Sunteți pe pagina 1din 3

Caracterizare Harap-Alb

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult publicat in revista Convorbiri
literare in 1877.
Personajele din basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga (oameni, dar si iinte
!imerice cu comportament omenesc" sunt purtatoare ale unor valori simbolice# binele si raul in
diversele lor iposta$e. Conlictul dintre bine si rau se inc!eie in basm prin victoria ortelor
binelui.
Cu toate acestea, Povestea lui Harap-Alb contra$ice intr-o oarecare masura asteptarile
cititorului de basme. %roul basmului, me$inul craiului, Harap-Alb, nu are puteri supranaturale si
nici insusiri e&ceptionale ( vitejie, dar$enie, istetime", asemenea lui 'at-'rumos din basmele
populare. %l are calitati si deecte, sugerate si de o&imoronul din numele sau. Prin trecerea
probelor la care il supune (panul, pe parcursul calatoriei initiatice, iul cel mai mic al craiului va
dobandi calitatile necesare unui viitor imparat, unui monar! luminat (mila, bunatatea,
genero$itatea". )in acest punct de vedere, basmul poate i considerat un bildungsroman.
Initial, me$inul craiului este timid, rusinos, lipsit de curaj. Cand tatal sau ii mustra pe ratii lui
mai mari pentru a se i intors din drum de rica ursului, el nu are curaj sa dea glas dorintei de a
merge sa-si incerce norocul acolo unde ceilalti au dat gres. *eactia sa este evidentiata de narator
prin intermediul caracteri$arii directe# +'iul craiului cel mai mic, acandu-se atunci ros cum ii
gotca, iese aara in gradina,.
Incapabil sa distinga esenta de aparenta, tanarul o respinge de - ori pe batrana cersetoare, ara
sa banuiasca maca intelesul ascuns al cuvintelor ei. In cele din urma, desi nu le intelege
semniicatia, este totusi +armacat de vorbele babei, si o miluieste cu un banut. .ilostenia ii este
imediat rasplatita, iinda batrana emeie il invata cum sa-si induplece tatal ca sa-l lase sa plece la
drum pentru a deveni succesorul la tron al unc!iului sau, /erde Imparat. Astel, +cersetoarea, ii
spune sa ceara +calul, armele si !ainele, cu care tatal sau a ost mire si sa aleaga calul punand in
mijlocul !erg!eliei o tava cu jaratic. Au$ind ceea ce-i cere iul sau, craiului +nu i-a prea venit la
socoteala,, apt ce-l determina pe cititor sa creada ca, in tinerete, si tatal a trecut printr-o initiere
asemanatoare. In momentul alegerii calului, iul craiului se lasa din nou inselat de aparente.
Animalul na$dravan insa reuseste sa manance jaratic si, dupa ce isi arata calitatile ( $boara si
vorbeste", va deveni ajutor si indrumator al iului de crai.
Cu sprijinul calului, me$inul craiului va trece de ursul de la pod. 0rsul este, de apt craiul
deg!i$at, care vrea astel sa probe$e destoinicia iilor. Inainte ca iul sau cel mic sa plece la drum,
craiul il satuieste sa dea ascultare calului, ii daruieste pielea de urs si ii spune sa se ereasca de
omul span si omul ros. 1recerea podului semniica pentru me$inul craiului trecerea catre o alta
etapa a e&istentei, ireversibila. Insa podul nu oera c!eia, ci doar sansa transormarii, o sansa pe
care ratii mai mari o ratasera. A trece podul repre$inta totusi un act de curaj# ajungarea in
necunoscut.
Apoi craisorul se rataceste in padurea-labirint, dovedind astel ca mai are multe de invatat. In
plus, uita repede povetele craiului si isi ia drept calau$a un span, care i se arata de 2 ori sub
dierite inatisari, acest apt conducandu-l la naiva conclu$ie ca +aista-i tara spanilor,. +'iul
craiului, boboc in elul sau la trebi de aieste, (caracteri$are directa reali$ata de catre narator" este
supus de (pan prin viclesug. Antagonistul il inc!ide pe tanar intr-o antana si ii cere, pentru a-l
lasa in viata, sa aca sc!imb de identitate si sa-i dea ascultare intru toate, +pana cand va muri si
iar va invia,, conditionare parado&ala, dar care arata si calea de eliberare. )e asemenea, (panul ii
da iului de crai numele de Harap-Alb. )e remarcat aptul ca pana in momentul in care este
bote$at de (pan nu se preci$ea$a numele me$inului, pentru ca el nu are o identitate proprie, ci se
airma doar ca iu al cuiva.
Harap (arap" inseamna om cu pielea si cu parul de culoare neagra. Prin traditie, in 3rient,
oamenii cu pielea neagra erau robi din nastere, astel ca !arap a devenit sinonim pentru rob, sclav.
4umele de Harap-Alb semniica sclav-alb, rob de origine nobila, dar si aptul de a i supus
initierii.
)intre procedeele de caracteri$are indirecta se utili$ea$a caracteri$area prin apte, limbaj,
relatii cu alte personaje, nume.
Ajunsi la curtea Imparatului /erde, (panul il supune pe Harap-Alb la 2 probe# aducerea
salatilor din 5radina 0rsului, aducerea pielii cerbului, +cu cap cu tot, asa batute cu pietre scumpe,
cum se gasesc, si a etei Imparatului *os pentru casatoria (panului. .ijloacele prin care eroul
trece probele din de miraculos, iar ajutoarele au puteri supranaturale.
Primele - probe le trece cu ajutorul (intei )uminici, care il satuieste cum sa procede$e si ii
da obiecte magice# pentru urs o licoare cu +somnoroasa,, iar pentru cerb, o licoare, dar si
obra$arul si sabia lui (tatu-Palma-6arba-Cot. Prima proba ii solicita curajul, iar a doua, mai
diicila, pe langa curaj in manuirea sabiei, stapanirea de sine si respectarea juramantului, in
poida ispitei de a se imbogati.
A treia proba presupune o alta etapa a initierii, este mai comple&a si necesita mai multe
ajutoare, apturi !imerice. )rumul spre Imparatul *os, om cu +inima !aina,, incepe cu trecerea
altui pod. (imbolistica este aceeasi, trecerea intr-o alta etapa a maturi$arii, probata prin aptul ca
Harap-Alb are acum initiativa actelor sale. Cum pe pod tocmai trece o nunta de urnici, tanarul se
dovedeste responsabil si !otaraste sa proteje$e viata acestora, punand-o in pericol pe a sa si pe a
calului, pentru ca alege sa treaca inot +o apa mare,. )rept rasplata pentru bunatatea sa, primeste
in dar de la craiasa urnicilor o aripa. Aceeasi rasplata o primeste si de la craiasa albinelor pentru
ca ace un stup roiului !oinar. In plus, cel care va deveni candva imparat dovedeste pricepere,
curaj si intelepciunea de a ajuta popoarele ga$elor.
Ceata de monstri il insoteste spre a-l ajuta, pentru ca s-a arata prietenos si comunicativ#
3c!ila, 5erila, (etila, 'laman$ila si Pasari-7ati-7ungila.
Pentru a-i da ata, Imparatul *os il supune pe Harap-Alb la o serie de probe, trecute datorita
puterilor supranaturale ale ajutoarelor ( personaje !imerice si animaliere"# casa de arama, ospatul
pantagruelic, alegerea macului de nisip. 0rmatoarele 2 probe au legatura cu ata de imparat#
straja nocturna si prinderea ei, recunoasterea etei si calul lui Harap-Alb si turturica ei trebuiau sa
aduca +trei smicele de mar dulce, apa vie si apa moarta,. Proba iind trecuta de cal (prin
inselaciune", ata il insoteste pe Harap-Alb la curta Imparatului /erde. Pentru erou, drumul acesta
este si cea mai diicila incercare, pentru ca se indragosteste de ata, dar, credincios juramantului
acut, nu-i marturiseste adevarata sa identitate.
'ata il demasca pe (pan, care il acu$a pe Harap-Alb ca a divulgat secretul si ii taie capul. In
elul acesta il de$leaga de juramant, semn ca initierea este inc!eiata, iar rolul (panului ia sarsit.
Calul este acela care distruge intruc!iparea raului.
)ecapitarea eroului este ultima treapta si inalul initierii. Invierea este reali$ata de
arma$oana, cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. %roul reintra in posesia palosului si
primeste recompensa# pe ata Imparatului *os si imparatia. 4unta si sc!imbarea statutului social
(devine imparat" conirma maturi$area eroului. )e$nodamantul consta in reacerea ec!ilibrului si
rasplata eroului.
(panul nu este doar o intruc!ipare a raului, ci are si rolul initiatorului, este +un rau necesar,.
)e aceea calul na$dravan nu-l ucide inainte ca initierea eroului sa se i inc!eiat.
%roul este sprijinit si de ajutoare si donatori# iinte cu insusiri supranaturale ((anta
)uminica", animale abuloase (calul na$dravan, craiasa urnicilor si a albinelor", apturi !imerice
(cei 8 tovarasi" sau obiecte miraculoase (aripile craieselor, smicele de mar, apa vie, apa moarta" si
se conrunta cu rauacatorul ((panul", care are si unctie de trimitator. Personajul cautat este ata
de imparat.
(peciic basmului cult este modul in care se individuali$ea$a personajele. Cu e&ceptia eroului
care este va$ut in evolutie, celelalte personaje repre$inta tipologii umane reductibila la o trasatura
suleteasca dominanta. Prin portretele i$ice ale celor cinci tovarasi ai eroului, se ironi$ea$a
deete umane, ar astectul lor grotesc ascunde bunatatea si prietenia. Imparatul *os si (panul sunt
rai si vicleni, iar (anta )uminica este inteleapta.
)esi este un personaj de basm, Harap-Alb nu este acel 'at-'rumos din basmele populare, caci
evolutia sa relecta conceptia despre lume a scriitorului, prin umani$area antasticului.
Protagonistul este un om +de soi bun,, care traversea$a o serie de probe, invata din greseli si
progresea$a, se maturi$ea$a, pentru a merita sa devina imparat, basmul putand i astel considera
un bildungsroman.