANTULUI
INTEGRAT PENTRU HANDICAPATI
In ulte tari, s9a ca!ut de acord asupra &aptului ca, ele$ii handicapati
intal, au dreptul legal de a in$ata alaturi de copiii norali, in aceeasi scoala.
In ultia suta de ani s9a creat o $arietate de odele, in $ederea
indeplinirii acestui obiecti$.
"8
8odelele repre!inta grade $ariate de integrare, de la integrarea partiala
la cea totala.
8odelele cele ai e;tinse, in plan ondial, sunt uratoareleAB
1. 8odelul cooperarii scolii speciale cu scoala obisnuita.
". 8odelul ba!at pe organi!area unei clase speciale pentru handicapati
intal in scoala obisnuita.
%. 8odelul ba!at pe &olosirea unei caere de instruire si resurse
separate, in cadrul scolii obisnuite.
+. 8odelul ba!at pe pro&esor itinerant, speciali!at in acti$itatea cu
handicapatii intal, care deser$este scoala obisnuita.
,. 8odelul coun, ba!at pe pro&esor itinerant specialist in acti$itatea
cu handicapatii intal, care desr$este toti copiii handicapati intal dintr9o
anuita !ona geogra&ica.B
1 Coo%erarea $colii $%eciale cu $coala o+i$nuita4
In cadrul acestui odel, scoala obisnuita ia conducerea in de!$oltarea
integrarii. *ceasta scoala speciala ca stabili legaturi cu cea ai iportanta
scoala obisnuita din $ecinatate. 1entru inceput, cooperarea consta in schibul
de $i!ite intre copiii celor doua scoli, pentru a putea bene&icia de &acilitatile
lor. In oentul in care legaturile sunt bine stabilite, copiii handicapati intal
de la scoala, $or asista la o parte sau la toate orele de la cealalta scoala.
B adaptare dupa Ste$e 8c Call9Uni$. o& Biringha, 1relegere sustinuta in
Octobrie 1997 la Sipo!ionul Scolii pentru Fandicapati 'i!ual, Clu09
#apoca.
1ro&esorii de la scoala speciala ii $or a0uta pe copiii handicapati
integrati, adaptand aterialele la ore, dand s&aturi pro&esorilor din scoala
obisnuita, cu pri$ire la etodele de predare, $or &ace planuri de lectie
ipreuna si $or putea sa predea alaturi de colegii lor in scoala de re&erinta.
Scoala speciala poate o&eri scolii obisnuite resurse suplientare, cat si
e;perienta pro&esorilor, in preantapinarea greutatilor de in$atare ale
handicapatilor intal. In schib, copiii handicapati intal pot a$ea deseori
acces la prograa (curriculu) ult ai di$ersi&icata si la socisli!area ult
ai larga, din cadrul scolii pentru copii norali.
Copiii handicapati intal pot a&la lucruri noi despre con$ietuirea cu
copiii norali si bene&icia!a de scoala de pro$enienta, special, in ca!ul in
care lucrurile nu erg bine. Copiii norali pot dobandi capacitatea de
intelegere &ata de copiii handicapati.
1entru a &i e&icient, acest odel necesita cola+orare $i %re(atire
minutioa$a
- (vanta$ele acestui sistem.
"9
a. pro&esorii din scoala speciala bene&icia!a de posibilitati de
predare ult ai largi. pro&esorii din scoala obisnuita se pot in&ora asupra
unor ultiple aspecte, legate de ne$oile indi$iduale si dobandi e;perienta de
la colegii din scoli speciale.
b. scoala speciala poate o&eri scolii obisnuite un plus de resurse.
c. copiii handicapati isi de!$olta sociabilitatea, lucrand si
aestecandu9se cu cei norali.
d. copiii norali in$ata despre handicapuri.
- /ezavanta$e.
1. copiii iplicati in acest progra pot petrece ult tip pe
dru, de la un loc la altul.
". acest siste este di&icil de adinistrat, ba!andu9se, in
principal, pe buna$ointa cadrelor didactice iplicate.
A%lica+ilitate
In tarile &ara traditie in integrare, acest siste are a$anta0ul de a o&eri
posibilitatea &olosirii resurselor si e;perientei e;istente, &ara a necesita un
capital suplientar pentru cheltuieli.
1erite de!$oltarea si cresterea gradului de integrare din interiorul
scolii speciale. :ac, insa, el s9a adaptat la ni$el national, ar repre!enta, de
&apt, o reafirmare a rolului traditional al $colilor $%eciale
*cest odel constituie o &ora restransa de integrare, pentru ca ele$ul
continua sa locuiasca in decorul re!idential al scolii speciale.
8odelele (") si (%) sunt odele de integrare, in cadrul carora,
handicapatii intal care locuiesc acasa, urea!a o scoala pentru copii
norali, in grupuri. *utoritatile de in$ataant $or utili!a, in acest scop, o
scoala obisnuita, de !i.
O caera separata este pusa la dispo!itie pentru predarea si acordarea
de spri0in copiilor handicapati si un pro&esor, specialist, este anga0at in scoala
pentru a spri0ini procesul de in$ataant.
# 5odelul +a!at %e or(ani!area unei cla$e $%eciale in $coala
o+i$nuita
Copii sunt inscrisi in aceasta clasa speciala si pro&esorul specialist in
unca cu copiii handicapati, raspunde de educarea lor.
& 5odelul +a!at %e folo$irea unei camere de in$truire $i re$ur$e
*ceasta este o caera, in cadrul unei scoli pentru copii norali, care
se a&la in gri0a unui pro&esor specialist in acti$itatea cu handicapati intal.
Contine resurse ale specialistului. :e obicei, copilul handicapat este inscris
intr9o clasa de copii norali si pro&esorul acelei clase raspunde de el. El
erge la centru de resurse la date plani&icate, pentru s&aturi, instructiuni
%7
speciale, pentru aterii, cu ar &i logopedia sau corectarea de&icientelor
&i!ice, cat si pentru a lua aparatura speciala sau aterialele de care au ne$oie
pentru a9i a0uta la ore.
1ro&esorul este, de cele ai ulte ori, ebru al scolii obisnuite. El
poate sa predea alaturi de pro&esorul clasei, poate sa9l indrue pe acesta si
asigura spri0inul pentru copiii handicapati intal. El ai detine disponibilitati
in legatura cu pregatirea si punerea la dispo!itie a aterialelor didactice
pentru ore.
8odelul se poate copleta cu pro&esori asistenti (speciali!ati in
educatia copilului cu ne$oi speciale), care spri0ina pro&esorul clasei in tipul
cursurilor pentru re!ol$area probleelor educationale ale copiilor handicapati
intal.
- (vanta$e.
a. In cadrul abelor sistee, copiii pot locui acasa si pot
bene&icia de siguranta traiului si cresterii in i0locul &ailiilor si counitatii
lor, precu si de!$oltarea intr9un ediu al noralilor.
b. *bele sistee o&era a0utor iediat, indi$idual si speciali!at,
copiilor handicapati intal, in asura cerintelor si asigura o gaa larga de
ateriale si aparatura, in $ederea spri0inirii copiilor in !onele de predare
speciali!ata. Copiii de&icienti intal pot lucra si in$ata unul de la altul, in
acti$itatea pe grupuri ici sau de la cei norali.
c. *bele sistee (in special odelul caerei de instruire si
resurse), dau copiilor posibilitatea de a in$ata de la copiii norali, in situatii
sociale naturale.
d. Sua de bani necesara e &oarte ica. Clasa speciala sau
caera de instruire si resurse, putand &olosi cladirile e;istente.
e. 1ro&esorii din scoala obisnuita dobandesc un grad de
speciali!are si de intelegere, preantapinand ne$oile copiilor handicapati
intal, pe o ba!a regulata, intr9un siste stabil si &ailiar si pot consulta
pro&esorul specialist, care, de aseenea, e un coleg &ailiar.
- /ezavanta$e.
1. In cadrul abelor sistee, daca pro&esorul specialist lipseste (este
bolna$), e;ista pericolul incapacitatii copiilor de a participa la ore.
". Clasa pentru handicapati intal poate a0unge sa &ie pri$ita ca un
eleent separat de scoala obisnuita si copiii din clasa speciala pot &i i!olati de
copiii norali si de pro&esorii din scoala obisnuita (segregati).
%. :e obicei, in abele sistee, copiii nu pot sa ure!e scoala din
$ecinatatea locala. Trebuie sa &ie dusi unde pro&esorul specialist lucrea!a.
:eplasarile lungi si obositoare, inainte sau dupa scoala, constituie un
incon$enient in acest ca!.
%1
4 5odelul itinerant
Este un siste care e$ita de!a$anta0ul deplasarilor, deoarece copilul
urea!a scoala pe care o gaseste la cea ai ica distanta de doiciliu (din
cartierul sau, cu copiii $ecini). Copilul constituie, in acest ca!, o parte
integranta din clasa pentru copii norali.
Copilul este instruit de catre pro&esorul clasei norale de copii si este
spri0init de un pro&esor itinerant (speciali!at in unca cu copii handicapati
intal) anga0at de autoritatile de in$ataant locale.
Copilul este, de obicei, singurul copil handicapat intal din scoala.
In od ideal, copilul handicapat intal $a participa la toate orele din
prograa si pro&esorul itinerant $a o&eri toata aparatura speciala, de care
copilul are ne$oie. 1ro&esorul itinerant $a indrua pro&esorii clasei, ai ales
in legatura cu alegerea si &olosirea etodelor de predare celor ai adec$ate.
1ro&esorul itinerant da, uneori, instructiuni copilului, in $ederea
dobandirii unor abilitati speciale sau in doenii ai di&icile ale prograei.
. 5odelul comun
Un odel coun eate acela in care un pro&esor itinerant este
responsabil pentru toti copiii handicapati intal dintr9o !ona.
*cest ser$iciu isi propune spri0inirea copilului si a &ailiei, de indata ce
acesta a &ost depistat de ser$iciile edicale ca &iind de&icient intal (poate
chiar la nuai cate$a saptaani).
1ro&esorul itinerant $a lucra, ai intai cu parintii, s&atuindu9i cu pri$ire
la ne$oile tipurii ale copilului si, pe asura ce copilul creste, $a a0uta
parintii sa alcatuiasca un progra de in$atare tipurie, &acandu9i sa
dobandeasca disponibilitati pentru counicare, de orientare spatiala si
autoser$ire. 1ro&esorul, de aseenea, e$aluea!a capacitatea copilului si cand
e ca!ul, ca produce un progra de stiularea siturilor lui.
1ro&esorul $a &acilita inscrierea copilului intr9o gradinita, $a a0uta la
alegerea scolii adec$ate si $a o&eri s&aturile necesare educatorilor si
pro&esorilor din respecti$ele institutii. :aca parintii aleg o scoala locala,
pentru copii norali, atunci pro&esorul specialist acorda a0utor copilului pe
parcursul scolii si chiar pana in in$ataantul superior. ?rec$enta $i!itelor
pro&esorului itinerant $aria!a in &unctie de ne$oile copilului, de la una pe
triestru, la %9+ pe saptaana.
In a0oritatea ca!urilor, rolul pro&esorului itinerant, pentru copiii
de&icienti intal, consta intr9o cobinatie de acordare de s&aturi si de etode
de predare. 1ro&esorul itinerant $a acorda a0utor in coordonarea progreselor,
in cdrul procesului educational si $&a $i!ita periodic scoala in cau!a.
- (vanta$e.
%"
a. Sunt sistee care nu necesita ari cheltuieli in $ederea construirii de
noi cladiri de scoala sau de clase.
b. In cadrul acestor sistee, copiii de&icienti intal (:8), pot ura
scolile locale si pot sta cu &ailiile si counitatile lor.
c. Copiii :8 au posibilitatea sa se aestece cu copiii norali, atat din
punct de $edere social, cat si din punct de $edere acadeic, al pregatirii
intelectuale.
d. 1erite o inter$entie tipurie, pro&esorii pot incepe sa lucre!e cu
copiii de cand sunt &oarte ici si cu &ailiile lor in acelasi tip. Ei pot instrui
parintii pentru a acorda a0utor copiilor lor, in scopul unei de!$oltari norale.
- /ezavanta$e.
1. *ceste odele sunt dependente de &acilitatile de transport si de
counicare, pentru a &i e&icient.
". *ting un randaent a;i in ca!ul copiilor cu handicapuri intale
usoare. Este ai di&icil a0utorul acordat, prin acest siste, pentru copiii
handicapati intal se$er.
%. *plasarea indi$iduala poate sa iplice necesitatea dublarii
aceleeasi aparaturi, in ai ulte scoli, pe o arie larga.
+. Ca in orice siste de integrare, succesul lui depinde de atitudinea si
gradul de cooperare de la clasa si de personalitatea, aptitudinile si
responsabilitatea pro&esorului itinerant.
In conclu!ie, aceste ar putea &i principalele odele de in$ataant
integrat.
#u este posibil sa e;iste odele, care sa &aca &ata tuturor ne$oilor
copiilor handicapati si, de aceea, este logic sa se entina o $arietate de ast&el
de $ariante, deoarece unii dintre copii se pot adapta bine in cadrul
in$ataantului integrat, in tip ce altii ar lucra in scolile speciale.
Cheia alegerii adec$ate a odelului organi!atoric consta in &idelitatea
etodelor de e$aluare &olosite. Identi&icand in od corect ne$oile copilului,
ai intai si apoi identi&icarea celei ai adec$ate &ore organi!ationale de
in$ataant pentru a satis&ace aceste ne$oi, $or deterina succesul scontat.
Sisteele se do$edesc a &i e&iciente in oentul in care sunt cladite pe
ba!ele e;istente. Ele trebuie sa ia in consideratie conte;teleA
9 geogra&ic,
9 socio9econoic,
9 de in$ataant,
9 trebuie plani&icate cu atentie.
1entru de!$oltarea lor, este necesara di$ersi&icarea gaei de ser$icii
o&erite acestor copii.
*cesta iplica asigurarea unui in$ataant integrat, , in &a!a initiala,
nuai copiilor cu de&icienta intala usoara, care au &ost identi&icati ca &iind
%%
cei ai capabili de a a$ea succes in cadrul noului siste (cei ai dotati si
socisbili). 1e asura ce copiii :8 &ac progrese si incredera in acest siste
se conturea!a, atunci se $a deschide druul si copiilor handicapati intal
oderati si se$eri, de a bene&icia de a$anta0ele pe care in$ataantul integrat
le o&era.
INFLUENTA INSTITUTIILOR TRADITIONALE ASUPRA
PERSONALITATII HANDICAPATILOR MINTAL
In tara nostra, copiii handicapati intal sunt crscuti si educati in cadru
institutiilor de ocrotire si in$ataant special, &orate din scoli a0utatoare cu
case de copii pentru debili intal sau alte categorii de retardati intal.
:esi legislatia perite in&iintarea de &ore organi!atorice alternati$e,
la acest siste de tipul institutiilor de ica arie, counitare, &ailiale sau
educarea acestora in cadrul counitatii in scolile publice, se &ac, deocadata,
doar di$erse incercari tiide, concreti!ate su &ora unor proiecte pilot de
ici diensiuni, in di$erse !one ale tarii.
Este cunoscut in psihologie odelul dinaic al schibarii, care e;plica
de!$oltarea personalitatii in relatie cu ediul. Con&or acestui odel 9 1)
ediul de!$oltat de persoane. ") persoanele se de!$olta sub in&luenta
ediului de apartenenta si 9 %) persoanele si ediul interactionea!a in
peranenta si se schiba constant in ura interactiunii lor.
Gurt 5eJin a e;tins nuantat acest odel, introducand &orula
CI&(1,8), adica 2coportaentul (C) este &unctie a personalitatii (1) si a
ediului (8)4. 1rincipalul erit al lui 5eJin a &ost acela ca a atras atentia
asupra erorii tratarii i!olate a personalitatii, &ara a &i luate in seaa in&luentele
pro&unde, pe care le e;ercita ediul asupra de!$oltarii sale. :in interpretarea
%+
acestei teorii, re!ulta ca, peste caracteristicile de speci&icitate ale
personalitatii handicapatului se adauga noi eleente, deterinate de ediul
de e;istenta al acestuia.
In anuite situatii, &actorii de ediu pot deterina di&erente pro&unde
intre di$ersele tipuri de personalitati retardate intal, in &unctie de
caracteristicile lor si perioada de tip in care actionea!a.
1e aceasta linie erg si obser$atiile lui Benght #ir0e, teoretician de
seaa al principiului norali!arii, care pri$este retardul intal, nu ca pe un
siplu handicap, ci ca pe o asociere de trei handicapuri. *ceste handicapuri
suntA
1. handicapul intal al indi$idului.
". handicapul in constienti!area intar!ierii intale.
%. handicapul dobandit sau ipus.
1 6andica%ul mintal al individului" include de&icientele cogniti$e,
tulburarile de in$atare, sentientele de &rustrare si esec asociate cu lipsa de
rabdare si intelegere din partea celorlalti ebrii ai societatii.
# 6andica%ul de con$tienti!area intar!ierii mintale" se re&era la
$iata interioara a persoanei retardate. El este e;priat prin conceptii despre
sine distorsionate, i!olare psihica, traire e;acerbata a probleelor personale,
de&inirea neclara a po!itiei sale &ata de ceilalti parteneri de $iata.
Constienti!area handicapului coplica, in od deosebit procesul de
de&inire a propriei personalitati.
& 6andica%ul do+andit $au im%u$" se re&era la tulburarile aparute in
coportaentul handicapatului intal, datorita iposibilitatii adec$arii
acestuia la conditiile de ediu ale societatii, in general, sau datorita atitudinii
eronate a parintilor, educatorilor sau altor persoane iplicate in procesul de
recuperare. *ici trebuie incluse aspecte legate de conditiile institutionale,
lipsa contactelor sociale, insi&iciente in pregatirea culturala si pro&esionala si
i!olarea de counitate. Toate cele trei handicapuri entionate se a&la in
stransa legatura si se in&luentea!a reciproc, interactionand intr9o structura
couna, care este, de &apt, personalitatea indi$idului.
:eci, cel ai sisceptibil de schibari este handicapul dobandit,
iputabil odului de organi!are al institutiilor si societatii, in general.
1entru reducerea handicapului dobandit $a re!ulta reducerea sau
atenuarea celorlalte doua tipuri de handicap, pe care persoana handicapata
intal, le $a suporta, in acest ca!, ai usor.
*spectele legate de in&luenta pe care o e;ercita ediul institutional
asupra &orarii personalitatii retardatilor intal, a &ost cercetat si in
psihologia aericana conteporana.
%,
*st&el, E.6iegler si :a$id *. Balla, de la Uni$ersitatea Lale, au scos in
e$identa &aptul ca, anuite caracteristici ale institutiilor in&luentea!a
coportaentul retardatilor intal din cadrul acestora.
In acest sens, ei au deonstrat ca, cu cat o institutie este ai are si
ai i!olata de counitate, cu atat ai ult deterina cresterea oti$atiei
asistatilor pentru spri0in si asistenta din partea personalului din respecti$a
institutie. un e;eplu in acest sens ar &i scolile aut din tara noastra, care
se a&la in aceasta situatie.
In institutiile ari, copiii cu handicap intal sunt ai depri$ati de
in&luenta sociala bene&ica, decat in cele ici, de tip counitar si &ailial.
*utorii entionati au deonstrat ca, e;ista o legatura e$identa intre
ariea institutiilor si coportaentul predictibil al subiectilor
institutionali!ati.
:epri$area asistatilor de e;perientele $ietii in a&ara institutiilor, in
counitate, duce la instaurarea unei stari de dependenta accentuata &ata de
personalul din institutii. *cestea se ani&esta, ai ales atunci cand cadrele
din institutii reali!ea!a intarirea coportaentului asistatilor prin reactii
$erbale si coentarii peranente.
:epri$area sociala deterina tulburari pro&unde, in planul personalitatii,
ducand la odi&icari care se re&era la instaurarea unei stari de apatie,
retragere in sine, diinuarea sitului responsabilitatii, in lipsa indruarilor
continue ale educatorilor, Toate aceste aspecte au &ost puse in e$identa in
ura unor cercetari laborioase, care au inclus utili!area unor chestionare si
teste de personalitate cople;e, elaborate Spit!, Dol& si BoJlbE.
Solutia alternati$a la constituirea, in ediul institutional, a unei legaturi
peranente si stranse intre copil si educator, este reducerea nuarului si
duratei interactiunilor la strictul necesar.
*ceasta noua atitudine ar deterina, dupa 6iegler, ibunatatirea
autonoiei personalitatii copiilor retardati din institutii. :e aseenea,
considera ca ea deterina cresterea sitului responsabilitatii acestor copii.
1recautia care trebuie a$uta in $edere, in cadrul adoptarii acestei noi
atitudini, consta in e$itarea e;agerarii de a nu9i acorda nici un spri0in copilului
retardat intal, dandu9i o autonoie totala in acti$itatile sale.
In aceasta ordine de idei, studiile e&ectuate de nuerosi psihologi
aericani, au dus la conclu!ia ca, institutiile pot de$eni ade$arate edii
retardante. *nali!ele e&ctuate in acest sens au pus in e$identa nueroase
di&erente, care tin de insasi organi!area lor, printre acestea, cel ai des
entionate au &ost caracteristicile de rigiditate, con&oris si stricta
organi!are, care deterina o predictibilitate dusa pana la autoatis a
e;istentei in cadrul unei institutii. *cest ediu deterina in coportaentul
copiilor handicapati intal, instaurarea incopetentei sociale, datorita
%-
absentei spontaneitatii, accentuarii con&orisului si a lipsei de initiati$a in
actiunile proprii.
Este e$ident &aptul ca, odi&icarile de coportaent enuerate isi au
originea in de!echilibrul creat de structurile de personalitate, speci&ice ale
subiectilor si aceasta se reali!ea!a, cu precadere cand a$e in $edere o
institutionali!are indelungata.
Constituirea unei noi structuri de personalitate, de tip institutional, are
o in&luenta negati$a, $i!ibila ai ales in oentul integrarii tanarului in $iata
sociala, deci intr9un ediu ai putin organi!at si predictibil.
Tinand cont de teoria lui #ir0e, despre acuularea a trei categorii de
handicapuri, in cadrul personalitatii handicapatului intal, procesul senalat
deterina, in &inal, accentuarea starii de handicapare.
Se rearca, de aseenea, structura in interiorul institutiilor a unui
coportaent pe ba!a de iitatie, in $ederea con&orarii si respectarii unor
regulaente stricte. In cadrul structurarii unui ast&el de coportaent
oarecu liniar si stereotip, sunt e;puse situatiile de con&lict si re!ol$area de
problee caracteristice e;istentei de $iata cotidiana, &apt care $a ingreuna
adaptarea ulterioara la $iata sociala.
6iegler si Balla au deonstrat ca e;ista di&erente de coportaent din
cau!a unei structuri di&erentiate a personalitatii copiilor care au &ost
institutionali!ati, inca de la inceputul e;istentei lor si cei care au &ost educati
in counitate si &ailie si apoi introdusi in cadrul institutiilor pentru retardati
intal. Cercetarile e&ectuate de autorii respecti$i au deonstrat &aptul ca,
aceste di&erente se entin chiar daca coportaentul subiectilor in cau!a
este e$aluat dupa o lunga porioada de institutionali!are.
Un alt aspect, senalat de Ging, este legat de di&erentele intre
coportaentul copiilor, in &unctie de tipul de institutie in care se reali!ea!a
procesul lor de recuperare.
*utorul aintit, a studiat coportaentul copiilor care traiesc in icile
institutii re!identiale in cadrul counitatii. :in cercetarile e&ectuate a re!ultat
pre!enta unui a$ans considerabil in s&era capacitatii de counicare $erbala si
aturitatii deprinderilor de $iata cotidiana, in &a$oarea copiilor cu retard
intal, a caror e;istenta se des&asoara in institutiile counitare ici, &ata de
cei din institutiile de diensiuni ari.
1ute conchide ca, in $i!iunea re!ultatelor cercetarilor pre!entate
succint, pe $iitor se ipune si in tara noastra, e&ectuarea unor studii
longitudinale de an$ergura, care sa puna in e$identa, cu claritate, legatura
dintre in&luenta di&eritelor tipuri de institutii destinate retardatilor intal si
structura personalitatii si coportaentului asistatilor din interiorul acestora.
*seenea deersuri episteice, considera ca ar putea contribui cu succes
%/
la optii!area si schibarea structurilor de educatie, recuperare si asistenta
sociala pentru retardatii intal.
E$ident ca, institutionali!area nu deterina anoralitatea
handicapatului intal, dar un ediu sarac in contacte sociale si stiulari nu
poate contribui la recuperarea personalitatii sale di!aronice.
In incheiere, aprecie ca, pentru per&ectionarea recuperarii
personalitatii si terapia coportaentului handicapatilor intal din tara
noastra, se ipun, in plan organi!atoric, cu prioritate, uratoarele categorii
de asuriA
1. in pria etapa, renuntarea la arile institutii traditionale si inlocuirea
lor cu institutii ici, &le;ibile, strans legate de counitate.
". odi&icarea ediului institutional clasic si inlocuirea lui cu unul de
tip &ailial.
%. trecerea la sisteul de educatie speciala, ba!at pe norali!are si
integrare, &ara distrugerea sisteului scolilor speciale autohtone, care pot
&unctiona in continuare, ca centre de resurse.
Considera ca, printr9o strategie coerenta, se $a recupera rapid
decala0ul, e;istent in pre!ent, intre tara noastra si tarile a$ansate, in reali!area
educatiei integrate.
%8
STRATEGII RECOMANDATE PENTRU EDUCATIA INTEGRATA
A ELEVILOR DEFICIENTI MINTAL
In anul 199%, U#ESCO a pus la dispo!itia pro&esorilor din
in$ataantul obisnuit, care lucrea!a cu di$erse categorii de ele$i cu CES, o
culegere etodica, intitulata 21achet de resurse pentru instruirea pro&esorilor
9 cerinte speciale in clasa4 (tradusa in liba roana cu spri0inul
repre!entantei U#ICE? din Roania, in anul 199,)
5ucrarea reali!ata pe ba!a e;perientei dobandite de nuerosi reputati
e;perti internationali, din doeniul pedagogiei, cuprinde, printre altele, o
descriere a celor ai e&iciente etode si procedee, &olosite pentru instruirea
ele$ilor handicapati alaturi de norali, in di$erse tari ale luii.
:esi, nu &ace re&erire e;plicita la ele$ii handicapati intal, ocupandu9
se de tehnici educationale speciale (ele$i care intapina di&icultati ai ari
sau ai ici, de scurta sau lunga durata in procesul de in$ataant), o are
parte dintre etodele recoandate, pot &i aplicate, cu succes si in educarea
ele$ilor handicapati intal in siste integrat.
:upa parerea noastra, aceste etode si tehnici pot &i ipartite in doua
categoriiA
1. etode pedagogice generale, &olosite in od nei0locit, in
acti$itatea cu ele$ul handicapat.
". etode pedagogice speci&ice si organi!atorice, ce asigura, in
priul rand, cu cadru adec$at acti$itatii educationale.
1 5etodele %eda(o(ice (enerale" uraresc, asa cu entionea!a
21achetul de resurse pentru instruirea pro&esorilor4 uraresc, in priul rand,
optii!area procesului de in$atare, la ele$ii handicapati.
In ca!ul procedeelor de recuperare a ele$ilor handicapati intal, ele nu
constituie noutati absolute pentru in$ataantul special din tara noastra, ci
constituie, ai degraba, o enuerare a celor ai utile procedee pedagogice
%9
pentru acti$itatea cu acesti copii, din optica specialistilor straini, in $ederea
ipunerii unei practici educationale unitare.
1rocedeele didactice recoandate, in acest sens, sunt uratoareleA
a) 0construirea lectiilor noi pe baza cunostintelor anterioare ale
elevilor1, care se re&era la &olosirea de catre pro&esor a e;perientei acuulate
de ele$i in trecut, pentru achi!itionarea de in&oratii noi.
b) folosirea e*perientelor zilnice ale elevului, se re&era la includerea
unor e;eple care tin de e;perientele !ilnice ale ele$ului, pentru insusirea
unor concepte noi.
c) acordarea de functionalitate invatarii, repre!inta a odalitate care
consta in a da ele$ului oca!ia sa aplice cunostintele dobandite in $iata !ilnica.
d) trezirea interesului pentru continut, prin folosirea povestirilor,
contribuie la sporirea interesului pentru continutul predat ele$ilor.
e) raportarea invatarii la alte materii, asigura reali!area legaturii intre
cunostintele predate la o anuita disciplina, o&erind ele$ului o iagine
cople;a intr9o $i!iune oderna, interdisciplinara, asupra in&oratiilor
dobandite.
&) folosirea calatoriilor si e*cursiilor ofera elevilor posibilitatea sa
aplice in practica cunostintele teoretice dobandite la diverse discipline de
studiu2
g) $ocurile,constituie o etoda atracti$a, atat pentru stiularea
in$atarii, cat si pentru recopensarea acesteia.
Toate aceste etode de stiularea in$atarii pot &i &olosite in acti$itatea
cu handicapatii intal, in od singular sau prin asociere.
# 5etodele $%ecifice nuai in$ataantului integrat si organi!atorice
generale, asa cu a aratat, pregatesc reali!area acti$itatii cu ele$ii
handicapati intal, integrati, asigurand un cadru adec$at in care se pot &olosi
sau nu, dupa ca!, etodele directe de in$atare.
Considera ca, in cadrul in$ataantului integrat, pro&esorul trebuie
sa4pendule!e4 in peranenta, intre cele doua categorii de etode. :in
categoria etodelor speci&ice in$ataantului integrat, enuera
uratoarele, ca &iind ai iportanteA
*. In$atarea prin cooperare in cadrul grupului de ele$i (Sisteul de
instruire tutor), dupa :a$id Baine.B
*cest siste se re&era, in general, la situatia in care un ele$ acorda altui
ele$ asistenta, ca ediator, in scopul instruirii. Sisteul de tip 2tutor4 poate &i
de doua &eluriA
1. 9ele$ii ari ii asista pe cei ai ici decat ei.
". 9ele$ii de aceeasi $arsta se asista reciproc.
+7
In od noral, pria etoda se do$edeste ai e&icienta decat cealalta,
in conte;t teoretic. :aca obiecti$ul tutoriatului este indreptat inspre
acceptarea sociala a ele$ilor handicapati, a doua s9ar putea sa &ie ai
B 1reda '. M N Educatia copiilor cu cerinte speciale in educatie si dinaica
ei4, Edit. Tribuna in$ataantului, 1988, pag.1+/91,-.
e&icienta. :e obicei, e;ista un ele$ cu abilitati aseanatoare sau in&erioare.
S9a constatat, ca ele$ii handicapati, bine instruiti si supra$egheati, pot
&i &olositi in di$erse doenii ca tutori pentru colegi de9ai lor (in prealabil alesi
in acest scop) sau pentru ele$i ai ici decat ei. 8ai ult, s9a constatat ca,
din acest siste au de in$atat atat tutorii, cat si ele$ii pe care acestia ii
indrua. uneori se intapla ca, tutorii sa aiba ai ult de castigat. Cei ai
ulti cercetatori considera ca ele$ii handicapati, pot in$ata ai ult despre
un subiect , in$atandu9i pe altii decat ar in$ata intr9o carte sau audiind un
pro&esor.
Con&or studiilor, re!ulta ca ulti ele$i tutori au &ost &olositi pentru a
a0uta la cresterea capacitatii de recunostere a cu$intelor, a anali!ei &onetice, a
deprinderilor ateatice, a deprinderilor pentru interactiune sociala, etc.
Considerentele de la care trebuie sa porneasca un pro&esor atunci cand
decide sa &oloseasca sau nu un ele$ in rol de tutor, suntA
B ne$oile speci&ice ale tutorilor si ale el$ilor pe care acestia urea!a
sa9i asisteA
B tipul si e&ortul necesar instruirii tutorilor.
B raportul cost<e&icienta a procedurii in situatia data.
Sisteul tutor in regi 2propagare4, ia nastere atunci cand ele$ii
handicapati sunt instruiti sa se asiste unii pe altii. #uarul tutorilor creste in
od gradual, pe asura ce tutorii instruiesc alti ele$i handicapati sa de$ina
tutori. Spre e;eplu, patru ele$i cu di&icultati de in$atare (:I) sunt instruiti sa
&ie pentru patru ele$i cu de&iciente coportaentale (:C). Ele$ii :I $or
instrui pe cei :C sa de$ina la randul lor tutori. Re!ulta ast&el, opt tutori care
$or incepe sa instruiasca alti opt ele$i pentru a de$eni tutori. #uarul
tutorilor creste, ast&el, &oarte rapid.
B) In$atarea prin colaborarea dintre pro&esorul clasei si alte persoane
adulte de spri0in.
1ersoanele de spri0in pot &i parinti, $oluntari, persoane speciali!ate. 5or
trebuie sa li se spuna e;act, inainte de a incepe sa lucre!e cu ele$ii, ce au de
&acut, cand, unde, cu cine trebuie sa lucre!e si cu. :e aseenea, este util ca
inainte de a incepe sa lucre!e cu ele$ii, sa li se acorde o !i pentru obser$atie
si intrebari. Ei $or &i instruiti sa coplete!e o &isa de control, care cuprinde o
descriere a ceea ce se astepta de la ei si care poate &i ulterior &olosita de ei
insisi in scopul e$aluarii propriei unci. Initierea lor $a a$ea loc in absenta
ele$ilor.
+1
3arE Thoas, a pus la punct un siste e&icace de utili!area
persoanelor adulte si ele$ilor, in calitate de colaboratori ai pro&esorilor, pentru
re!ol$area probleelor de in$atare ale ele$ilor cu CES.
In cadrul tipului de colaborare, propus de el, &iecare dintre persoanele
adulte participante la procesul de in$atare, indeplineste un rol bine de&init,
dupa cu urea!aA
1) 9 persoana care o&era a0utor, este responsabila de spri0inirea
intensi$a a unui ele$ sau grupuri ici de ele$i, pentru o scurta perioada de
tip.
") 9 anagerul acti$itatii entine restul clasei iplicata in re!ol$area
sarcinilor si acti$itatilor stabilite.
%) 9 cel care se deplasea!a, tinde sa entina &luenta acti$itatilor, prin
re!ol$area probleelor legate de resurse. Intr9o clasa bine organi!ata, aceste
sarcini sunt incredintate, de obicei, ele$ilor. B
In general, cand se hotaraste instituirea unui progra pentru &olosirea
de ele$i tutori sau pro&esori de spri0in, trebuie a$ute in $edere uratoarele
aspecteA
9 care sunt obiecti$ele acestui prograO ce re!ultate bene&ice sunt
asteptate pentru pro&esorii de spri0in, tutori si ele$ii lorO
9 ce abilitati concrete solicita obiectul instruiriiO
9 cine ar putea sa &ie tutori sau pro&esori de spi0inO
9 cand, cu si cat tip sa se des&asoare instruirea tutorilor sau
pro&esorilor de spri0inO
9 de ce ateriale sau echipaent este ne$oieO
9 cu si cand $or &i acestia supra$egheati si cu si cat de des li se $or
aduce la cunostinta obser$atiile re!ultateO
9 pentru cat tip, cat de &rec$ent si unde se $a des&asura prograul
tutorialO
9 ce etode tutoriale sau de in$atare se $or &olosiO
9 cu trebuie tutorul sa reactione!e la coportaente corecte sau
incorecteO
9 ce problee (legate de a0utorul tutorial, de etoda de predare, de
coportaente) pot sa apara ai &rec$ent, cu probabilitatea cea
ai are si cu ar trebui ele abordate si re!ol$ateO
Scenarii e !reare-in"a#are
Scenariile de predare9in$atare descriu in sec$enta, e;act ceea ce
trebuie sa &aca si sa spuna tutorul, precu si &iecare pas al instruirii.
Scenariile arata, de aseenea, ce trebuie &acut in ca!ul in care apare o eroare.
99999999999999999999999
adaptare dupa U#ESCO M N 1achetul de resurse pentru instruirea pro&esorilor M Cerinte
speciale in clasa P, odulul +, pag.1%/918", U#ICE?, 199,.
+"
Odata ce un ast&el de scenariu a &ost elaborat, poate &i &olosit, in od
repetat, de ai ulti tutori cu ai ulti ele$i.
In$#r%irea #%#&ri'&r $i !r&(e$&ri'&r e $!ri)in
In general, tutorii si pro&esorii de spri0in sunt instruiti dupa uratoarele
etodeA 9 deonstratia
9 in$ersarea rolurilor
9 predarea sub supra$eghere.
a. demonstratia. pro&esorul deonstrea!a tutorului, &olosind 0ocul de
rol, cu trebuie sa instruiasca ele$ul.
In general, tutorii si pro&esorii de spri0in sunt instruiti sa &oloseasca
uratoarea etodaA
9 captarea atentiei.
9 deonstratia.
9 e;ersarea coportaentului tinta.
9 $eri&icarea<e$aluarea atingerii obiecti$ului.
b. inversarea rolurilor. dupa deonstrarea etodei de instruire de
catre pro&esor, tutorul sau pro&esorul de spri0in deonstrea!a, la randul sau,
pro&esorului etoda proaspat in$atata. 1ro&esorul, care ia locul ele$ului,
coite erori pe care ele$ii le coit in od &rec$ent, testand, ast&el,
capacitatea tutorului de a le corecta in od corespun!ator.
c. predarea sub supraveg3ere. pro&esorul $a supra$eghea tutorul in
pria saptaana de lucru. tutorii sau pro&esorii de spri0in handicapati pot
a$ea ne$oie de indruare, o perioada ai indelungata. aceasta poate &i
suplinita de pro&esor sau de alti tutori sau pro&esori de spri0in, de0a instruiti.
C. 1redarea pe ba!a de parteneriat intre pro&esorii scolii, are drept scop
per&ectionarea pedagogica a &iecarui participant si solutionarea optia a
probleelor educationale aparute in acti$itatea cu ele$ul handicapat intal.
*ceasta strategie, utili!ata pentru per&ectionare pro&esionala, se
pre!inta sub uratoarele $arianteA
1 O+$ervarea in cu%lu" care se re&era la asistarea unui pro&esor
de un alt coleg al sau, in cadrul lectiilor, pentru clari&icarea si solutionarea
probleelor pe care acesta le intapina.
# Su%ervi!area clinica" este o tehnica ai elaborata de
obser$atie, &olosita pe scara larga in SU*, care se concentrea!a pe asurarea
per&orantelor obtinute de pro&esori.
8etoda se copune din trei etape distincteA
a) 9 sedinta de plani&icare, in care se stabilesc aspectele ce $or &i
urarite.
+%
b) 9 obser$area clasei in tipul acti$itatii, in care se aduna datele ce se
subsuea!a aspectelor (obiecti$elor) stabilite anterior.
c) 9 sedinta de conclu!ii, in care se anali!ea!a re!ultatele obtinute in
atingerea obiecti$elor propuse si se cauta noi alternati$e, pentru atingerea
acestora, in $iitor.
& In$truirea cu%lului" se re&era la per&ectionarea unui pro&esor
de catre un alt pro&esor, ai &ailiari!at, spre e;eplu, cu o anuita
problea din cadrul curriculuului de predare, care, in acest ca!, detine rolul
de instructor.
1redarea pe ba!a de parteneriat dintre pro&esorii unei scoli, se poate
ibunatati prin utili!area unei %ro(ramari fle'i+ile *ceasta consta dintr9o
2prograare adec$ata a acti$itatilor, care &ace posibil ca pro&esorii sa acorde,
oca!ional, instruire indi$iduala sau pentru grupuri ici de ele$i cu ne$oi
speciale. :oi sau ai ulti pro&esori, pot stabili sa9si cobine ele$ii, pentru
acti$itati care necesita ai putina supra$eghere.
Cand ele$ii, din doua sau ai ulte clase, au ne$oie de instruire
speciala, poate &i econoisit tip si e&ort, daca &iecare pro&esor isi alege si
pregateste un pachet de instruire speciali!at pe o anuita problea4. In acest
od, pro&esorul respecti$ poate &i &olosit in instruirea ai ultor clase in care
sunt integrati ele$i handicapati intal.
*plicarea tututror acestor strategii didactice, necesita e;istenta unui
spatiu adec$at, in care sa se poata des&asura acti$itatile adaptate
posibilitatilor ele$ilor handicapati intal.
Cu pri$ire la acesta, a aparut in literatura de specialitate conceptul de
2centru de invatare
2Un centru de in$atare este un spatiu re!er$at in clasa, unde ele$ii pot
sa des&asoare o acti$itate de in$atare independent sau sub indruare.
*cesta trebuie sa puna la dispo!itia ele$ilor uratoareleA
9 spatiu de lucru
9 aterialele si echipaentele necesare
9 instructiuni care descriu ce si cu trebuie &acut
9 o lista de control pentru e$aluarea uncii
9 &oi de raspuns M &ise indi$iduale
9 &ise pentru inregistrarea per&orantelor
9 ghid pentru corectarea erorilor.
Intr9un centru de in$atare, ele$ii handicapati intal pot aplica,
recapitula sau generali!a conceptele predate in cadrul clasei si isi pot &ora
di$erse categorii de deprinderi.
Centrele pot &i &olosite in tipul &a!elor de dobandire, pastrare sau
generali!area cunostintelor, in cadrul procesului de instruire.
++
Centrul de instruire perite pro&esorului sa indi$iduali!e!e instruirea si
sa &acilite!e e;ersarea suplientara pentru ele$ii care necesita acest lucru.
Se poate apela la centrul de in$atare, in ura unei lectii, ca alternati$a
pentru teele date ele$ilor spre re!ol$are in clasa sau pentru ibogatirea
acti$itatii.
Centrele de instruire trebuie sa &ie ast&el organi!ate, incat unul sau ai
ulti ele$i sa poata &i iplicati, in acelasi tip sau la oente de tip
di&erite, ne&iind absolut necesara pre!enta pro&esorului.
8aterialele trebuie pregatite din tip, iar ele$ii instruiti sa lase la
plecare, centrul asa cu era cand au $enit.4

Structura %roce$ului interventiei %$i-o%eda(o(ice
intr,un centru de inte(rare
Orice scoala publica obisnuita, datorita e;istentei unui nuar de
ele$i cu CES (handicapati intal, de e;eplu), in !ona de deser$ire a
institutiei de in$ataant respecti$e, se poate trans&ora intr9un centru de
integrare, in situatia in care doreste sa cuprinda in sisteul sau educational
general, acei ele$i cu problee.
Trans&orarea unei scoli obisnuite, intr9un CE#TRU :E
I#TE3R*RE, este un proces cople;, care iplica ai ulte coponenteA
1. 9trans&orari organi!atorice.
". 9odi&icari structurale.
%. 9adaptarea inter$entiei psihopedagogice.
+. 9schibari curriculare.
,. 9selectarea etodelor utili!ate, in &unctie de obiecti$ele &i;ate.
-. 9adoptarea unor proceduri de e$aluare clare si precise.
1 2ran$formarile or(ani!atorice $or $i!a aspectele legate deA
a) clasi&icarea rolurilor si atributiilor uratorilor &actoriA
9 conducerii centrului
9 parintilor
9999999999999999999999999999
B:.'.1opo$ici M N Eleente de psihopedagogia integrarii P, edit. 1ro9
Fuanitate, 1999, pag.--9/1.
9 altor agenti counitari
b) alcatuirea si stabilirea sarcinilor echipei de inter$entie,
alcatuita, in &unctie de posibiltati si cerinte, dinA
9 pro&esor titular
9 pro&esor speciali!at
9 pro&esor itinerant
9 pro&esor asistent.
+,
c) anga0area de personal edical si paraedical, pentru
reali!area recuperarii si terapiei speciali!ateA
9 edici
9 asistente edicale
9 psihoterapeuti
9 logope!i
9 Cinetoterapeuti
9 terapeuti ocupational.
# 5odificarile $tructurale" $or a$ea in $edere uratoarele
coponente, cu $ariabilele a&erenteA
a) eleentele ateriale 9 spatiul si resursele ateriale
disponibile.
b) eleentele uane 9 ele$i, pro&esori, parinti, relatii cu alte
centre, relatii cu counitatea.
c) eleentele &orale 9 tipul, distributia pe ni$ele educationale,
continuturi, obiecti$e.
& Ada%tarea interventiei %$i-o%eda(o(ice" are drept scop
satis&acerea cerintelor educationale speciale ale unui ele$ (handicapat intal,
de e;eplu) si presupune re!ol$area unui set de problee speci&ice re!ol$ate
pe trei ni$eluri (dupa =anne =aue, 1991), dupa cu urea!aA
#I'E5U5 I 9 se re&era la decelarea achi!itiilor copilului cu CES, cu
precadere a celor &ragile, in raport ce obiecti$ele
clasei sau cu capacitatile ce trebuie dobandite pentru
trecerea in clasa uratoare.
#I'E5U5 II 9 se re&era la structura deersului pedagogic si cuprinde
" &a!eA
a) anali!area capacitatilor ce trebuie dobandite pentru a
distinge etapele coponente si a le ordona. se
obtine ast&el parcursul dorit pentru copil.
b) se deterina situatiile sau obiectele de studiu, care
trebuie o&erite pentru ca, spri0inindu9se pe propriile
achi!itii, sa puna in lucru noile deersuri, plecand
de la ce stie (repertoriul personal) si de la ce I se o&era
(situatii, obiecte).
#I'E5U5 III 9 cuprinde obiecti$ele clasei si capacitatile ce trebuie
dobandite pentru trecerea in clasa uratoare.
4 Sc-im+arile curriculare" repre!inta o conditie absolut necesara
pentru integrarea ele$ilor handicapati inta, care trebuie sa bene&icie!e
&iecare de un progra educational propriu.
Schibarile curriculare trebuie sa tina seaa de uratoarele eleenteA
a.9 &inalitatea !onei de integrare
+-
b.9 obiecti$ele de integrare
c.9 continutul curricular de ba!a
d.9 etodologia disponibila.
. Selectarea metodelor de inteventie" &olosite in integrarea scolara,
se a&la in stransa relatie cu procesul de integrare, respecti$, asa cu reiese
din schea de ai 0os, elaborata de 8urielle SacC in 199".
I#'E#T*R *5 8ETO:E5OR SI I#STRU8E#TE5OR :E
I#TE3R*RE SCO5*R*
(dupa 8urielle SacC 9 199")
O7I1C2UL 1VALUARII 512OD1 SI INS2RU51N21 D1 1VALUAR1
1 ADAP2AR1A SOCIALA 8 9rile de o+$ervare a com%ortamentului
8 C-e$tionare $i interviuri
+/
8 2e$te de %er$onalitate )de fru$trare"
%roiective*
# NIV1LUL D1 D1:VOL2AR1
AL COPILULUI IN219RA2
a*- INTELECTUAL 3 2e$te de inteli(enta
3 Pro+e %ia(etiene
+*- SCOLAR , Pro+e $colare $tandardi!ate cu evaluare
$umativa $i formativa
c*- BLOBAL , 1valuari !ilnice $au %eriodice )ale %ro(re$elor $i
dificultatilor co%ilului*
& A2I2UDIN1A 51DIULUI 3 Interviuri
SOCIAL 3 C-e$tionare de o%inii
)directori" %rofe$ori" %arinti ai 3 9rile de o+$ervare
co%iilor -andica%ati $au normali*
4INS1R2IA INS2I2U2IILOR ; C-e$tionare
IN 51DIUL SOCIAL ; 9rile de o+$ervatie
)$coli" centre" $ervicii* ; Pro+e de evaluare a randamentului $colar
$i %rofe$ional
; Anali!a %$i-olo(ica a %rodu$elor activitatii
. COS2 , 10ICACI2A21 3 Studii %rivind o+iectivele $%ecificate
3 Anc-ete $tati$tice
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
/ 1valuarea %roce$ului de inte(rare, incepe cu e$aluarea a doi
&actori esentialiA 9 copilul
9 ediul educational
*cestia trebuie e$aluati inainte si dupa declansarea procesului
integrati$. in ura procesului de e$aluare, se adopta deci!ia entinerii sau
plasarii copilului in alta scoala.
*nsablul des&asurarii procesului de e$aluare a &ost descris de
8urielle SacC, con&or scheei de ai 0osA
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
SCFE8* TEORETIC* * 1ROCESU5UI :E E'*5U*RE
* I#TE3R*RII SCO5*RE
(dupa 8urielle SacC 9 199")
4V(56(74
I#*I#TE :E I#TE3R*RE :U1* I#TE3R*RE
+8
CO1I5 8E:IU CO1I5 8E:IU
CO#TEQTU5 E'*5U*RE* E'*5U*RE*
I#TER*CTIU#I5OR E'O5UTIEI E'O5UTIEI
:ECI6I* I1OTE6E 1RI'I#: 1ROCESU5
C*RE *#TRE#E*6* E?ECTE5E
CO#ST*T*TE
:ECI6I*
8E#TI#ERE ?*R* 8E#TI#ERE CU RETR*3ERE
8O:I?IC*RE 8O:I?IC*RE
I#TO*RCERE* I# I#STITUTIE 15*S*RE* I# *5T*
SCO*5*
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
?orele de e$aluare educati$a, ce se recoanda sa &ie &olosite, in
cadrul procesului integrarii, sunt uratoareleA
9 e$aluarea 9 initiala
9 &orati$a
9 suati$a
9 e$aluarea 9 continua
1ractic, se obser$a ca, pot &i &olosite pentru 2asurarea4 integrarii,
toate &orele de e$aluare iportante din pedagogia oderna.
Se elaborea!a, asa cu a ai subliniat, atat ele$ul, cat si conte;tul
educational.
In ca!ul ele$ului, sunt e$aluate copetentele curriculare, oti$atia,
ipactul strategiilor educationale si ni$elul interactiunilor sociale.
+9
In ca!ul conte;tului, e$aluarea se re&era, cu precadere, la e&ctele
deci!iilor curriculare, atitudinile personalului si organi!area centrului de
integrare.
In &inal, in&oratiile obtinute cu pri$ire la ele$ si conte;tul educational,
a0uta, dupa o 0udicioasa anali!a, la per&ectionarea procesului de in$atare al
ele$ilor cu CES, integrati printr9o ai buna adaptare a strategiilor
educationale la speci&icul acestora.
In situatia integrarii educationale a ele$ilor handicapati intal,
cercetarile de specialitate au e$identiat &aptul ca, este util sa se inceapa cu cei
cu handicap intal usor (debilitate intala), urand ca, pe ba!a e;perientei
dobandite in &iecare centru de integrare in parte, sa se treaca, treptat, la
integrarea educationala a celor cu handicap intal oderat si se$er.


EDUCATIA INTEGRATA IN EUROPA DE VEST
MODELUL NORVEGIAN - PREZENT SI PERSPECTIVE
1RE8ISE 1E#TRU U# 1OSIBI5 8O:E5 RO8*#ESC :E RE?OR8*
Capitolul de &ata ets consacrat re&orei destinate persoanelor
handicapate din tarile nordice.
In cadrul acestui proces cople;, au loc schibari structurale in
interiorul intregului siste de asistenta sociala si educatie speciala, care
$i!ea!a toate coponentele sale, a$and drept obiecti$ &inal, stergerea
deosebirilor dintre e;istenta persoanelor cu di$erse tipuri de handicap, si cele
norale, prin inlaturarea intregului ansablu de bariere &i!ice, sociale si
culturale, care repre!inta obstacole in calea reali!arii lor dpline.
Subsisteul educatiei speciale, datorita a0ustarilor care urea!a sa se
produca in interiorul sau, $a 0uca un rol deterinant in cadrul acestui proces.
,7
Cunoscand preocuparile pre!ente si de prspecti$a din tara noastra, din
planul re&orei, considera util sa pre!enta aceste reali!ari, cu speranta ca
$o contribui, ast&el, la ibunatatirea propriului siste de in$ataant
special.
Subscrie la parerea ca, insusirea unei e;periente de pe plan
international, oricat ar &i de a$ansata, este necesar sa se tina seaa de
particularitatile nationale, de tara unde urea!a sa &ie trans&erate, in ca!
contrar, putandu9se a0unge la distorsiuni intre coponentele adoptate si
conditiile e;istente pe plan local.
In ca!ul in care se $a gasi o solutie corespun!atoare , care $a duce la
adoptarea eleentelor potri$ite cu particularitatile dintr9o anuita regiune, se
$or econoisi tipul si resursele &inanciare, necesare unor e;periente
proprii, destinate re!ol$arii unor problee ce si9au gasit de0a raspunsurile pe
plan international.
*doptarea, cu discernaant, a unor odele ce si9au deonstrat in tip
utilitatea practica, $a conduce, totodata, la e$itarea unor greseli ce s9au
sa$arsit in anuite perioade de tip, in di$erse tari ale luii.
:in acest punct de $edere, o ast&el de strategie $a asigura procesului de
re&ora un caracter constant progresi$, prin eliinarea discontinuitatilor
deterinate de incercarile si e;perientele nereusite.
Spera ca, anali!a noastra sa constituie o sursa de de!bateri, pentru
specialistii din in$ataantul special, care sa duca, in &inal, la gasirea cailor si
i0loacelor practice, cele ai potri$ite, in $ederea optii!arii organi!arii
acestui iportant doeniu al $ietii sociale si alinierii sale standardelor
europene, cele ai a$ansate.
1RI#CI1II5E #OR8*5I6*RII SI :ESCE#TR*5I6*RII9SU1ORT
TEORETIC 1E#TRU RE?OR8*RE* SER'ICII5OR :ESTI#*TE
1ERSO*#E5OR F*#:IC*1*TE
O re&ora cuprin!atoare, $i!and ibunatatirea conditiilor de $iata ale
persoanelor handicapate, se des&asoara in pre!ent in #or$egia. In centrul
acestei actiuni se a&la conceptul de norali!are si transpunerea acestuia in
practica.
#orali!area inseana, in acest sens, proo$area spri0inului pentru
integrarea handicapatilor in totalitatea s&erelor $ietii din counitatile in care
acestia traiesc si unde este necesar sa li se asigure un $iitor lipsit de gri0i.
1entru reali!area acestui obiecti$, intreaga strategie de actiune, destinata
acestor categorii de persoane, $a &i restructurata &undaental.
#orali!area se ba!ea!a pe conceptia ca, &iecare indi$id are dreptul sa
&ie integrat in cadrul sisteului de locuinte ale counitatii in care traieste si
,1
are ne$oie sa &ie a0utat, pe cat ai ult posibil, ca sa parcurga acelasi ciclu
de de!$oltare pe care il au cei de aceeasi $arsta cu el, care &ac parte din
aceeasi societate.
In #or$egia, aceasta seni&ica sa se o&ere copiilor posibilitatea ca sa
traiasca in i0locul &ailiilor si sa ure!e gradinite si scoli publice din
$ecinatate. ?iecare adult trebuie, de aseenea, spri0init pentru a putea a$ea
propria locuinta si &ailie si pentru a putea bene&icia de unca platita, in
a&ara casei.
#orali!area include, de aseenea, sustinerea participarii acti$e a
&iecarui indi$id, in &unctie de interesele sale la $iata culturala si pentru
petrecerea tipului liber in cadrul counitatii.
Ser$iciile si a0utorul indi$idual $or &i proo$ate in asa &el, incat sa se
asigure includerea tuturor handicapatilor in locuintele din localiatile in care
doicilia!a si sa ipulsione!e participarea lor cu drepturi egale la toate
tipurile de acti$itate din plan local.
#orali!area include asigurarea unei asistente indi$iduali!ate, ba!ata
pe spri0in di&erentiat, alt&el spus, inseana constituirea unor ser$icii
speciali!ate, care sa perita reali!area unor actiuni $ariate.
5a ni$el adinistrati$, norali!area presupune organi!area si
de!$oltarea unor structuri corespun!atoare celor reali!ate pentru ceilalti
cetateni din counitate.
*ceasta cuprinde gradinite si scoli, o&icii pentru construirea de
lucuinte, o&icii de unca, transport public si ase!ainte culturale de petrecere
a tipului liber, s.a..d.
Re&ora pre$ede in acest sens, un trans&er clar al responsabilitatilor
pentru ser$iciile acordate, de la ni$el districtual9regional la ni$elul organi!arii
adinistrati$9teritoriale, de tipul oraselor si counelor.
In aceasta tara, autoritatile locale au de0a responsabilitatea pentru
a0oritatea ser$iciilor acordate din di$erse sectoare ale $ietii sociale.
Re&ora propusa accentuea!a, insa, necesitatea unei ai ari descentrali!ari
a ser$iciilor speciali!ate, organi!ate anterior la ni$el regional.
Se considera ca descentrali!area este absolut necesara, daca se doreste
ca ser$iciile respecti$e sa raspunda, intrade$ar, necesitatilor locale. Cu atat
ai ult participarea persoanelor handicapate la $iata counitatii reclaa
organi!area unei &ore de spri0in sincroni!ata la ni$el local. Coordonarea
locala este iportanta, atat pentru a asigura de!$oltarea tuturor $ariantelor de
ser$icii necesare la ni$el unicipal, cat si pentru constituirea unei cat ai
coplete gae de ser$icii, reali!ate prin coordonarea unor sectoare si agentii
care acti$ea!a in doenii di&erite.
,"
Este ipartasita conceptia ca, un standard de $iata acceptabil,
inclu!and si reali!area celorlalte drepturi cetatenesti, este iposibil de reali!at
&ara crearea institutiilor corespun!atoare.
*doptarea principiului norali!arii, ca un principiu director pentru
de!$oltarea ser$iciilor sociale din #or$egia, este, pentru pria oara,
entionata de gu$ernul acestei tari in anul 19--. :e!$oltarea in continuare a
ideilor legate de norali!are a condus, atat la o solida critica a sisteului
traditional, ba!at pe institutii, cat si la accentuarea cautarilor in $ederea gasirii
unei alte alternati$e si anue sisteul ba!at pe de!$oltarea &iecarei persoane
handicapate, in cadrul counitatii in care traieste.
In &inal, gu$ernul nor$egian, a decis, in anul 198/, dupa o pro&unda
anali!a, des&iintarea sisteului ba!at pe institutii.
*u &ost propuse legi care au acordat responsabilitatea pentru
organi!area asistentei edicale generale si ser$iciilor sociale, de la ni$elul
consiliilor locale. In continuare s9a do$edit ca, ulte consilii adinistrati$e
din di$erse localitati, au &ost capabile sa asigure ser$icii adec$ate, inclusi$
persoanelor cu polihandicap.
*ceasta a incura0at 8inisterul Regal al Sanatatii si *&acerilor Sociale
ca, in colaborare cu alte inistere si institutii gu$ernaentale, sa proo$e!e
liniile directoare ale re&orei si ale ipleentarii sale in practica.
1roiectul 2S4, elaborat de 8inisterul Educatiei si Cercetarii din
#or$egia, se incadrea!a aronios in aceasta perspecti$a si, de aceea,
considera util sa9l pre!enta in continuare.
,%
CONTRIBUTIA PROIECTULUI ,S- SI A CARTII ALBE LA
DEZVOLTAREA EDUCATIEI INTEGRATE DIN
NORVEGIA
Intre anii 198/91988, 3u$ernul nor$egian a discutat indelung despre
responsabilitatea statului, re&eritoare la proo$area unor ser$icii pedagogice
speciale. Regleentarea propusa cu acest prile0, pre$edea ca toate cele +7 de
scoli speciale ale statului sa &ie reorgani!ate si stabilea principiile acestei
actiuni, scopul &iind acela de a se o&eri sisteului de in$ataant posibilitatea
sa proo$e!e o ai buna educatie speciala pentru toti copiii handicapati.
1roiectul S a &ost alcatuit cu scopul de apune la dispo!itia 8inisterului
Educatiei si Cercetarii perspecti$a teoretica si practica, necesara plani&icarii si
aplicarii unei re&ore radicale pentru reorgani!area in$ataantului.
In anii 198991997 au &ost pre!entate in Cartea *lba nr.,+, planurile
detaliate in acest scop, re&eritoare la organi!area educatiei speciale pentru
copiii si tinerii din #or$egia. 1rincipala problea anali!ata este &elul in care
poate &i e;tins acest tip de educatie, ce cade deopotri$a in sarcina organelor
adinistratiei, cat si a celor regionale, orasenesti si counale.
Cartea *lba nr.,+ (198991997), continand asuri pri$ind educatia
speciala pentru copii, tineri si adulti (elaborata de 8inisterul Educatiei si
Cercetarii), a &ost aprobata de gu$ern la data de 1 iunie 1997. *cest
docuent sublinia!a ca organisele regionale si unicipale, au
responsabilitatea pre$a!uta de lege, pentru organi!area educatiei persoanalor
handicapate.
,+
Se reainteste ca, integrarea, descentrali!area si posibilitati egale de
educatie pentru toti copiii au &ost principii &undaentale ale sisteului
educati$ nor$egian. Toti copiii $or a$ea posibilitatea, in cel ai larg sens
posibil, sa &ie educati in scolile locale.
Statul intentionea!a sa intareasca sisteul de educatie speciala
organi!at la ni$elul regional si orasenesc9counal, prin trans&erarea
&ondurilor necesare la ni$elul local. 1rin reorgani!area scolilor speciale,
detinute de stat, o are parte din resursele &inanciare si ateriale $or &i
canali!ate spre unicipalitati, prin sisteul bugetar pri$ind $eniturile
regionale.
(. C48,7454 8(,I98(54 P48,76 4/6C(,I4 "P4CI(5(
In scopul organi!arii unor institutii de specialitate, dispunand de
procedee a$ansate de asistenta, statul intentionea!a sa in&iinte!e 17 centre
nationale pentru educatie speciala. ?iecare $a acoperi un doeniu distinct al
educatiei speciale si anue pentru persoane cu de&iciente de au!, $i!uale,
sociale, eotionale, de counicare si greutati de in$atare. Centrele $or o&eri
asistenta pentru copiii de toate $arstele, incepand cu cei de $arsta prescolara.
O+iective
Centrele $or a$ea o ultitudine de obiecti$e.
Obiecti$ul principal $a &i, insa, organi!area unor acti$itati per&ectionate
pentru educarea si recuperarea ele$ilor de&icienti, in colaborare cu alte
institutii iplicate in aceasta acti$itate. 1entru reali!area acestui de!iderat se
pre$ede asigurarea unui curriculu di&erntiat si adaptat posibilitatilor
practice, o&erite de scoala obisnuita.
In acelasi tip, centrele $or a$ea posibilitatea sa acorde asistenta pe o
perioada ai scurta sau ai lunga de tip, in ca!ul unor copii care necesita
educatie in conditii deosebite si cu o etodologie proo$ata de specialisti cu
inalta cali&icare.
Organi!area de ser$icii de consultanta si conducere a procesului
educati$, $a constitui o alta prioritate a centrlor ba!ate pe o anali!a de
diagnosticare atenta si o buna cunoastere a posibilitatilor locale.
*ceasta include, de aseenea, reali!area unor prograe suplientare
de cursuri de per&ectionare pentru parinti, pro&esori, personalul din scoli si
alte categorii de personal.
O ultia, dar la &el de iportanta, sarcina a acestor institutii se re&era
la in&orarea generala a publicului.
:. ,4;8959<II &9/4784 :(=(,4 P4 >959"I74(
C9&P6,47656I I8 (?6,9765 P79>4"97I597
,,
Tehnicile oderne, ba!ate pe &olosirea coputerului, desi &oarte noi, s9
au ipus in doeniul educatiei speciale. In $iitor $or &i introduse coputere,
destinate acti$itatilor educati$e intr9o parte din centrele respecti$e. Unitatile
dotate cu coputere $or intra sub directa coordonare a 8inisterului Educatiei
si Cercetarii, a Cosiliului pentru Educatie 1riara si 3ina!iala si a
Consiliului pentru Educatie 5iceala.
2Consiliul pentru Educatia 5aponilor4, $a detine rolul principal in
de!$oltarea tehnicilor ba!ate pe coputer, necesare educatiei speciale.
Centrele $or a$ea datoria sa instruiasca cadrele didactice in $ederea &olosirii
e&iciente a i0l.oacelor de in$ataant oderne, puse la dispo!itie.
C. C47C4,(74 "I I89V(74
1entru reali!area ultitudinii si $ariatatii de obiecti$e cerute,
personalul centrelor nationale pentru educatie speciala, $a trebui sa posede
cea ai inalta pregatire de specialitate din doeniul lor de acti$itate.
*ceasta, bineinteles, iplica un inalt ni$el de educatie pentru &iecare
pro&esie in parte. Se pre$ede ca inisterul de pro&il sa incura0e!e personalul
care lucrea!a aici, in scopul de a se per&ectiona tot tipul, pentru a putea
asigura un inalt grad de pregatire institutiei in care lucrea!a.
'a &i incura0ata, de aseenea, de!$oltarea odelelor si strategiilor de
integrare, precu si cercetarea si ino$area, ca re!ultanta a e;perientei
dobandite in practica pedagogica !ilnica.
Cartea *lba accentuea!a, in aceasta directie, necesitatea unei stranse
colaborari cu colegii si uni$ersitati care pregatesc specialisti de pro&il.
/. &("67I 97<(8I=(,97IC4 P4 P5(8 59C(5
@Intarirea puterii de decizie pentru administratia locala)
Reorgani!area &ostelor scoli speciale, apartinand statului, presupune
aparitia unor sarcini pentru adinistratia locala si regionala. 1entru traducerea
lor in $iata, statul $a trans&era in od consec$ent ai ulte &onduri catre
autoritatile respecti$e.
1 S%eciali$ti in fiecare con$iliu admini$trativ,re(ional
Careta *lba stabileste principiile necesare de!$oltarii ser$iciilor la
ni$el local, iar 8inisterul Educatiei si Cercetarii propune ca, cel putin, un
pro&esor specialist in surdopedagogie si un altul de specialist in ti&lopedagogie
sa &ie atasati pe langa conducerea adinistrati$a a &iecaruia din cele 19
districte ale tarii. *cesti specialisti $or de$eni consilierii pe problee
,-
speci&ice pentru toti copiii si tinerii din !ona geogra&ica respecti$a. In a&ara de
acesti e;perti, alti doi specialisti in pedagogia handicapatilor intal $or &i
asigurati de catre stat in &iecare district. *cestia $or &i integrati echipei pentru
recuperarea de&icientilor intal, ce &unctionea!a in cadrul 2Consiliilor
adinistrati$e locale4.
Toti specialistii enuerati, $or colabora in acti$itatea ce o $or depune
cu Centrele nationale, pentru educatia speciala. *ceasta $a duce, in &inal, la
ibunatatirea ser$iciilor pentru persoane cu ne$oi speciale pe intreg teritoriul
#or$egiei. Echipele speciali!ate in recuperarea persoanelor handicapate, $or
&i de are iportanta in reali!area 2Re&orei nor$egiene pri$ind persoanele
cu de&iciente in de!$oltare4 (F'1U), care se des&asoara in pre!ent. In
con&oritate cu legea e;istenta aceasta re&ora acorda intreaga
responsabilitate pentru stiularea, recuperarea si educarea handicapatilor
intal, localitatilor in care acestia doicilia!a.
# Reteaua de $ervicii %romovata la nivel local
Cartea *lba accentuea!a asupra iportantei deosebite pe care o
repre!inta &aptul ca, priul a0utor si spri0in sa &ie acordat handicapatilor cat
ai de$ree posibil (la $arsta cea ai &rageda), aceasta usurand acti$itatea
de recuperare $iitoare. Se pre$ede, de aceea, ca reteaua de ser$icii,
organi!ata la ni$el local, sa &unctione!e intr9o stransa cooperarea dintre
di&eriti specialisti din doenii di$erse, ca de e;eplu, lucratori sociali,
autoritati scolare, personalul din gradinite, ser$iciile psihopedagogice. In
ca!ul in care , unui copil cu ne$oi speciale nu I se poate acorda spri0inul
corespun!ator prin reteaua locala, I se $a asigura acestuia posibilitatea sa &ie
priit de un spital districtual sau de un 2Centru #ational pentru Educatie
Speciala4.
& 1c-i%e %entru educatia $%eciala in $coli
In Cartea *lba se pre$ede, in scopul acordarii unui spri0in
corespun!ator, in &unctie de handicapul &iecarui ele$, sa se organi!e!e, la
ni$elul &iecarei scoli, echipe pentru educatie speciala. Echipele $or asigura, in
acelasi tip, colaborarea dintre parinti si ceilalti specialisti iplicati in
procesul de in$ataant si recuperare.
4 Alte modalitati de or(ani!are a educatiei $%eciale
1entru un nuar restrans de ele$i, 2Consiliile unicipale4, $or &i
ne$oite sa gaseasca alte odalitati pentru organi!area educatiei speciale,
aceasta deoarece, intarind scolile cu pro&esori cali&icati in doeniu si
asigurand i0loacele de in$ataant corespun!atoare, se $a do$edi ca, acestea
$or putea a0uta nuai o parte din copii.
,/
*ltii, de e;eplu, cei cu ari problee eotionale si de adaptare
sociala, $or &i plasati intr9o scoala locala, corespun!atoare de&icientelor sau
intr9o institutie sociala si edicala pentru o anuita perioada de tip. Este
iportant &aptul ca. ast&el de institutii sa intretina o colaborare peranenta cu
reteaua locala de in$ataant.
. Serviciile %$i-olo(ice $i de educatie
#or$egia are apro;iati$ %77 de echipe psihologice si de educatie,
care isi des&asoara acti$itatea in di$erse orase si coune. *pro;iati$
0uatate dintre ele asigura ser$iciile pentru o singura localitate, iar restul
deser$esc doua sau ai ulte localitati.
Echipele sunt constituite din specialisti cu pregatire din di$erse
doenii. 1sihologii si pedagogii educationali sunt a0oritari din punct de
$edere nueric, dar pe langa acestia, a crescut in ultia decada, nuarul
educatorilor si pro&esorilor (care au urat cursuri de speciali!are de pro&il).
In a&ara de acestia, in ulte parti, in echipe sunt inclusi si lucratori
sociali.
Ser$iciile psihologice si educationale (denuite si psihopedagogice) au
rolul (cu a ai aratat), sa spri0ine copiii incepand de $arsta prescolara si
apoi, pe toata durata cursurilor scolii obligatorii de 9 ani, in care $or bene&icia
de educatie speciala. Ele $or colabora cu reteaua scolara locala, acordand o
atentie deosebita copiilor cu ne$oi speciale de educatie si $or o&eri indruari
si procedee terapeutice adec$ate.
Ser$iciile $or a$ea rolul iportant in unca pre$enti$a si, de
aseenea, $or acorda asistenta necesara personalului din gradinite si scoli in
des&asurarea si indruarea unor prograe de recuperare e&iciente.
Oricine poate apela la a0utorul acestor ser$icii, cu ar &i, de e;eplu,
copii, parinti, studenti, doctori, personal didactic, s.a..d.
Cartea *lba propune in&iintarea unui 2Centru #ational pentru
:e!$oltarea Ser$iciilor 1sihologice si de Educatie4, pentru stiularea acestor
&acilitati.
4. &9/454 /4 C99P47(74
28inisterul Educatiei si Cercetarii4, ipreuna cu 28inisterul &ailiei si
a&acerilor de consu4, (in pre!ent 8inisterul a&acerilor pentru copil si
&ailie), a initiat proiecte e;perientale, a$and drept scop ibunatatirea
sisteului de ser$icii, o&erit de localitati prin intarirea si coordonarea gaei
de prestatii o&erite.
,8
Ser$iciile psihologice si de educatie, 0oaca un iportant rol in cdrul
e;perientelor de proo$are a unor solutii alternati$e, de organi!are, &ata de
cele e;istente.
8inisterul raspun!ator de acest proces, cauta ca, pe ba!a
e;perientala, sa deterine care sunt odelele cele ai e&iciente de
colaborare pentru a putea a0uta, in &inal, &iecare copil.
>. C74",474( C4747II /4 "P4CI(5I",I
1entru reali!area scopurilor pre$a!ute, in legatura cu asigurarea
dreptului la asuri pedagogice si de recuperare, di&erentiate pentru toete
persoanele handicapate, se &ace sitita ne$oia cresterii nuarului de
specialisti la toate ni$elurile.
*ceasta situatie trebuie re!ol$ata cu prioritate, deoarece, dupa
in&oratiile &urni!ate, #or$egia resite inca lipsa unui nuar su&icient de
specialisti, in doenii cu ar &iA psihologie, pedagogie, de&ectologie si
asistenta sociala. Considera ca acest &apt este deterinat si de $arietatea si
an$ergura proiectelor sale in doeniile educational, social si edical.
In Cartea *lba se stipulea!a, in aceasta directie, necesitatea ca
per&ectionare personalului din di$ersele institutii iplicate in reali!area
obiecti$elor propuse sa se des&asoare in paralel cu actiunea de de!$oltare si
ino$are prin e;perientare.
Este considerata absolut necesara colaborarea dintre colegii,
uni$ersitati si gradinite si scoli, pentru organi!area si e$aluarea unor
prograe de spri0in la ni$el local.
Incheie, considerand ca 21ROIECTU5 S4, in ansablul sau,
repre!inta o deschidere cura0oasa spre $iitor, iar re!ultatele sale, bene&ice
dupa o e$aluare de substanta, pot &i preluate si de alte tari, in &unctie de
potentialul econoic al &iecarei societati in parte.


,9
DEZVOLTAREA EDUCATIEI INTEGRATE
PENTRU ELEVII HANDICAPATI MINTAL DIN SUA
In 19-79/7, un ipact deosebit asupra ibunatatirii situatiei
persoanelor handicapate, l9au a$ut doua eleenteA
1. 9raspandirea cunoasterii drepturilor uni$ersale ale oului.
". 9cresterea substantiala a &ondurilor &ederale pentru prograe si
ser$icii destinate handicapatilor.
Ereditatea si de&ectele &i!ice se$ere, au &ost considerate ca &iind
rele$ante pentru 1791,H din cau!ele care deterina handicapul intal. Restul
cau!elor au &ost legate de oti$e inclu!and e;perienta culturala si de ediu.
* crescut sensibilitatea &ata de probleatica handicapului intal si
proo$area unor ser$icii pentru cei a&ectati de aceasta tulburare de
personalitate.
Servicii din cadrul comunitar
=ohn GenedE, sensibil la probleatica handicapatilor intal, deoarece
a$ea o sora handicapata intal si optiuni politice deocratice, a de$enit
presedinte la "7 ianuarie 19-1 si a initiat o politica ce cuprindea obiecti$e,
$i!andA 9a) calitatea $ietii si 9b) calitatea ser$iciilor destinate handicapatilor.
1entru a de$eni in spri0inul cerintelor persoanelor handicapate, GenedE
a in&iintat o coisie de "- de ebri, condusa de 5eonard 8aEo, care a
stabilit sase obiecti$e strategice, destinate sa oriente!e politica aericana, in
doeniul educatiei si asistentei sociale, pentru aceste categorii de persoane.
Raportul &inal de actiune (1resident 1anel o& 8ental Retardation,
118R), continea 11" recoandari pe ai ulte directii principale. In acest
sens , se pot entiona uratoareleA
1. Cercetari in directia cau!elor retardatului intal si a etodelor de
terapie, recuperare si educatie.
". 8asuri pre$enti$e de sanatate, inclu!andA
a) un progra puternic de ingri0ire si supra$eghere a aelor si
copiilor, &ocali!at la inceput pe centrele populate, unde preaturitatea si rata
copiilor de&icienti era inalta.
b) protectie in tipul sarcinii ipotri$a radiatiilor si drogurilor.
-7
c) e;tinderea ser$iciilor de diagnosticare si di&erntiere.
%. Intarirea prograelor educationale, in general, care cuprindeau
re&eriri cu pri$ire laA
a) raspandirea prograelor educationale generale si crearea de
prograe de educatie speciala, e;tensi$e, in scolile publice si pri$ate, in
stransa legatura cu &ore organi!atorice de aturi!are $ocationala,
reabilitarea pro&esionala, &orare si antrenaent pro&esional, in $ederea
anga0arii in di$erse eseriiA
b) educarea adultilor handicapati intal si organi!area de
ateliere prote0ate, corespun!atoare ne$oilor acestora.
+. In&iintarea unor clinici de specialitate, per&ectionate si ser$icii
sociale coprehensi$e, descoperirea unor etode si procedee de ingri0ire
di$ersi&icate, cu accent pe &ailie si de!$oltarea unei gae largi de &acilitati
pe plan local si counitar.
,. *paritia unui concept legal si social despre handicap, inclu!and
protectia drepturilor lor ci$ile, pre$ederi destinate protectiei $ietii acestora, o
atitudine deschisa din partea legii si a instantelor de 0udecata si clari&icarea
teoriei legate de responsabilitatea in sa$arsirea de acte criinale.
-. *cordarea unei atentii deosebite de!$oltarii stiintei si a &iecarui tip
de ser$iciu, prin asigurarea de posibilitati studentilor sa studie!e $arietatea
aspectelor, legate de probleatica de&icientei intale si handicapurilor, in
general.
/. 1roo$area de prograe de educatie si in&orare, pentru
sensibili!area publicului pentru probleatica de&icientei intaleA
a) pentru a intari cercetarea si acti$itatea de pre$enire, raportul
recoanda ca, ser$iciile sa &ie integrate la ni$elul counitatii, intr9o retea de
legaturi corespun!atoare, si
b) cu asistenta &ederala, statele si counitatile locale poarta
raspunderea principala pentru &inantarea si ibunatatirea conditiilor de $iata
pentru persoanele retardate intal.
In legatura cu de!$oltarea ser$iciilor, destinate handicapatilor intal,
erau luate in consideratie o $arietate de ne$oi speciale, la di&erite $arste.
:eclaratia O#U din 19/1, cu pri$ire la drepturile retardatilor intal, in
cele / articole, stipula, in esenta, ca persoanele handicapate au aceleasi
drepturi cu cele ale celorlalti cetateni si de aceeasi $arsta din aceeasi tara.
:eclaratia respecti$a a in&luentat SU*, in adoptarea unei plat&ore
pentru initierea de re&ore si prograe de de!$oltare din doeniul
handicapurilor.
Reali!ari o+tinute in %ractica $ociala
In ciuda castigurilor inregistrate in anii 19+7919,7, ulte persoane
retardate intal, inca nu prieau ser$iciile adec$ate. :e e;eplu, in scolile
-1
publice, un are nuar de copii erau e;clusi de la prograele educationale,
din cau!a tipului sau se$eritatii handicapului lor.
*nul 19/1 a &ost anul schibarii acestei situatii di&icile. 2Senalul a
&ost dat de deersul &acut de *sociatia pentru Copii Fandicapati din
1ensEl$ania. In legatura cu respingerea a 1% copii de&icienti intal din scolile
publice ale statului. Cei 1% copii au &ost considerati repre!entati$i pentru toti
cei e;clusi din in$ataantul public4.
Intelegerea incheiata in anul urator, 19/", stabilea obligatia
:epartaentului de *sistenta Sociala si a celui pentru Educatie, de a asigura
o educatie corespun!atoare, in scolile publice pentru toti copiii retardati
intal.
2Se speci&icau, de aseenea, procedurile de e$aluare si de asigurare a
prote0arii acestor copii. In ura intelegerii respecti$e, 1,77 de copii e;clusi
din scolile din 1ensEl$ania au &ost adisi in acestea4.
Este interesant de notat ca, ai ult de 0uatate din acestia, nu erau
handicapati se$er, cu s9ar &i asteptat sa &ie ca!ul, ci ei se incadrau in
categoria celor cu de&icienta intala usoara si oderata.
*st&el de corectii aduse legislatiilor statale, au pregatit 5E3E*
?E:ER*5* 1RI'I#: E:UC*TI* 1E#TRU TOTI CO1III, din 19/,.
O pre$edere esentiala din aceasta lege, a &ost aceea re&eritoare la
coordonarea de spri0in &inanciar din bugetul &ederal pentru agentiile statale si
locale iplicate in organi!area prograelor din doeniul educatiei speciale,
prograe reali!ate in od descentrali!at.
*lte pre$ederi, in stransa legatura cu educatia speciala, includeau
uratoareleA
1. acordarea unei educatii libere si adec$ate pentru toti copiii
handicapati.
". proceduri de testare si e$aluare pentru copii, nediscriinatorii, in
&unctie de rasa si cultura de pro$enienta.
%. de!$oltarea de prograe educationale indi$iduali!ate pentru &iecare
copil handicapat.
+. educarea intr9un ediu social cat ai putin restricti$, aceasta
insenand educarea copiilor handicapati, ipreuna cu cei norali, pe cat ai
ult posibil.
,. asigurarea de procedee de asistenta pentru copii, cat si pentru
parinti.
*ceste pre$ederi au a$ut un ipact deosebit asupra re$igorarii
ser$iciilor educationale pentru handicapatii intal, dar n9au eliinat, inca,
abu!urile si n9au aratat 2cu acest tip de educatie speciala sa &ie asigurat4, cu
alte cu$inte, caile, etodele si i0loacele ei de reali!are.
-"
Perfectionarea $i$temului in$titutional
In anii >/7, instantele 0udeactoresti &ederale, au acordat un interes
a0or de!$oltarii institutiilor, declarand ulte din conditiile o&erite de
acestea, precu si procedurile lor de lucruc , ca &iind neconstitutionale.
In anul 19/1, 0udecatorul =ohnson de la tribunalul din *labaa, a
declarat ca, drepturile constitutionale ale handicapatilor intal, re!identi in
institutii, au &ost $iolate. Fotararea sa 0udecatoreasca includea si un apendi;,
care de&inea standardele iniale pe care trebuiau sa le indeplinesca scolile
statale. :e aseenea, a &ost in&iintata o coisie care sa duca la indeplinirea
hotararilor instantelor 0udecatoresti respecti$e.
In 19/", problea a &ost reluata de o curte 0uridica din Dinsconsin, cu
re!ultate siilare.
Re&ora institutiilor aericane a luat un dru nou, prin includerea
aspectelor legate de institutiile pentru handicapatii intal, in aendaentul
din 19/1, capitolul QIQ din Le(ea %rivind %rotectia $ociala
1re$ederile din aceasta lege cuprindeau ulte din standardele propuse
de 2Consiliul pentru ser$icii destinate handicapatilor intal4 si altor persoane
cu handicapuri de de!$oltare si statuau obligatia asigurarii de &onduri din
bugetul &ederal, pentru reali!area standardelor propuse.
*ceste pre$ederi stipulau, de aseenea ca, standardele ipuse, sa &ie
asigurate de catre ec-i%e interdi$ci%linare
Princi%ii ale educatiei inte(rate
8asurile re&oratoare adoptate prin aceasta lege erau gu$ernate de trei
principii &undaentale de educatie si asistenta socialaA
1. principiul norali!arii
". principiul de!$oltarii
%. principiul de!institutionali!arii
1 Princi%iul normali!arii" de!$oltat ai intai, in tarile scandina$e, se
re&era la &aptul ca trebuie &acute toate e&orturile pentru a asigura persoanei
retardate intal o e;istenta cat ai norala posibil, asigurandu9se
accesibilitatea situatiilor si conditiilor $ietii cotidiene, in asa &el incat, aceasta
sa traiasca con&or standardelor dupa care traiesc a0oritatea ebrilor
norali ai societatii.
# Princi%iul de!voltarii" a &ost propus initial de 25iga internationala a
societatilor pentru handicapati intal4 si se re&era la &aptul ca, toti copiii si
adultii handicapati intal sunt capabili de crestere, in$atare si de!$oltare.
2?iecare indi$idualitate poseda un potential de progres, indi&erent de
se$eritatea handicapului4 si, deci, 2obiecti$ul &undaental al prograelor
pentru handicapatii intal, consta in stiularea insusirilor uane ale
acestora4.B
-%
%. Princi%iul de!in$titutionali!arii" a &ost $a!ut &rec$ent, ca &iind
solutia cea ai e&icienta, in cadrul re&orei institutiilor. 1entru a se atinge
acest obiecti$, institutiile a de &acut un e&ort, in directia cresterii
independentei ebrilor acestora, pregatindu9i pentru plasarea in i0locul
counitatilor, iar counitatile trebuie sa9si de!$olte ni$elul ser$iciilor pentru
a putea asigura entinerea handicapatilor intal in i0locul societatii.
:e!institutionali!area a de$enit un obiecti$ a0or al anilor >/7, cand
presedintele #i;on a lansat obiecti$ul national de reducere a populatiei din
cadrul institutiilor la %7H, pana la s&arsitul secolului.
21rogresele reali!ate in acest sector, pana in pre!ent, se re&lecta in
&aptul ca, inter$alul 19/7919/9, nuarul re!identilor din institutiile
adinistrate de stat, a sca!ut pana la ,71%9 de persoane, in tip ce populatia
aericana a continuat sa cresca (Scheerenberger, 1987)4.
Conclu!ii
1erioada dintre 19-7 pana in pre!ent, a cunoscut cele ai radicale
schibari in atitudine si trataentul de&icientilor intal din intreaga istorie a
*ericii.
Reali!arile obtinute apartin unei societati a carei atitudini si
responsabilitati, in re!ol$area probleelor legate de o , au crescut de9a
lungul ultiilor ani.
2In trecut, din ulte puncte de $edere, persoanele handicapate intal
au &ost tratate intr9un od care raspunde ai ult cerintelor specialistilor din
cadrul counitatii si ai putin necesitatilor indi$iduale ale acestei categorii
de persoane4. Constata ca, atitudinea &ata de persoanele handicapate
intal, &ata de locul lor in cadrul counitatii si responsabilitatea societatii
aericane, in reali!area de progrese in aceste doenii, s9au schibat &rec$ent
si pro&und, pana in pre!ent. Teoreticienii de a!i, din SU*, spera ca, atitudinile
ino$atoare pre!ente, $or &i traduse integral si constant in &apte si ca, ast&el,
$or raspunde adec$at ne$oilor persoanelor handicapate, carora le sunt
destinate.
9999999999999999999999999999999
BCegelCa 1.T, 1reh F.=. 9 8ental retardation &ro categories to people,
Charles E.8errill 1ublishing CopanE, Ohio, 198".
SISTEMUL LEGISLATIV SI DE ORGANIZARE AL
INVATAMNATULUI INTEGRAT IN EUROPA DE VEST - SINTEZA
-+
1. Se obser$a ca, a0oritatea tarilor de!$oltate ale luii (atat din
Counitatea Europeana, cat si din SU*), sunt adepte ale reali!arii educatiei
speciale, con&or %rinci%iul inte(rarii persoanelor handicapate.
". Integrarea este reali!ata in di$erse tari, pe di$erse trepte si ni$ele,
unele &iind ai a$ansate in acest sens (e;. tarile scandina$e), altele se a&la
intr9o &a!a incipienta.
%. In a0oritatea statelor, pe langa unitati scolare obisnuite, in care se
a&la integrati handicapati, e;ista si unitati de ocrotire si in$ataant special,
separate, destinate cu precadere, handicapurilor gra$e, polihandicapurilor sau
handicapurilor sen!oriale.
+. Unele tari au introdus in legislatia nationala generala, cu pri$ire la
in$ataant, pre$ederi re&eritoare la organi!area in$ataantului special, altele
au elaborat legi destinate nuai acestui doeniu (e;. tarile scandina$e).
,. In toate tarile de!$oltate, conducerea, organi!area si plani&icarea
educatiei speciale, re$in 8inisterului Educatiei sau In$ataantului.
-. Se considera ca, descentrali!area responsabilitatii de la ni$el central
si delegarea ei la ni$el regional si local, este o solutie optia pentru
asigurarea unei gae largi si e&iciente de ser$icii pentru handicapati.
/. In a0oritatea tarilor de!$oltate, prograele destinate educatiei si
recuperarii persoanelor handicapate, se des&asoara in stransa legatura prin
colaborarea intre autoritatile adinistrati$e centrale si locale, cu organi!atiile
negu$ernaentale (O#39uri), destinate protectiei persoanelor handicapate,
bolna$e sau &acand parte din grupe cu grad ridicat de risc.
8. Succesul in reali!area obiecti$elor integrarii si al egali!arii sanselor,
se ba!ea!a pe progresul reali!at in di$ersi&icarea gaei de ser$icii destinate
persoanelor cu ne$oi speciale, incepand cu cele de la ni$el national.
9. Integrarea din punct de $edere actional inseana, in $i!iunea
a0oritatii cercetatorilor conteporani, asigurarea ser$iciilor de in$ataant
special si a celor din cadrul counitatii, in cadrul in$ataantului obisnuit.
17. Se constata schibarea entalitatii la ni$el international &ata de
persoanelor handicapate. *ceasta schibare, la ni$el &i!iologic si ideologic,
este deterinata de aplicarea principiilor uni$ersale ale drepturilor oului si
pentru aceste categorii de persoane.
11. In pre!ent se ani&esta o acuta preocupare pentru di$ersi&icarea si
largirea ariei de actiune a ser$iciilor destinate handicapatilor, punandu9se
accent pe asistenta acordata &ailiilor, care au in ingri0ire persoane
handicapate.
In conclu!ie, asista la o apla re&ora a in$ataantului special,
caracteri!ata prin continue cautari de noi &orule organi!atorice si schibari
legislati$e, in acord cu progresele societatii conteporane.
-,
In planul legi&erarii, aceasta are ca e&ect e;istenta unor legi teporare
($e!i ca!ul Olandei), care coe;ista, in od pro$i!oriu, cu legi peranente,
din doeniul educatiei si asistentei sociale pentru persoanele handicapate.
E.TRASE DIN PRINCIPALELE DOCUMENTE
INTERNATIONALE SI ROMANESTI,
CU PRIVIRE LA EDUCATIA INTEGRATA
I R1CO5ANDARIL1 CONSILIULUI 1UROP1I R=#>/>=?4>=#
--
Toate persoanele cu de&iciente, in &unctie de tipul sau gradul
de&icientei, au dreptul la educatie corespun!atoare, care sa raspunda
cerintelor si dorintelor lor.
Educatia $a asigura persoanelor de&iciente uratoareleA
1. atingerea celui ai inalt ni$el posibil de de!$oltare personala.
". $a stiula in$atarea, luand in consideratie caracteristicile
de&icientelor si &olosin &ore de spri0in pentru &acilitarea in$atarii.
%. $a contribui la acceptarea de&icientelor si achi!itionarea
deprinderilor necesare pentru depasirea obstacolelor cu care se con&runta.
O+iectivele educatiei $%eciale
Educatia $a a0uta persoanele cu de&iciente sa atinga cea ai are
independenta econoica posibila, ast&el incat sa contribuie la de!$oltarea
sociala a tarii lor. In a&ara de &orarea deprinderilor acadeice, educatia
tinerilor $a cuprindeA
B &orarea deprinderilor sociale si pregatirea pentru $iata
independenta, in colaborare cu parintii si educatorii.
B asistenta practica pentru e;istenta si integrarea in societate.
Obiecti$ele si sensurile educatiei consta in educarea copilului de&icient,
ca parte a unui progra indi$idual pedagogic educational si terapeutic global,
care este adaptat ne$oilor capacitatilor si dorintelor (cerintelor) sale.
Specialistii (pro&esionistii) $or asocia &ailia copilului pe cat ai ult
posibil in od acti$, la proiectarea, aplicarea, urarirea si e$aluarea
prograului desenat. ?ailia $a &i in peranenta in&orata asupra e$olutiei
copilului si $a bene&icia de tot spri0inul de care are ne$oie.
Tinand cont ca, principiile inter$entiei tipurii sunt in interesul
copilului, este necesarA
9 sa se inceapa cu asuri edico9educationale inca de la $arsta
prescolara, in special atunci cand se intentionea!a reali!area unei educatii
scolare, ai usoare in stadiile ulterioare.
9 copilul sa ure!e gradinita si scoala la o $arsta cat ai ica.
Intre copiii de&icienti si cei &ara problee se reali!ea!a contacte care
asigura o stiulare puternica, in $ederea integrarii abelor categorii. 1entru
aceasta, educatia trebuie reali!ata intr9un ediu obisnuit, ipreuna cu grupuri
de copii norali, acolo unde poate &i asigurata totdeauna asistenta necesara
pentru copiii de&icienti, in $ederea re!ol$arii cerintelor speci&ice, prin
utili!area echipaentelor terapeutice, tehnice si educationale, pre$a!ute
pentru &iecare ca! in parte.
*tunci cand situatia indi$iduala a copilului cere educatie speciali!ata,
obisnuita sau cobinata, se ipun asuri continue, care includA
9 o stransa colaborare intre scolile speciale si cele generale.
9 contacte intre copiii cu si &ara de&iciente, de aceeasi $arsta.
-/
9 incura0area tran!itiei catre scolile obisnuite, unde este posibil.
9 incura0area abordarilor ino$atoare, in scopul spri0inirii indi$i!ilor.
3radinitele sau, in unele ca!uri, ser$iciile pedagogice prescolare,
repre!inta un punct de pornire &a$orabil pentru educarea in coun a copiilor
cu si &ara de&iciente. *ceasta se reali!ea!a atunci cand ele sunt capabile sa
utili!e!e i0loace &le;ibile pentru incura0area indi$i!ilor. copiii in$ata sa se
sociali!e!e unul de la altul si nu in cadrul unui progra educational ba!at pe
per&orante standardi!ate.
Caracteristicile si tipul de scoala, $or &i alese in &unctie de re!ultatele
unui proces de e$aluare atenta, in care parintii si copiii cu de&iciente, sunt
e;ainati de o coisie ultidisciplinara de specialisti care intrebuintea!a
tehnici de anli!a copilului si se concentrea!a pe capacitatile (abilitatile),
dorintele si ne$oile copilului.
O atentie speciala trebuie acordata rolului si ipactului noii tehnologii,
asupra plani&icarii procesului educational. Este necesar sa &ie in$estigate
odurile in care coputerele pot spri0ini educatia copiilor cu de&iciente.
:eoarece contactele intre scoala si &ailia copilului $a &i incura0at,
interesul si participarea &ailiei in unca scolii. trebuie subliniat ca, tran!itia
copilului de la un ediu educational la altul, reclaa o are adaptabilitate,
atat din partea copilului, cat si a &ailiei, care $or a$ea ne$oie de spri0in
psihilogic.
Toti copiii cu de&iciente, indi&erent de natura acestora, sunt indreptatiti
la o educatie corespun!atoare, intr9un ediu adec$at, in acord cu cerintele
(ne$oile) lor si dorintele &ailiei.
Tuturor copiilor de&icienti, daca bene&icia!a de pe ura educatiei,
trebuie sa li se acorde posibilitatea continuarii acesteia.

1ducatia in $colile inclu$ive
1entru ca, un nuar cat ai are posibil de copii cu de&iciente, sa
ure!e scoala obisnuita trebuie satis&acute uratoarele cerinteA
1. sa se asigure ser$icii edico9terapeutice si psihologice.
". sa se puna la dispo!itie clase adaptate din punct de $edre al &orei
in care pro&esorul titular sa &ie a0utat, daca este necesar, de alt personal
cali&icat corespun!ator.
%. sa se asigure cladiri si echipaente adaptate pentru copiii de&icienti,
inclu!and asuri pentru ibunatatirea accesibilitatii si transportului.
+. sa se &oloseasca etode, ateriale, curriculu9uri si proceduri de
e;ainare adaptate.
,. sa se aplice etode de consiliere si conceptii de actiune, care tin
seaa de tipul de de&icienta carora li se adaptea!a.
-8
*ceste cerinte trebuie indeplinite pentru ca, incercarea de a educa copii
de&icienti alaturi de cei norali, &ara asigurarea sisteelor de spri0in necesare,
coproite sansele de egalitate si, depinde de situatia &iecarui ca! in parte si
de speci&icul de&icientei, daca copiii handicapati &ac progrese ai ari intr9o
scoala speciala sau una obisnuita.
'or &i anali!ate, cu gri0a, dorintele parintilor de a se asigura &acilitatile
terapeutice si educationale in apropierea doiciliului.

1ducatia $%eciala
Copiii handicapati pro&und, care nu pot ura o gradinita obisnuita, $or
prii educatie speciala prescolara, &ie acasa sau intr9un centru special, de
e;eplu, intr9o gradinita speciala.
Un nuar su&icient de scoli speciale si pro&esionale speciale $or &i
organi!ate, echipate cu i0loace tehnice necesare, in $ederea acordarii unui
spri0in indi$idual si colecti$, $or &i incadrate cu pro&esori cu cali&icare in
doeniul educatiei speciale, $or &i pre$a!ute sa &unctione!e ca centre de
resurse pentru scolile obisnuite si $or &i legate de scolile obisnuite pentru a
de!$olta colaborarea.
Unde ingri0irea in ediul institutional este necesara, ea $a &i asigurata
intr9o atos&era &ailiala. 1entru e$itarea i!olarii prelungite a copilului, este
indicata plasarea sa in &ailii adopti$e si este incura0ata colaborarea
peranenta intre copiii de&icienti si parintii lor.
1ducatie $i recu%erare
In cadrul educatiei ele$ilor de&icienti, acestora li se $a asigura accesul
la prograe si resurse destinate sa9i a0ute la pregatirea pro&esionala, cu ar &i
pregatirea $ocationala si alte sistee de spri0in.
'or &i stabilite legaturi, in tipul des&asurarii procesului de in$ataant,
intre acti$itatile de educatie, asti$itatile de pro&esionali!are si $iitoarele
ocupatii alese prin organi!area unei e$aluari a aturi!ari pro&esionale curente
(obisnuite) sau speciali!ate.
In cadrul scolii, copiii trebuie sa aiba acces la resurse $ariate de
recuperare din doeniul edical si &unctional.
Tinerii cu de&iciente, in special cei cu di&icultati de in$atare, trebuie sa
prieasca spri0in educational special, in cadrul orelor de curs.
Institutiile de in$ataant $or &i usor accesibile si adaptate structural
ne$oilor copiilor cu de&iciente.
1ducarea adultilor deficienti )cu deficiente*
'a &i acordata o atentie deosebita rolului educatiei pentru adulti, in
special in ceea ce pri$este persoanele cu de&iciente intale. Educatia pentru
-9
adulti $a asigura toate conditiile posibile pentru persoanele cu de&iciente,
inclu!and &orarea deprinderilor de ba!a si educatia speciali!ata.
'or &i luate in consideratie ne$oile persoanelor $arstnice cu de&iciente,
deoarece, acestea se di&erentia!a de cele ale altor adulti cu de&iciente.
1ersoanele $arstnice pot bene&icia seni&icati$ de o educatie de cri!a, pentru
autoconducere, de &orarea deprinderilor cotidiene, precu si de pe ura
participarii in cadrul unor prograe integrate pentru educarea adultilor.


II R19ULIL1 S2ANDARD PRIVIND 19ALI:AR1A
SANS1LOR P1RSOAN1LOR CU 6ANDICAP
Sesiunea *dunarii O#U, din "7 dec.199%, a elaborat o Re!olutie,
+8<199-, care stabileste regulile care cons&intesc obligatiile autoritatilor &ata
de persoanele handicapate. *ceste reguli o&era un instruent pentru stabilirea
politicilor si atitudinilor, in &a$oarea persoanelor cu handicap.
Scopul acestor reguli este, sa li se asigure handicapatilor aceleasi drepturi si
obligatii cu cele ale persoanelor norale, in societate.
Conce%te fundamentale
I.I#C*1*CIT*TE*, insuea!a un are nuar de di$erse liitari
&unctionale, care pot &i intalnite la o populatie, cau!ate de dis&unctionalitati
&i!ice, intelectuale sau sen!oriale, de conditii de sanatate sau boli intale. Ele
pot &i peranente sau teporare.
/7
II.F*#:IC*1U5, inseana pierderea sau liitarea sanselor de a lua
parte la $iata counitatii, la un ni$el echi$alent cu al celorlalti ebri ai sai.
El descrie interactiunea dintre persoana cu incapacitati si ediul sau.
Scopul acestui concept este de atrage atentia asupra de&icientelor de
ediu (in&oratiile, counicarea si educatia), la care persoana handicapata
nu poate participa, in conditii de egalitate.
Terinologia curenta cuprinde " aspecteA
9 recunoaste necesitatea de a se adrea ne$oilor indi$iduale (cu
ar &i reabilitarea si a0utorul tehnic).
9 interactiunile societatii (obstacolelede participare la $iata
acesteia).
III.1RE'E#IRE*, inseana actiunea destinata ipiedicarii aparitiei
de&icientelor (intelectuale, sen!oriale), pre$entie priara, sau ipiedicarii
aparitiei de&icientelor ce deterina liitari &unctionale peranente, pre$entie
secundara.
I'.RE*BI5IT*RE*, este procesul destinat sa dea persoanelor
handicapate sansa sa a0unga si sa9si pastre!e ni$ele &unctionale optie,
&urni!andu9le acestora instruentele cu a0utorul carora pot obtine un grad ai
are de interdependenta.
'.E3*5IT*TE* S*#SE5OR, este procesul, prin care, di$ersele
sistee ale societatii si ediului, sunt puse la dispo!itia persoanei
handicapate (ser$iciile, acti$itatile, in&oratiile si docuentarea).
'I.1RI#CI1IU5 :RE1TURI5OR E3*5E, iplica &aptul ca,
necesitatile persoanelor handicapate sunt de iportanta egala, iar resursele
societatii trebuie &olosite pentru ca &iecare indi$id sa aiba sanse egale de
participare.
1ersoanele handicapate trebuie sa raana in counitati, unde trebuie
sa li se asigure ser$iciile necesare.
:intre regulile standard ai iportante, aintiA
RE3U5* - 9 E:UC*TI*
*utoritatile din doeniul educatiei generale sunt responsabile de
educatia persoanelor handicapate, in conte;te integrate. Educatia
handicapatilor, repre!inta o parte integranta a sisteului general de
in$ataant. Educatia in scolile obisnuite presupune asigurarea de interpreti,
pe de o parte, si alte ser$icii corespun!atoare, pe de alta parte.
Trebuie acordata o atentie specialaA
9copiilor &oarte ici, cu handicap
9copiilor prescolari, cu handicap.
9adultilor cu handicap, in special &eeilor.
*daptarea practicilor educatiei in in$ataantul general presupuneA
/1
9politica clara (la ni$el national)
9&le;ibili!area si ibogatirea curriculu9ului scolar
9ateriale didactice de calitate, precu si pregatirea
pro&esorilor.
In situatia in care, sisteul scolar general nu &ace &ata ne$oilor
persoanelor handicapate, se recoanda educatia speciala.
Educatia handicapatilor sen!oriali ai potri$ita, in scolile speciale,
datorita necesitatilor de counicare speci&ice ale acestora.
RE3U5* 1+ 9 5E3IS5*TI*
5egislatia nationala trebuie sa asigure respectarea drepturilor
persoanelor handicapate. Statele trebuie sa asigure respectarea drepturilor
&undaentale ci$ile si politice, pe ba!a de egalitate cu ceilalti cetateni.
E;ista doua odalitati de reali!are a acestor conditii, si anueA
9 inglobarea drepturilor si obligatiilor in legislatia generala,
9 includerea lor intr9o legislatie speciala.
5egislatia speciala trebuie sa aiba in $edereA
9 decretarea unei legi separate, pri$ind incapacitatea (de
e;eplu, in Roania e;ista legile ,% si ,/ din 199").
9 introducerea conceptului de incapacitate in paragra&e speciale,
in cadrul legilor generale (e;. 5egea in$ataantului, 88<199,, din Roania).
9 entionarea persoanelor cu handicap in te;tele care ser$esc la
interpretarea legilor e;istente.
Este de dorit, insa, ca aceste procedee sa &ie cobinate.
:e aseenea, este utila stabilirea unui ecanis legal de depunere a
reclaatiilor pentru protectia intereselor persoanelor handicapate.

/"
III D1CLARA2IA D1 LA SALA5ANCA
Intre / si 17 iunie 199+, a a$ut loc in Spania, la Salaanca, Con&erinta
8ondiala asupra Educatiei Speciale, organi!ata de gu$ernul spaniol in
colaborare cu U#ESCO, con&erinta la care au &ost pre!enti peste %77 de
paticipanti, repre!entand 9" de gu$erne si ", de organi!atii internationale,
reunind personalitati cu inalte responsabilitati in doeniul educatiei,
conducatori politici, repre!entanti ai O#U si ai organi!atiilor sale
speciali!ate, si altor organi!atii internationale si ai unor organi!atii de
bine&acere.
Obiecti$ul con&erintei a &ost educatia pentru toti, si in ba!a acestuia, au
&ost e;ainate schibarile politice &undaentale, necesare proo$arii unei
abordari integratoare a educatiei, adica, pentru a perite scolilor de a se pune
in slu0ba tuturor copiilor, si in particular a celor cu cerinte educationale
speciale (CES).
Con&erinta de la Salaanca s9a &inali!at cu Declaratia de la
Salamanca si, de aseenea cu un Cadru 9eneral de Actiune
*ceste doua docuente sunt inspirate de principiile integrarii si a
recunosterii necesitatii de a lucra pentru crearea 2Scolilor pentru toti4,
acestea insenand institutii pentru scolari!area tuturor copiilor, care respecta
di&erentele dintre acestia, spri0ina ele$ii in acti$itatea de in$atare si care
raspund cerintelor indi$iduale ale &iecaruia.
/%
:eclaratia de la Salaanca se ba!ea!a, in priul rand, pe rea&irarea
dreptului la educatie al &iecarei persoane, asa cu a &ost constituit in 19+8,
prin :eclaratia Uni$ersala a :repturilor Oului. de aseenea, reainteste
nueroasele declaratii ale O#U, culinand cu Regulile Standard asupra
Egali!arii Sanselor pentru 1ersoanele cu Fandicap, din 199%, care indeana
statele sa asigure conditii necesare trans&orarii educatiei persoanelor cu
handicap, intr9o parte integranta a sisteului educational general.
:elegatii la Con&erinta 8ondiala asupra Educatiei pentru Toti, prin
:eclaratia de la Salaanca, isi a&ira atasaentul la principiile Educatiei
pentru Toti, recunoscand necesitatea de a asigura educatia copiilor, tinerilor si
adultilor cu cerinte educationale speciale (CES), in cadrul sisteului obisnuit
de educatie. In acest sens s9a conclu!ionatA
9 &iecare copil are dreptul &undaental la educatie si &iecarui copil trebuie
sa I se o&ere sansa de a a0unge si de a se pastra la un ni$el acceptabil de
in$atare,
9 &iecare copil poseda caracteristici, interese, aptitudini si necesitati de
in$atare proprii,
9 sisteele educationale ar trebui proiectate ast&el incat sa tina seaa de
di$ersitatea acestor caracteristici si necesitati,
9 persoanele cu cerinte speciale trebuie sa aiba acces in scolile obisnuite,
care trebuie sa se adapte!e unei pedagogii 2centrata asupra copilului4,
capabila de a iesi in intapinarea acestor necesitati,
9 scolile obisnuite, care au adoptat aceasta orientare, sunt cele ai utile
i0loace de cobatere a atitudinilor discriinatorii, creand counitati
priitoare, construind o societate inclusi$a si o&erind educatie pentru toti
ele$ii.
Se ai &ace apel la iplicarea gu$ernelor, grupurilor de sustinere,
counitatilor si grupurilor de parinti si, in particular, organi!atiilor
persoanelor cu handicap, in incercarea de ibunatatire a accesului la educatie
a a0oritatii persoanelor cu cerinte speciale.
1re!entul docuent re&lecta un consens international asupra
orientarilor ce trebuiesc adoptate in $iitor, in aterie de educatie si de cerinte
educationale speciale. Toate partile interesate trebuie sa accepte aceasta
pro$ocare si sa lupte ca educatia sa de$ina, intr9ade$ar, 1E#TRU TOTI, si,
in particular, pentru cei $ulnerabili si pentru cei care au cea ai are ne$oie
de aceasta.
/+
IV L191A INVA2A5AN2ULUI ,NR@4>1==.
INVA2A5AN2UL SP1CIAL
*RT.+1 9 Integrarea copiilor cu cerinte speciale se &ace prin unitati
de in$ataant special si obisnuite.
*RT.+" 9 Unitatile de in$ataant special pot bene&icia de spri0inul
institutiilor de protectie sociala al organi!atiilor de stat si particulare, al
societatilor de bine&acere si al persoanelor &i!ice sau 0uridice din tara si
strainatate.
*RT.+% 9 Tipul si gradul handicapului se stabileste de coisii de
e;perti!a, interscolare si 0udetene, subordonate inspectoratelor scolare.
*RT.+, 9 Reorientarea rapida spre scoala de asa din scoala
speciala si in$ers. 1ropunerea de reorientare se &ace de cdrul didactic care a
lucrat cu copilul si psihologul scolar. Fotararea se ia de catre coisia de
e;perti!a cu acordul &ailiei.
*RT.+- 9 8.8.1.S. in colaborare cu organise gu$ernaentale si
negu$ernaentale asigura integrarea in $iata acti$a.
*RT.+/ 9 Se pre$ede organi!area de catre inspectoratele scolare a
caselor de copii de tip &ailial.
/,
V R19ULA51N2UL INVA2A5AN2ULUI SP1CIAL
DIN RO5ANIA )CU APLICAR1 1AP1RI51N2ALA*
1re$ederile cu pri$ire la educatia speciala, se copletea!a cu cele ale
2Regulaentului In$ataantului Special4, recoandat pentru aplicare
e;perientala, relati$ recent, de ctre 8inisterul Educatiei #ationale.
#oul regulaent, pri$ind organi!area si &unctionarea special roanesc,
tine seaa de standardele internationale regleentare prin nueroase
docuente internationale, o parte insenata dintre ele &iind rati&icate si de
ctre tara noastra.
:intre acestea, enueraA 1rograul ondial de actiune cu pri$ire la
persoanele handicapate (198%), Con$entia cu pri$ire la drepturile copilului
(1989, art."%), :eclaratia ondiala asupra educatiei pentru toti (1997),
Recoandarile Consiliului Europei, pri$ind reabilitarea persoanelor cu
handicap (199"), Regulile standard pri$ind egali!area sanselor persoanelor cu
handicap (199%) si :eclaratia ondiala asupra educatiei speciale, de la
Salaanca, U#ESCO (199+).
:e aseenea, in cadrul regulaentului sunt pre!entate principiile pe
care urea!a sa se ba!e!e educatia speciala din tara noastra, enuerate in
articolele de la nuarul 1, la nuarul "1. Considera ca, aceste principii
sunt aplicabile in aceeasi asura si educatiei integrate. *ceste principii suntA
Principiul prevenirii deficientelor, incapacitatilor si 3andicapurilor,
con&or caruia se are in $edere necesitatea unei ari di$ersitati de actiuni
speciali!ate in doeniul sanatatii si educatiei.
Principiul interventiei educationale precoce, care presupune ca
e$aluarea si inter$entia psihupedagogica sa &ie cat ai tipurie, in raport cu
identi&icarea cerintelor speciale.
/-
Principiul educatiei globale si individualizate a copilului cu cerinte
educative speciale, care presupune $alori&icarea tuturor capacitatilor si
disponibilitatilor cogniti$e, psihootorii, a&ecti$9relationale si social9
adaptati$e e;istente sau potentiale la un anuit copil.
Principiul drepturilor si sanselor egale, care presupune ca acti$itatea
in &a$oarea copiilor cu handicap $i!ea!a, atat satis&acerea egala a necesitatilor
indi$iduale, cat si eliinarea unor obstacole sociale. Con&or acestui
principiu, dreptul la participarea si integrarea copiilor cu de&iciente se
reali!ea!a prin includerea lor intr9un ediu educational cat ai putin
restricti$ si separat de ceilalti copii de aceeasi $arsta.
Principiul asigurarii serviciilor de spri$in, necesare in &unctie de
aploarea, intensitatea si speci&icul cerintelor educati$e speciale ale &iecarui
copil.
Principiul cooperarii si parteneriatului in educatia speciala, care
presupune colaborarea specialistilor din doeniu cu autoritatile care au
preocupari in doeniu, cu asociatiile si organi!atiile negu$ernaentale de
pro&il si cele ale parintilor.
Educatia copiilor cu cerinte speciale este considerata ca &iind 2o parte
integranta a sisteului national de in$ataant4 si trebuie sa &ie 2accesibila,
&le;ibila si coprehensi$a4.
Cu pri$ire la des&asurarea educatiei integrate, principalele regleentari
in aceasta pri$inta sunt cuprinse in articolele ,19,8 din Regulaent, in
preiera absoluta pentru tara noastra. *ceste regleentari sunt con&ore cu
caracteristicile odelelor &undaentale de integrare &olosite in od &rec$ent
in tarile de!$oltate ale luii.
Con&or articolului ,,, 2integrarea scolara a copiilor cu cerinte
educationale speciale in scolile obisnuite de in$ataant, in grupe si clase
obisnuite, se reali!ea!a plani&icat si gradual cu asigurarea asistentei
psihopedagogice necesare, prin odalitati di$erse, in &unctie de aploarea,
intensitatea si speci&icul tulburarilor de in$atare4.
Structurile organi!atorice pre$a!ute in regulaent sunt uratoareleA
Programul de integrare, care se organi!ea!a pentru asistenta
psihopedagogica indi$iduala, pentru un nuar de 891" copii cu cerinte de
educatie speciala, cu $arsta cuprinsa de regula intre , si 1" ani, inclusi in
grupe sau clase ale aceleeasi gradinite sau in clase obisnuite.
"ubprograme de integrare, care cuprind un nuar ai ic de copii
sau ele$i cu cerinte speciale, +9-, carora li se acorda spri0in indi$idual in
cadrul unei institutii.
<rupa sau clasa speciala afiliata, care cuprinde copii sau ele$i cu
de&iciente, in $arsta de , pana la 1" ani.
//
<rupa sau clasa speciala de spri$in, care cuprinde, de regula, copii
sau ele$i cu tulburari de in$atare sau de!$oltare, in $arsta de - pana la 17 ani.
Se poate obser$a ca regulaentul pre$ede di$erse alternati$e de
organi!are a in$ataantului integrat, incepand cu &orele indi$iduale si
terinand cu cele colecti$e.
In ca!ul aplicarii odelelor de integrare ba!ate pe clase sau grupe
separate de copii cu cerinte educationale speciale, obiecti$ul urarit consta in
asigurarea de!$oltarii acestora, in asa &el incat sa se asigure reantoarcerea
lor , cat ai rapida, in clasele sau grupele obisnuite, alaturi de norali. 1entru
reali!area acestui obiecti$, prin des&asurarea unei acti$itati de terapie si
recuperare de calitate, este necesra spri0inirea cadrelor didactice din
in$ataantul obisnuit de catre pro&esori, psihopedagogi, incadrati con&or
pre$ederilor in$ataantului special.
In ca!ul &olosirii unor odele ba!ate pe integrarea indi$iduala, se
stipulea!a necesitatea spri0inirii copiilor cu cerinte educationale speciale de
catre cadre didactice speciali!ate in psihopedagogie speciala, dupa odelul
itinerant (in con&oritate cu pre$ederile articolului ,/).
O ultia pre$edere iportanta, asupra careia dori sa ne opri, este
aceea dupa care 2ele$ii cu handicap din scolile obisnuite, bene&icia!a de
acces la resursele de educatie speciala si de reabilitare din unitatile de
in$ataant special4 (articolul ,,).
:upa cu se poate obser$a, intreaga gaa de regleentari din
doeniul in$ataantului special pre&igurea!a cu claritate posibilitatile legale
pentru des&asurarea unei educatii integrate de calitate.
/8
REALIZARI SI PERSPECTIVE ALE EDUCATIEI INTEGRATE
DIN ROMANIA IN PERIOADA
CONTEMPORANA
1 5OD1L 21OR12IC P1N2RU ANALI:AR1A NIV1LULUI
D1 D1:VOL2AR1 AL 1DUCA2I1I IN219RA21
Educatia integrata poate &i pri$ita, ca un proces, cu e$olutie di&erita de
la o tara la alta, inceput dupa cel de9al doilea ra!boi ondial.
Considera ca, pentru anali!a de!$oltarii educatiei integrate in
Roania, ca si in oricare alta tara, este util sa ne re&eri la cercul elabnorat
de ?lEnn si #itsch, cu a0utorul caruia, acestia anali!ea!a stadiile aplicarii
odelului norali!arii in di&erite tari ale luii, cat si ale oricarei ino$atii in
doeniul social.
Cercul incepe cu adoptarea odelului in teorie, care se re&era la
clasi&icarea conceptelor si teoriilor legate de norali!are si crearea legislatiei
corespun!atoare pentru transpunerea in practica a conceptelor odata adoptate
de o counitate stiinti&ica.
Se continua cu etapa adoptarii odelului in practica, in cea de9a doua
0uatate a cercului, in care se stabilesc resursele &inanciare necesare aplicarii
unor proiecte din doeniul educatiei integrate, se continua cu reali!area unor
proiecte pilot, procesul incheindu9se cu e;tinderea e;perientei po!iti$e
dobandite prin procedeele pilot la ni$elul intregii tari, unde acestea au a$ut
loc.
2Con&or lui ?lEnn si #itsch (1987), odelul norali!arii este la
0uatatea druului prin cerc. Ei nu au gasit nicaieri in lue, o adoptare in
practica, pe scara larga, si au a&irat ca, in Scandina$ia o are parte din
resursele &inan;ciare sunt cheltuite pe odelul institutional4. (dupa 3unar
Stang$ig 9 coinicare pre!entata la Sipo!ionul E:UC*TIE SI
F*#:IC*1, Bucuresti, +9/ #oiebrie, 1991, cu titlul >8odelul de educatie
si ingri0ire ba!at pe norali!are, o elaborare ultidisciplinara si ba!ata pe
counitate@.)
1arado;ul subliniat de autori este acela ca, dupa 17 ani, cercetarile au
aratat ca situatia nu s9a schibat radical si, ca practic si in pre!ent,
considera noi, ne a&la intr9o situatie nu cu ult scibata in acest sens.
/9
*par, insa, anuite di&erente de nuanta, care tin de tipul si de
pro&un!iea handicapului si $arsta persoanelor cu ne$oi speciale, anali!ate.
(&ig.1).
*15IC*RE* I# 1R*CTIC* *15IC*RE* I#
TEORIE
I#STITUTIO#*5I6*RE* CO#CE1TU*5I6*RE*
SOCIET*5*
I815E8E#T*RE* 1E *CCE1T*RE*
SC*R* 5*R3* I#ITI*5*
RESURSE (*5OC*RE :E ?O#:URI) 5E3ITI8*RE 5E3IS5*TI'*
?I3.1 ST*:II5E U#EI I#O'*TII I# 15*# SOCI*5 (dupa ?lEnn si
#itsch)
#ANALI:A D1:VOL2ARII 1DUCA2I1I IN219RA21 IN
RO5ANIA" IN P1RIOADA 1==?,1==@
In raportul pri$ind anali!a ne$oilor de pregatire a unor specialisti prin
21rograe de asterat pentru educatie integrata4 9 raport intocit in cadrul
actiunii 2TE81US II S.=E19791",<9,4, a &ost subliniat, cu arguente
teeinice, &aptul ca, 2o prioritate a sisteului de educatie speciala pentru
copiii cu de&iciente din Roania, o constituie de!$oltarea &orelor de
educatie integrata, &ara discriinari preconcepute, in raport cu educatia
87
obisnuita a copiilor &ara de&iciente4. :e!ideratul entionat, care raane
$alabil si pe ai departe, a pus in e$identa si este arguentat in continuare,
printr9o serie de cercetari, des&asurate, ai ales, dupa anul 1989, in doeniul
educatiei speciale a persoanelor handicapate sau cu alte intar!ieri si abateri de
la traseul noral al de!$oltarii si adaptarii, inclusi$ scolare.
*daptarea odelului de anali!a propus, la situatia Roaniei, ne rele$a
cate$a aspecte esentiale, care au deterinat introducerea unor etape
suplientare &ata de odelul initial.
1. Etapa clari&icarilor conceptuale si teoreti!arile s9a declansat in tara
noastra in 1997 si a durat , apro;iati$, pana in 199".
In acesta etapa s9au des&asurat nueroase sipo!ioane si sesiuni
stiinti&ice cu participare internationala, in care au &ost de!batute, de catre
specialisti, nueroase aspecte teoretice si practice pri$ind educatia integrata
si posibilitatile adaptarii acestuia la speci&icul educatiei speciale din Roania.
:e aseenea, au &ost des&asurate o serie de cercetari. *st&el entiona
cercetarile des&asurate de pro&.dr.Eil 'er!a (Uni$. Bucuresti), in legatura cu
&enoenele pre!ente in in$ataantul roanesc, care constituie arguente
2pro4 si 2contra4 sisteului educatiei integrate. :e aseenea, cercetarile
des&asurate de pro&. dr. 'asile 1reda (Uni$. Babes9BolEai, Clu0), in legatura
cu opiniile cadrelor didactice din scoli, pri$ind aplicarea conceptiei
integrationiste in scolari!area copiilor cu cerinte educationale speciale (CES).
Sublinie si cercetarile re&eritoare la contradictiile sisteului de in$ataant
din tara noastra, care &ac necesare pre&aceri pro&unde, inclusi$ in sensul
proo$arii educatiei speciale integrate pentru persoane handicapate si cu alte
cerinte educati$e (con&.dr.3h.Radu., Uni$.Bucuresti), precu si studiile
coparati$e, prin care se aduce la cunostinta cititorilor din Roania,
e;perientapo!iti$a a tarilor cu re!ultate dene de aprecierea educatiei
integrate (lect.drd.:oru 1opo$ici, Uni$.Bucuresti), etc.
*cest proces de studiu si de!batere a probleelor integrarii, continua
si in pre!ent, cand pute a&ira ca, pe ba!a acuularii unei e;periente
teoretice si practice, s9au conturat o conceptie si o strategie ai clara, cu
speci&ic roanesc, in doeniu, gratie elaborarii de catre 8E#, cu asistenta
internationala, a 1RO3R*8U5UI #*TIO#*5 :E 1RO8O'*RE *
I#TE3R*RII SCO5*RE SI SOCI*5E I# CO8U#IT*TE, 1E#TRU
CO1II CU CERI#TE S1ECI*5E.
". O alta etapa, cea a colaborarilor de ordin legislati$, s9a des&asurat
ai ales intre anii 19919199,.
Odata cu aparitia noii Contitutii, deocratice, a Roaniei, (1991), s9a
a&irat pentru pria oara in legislatia tarii noastre, necesitatea acordarii unei
atentii speciale persoanelor cu ne$oi speciale si integrarii acestora in
societate. *rticolul +- din Constitutie, arata ca4 1ersoanele handicapate se
81
bucura de protectie speciala. Statul asigura reali!area unei politici nationale
de pre$enire, de trataent, de readaptare, de instruire si integrare sociala a
handicapatilor, respectand drepturile si indatoririle ce re$in pacientilor si
tutorilor.4
1rocesul legislati$ &a$orabil integrarii, a continuat cu adoptarea unei
legislatii speciale in doeniul asistentei sociale pentru handicapatiA 5egea ,%,
pri$ind protectia speciala a persoanelor handicapate si 5egea ,/, pri$ind
incadrarea in unca a persoanelor handicapate. *ici sunt cuprinse &acilitati
legate de scolari!area la doiciliu a persoanelor handicapate si spri0inirea
&inanciara a &ailiilor care au in ingri0ire copii handicapati, e$itandu9se in
&elul acesta institutionali!area lor precoce. 1rin odi&icarile aduse legislatiei
legate de adoptii si incura0area adoptiei nationale, integrarea in counitate a
copiilor handicapati, a capatat un nou ibold.
Eleentul esential pentru integrarea educationala si sociala a copiilor
cu ne$oi speciale, l9a constituit aparitia 5egii In$ataantului, nr.8+<199,. In
Capitolul 'I 94In$ataantul Special4, se arata (la art.+1)ca, inte(rarea
co%iilor cu cerinte $%eciale $e face %rin unitati de invatamant $%ecial $i
o+i$nuit, iar la art.+-, 881S in colaborare cu organise negu$ernaentale
a$i(ura inte(rarea in viata activa
:e aseenea, este iportanta aplicarea, tot in anul 199,, cu titlu
e;periental, a unui Regulaent de organi!are si &unctionare a
in$ataantului special, regulaent in care, printre altele, se enuera si
docuentele internationale cu pri$ire la handicapati si alte persoane cu
cerinte educati$e speciale, la care Roania este parte si pe care se obliga sa
le apliceA
9 1rograul ondial de actiune, cu pri$ire la persoanele handicapate
(198%).
9 Con$entia, cu pri$ire la drepturile copilului (1989).
9 :eclaratia ondiala, asupra educatiei pentru toti (1997).
9 Recoandarile Consiliului Europei, pri$ind politica coerenta pentru
(re)abilitarea persoanelor cu handicap (199+).
9 Regulile Standard, pri$ind egali!area sanselor pentru persoanele cu
handicap (199+).
9 :eclaratia Con&erintei 8ondiale, asupra educatiei speciale, de la
Salaanca (U#ESCO,199+).
*ceste pre$ederi, copletate cu cele din Regulaentul pentru
in$ataantul special, se rele$a in detaliu si tipurile si &orele de educatie
integrata, ce se pot organi!a de catre 8E#, pentru copiii cu cerinte educati$e
speciale.
8"
%. Trecand la aplicarea in practica a ideii de educatie integrata, trebuie
spus ca, aceasta s9a reali!at, incepand inca din anul 199", chiar inaintea
adoptarii unui cadru legislati$ adec$at.
1rin alocarea unor resurse &inanciare internationale, din partea O#U
(U#ICE?), U#ESCO si nationale, din partea 8E#, s9au creat priele
proiecte pilot pentru educatie integrata, la Clu0 si Tiisoara.
:upa cu se stie, initiati$a si coordonarea acestei actiuni care a
debutat in anul 199", ca o aplicare a propunerilor &acute la Sipo!ionul
teatic de specialitate din 8inisterul Educatiei #ationale, spri0init aterial si
oral de Repre!entanta U#ICE? din Roania, cat si de specialisti ai unor
organise internationale, in priul rand de dl. 1*TRICG :*U#T, care, o
buna perioada de tip, a &ost consultant special U#ESCO pentru Roania, in
doeniul educatiei integrate.
*sa cu s9a subliniat in Raportul din &ebruarie, 199/, a grupului i;t
de e$aluare &inala, &orat din specialisti din Roania si 8area Britanie,
coordonat de dl F*RL :*#IE5S, se&ul :epartaentului de Educatie
Speciala a Uni$ersitatii din Biringha, re!ultatele obtinute in cadrul
centrelor pilor au &ost po!iti$e, urand ca e;perienta acuulata sa &ie
$alori&icata operati$, prin e;tinderea treptata, in intreaga tara, a &orelor
e;perientate de educatie integrata.
5a reusita actiunilor des&asurate in centrele pilot a contribuit iplicarea
cu interes a unor cadre din in$ataantul obisnuit si special din cele doua
orase, precu si spri0inul pe care l9au acordat in &undaentarea stiinti&ica a
acti$itatilor, catedrele de specialitate din uni$ersitati.
Ulterior, in anul scolar 199,99-, au aparut in intreaga tara, o serie de
initiati$e de educatie integrata, ceea ce a contribuit la in&iintarea asa9
nuitelor !one de inte(rare ):1D1I*" in cadrul carora urea!a sa se aplice
e;perienta proiectelor pilot de la Clu0 si Tiisoara.
In cadrul colaborarii &ructuoase intre 8E# si U#ICE? a luat &iinta o
retea nationala de integrare si norali!are RE#I#CO, cuprin!and specialisti
din di$erse !one ale tarii.
+. In anul 199, s9a declansat pregatirea apro&undata a specialistilor in
doeniul educatiei integrate, la ni$el de asterat, in principalele centre
uni$ersitare din tara, Bucuresti, Clu0, Iasi si Tiisoara. 1entru pregatirea
cadrelor, care de0a lucrea!a in doeniul educatiei speciale, s9a reali!at o serie
de actiuni concrete, intre anii 199,99-, prin interediul unui progra
TE81US de asuri copleentare.
Considera ca, acest progra a dost de prea scurta durata, intrucat
nuarul de specialisti din in$ataantul obisnuit, care trebuie pregatiti in
doeniul educatiei integrate, este deosebit de are, el depasind posibilitatile
actuale ale &acultatilor noastre.
8%
:e aceea, este util ca, pe $iitor, pregatirea specialistilor sa se &aca atat
la ni$el uni$ersitar, inca de pe bancile &acultatii, cat si prin cursuri de scurta
durata, de pregatire continua, pentru pro&esori din prootiile ai $echi,
inclusi$ pentru cei cu speciali!ari, altele decat psihopedagogia handicapatilor.
#e a&la acu in pragul &inali!arii etapei de lucru, des&asurata in
cadrul prograului TE81US, in colaborare cu specialisti ai departaentelor
de pro&il ale uni$ersitatilor din Biringha (*nglia), Copenhaga
(:anearca), 8alaga (Spania) si Bologna (Italia), in conditiile &inantarii
e;terne, din prograul TE81US =E19791",<9,. In aceasta etapa, a
bene&iciat de spri0in aterial pentru a ne dota laboratoarele si bibliotecile
catedrelor. :e aseenea, a bene&iciat de cursurile tinute si deonstratiile
&acute, in &ata catedrelor si studentilor nostri, de catre specialistii
uni$ersitatiloe entionate, precu si de stagii de docuentare si pregatire a
unor cadre si studenti roani la uni$ersitatile respecti$e. Toate acestea au
insenat un spri0in real, pentru care le ultuicelor care au &ost recepti$i la
colaborare si s9au straduit sa ne inteleaga ne$oile si sa ne cunoasca speci&icul.
In pre!ent, ne a&la in pragul unei noi etape, pe care o $o continua
doar cu &orte proprii. 1orni in aceasta etapa cu o e;perienta de trei ani. Ea
ne $a da posibilitatea sa per&ectiona planul de in$ataant, pentru studii
apro&undate9aster9in doeniul educatiei integrate, sa reactuali!a si sa
ibunatati prograele analitice pentru disiplinele cuprinse in planul de
in$ataant.
,. In &ata noastra apar, insa, o serie de dificultati
*sa, de e;eplu, dupa absol$ire, nu toti specialistii cu studii
apro&undate in doeniul educatiei integrate isi des&asoara acti$itatea
pro&esionala in acest doeniu, iar cei care o &ac, sunt ai ales logope!i la
catedrele interscolare din in$ataantul obisnuit. :e aseenea, unii lucrea!a
in in$ataantul specila separat, unde cauta odalitati de apropiere cu scolile
obisnuite, ai ales sub &ora des&asurarii in coun a unor acti$itati culturale,
sprti$e, de odihna si recreere cu ele$ii celor doua tipuri de scoli. *ceasta
utili!are nerationala a specialistilor cu studii apro&undate in doeniul
educatiei integrate, se datoreste, dupa parerea noastra, uratoarelor cau!eA
a) 9 $alariile in invatamant" mai ale$ %entru tinerii $%eciali$ti fara
(rade didactice" $unt mult inferioare celor %e care ei le %rime$c" ade$ea"
in alte %arti" chiar daca nu uncesc in specialitate.
b) 9 in instructiunile din iului 199/ ale 8E#, cu pri$ire la organi!area
concursurilor de ocuparea posturilor din in$ataantul special, a+$olventii
$ectiilor de %$i-o%eda(o(ie ale univer$itatiloe" inclu$iv cei cu $tudii
a%rofundate" $unt %u$i intr,o $ituatia de neta inferioritate" deoarece la
aceste concursuri pot sa participe si alti absol$enti de in$ataant superior
8+
(chiar cu pro&il tehnic), proba de concurs ne&iind din doeniul educatiei
speciale si integrate, ci din doeniul specialitatii de pe diploa.
c) 9 in conditiile de!$oltarii lente a sisteului de educatie integrata in
toate 0udetele tarii, numarul %o$turilor cu %rofil de educatie inte(rata
%ro%riu,!i$a" e$te limitat
:e!$oltarea lenta a &orelor de in$ataant integrat, este deterinata
de uratoarele cau!e principaleA
1. 9%arintii multora dintre co%iii cu cerinte educative
$%eciale $unt" ade$ea" foarte $arci $i %refera $a,$i mentina co%iii in
invatamantul $e%arat" unde nu nuai scolari!area, dar si intretinerea lor
sunt gratuite.
". 9o %arte dintre cadrele didactice din invatamantul o+i$nuit
au o atitudine nefavora+ila fata de formele inte(rate de in$truire"
considerand ca, acestea $or repre!enta pentru ele o obligatie si o po$ara in
plus.
%. 9%o%ulari!area formelor de educatie inte(rata $i a
+eneficiilor reale" %e care ace$tea le aduc" nu $e face %e cai acce$i+ile
celor intere$ati4 de e;eplu, re$ista RE#I#CO nu a0unge in ainile tuturor
acelor parinti care ar a$ea ne$oie de ea, iar pentru specialisti nu e;ista o
re$ista de ni$el corespun!ator.
8entiona, de aseenea, ca in locul unor asuri reale de integrare, de
e;tindere a e;perientei po!iti$e, acuulate in cadrul centrelor pilot de la Clu09
#apoca si Tiisoara, $unt initiate uneori fal$e ma$uri de a$a,!i$a
inte(rare :e e;eplu, prin inspectorul de specialitate din 8E#, s9a dat
dispo!itia schibarii denuirii de 2scoala speciala@ pentru handicapati, in
2scoala de educatie speciala4, care &oarte usor poate &i interpretata ca o
scoala destinata tuturor copiilor cu cerinte educati$e speciale, separata de
in$ataantul obisnuit. :e aseenea, s9a indicat schibarea denuirilor
di&erentiate ale cabinetelor de corectare (a tulburarilor de liba0, a
tulburarilor neurootorii, etc.) cu denuirea globala de 2cabinet de
copensatie4, prin care integrarea este asiilata ideii de abordare
nedi&erentiata, uni&ora, 2la graada4 a tuturor copiilor cu problee.
In conte;tul celor aratate, considera ca, principalele asuri ale etapei
in care ne a&la, suntA
1. 9 intensi&icarea e&ortului pentru de!$oltarea, in continuare, a &orelor
reale de educatie integrata si cobaterea tendintei de inlocuire a acestora cu
&ore &alse si asuri &orale.
". 9 per&ectionarea continutului si a &orelor de pragtire apro&undata a
tinerilor specialisti pentru educatie integrata si spri0inirea &orurilor copetente
pentru utili!area copleta si e&icienta a acestor specialisti.
8,
%. 9 di$ersi&icarea odalotatilor de populari!are a obiecti$elor si
disponibilitatilor sisteului de educatie integrata pentru persoanele
handicapate sau cu alte cerinte educati$e speciale.
+. 9 proiectarea unei strategii coerente de educatie integrata de catre
8E#.
,. 9 iplicarea inspectoratelor scolare 0udetene in transpunerea in
paractica a acestei strategii, e$entual prin desenarea unui inspector de
specialitate, care sa raspunda de doeniu.
-. 9 strangerea colaborarii cu O#39urile locale pentru atragerea
acestora in de!$oltarea unor proiecte de integrare scolara si sociala.
/. 9 atragerea in proiectele de integrare a autoritatilor locale din
doeniile asistentei sociale si edicale.
8. 9 schibarea entalitatii populatiei pri$ind drepturile oului, in
general, si drepturile handicapatilor, in special.
9. 9 includerea in planurile si prograele din in$ataantul superior a
unor cursuri si tee de educatie integrata.
17. 9 organi!area de cursuri pentru educatie continua in doeniul
integrarii pentru pro&esorii din in$ataantul special si obisnuit.
11. 9 reali!area de con&erinte si seinarii de educatie integrata in cat
ai ulte 0udete ale tarii.
1". 9 continuarea acti$itatilor de consultanta a e;pertilor straini, din
tarile cu traditie in integrare.
1%. 9 spri0inirea O#39urilor cu resurse &inanciare de la buget, in ca!ul
in care reali!ea!a prograe de integrare educationala si sociala.
1+. 9 atragerea, in continuare, a unor resurse &inanciare suplientare,
din partea O#U, U#ESCO, U#ICE?, pe ba!a de prograe concrete.
1,. 9 publicarea de cursuri si anuale de educatie integrata.
1-. 9 organi!area de cursuri pentru &ailiile cu copii cu ne$oi speciale,
in care sa &ie in$atati cu sa9si ingri0easca copilul acasa.
1/. 9 proiectarea unui progra de inter$entie tipurie pentru copiii cu
CES, prei!a a integrarii sociale si scolare $iitoare.
18. 9 pregatirea counitatii prin acti$itati de consultanta pentru
asigurarea ser$iciilor descentrali!ate de integrare sociala, edicala si
educationala.
19. 9 depistarea si spri0inirea oricaror initiati$e locale din doeniul
integrarii scolare si sociale, prin acti$itati de consultanta de specialitate,
e&ectuate de specialistii din uni$ersitati si &oratori.
*precie ca, in pre!ent, tara noastra se a&la la inceputurile aplicarii
odelului integrarii educationale si sociale pe scara larga. ($e!i ?ig.")
Intr9o perioada de tip relati$ scurta, de 8 ani, ea a strabatut o serie de
etape iportante, legate de clari&icari teoretice, schibari legislati$e, alocare
8-
de resurse, reali!area de proiecte pilot, pregatirea unui nuar de specialisti si
inceperea procesului 6E:EI, in di&erite regiuni ale tarii, cu spri0inul
pre!uti$ al 8E# si asigurarea colaborarii unui O#3, constituit pe scheletul
initial al RE#I#CO. ($e!i ?ig.")
In conclu!ie, aprecie ca, succesul procesului integrarii depinde, in
are asura, de entinerea acuularilor anterioare si de aplicarea unei
strategii coerente, &inantata de la ni$elul autoritatilor din in$ataant, in
colaborare cu organi!atiile negu$ernaentale locale si internationale.
Rolul specialistilor straini raane, in continuare, iportant, ai ales in
doeniul consultantei si &inantarii unor prograe de integrare regionale, la
ni$el educational si counitar, in cooperare cu autoritatile nationale de
in$ataant, de la ni$el central si local.
IN2R17ARI SI 2151 R1CAPI2ULA2IV1
1. Care sunt principalele aseanari si deosebiri in aplicarea principiului
norali!arii in Tarile Scandina$e si SU*.
". Care sunt erorile &rec$ente, ce apar in aplicarea pricipiilor norali!arii.
%. :escrieti relatia dintre procesul norali!arii si cel al integrarii.
+. Care sunt iplicatiile principiului inclu!iunii in plan educational.
,. 1re!entati a$anta0ele si liitele odelelor de organi!are, &olosite in
integrarea educationala a ele$ilor handicapati intal.
-. :e ce este necesar sa &ie odi&icate, structural si &unctional, institutiile
traditionale pentru ele$ii handicapati.
8/
/. Care sunt cele ai raspandite strategii didactice &olosite in educatia
integrata pentru ele$ii handicapati.
8. :escrieti aspectele caracteristice ale de!$oltarii educatiei integrate in
#or$egia si SU*, cu aplicabilitate la re&ora institutiilor de in$ataant
special din Roania.
9. Care sunt principalele caracteristici legislati$e si organi!atorice ale
sisteului de in$ataant integrat din Europa de 'est si din ce docuente
internationale decurg acestea.
17. 1re!entati reali!arile si perspecti$ele in$ataantului integrat din Roania.

97 I 7 L I O 9 R A 0 I 1,
1. BBB U#ESCO 9 1achet de resurse pentru instruirea pro&esorilor 9 Cerinte
speciale in clasa, U#ICE?, 199,.
". BBB U#ESCO 9 :eclaratia de la Salaanca si directiile de actiune in
doeniul educatiei speciale, U#ICE?, 199,.
%. BBB O#U 9 Regulile standard pri$ind egali!area sanselor persoanelor cu
handicap, U#ICE?,199,.
+. *I#SCOD 8E5 9 E&&ecti$e school &or all, :a$id ?ulton 1ublishers,
5ondon, 1991, pag./1.
,. B*I#E :. 9 Fandicapped children in de$eloping countries. assessent,
curriculu and instruction, Uni$ersitE o& *lberta,
Edonton, 1991.
88
-. C*55 8c.S. 9 Counicare tinuta la Sipo!ionul scolii pentru
handicapati $i!ual, Clu0, Uni$ersitE o& Biringha,
1997.
/. B*55* :.*., 6IE35ER E. 9 Ipact o& institutional beha$ior and
de$elopent o& retarded person,
*erican =ournal o& 8ental :e&iciencE,
19//, $ol.8", nr.1, pag.1911.
8. B*55* :.*., COR#ICG 8c.8., 6IE35ER E. 9 Resident care practices
in institutions &or retarded persons across9
Institutional class cultural studies, *erican =ournal o&
8ental :e&iciencE, 19/,, nr.1, pag.191/.
9. CE3E5C* 1*TRICI* T., 1REF8 FERBERT =. 9 8ental retardation
&ro categories to people, Charles E. 8errill, 1ublishing
CopanE, Ohio, 198".
17. :*'I:SO# C.3., #E*5E =.8. 9 *bnoral psEchologE, =ohn Dilei R
Sons Inc. 1997.S
11. ?5L## =., #ITSCF R., G*TF5EE# E. 9 #oralisation, social
integration and counitE ser$ices, Uni$ersitE 1arC
1ress, Baltiore, 1987.
1". GEBBO# 5*RS 9 #orali!ation integration and the SualitE o& li&e and
the realitE, Uni$ersitE o& Gent CanteburE, Institute
o& Social and *pplied 1sEchologE, 198-.
1%. 5EDI# G. 9 1sEchologie dinaiSue, 1U?,1aris, 19-/.
1+. 8USU I. 9 Organi!area unui centru de educatie integrata, counicare la
Sipo!ionul RE#I#CO9Craio$a, 199,.
1,. #IR=E B. 9 The Basis and 5ogic o& #orali!ation 1rinciple in *ustralia
and #eJ 6eeland, =ournal o& :e$elopental
disabilities, $ol.11, nr.", 198,.
1-. #IR=E B. 9 The #orali!ation 1rinciple Iplications and Coents,
British =ournal o& 8ental SubnoralitE, 19/7, nr.1-,
p.-"9/7
1/. #IR=E B. 9 #oralisation et integration, concepts de base en aeliorer
la Sualitee de la $ie, *irlie Fouse, 'irginia, 19/-.
18. 1ERRI# BURT, #IR=E B. 9 * CritiSue o& Soe ?reSuent
8isconceptions o& the #orali!ation
1rinciple in *ustralia and #eJ
6eeland, =ournal o& :e$elopental
:isabilities, $ol.11, nr.", 198,, pag.-99/+.
19. 1RE:* '. 9 Educatia copiilor cu cerinte speciale in educatia si
dinaica ei, Edit. Tribuna In$ataantului, 1988,
pag.1+/91,-.
89
"7. 1RE:* '. 9 #ote de curs9dactilo, Uni$. Babes9BolEai, Clu0, 199-.
"1. 1O1O'ICI :.'. 9 'iitorul educatiei speciale din #or$egia 9 1roiectul
2S4 9 noua Carte *lba, Re$ista de Educatie
speciala, nr. ", 199%.
"". 1O1O'ICI :.'. 9 *specte ale relatiei dintre norali!are si calitatea
$ietii la handicapatii intal, in Re$ista
2Recuperarea si integrarea persoanelor cu
handicap4, nr.", 199/, pag.9199,.
"%. 1O1O'ICI :.'. 9 In&luenta institutiilor traditionale asupra personalitatii
handicapatilor intal, in Re$ista 2Recuperarea si
integrarea persoanelor handicapate, nr.",
pag.171917,.
"+. 1O1O'ICI :.'. 9 Idei pentru re&ora9 educatia speciala in #or$egia9
pre!ent si perspecti$e, in Re$ista de Educatie
speciala, nr.1, 199%.
",. 1I=5 S.=., 8ELER =.D., FE3*RTL S. 9 Inclusi$e education, a global
agenda, T.=.1ress 1adston, 5td. 199/,
pag.1,1.
"-. R*:U 3F. 9 Contradictii ale sisteului actual de insusire si educatie
speciala a handicapatilor intal, studiu in Re$ista de
Educatie Speciala, nr.1, 199".
"/. R*:U 3F., 1O1O'ICI :.'. 9 Counicare tinuta la Sipo!ionul
TE81US de la Clu0, 1998.
"8. ST*#ESCU ?. 9 Educatia speciala in :anearca, 5ucrare de :isertatie,
Uni$.Bucuresti, 1998.
"9. 'ER6* E. 9 1sihopedagogia integrarii si norali!arii, in Re$ista de
Educatie Speciala, nr.1, 199"..
%7. 'R*=8*S T., 8USU I., :*U#T 1. 9 Integrarea in counitate a
copiilor cu cerinte educati$e speciale,
8inisterul In$ataantului,
Repre!entanta U#ICE?, Roania,
199-.
%1. 'R*=8*S E., 'R*=8*S T. 9 Copii cu cerinte educati$e speciale,
studiu in Re$ista de Educatie
Speciala, nr.1, 199%, pag.-99/1.
%". DO5?E#SBER3ER D. 9 The 1rinciple o& #orali!ation in Fuan
Ser$ices, Toronto #ational Institute o&
8ental Retardation.
%%. DO5?E#SBER3ER D. 9 25a $alorisation du role social. une nou$elle
conceptualisation de la noralisation4,
in 2:e&icience entale4, %+<"<198+.
97
91