1. Procesul de productie.

Procesul tehnologic
Prin proces se intelege succesiunea temporala de secvente prin care trece o activitate sau un
fenomen.
Procesul de productie se refera la totalitatea activitatilor tehnico-productive, independente si
inter-conditionate, realizata cu ajutorul mijloacelor de munca, precum si totalitatea proceselor
naturalae in legatura cu transformarile obiectelor muncii, transformare conceputa, proiectata,
organizata, condsa si executata de catre oameni.
Procesul tehnologic-acea parte a procesului de productie care se refera la transformarea
directa, cantitativa sau calitativa a obiectului muncii.Asemenea trasformari po fi:modificarile
dimensiunilor, a compozitiei chimice, a proprietatilor fizico-mecanice, a structurii, a amplasarii in
spatiu, etc.
Procesul tehnologic este compus din operatii.
Operatia acea parte a procesului tehnologic care se realizeaza la un singur loc de munca de
catre un anumit executant in cadrul unei aceleiasi tehnologii.
Operatia de munca se compune din faze, o faza caracterizandu-se prin obtinerea unei singure
suprafete sau a unui grup de suprafete cu ajutorul unei singure scule parametrii regimului de lucru
ramanand aceeasi.
2-tipuri de productie.productia de unicate
Tipuri de productie:
xista o impartire conventionala:
a! productia de unicate"
b! productia de serie#mica, mijlocie, mare!"
c! productia de masa
$tabilirea criteriului de productie se realizeaza avandu-se in vedere mai multe criterii:
%.nomenclatura produselor"
&.cantitatea #nr de produse!
'.modul de pregatire a fabricatiei"
(.durata ciclului de lucru"
).calificarea muncitorilor
*.tipuri de echipamente
+.amplasarea masinilor-unelte
,.productivitatea
-.cost
%..greutatea piesei.
/n cadrul productiei de unicate-nomenclatura variata, numarul de piese de acelasi tip
este redus, pregatirea fabricantului este sumara, documentatia tehnologica fiind de tip
fisa tehnologica, durata ciclului de lucru este mare, calificarea muncitorilor trebuie sa
fie ridicata, acestia trebuind sa abordeze tipuri diferite de piese masini-unelte de tip
universal amplasate pe grupe de masini, productivitate scazuta, cost ridicat.
%
3-tipuri de productie.productia in masa
Tipuri de productie:
xista o impartire conventionala:
a! productia de unicate"
b! productia de serie#mica, mijlocie, mare!"
c! productia de masa
$tabilirea criteriului de productie se realizeaza avandu-se in vedere mai multe criterii:
%.nomenclatura produselor"
&.cantitatea #nr de produse!
'.modul de pregatire a fabricatiei"
(.durata ciclului de lucru"
).calificarea muncitorilor
*.tipuri de echipamente
+.amplasarea masinilor-unelte
,.productivitatea
-.cost
%..greutatea piesei.
Productia de masa:
- nomenclatura scazuta
- cantitate de productie mare
- pregatirea fabricatiei amanuntita- foloseste planul de operatii
- ciclul de fabricatie scurt
- muncitorii pot sa aiba o calificare redusa, ei trebuind sa supravegheze
functionarea unor masini-unelte automate sau semiautomate, sa aprovizioneze
masinile, sunt necesare reglari cu calificare adecvata
- masini-unelte speciale0specializate-automate0semiautomate
- se dispun in ordinea fluxului de fabricatie
- productivitate mare
- cost scazut pe piesa
4-prelucrabilitatea materialelor
Prin prelucrabilitate se intelege o proprietate tehnologica sau un grup de proprietati aferente
de obicei, unui anumit material si care permit prelucrarea piesei in conditii avantajoase pentru
producatori:- cu viteze mari de prelucrabilitate
- uzuri minime ale sculelor
- solicitari mecanice si energetice minime
- obtinerea prin prelucrare a unei rugozitati scazute
- obtinerea unei forme convenabile a aschiei
definitia arata ca exista criterii diferite de avaluare a prelucrabilitatii, si ca atunci cand se face
o referire la prelucrabilitate este necesar si precizarea criteriului folosit pentru evaluare.
prelucrabilitate machinabilit1
&
5-Forma constructiva-actor de evaluare tehnologicitatiia tehnologiei de abricatie
Piesa trebuie sa aiba asemenea forma si dimensiuni care sa permita obtinerea lor cu usurinta,
permiterea0iesirea usoara a sculelor aschietoare, sa necesite un consum mic de material, sa permita
montarea cu usurinta a pieselor intr-un ansamblu sau subansamblu.
/n forma din igura a este netehnologica pentru ca nu permite filetarea pana in umarul de
diametru mai mare
2ea din figura b este netehnologica pt ca nu permite rectificarea
2ea din fgura c nu asigura iesirea libera a cutitului la strunjirea suprafetei conice
2ea din figura d este netehnologica la nivelul canalului axial interior.
'
! Posib olosirii unor elem ale piesei ca ba"e de re.actor de evaluare ....-
/n cazul piesei din igura a, este dificila masurarea acesteia #piesa nu are o baza de referinta
adecvat precisa!.Piesa din igura b nu permite masurarea cu usurinta a cotelor de * si - mm.Piesa
din figura c nu dispune de o baza de orientare # este dificila orientarea piesei intr-un dipozitiv!.Piesa
din figura d trebuie sa prezinte o degajare interioara care sa faciliteze orientarea semifabricatului la
prelucrarile prin strunjire, gaurire. /n cazul arborilor asigurarea coaxialitatii fusurilor este mai usor
de realizat prin orientare intre varfuri, fiind necesar ca presa sa prezinte gauri de centrare.
Pentru bucsa din igura , prescrierea unei tesiri la *.
.
faciliteaza orientarea intre varfuri,
varfurile au unghi de *.
.
. /n cazul pieselor din igurile g si h nu avem baze de fixare adecvate.
(
#-posib olosirii unor elem ale piesei ca ba"e de orientaresi i$are-actor....
/n cazul piesei din igura a, este dificila masurarea acesteia #piesa nu are o baza de referinta
adecvat precisa!.Piesa din igura b nu permite masurarea cu usurinta a cotelor de * si - mm.Piesa
din figura c nu dispune de o baza de orientare # este dificila orientarea piesei intr-un dipozitiv!.Piesa
din figura d trebuie sa prezinte o degajare interioara care sa faciliteze orientarea semifabricatului la
prelucrarile prin strunjire, gaurire. /n cazul arborilor asigurarea coaxialitatii fusurilor este mai usor
de realizat prin orientare intre varfuri, fiind necesar ca presa sa prezinte gauri de centrare.
Pentru bucsa din igura , prescrierea unei tesiri la *.
.
faciliteaza orientarea intre varfuri,
varfurile au unghi de *.
.
. /n cazul pieselor din igurile g si h nu avem baze de fixare adecvate.
%-Prescrierea rationala a tolerantelor si a rugo"itatilor-actor de evaluare a tehn de abr.
3ecomadari utile in verificarea acestui aspect:
- suprafetele libere au in general tolerante corespunzatoare treptei %.-%& si o
rugizitate
m R
a
' . *
- pentru suprafete folosite ca baze de orientare- precizia corespunzatoare
treptelor *-%., rugozitate
m R
a
, . .
)
- pentru suprafete care formeaza ajustaje precizia corespunzatoare treptelor *-
,, rugozitatea
m R
a
' . * ... * . %
# pentru suprafete care formeaza ajustaje cu strangere sau
cu joc
m R
a
* . % ... .% . .
!
-
&-gradul de uniicare-actor de evaluare a tehn de abric
Prin grad de unificare se intelege numarul de elemente unificate #standardizate, normalizate!
din numarul total de elemente. 4radul de unificare poate fi definit pentru o piesa dar si pentru un
subansamblu sau ansamblu. 5n grad de unificare mare esigura o tehnologicitate mai buna.
16
N
n
" n-numarul de elemente unificate
7-numarul total de elemente
1'-alegerea materialului unei piese
8e regula alegerea materialului nu este o problema care sa revina tehnologului, unele
axceptii in acest sens fiind, insa, urmatoarele:
-alegerea gresita a materialului"
-cand nu sunt materiale in magazine si piesa trebuie realizata urgent
-in cazul necesitatii unei reparatii urgente
11. Factorii care inluentea"a alegerea semiabricatului
(atura materialului piesei 9 daca piesa este din fonta sau din bronz de obicei se va utilize
semifrabricatele turnate
Forma si dimensiunea piesei 9 de exemplu pentru piese de forme complicate,
semifabricatul acesotra se poate obtine prin : turnare, sudare prin elemente mai simple
*
)ipul solicitarii din piesa 9 pentru piese intensitatea solicitarii si la care este utilizata
asigurarea unei filaj continu al materialului ar putea fi utilizate semifrabricate matritate.
*chipamente disponibile pentru semiabricate
+urata si cheltuielile investitie pentru reali"area unui atelier sectii de semiabricate
,olumul prelucrarilor ulterioare semiabricatelor
ste posibil sa se foloseasca un semifabricat scump dar care in concordanta cu un volum ciclic de
prelucrari ulterioare sa conduca la un pret mai scazut decat cel care s-ar obtine prin folosirea unui
semifabricat mai ieftin dar cu un numar mare de prelucrari ulterioare.
-igiditatea semiabricatului
Productivitatea produsului
.ostul inal al piesei
/n principiu se alege acel semifabricat care asigura obtinerea piesei in conformitate cu cerintele de
calitate prescrise la un cost minim si o productivitate maximala.
12. -ecomandari privin alegerea semiabricatului
Pentru piese din categoria arborilor cu diferente mici intre trepte se recomanda folosirea
semifabricatelor laminare. $e acepta si difernte mai mari intre trepte pentru piese serie unicat. Pentru
piese de forme complicate si supuse unor solicitari mecanice medii si mijlocii este recomandat
folosirea semifabricatelor turnate.
8aca avem de aface cu solicitari mai mari si este necesar asigurarea semifabricatului se recomanda
forjarea in matrita. Pentru piese de dimensiuni mai mari si forme mai putin complicate se recomanda
forjarea libera. Pentru piese de dimensiuni mai mari si forme complicate pot fi analizate turnarea si
sudarea ca procedee de semifabricate. Atunci cand se impune un numar mic de prelucrari ulterioare
pentru piese de dimensiuni mici si medii poate fi analizata semifabricarea prin sinterizare. /n cazul
pieselor din tabla pot fi folosite semifabricate stantate si matritate,
Piesele din materiale plastice se obtin prin injectii.
13. Pregatirea semiabricatelor
/n cazul semifabricatelor laminarea se considera drept operatia pregatitoare, debitarea, indepartarea ,
cojirea. Alegerea produsului de debitare se realizeaza tinand cont de consumul de material pierdut
sub forma de aschie, precizia metodei de debitare, productivitatea costul final. Pot fi utilizate
debitarea:
- pe ferastraie cu micsorare rectilinie, alternativa, circulara
- pe strunguri cu ajutorul cutitelot de retezat
- pe masini de frezat cu freze dese
- prin ghilotinare
- cu disc abraziv
- cu flacara oxigaz
- prin procedee neconventionale # laser, ultrasunete, fascicul de electroni !
- forfecarea de precizie
+
14. /ndreptarea se poate realize prin lovire, pe strung, pe freze, pe masini specializate de indreptat.
2ojirea semifabricatelor armate poate fi realizata pe masini specializate disponana de capete rotative.
15. /n cazul semifabrivatelor turnate operatiile pregatitoare sunt:
- indepartarea maselor si a retelelor de turnare : pentru semifabricatele din otel se pot folosi
dispozitive portabile cu disc adeziv sau flacara oxigaz. /n timp ce in cazul semifabricatelor din fonta
se poate folosi ruperea manuala.
- a/ustarea bruta realizata la polizarea pentru piese mici si respectiv folosind dispozitive portabile
cu disc adeziv pentru semifabricatele cu dimenziuni mari
- curatarea realizata manual cu ajutorul periilor sau mecanic prin sablare # nisip in aer compresat
sau in apa ! improscare cu alice
- clatire curatare chimica sau electrochimica
1!. /n cazul semifabricatelor matritate ca operatii pregatitoare sunt:
- inlaturarea vaporilor realizata de obicei pe matrita de cuagulat fie cu dispozitive portabile cu disc
abraziv
- indreptarea in matrite de indreptat pentru curatire folosim una din variantele de la
semifabricatul turnat
1#. Preci"ia de prelucrare
Preci"ia de prelucrare: gradul de corespendenta intre dimensiuni, forma si pozitia reciproca a
suprafetelor existente pe piesa prelucrata si respectiv cele prescrise pe desenul de executie sau
existente pe un modul.
$e poate vorbi despre :
- precizia dimensionala
- precizia de forma
- precizia de pozitie reciproca
Precizia de prelucrare este importanta pentru :
- asigurarea unei functiuni corecte a piesei
- asigurarea unei durabilitati mari
- detinerea unei performante ridicate
- asigurarea interschimbabilitatii de asamblare
2a posibilitati de obtinere a preciziei in cazul producerii individuale de serie mica se utilizeaza
trasarea si aproximarea succesiva in cazul producerii de serie si de masa - obtinerea automata a
dimensiunilor
Asupra preciziei de prelucrare exercita influenta urmatorii factori :
,
- tipul procesului tehnologic adoptat # eroarea teoretica, eroarea datorita orientarii
semifabricatului !
- conditiile de stare a sistemului tehnologic # stare de uzare, reglare !
- conditiile de lucru # deformare plastica, termica, vibratii !
1%. *roarea teoretica 9 apare atunci cand stim de la bun inceput ca schema de lucru adoptata va
conduce la o eroare considerata acceptabila din punct de vedere al preciziei, de exemplu : la
prelucrarea danturarii cilindrice cu freza # pentru fiecare dantura sau nuamr de dinti ar fi necesar cate
o freza. 2um acest lucru nu este posibil s-au realizat seturi de , freze pentru module : %. mm si
respectiv %) freze pentru module mai mari de %. mm !. O asemnea freza permite obtinerea danturarii
cilindrice sau cu un anumit modul si cu numar de dinti variabile. ;reza disc are modulul corect
pentru numar mic de dinti din gama recomandata. /ndepartandu-se apare o eroare de prelucrare pe
care daca o consideram acceptabila vom recurge la folosirea procedeului respectiv.
1&. *roarea datorita deormatiei elastice a sistemului tehnologic
$istem tehnologic 6 P D S MU + + +
<a prelucrarile bazate pe deformarea plastica a materialului semifabricatelor apar forte de prelucrare
ce pot deforma sistemul si genereaza erori.
=om numi rigiditatea sistemului capacitatea acestuia de a se opune deformatiilor provocate de factori
exteriori semifabricatului.
8in punct de vedere matematic rigiditatea se evalueaza prin raportul dintre forta si deformatii pe
directia fortei.
y
P
j

tg
OB
AB
y
tg y
mediu
real

16 rigiditate
-
n
n
n
j j j j
j
P
j
P
j
P
j
P
y y y y
%
..........
% % %
.........
......
& %
& %
& %
+ + +
+ + +
+ + +
> - flexibilitate
j
w
%

n
w w w w + + + .......
& %
& %
y y t t t
r pr rest
+
sf
y
j
P
y
%
sc
y
j
P
y
&
tr y
y
y x
py y
sc
tr
sf
tr
r pr
sc
y
sf
y
r pr
c P
HB
s t c P
j
c
j
c
t t
j
P
j
P
t t
py
py py

,
_

+ + +
&..
2'. 2a urmare a deformarii suportate de scula si semifabricat, la prelucrarea unui semifabricat fixat
in mandrina universala apar diferente intre adancimea proiectata si cea reala # conform ultimei relatii
scrise ! aceasta fiind de fapt o eroare de prelucrare.
%.
( )
% &
% &
%
&
?
f f
x
F
l
x
f f
F
!"D !F
F f y
y y y t
t car rest

+
+ +
( )
pm
y
pf
y
a
j
P
f
j
P
f
l
x
f
l
x
f f f
l
f y
&
&
%
%
& % % %
%

+
,
_

+

cuatia de moment fata de punctul 2 :
y y y y
P
l
x
P x P l P
& &
cuatia de moment fata de punctul 8 :
( )
& &
% %
%
% %

,
_

+
,
_

,
_

l
x
j
P
l
x
j
P
y
l
x
P P x P l P
pm
y
pf
y
y y y y
pf 9 papusa fixa
pm 9 papusa mobila
( )
l i "
x x P
j
P
l
x
j
P
l
x
j
P
t t t
y
caruci#r
y
pm
y
pf
y
r pr rest


+ +
,
_

+
,
_

&
%
%
& & & &
ct P
y

2%-eroarea de prelucrare datorata reglarii sculei la dim de lucru dupa aschii de proba
3eglarea- ansamblul de actionare vizand sa asigure o anumita pozitie a varfului sculei intr-un
s1stem de coordinate prestabilit, astfel incat un numar maxim de piese sa se incadreze in campurile
de tolerante prescrise.
xista-reglarea dupa aschii de proba, utilitizata preferential la productie individiala si de serie
mica.
Precizia este determinate de nivelul de calificare si de contienciozitatea lucratorului.
%%
/n esenta, se prelucreaza o mica portiune din suprafata la o cota mai mare, se masoara
dimensiunea suprafetei obtinute si in raportul rezultatului masurarii se trece la strujirea pe intreaga
lungime sau se efectueaza o corectie a pozitiei varfului sculei.
( )
( )
1
1
1
1
1
]
1

+ + +
,
_

,
_

1
1
]
1

+ +
,
_

+
,
_

+
l i "
x x c
j
c
l
x
j
c
l
x
j
c
t t
l
x
j
c
t
t
l i "
x x c
j
c
l
x
j
c
l
x
j
c
t t
car pm pf
pr rest
sf
pr
r
m pm st
r pr
'
&
% %
%
%
% %
'
%
% %
& &
&
&
&
&
& &
& &
sc sf
pr
r
sc sf
r pr
j
c
j
c
t
t
j
c
j
c
t t
+ +

,
_

+ +
%
%
2&-eroarea de prelucr dator regl sculei la dim de lucru dupa piese de proba
3eglajul 9 se foloseste in cazul masinilor-unelte semiautomate sau automate.
$e dispune initial varful sculei la cote aproximative corespunzatoare mijlocurilor cotelor de
toleranta #sau la o cota asa zis optima de reglare!.2u acest reglaj se executa prelucrarea unui lot de
piese de proba. $e determina media dimensiunilor suprafetelor prelucrate" daca aceasta medie se
incadreaza in campul de toleranta pentru dimensiunea optima se considera reglarea incheiata, in caz
contrar se va efectua o corectie a pozitiei varfului sculei.
%&
& &
'
& &
&
& &
% c#rectie mas calc regl
$ $ $ +
regl

-eroarea de reglare
calc

-eroarea datorata metodei de calcul utilizata

mas

-eroarea datorata masurarii dimensiunii de proba

c#rectie

-eroarea datorata corectiei

3eglarea este relative precisa, insa necesita un consum mare de timp si exista riscul ca toate
piesele sa fie rebuturi #sau cel putin unele!.

,
_

+ +

sc sf
pr r pr rest
j
c
j
c
t t t t
%
%
%
3'-erparea de prel dat reglarii sculei la dim de lucru dupa etaloane sau calibre
$e foloseste in productia de serioe mare si de masa
Productive se foloseste o piesa etalon avand formele si dimensiunile corespunzatoare pieselor
de obtinut. $e aseaza piesa etalon in dispozitivul de prindere si se aduc varfurile sculelor in contact
cu etalonul. $esizarea momentului de contact dintre scula si etalon se realizeaza prin deplasarea unei
foi subtiri de hartie sau a unei lere de grosime.

& & & &
as as ex ex reglare
$ $ +
@-coeficientul de dispersie relativa
ex

-eroarea de executie a etalonului

as

-eroarea de asezare a sculei

31. *roare de regla/
&
.
&
&
&
.
&
% . sc ex et ex etal#n reg
R R +
et ex.

- eroarea de executie a etalonului

sc ex.

- eroarea de asezare a sculei

-eglarea cu scule amplasate la cota
/n cazul c.n.c cu comanda numerica varfurile sculelor trebuie sa aiba o pozitie bine determinata in
suportul portscula pentru ca in mod frecvent comenzile de deplasare se raporteaza la un element al
suportului port-scula.
%'
3eglarea pozitiei varfului sculei in support Apate fi realizata in afara c.n.c.
32. *roarea datorata tensiunilor interne
)ensiunile interne - acele tensiuni care raman in piesa dupa inlaturarea oricaror solicitari exterioare
Factori care pot genera tensiunile interne:
- incalzirea si racirea neuniforma datorita variatiei dimensiunilor din diferite componente ale
piesei
- deformari elasto-plastice neuniforme generate prin deformare plastica la rece
- transformarile structurale din piesa care pot avea loc in timp
/n cazul unei piese din O< incalzite la ,..
.
2 si racite, intr-o prima faza a racirii stratul exterior se
raceste repede si tinde sa se contracte fara ca miezul sa permita acest lucru. 2a atare, in exterior vom
avea tensiunea de intindere si in interior tensiunea de comprimare. 5lterior se raceste si miezul a
carui contractii va fi impedicata de stratul exterior racit anterior. /n final vom avea in exterior
tensiunea de comprimare si in interior tensiunea de intindere.
33. *roarea de instalare
$e datoreaza orientarii si fixarii semifabricatului in dispozitivul de prindere.
d f inst
+ +
.
.

- eroarea de orientare
f

- eroarea de fixare
d

- eroarea dispozitivului
34. *roare de orientare
- apare atunci cand baza de masurare nu coincide cu suprafata de asezare si genererata de variatia
unei dimensiuni a semifabricatului
- apare atunci cand se intentioneaza mentinerea reglarii initiale a pozitie sculei pentru intreg lotul de
piese
- din punct de vedere matematic . se obtine ca o diferentiala totala a vecotrului ce uneste baza de
masurare cu un punct fix al dispozitivului, vector proiectat pe directia dimensionala de obtinut.
( ) B A f
n
, , .. ,......... , ,
' & %

n
.. ,......... , ,
' & % - dimensiuni ale piesei
A,B 9 dimensiuni ale dispozitivului
%(
&
&
& &
&
&
&
&
&
&
%
&
%
&
% .
&
&
%
%
... ..........
..........
n
n
n
n
n
$ $ $
f

,
_

+ +

,
_

,
_

+ +

35.
.

#%
#a
l

3!.
OA O! A!

sin & &

sin
d
O!
O!
d
OM!
%)

sin &
sin &
sin
%
%
&
sin
%
%
& sin & &
-.
%
sin
%
&
%
sin
%
& & sin &
.

,
_

,
_

+ + +

,
_

,
_

d
d
O!
d
d d d
O! OB B!
d
d d d
A!
#p
#m
#m
3#.

tg
dg
dg
tg
#a
#a
&
&

3%. *roarea de i$are

$e datoreaza variatiei fortei de frecare sau variatiei comportarii semifabricatului
%*
8in punct de vedere matematic f

poate fi definit ca diferenta intre pozitiile limita ale vectorului

care uneste suprafetele prelucrate cu baza de masurare # cele & pozitii limita se datoreaza in conditii
diferite !, vector proiectat pe directia dimensiunilor obitnute.
( ) cos
min max
y y
f
1max, 1min corespund pozitiei limita

- unghiul dintre directia fortelor si directia dimensiunilor obitnute

n
& ! y
C- efortul aplicat piesei
2- depinde de natura materialului piesei
( ) cos
min max

n n
f
& ! & !
( )
( )
( )
( )
( )


cos
%
%
&
cos %
%
&
%
&
%
&
%
&
%
& &
%
%
max
min
min
min
max min min max


+

+

,
_

+
+

n
med f
n
n
n
n n
med
n
n
f
med
med
med med
& ! !
! $
$
$ &
$
!
$
$&
&
$
&
&
$
&
&
&
& & & &
&
3&. 0nterpretarea statistico-matematica a teoriei erorilor de prelucrare
8aca se i-au in vedere frecventa, marimea si sensul de modificare al erorilor avem :
%+
- erori sistematice constante - au frecventa mare, marime si sens constant
- erori sistematice logice 9 frecventa constanta, acelasi sens, marimea variaza dupa o anumita
lege
- eroare intamplatoare 9 apar atunci cand asupra marimilor urmarite actioneaza un numar mare
de factori intamplatori si far aca vreunul dintre ei sa exercite o influenta determinata.
4'. 0nterpretarea statistico-matematica a teoriei erorilor de prelucrare
=om considera dimensiunea urmarita drept variabila independenta. <a prelucrarea unui lot de piese,
numarul de operatii ale unei dimensiuni ne ofera o imagine asupra frecventei.
2orespondenta intre variabile independente si frecventa se numeste unctii de recventa. /ntegrala
functiei de frecventa pentru un anumit interval sa va numi unctie de repartitie.
Analiza statistica a preciziei de prelucrare poate fi realizata plecand de la datele masurate # repartitii
emperica ! si respectiv de la relatii teoretice # repartitii teoretice!.
41. -epartitia empirica
2amp de imprastiere min max
x x R
@- numarul de intervale in care vom imparti campul de imprastiere
$
x x
$
R
a
min max


O astfel de reprezentare grafica sub forma de dreptunghi , baza mica corespunde marimii unui
interval, inaltimea corespunde frecventei absolute si se numeste histograma recventei absolute
daca se unesc mijloacele laturilor superioare se obtine poligonul recventei absolute.
- frecventa absoluta
n
n
f
i
c

42. 8aca in ordonata se foloseste fi se obtine histograma frecventei absolute.
%,
8aca pe ordonata se ia suma frecventei din intervalul respectiv si din intervalul automat se obtine
histograma recventei cumulate # poligonul frecventei cumulate !
43. 2a parametru principal ai diagramei de frecventa se mentioneaza:
a! parametrul de tendinta 9 ofera o imagine asupra pozitiei diagramei in lungul axelor absciselor
n
xj
'
n
j

,
_

%
n
n x
'
$
i
i i

%
i
i
f
n
n

xi- valoarea medie a fiecarui interval

ni- numarul de dimensiuni din acel interval
D- medii artimetice
Ee - mediana 9 valoarea care ocupa pozitia centrala in sirul de valori ordonate crescator
Ee -
&
% +

n e
' M
- numar impar de marimi
-
&
%
&
+
+

n
s
n
e
' '
M
- numar par
- modulul E. ofera o imagine asupra valorii cu frecventa cea mai mare
( ) ' M ' M
e
+ '
.
44. Parametrii de imprastiere
min max
x x R
- campul de imprastiere
- abaterea medie patratica
n
x xj
S
n
j

,
_

%
&
%-
n
x xi n
S
$
n
i

,
_

%
&
- dispersie $
&
- coeficient de asimetrie, exces, coeficient de variatie a sirului de date
45.-epartitia teoretica
4auss plecand de la demonstratia matematica a demonstrate o functie de forma :
( )
&
&
&
&
%

ac
x
e f
4!.

- abaterea medie patratica

- media artimetica
( )
( ) ( ) dx x f x
dx n f n
+

&

- se mai numeste si abcisa standard pentru ca se utilizeaza pentru evaluarea marimii campului de
imprastiere.
&.
4#. ,eriicarea caracteristicii de repartitie
;#x! - probabilitatea sau functia repartitiei
( ) ( )

&
%
x
x
dx x f x F
( )
( )
( )
( ) ( )
d( e (
d( e d( ( f ( F
d( dx
dx
d(
e ( f
x
(
e x f
( (
(
(
( (
(
(
x

%
&
&
&
%
&
&
%
&
&
&
.
&
&
&
&
%
&
%
&
%
&
%

,eriicarea normalitatii
Pentru verificarea normalitatii unei distributii empirice se folosesc urmatoarele criterii:
a! verificarea marimii campului de imprastiere in cazul unei distributii normale campul de
imprastiere ar trebui sa fie de *s
b! folosirea abaterii medie patratice relative sau a coeficientului de dispersie relativa :

$
R
S

'
%
&
@d - coeficient de dispersie relativa
%
'
%
'
%

d
$
8aca se determina coeficientul de dispersie relativa pentru distributia studiata si se constata ca are o
valoare apropiata de %, se poate forma ipoteza ca avem de aface cu o distributie corelara.
&
.
&
&
&
.
&
% . . sc as et a%c et regl
$ $ +
c! dreapta lui Faur1
$e foloseste o reprezentare grafica corespunzatoare pologonului frecventei cumulate pe ordonata
luandu-se logaritumul frecventei.
8aca avem de aface cu o dreapta putem forma ipoteza ca avem de aface cu o dispersie normala.
d! criteriul
&

&%
e! criteriul Golmogorov
f! examinarea formei diagramei de frecvente
- daca este apropiata de curba 4auss atunci avem o distributie normala
ste util ca axa de simetrie sa se suprapuna peste mijlocul campului de toleranta si de asemenea
campul de imprastiere sa fie mai mic decat campul de toleranta.
g! compararea probabilitatii pentru aceleasi intervalle
- -.,'sHH.I.,'s 9 &)J
- -.,+sHH.I.,+s 9 ).J
- -%,%sHH.I%,%s 9 +)J
- -'sHHHI's 9 --,+'J
4%. 1tili"area diagramelor de recventa
Asa cum s-a vazut examinarea unei diagrame ofera informatii asupra normalitatii distributiei. ste
necesar sa se precizeze ca o asemenea diagrama poate fi construita pentru fiecare dintre
componentele eorii totale de prelucrare # eori date de: asezarea piesei, deformarea elastica a
componentelor sistemelor tehnologice, deformarea termica, uzura, reglarea, tensiuni interne, abatere
a semifabricatului.
f $ $ $ $ $
d ti u u ) y as t#t
+ + + + + + + .........
& &
)
& & & &
'
&
&
& &
%
y

- deformatii plastice
)
- deformare termica
as

-eroare de asezare
u

-uzura
tu

-tensiune interna
d

- eroare data de dispozitiv

rorile intamplatoare se insumeaza dupa regula radacinii patrate fiind afectate de coeficientul de
dispersie relativa " eroarea sistematica se insumeaza aritmetic.
&&
Analiza preciziei de prelucrare cu ajutorul diagramei de frecventa are un caracter universal, are
dezavantajul ca se realizeaza dupa incheierea prelucrarii nemaifiind posibila o interventie in timpul
procesului.
4&. +iagrama punctiorma
Pentru a determina dezavantajul mentionat anterior se folosesc niste grafice in care pe abcisa se i-a
numarul de ordine al piesei iar pe ordonata dimensionarea urmarita.
7ecesitatea de micsorare a lungimii formularului pe care se inscrie numarul de ordine si
dimensionare urmarita a piesei au condus la utilizarea unei diagrame de tipul al //-lea , in care pe o
aceeasi verticala se inscriu dimensionarea mai multor piese extrase consecutiv din fluxul de
fabricatii si alcatuidn o asa numita proba.
/ntrucat inscrierea numai o dimensiune a pieselor nu oferea o diagrama clara asupra solutiei
procesului din diagrama precizata automat s-au inscris si valoarea medie ale fiecarui probe.
Aceasta reprezentare grafica permitea totodata si o anumita verificare a normalitatii distributiei,
numar de dimensionare apropiate de medii trebuind sa fie mai mare decat al celorlalte dimensiuni.
5'. Aprecierea stabilitatii dinamice
O alta modalitate de verificare a preciziei procesului tehnologic se bazeaza pe utilizarea fiselor de
control statistic. $e considera astfel un process tehnologic este d1namic stabil ca reglaj, daca mediile
artimetice ale unor probe alcatuite din seturi de piese extrase succesiv din process se incadreaza intre
anumite limite. Procesul tehnologic este d1namic stabil ca precizie daca abaterile medii patratice ale
probelor sunt cuprinse intre linii precizate.
51. 0nluenta abaterii de orma a semiabricatelor asupra preci"iei de prelucrare
8aca semifabricatul are abateri de forma, in cazul prelucrarii prin metode clasice # bazate pe
deformari plastice ! aceasta abatere se transmite piesei finite dar la o scara mai redusa.
3educerea influentei abaterii de forma asupra procesului de prelucrare poate fi realizat prin marirea
numarului de treceri.
&'
( )
$
t t
t t
j
c$
j
c$
t t t t
sf
pf
sf im pr pr
pf im rest rest
sc st
pr pr im rest rest

,
_

+ +

. min . max .
min . max .
min . max . min . . max .
%
%
%
52. 2tarea supraetei
2alitatea unui produs # capacitatea acestuia de a functiona la parametrii descrisi un interval de timp
cat mai mare! este dependenta de proprietatile fizic-mecanice ale materialelor, de precizia de
prelucrare si de starea suprafetei. 2onceptul de stare a suprafetei vizeaza & aspecte :
- aspectul geometric
- aspect fizic-mecanic referitor la proprietatile fizico-mecanice ale straturilor suprafetelor
8aca se i-a in considerare raportul intre pasul si inaltimea unei asperitati putem avea:
- abateri macrogeometrice: s0h : (. ab de ordin %
- abateri de ordin & - (.:s0h: %...
s- pas " h- inaltime
- abateri de ordin ' - character periodic # generate de miscare de avans !
- abateri de ordin ( 9 fara character periodic si constand in smulgeri de material, pori, material aderat
la suprafata piesei
Pentru abateri de ordin ' si ( s0hK%...
&(
53. Pentru avaluarea rugozitatii se folosesc diferiti parametrii:
a! parametrii fizici - inaltimea neregularitarilor profilului 3z
( ) ( )
)
..... ......
( & ) ' %
+ + + +

R R R R R
R
(
- inaltimea maxima :3max #31!
- pasul mediu al neregularitatilor profilului
b! parametrii statici
- abaterea medie artimetica a profilui ,

l
a
dx y
l
R
.
%
<inia mediana trebuie sa imparta profilul astfel incat suma patratelor coordonatelor profilului in
raport cu linia medie sa fie minima.

n
i
y
%
min %
- procentajul energiei portante
3ugozitatea unei suprafete poate fi caracterizata si de alti parametrii:
- raza de racordare a varfurilor asperitatilor
- unghiul de inclinare a flancurilor
- directia in raport cu care s-a efectuat masurarea rugozitatii
54. 0mportanta cunoasterii si asigurarii unei anumite rugo"itati a supraetelor prelucrate
a3 inluenta rugo"itatii asupra u"urii si asupra productiei perioadei de roda/
$-a constat ca pentru anumite conditii concrete de functionare este remarcabila piesa care are o
anumita rugozitate a suprafetelor aflate in contact, spre aceasta se ajunge dupa o anumita perioada
de rodaj.
&)
55. inluenta rugo"itatii asupra mentinrii in timp a caracteristici a/usta/ului
( )
(ar (al ar al
R R R $ d D j + +
& %
&
al6alezaj
ar6arbore
s6strangere
j6joc
d,86diametru
( )
(ar (al al ar
R R R R D d S +
& %
&
5!. 0nluenta rugo"itatii asupra enomenului de recare
$e constata ca exista o anumita valoare a rugozitatii ce asigura o marime care faciliteaza procesul de
frecare, astfel in conditiile frecarii umede, grosimea peliculei de ulei trebuie sa fie mai mare decat
suma golurilor aspiratiilor.
p ( (
* R R < +
& %
hp- grosimea peliculei de ulei
( )
( )
& &
med ar al
ar al p
j D D
R R *


- in cazul frecarii usate o valoaremare a rugozitatilor conduce la intrepatrunderea varfurilor si
la cresterea valorii coeficientului de frecare.
se constata ca si la valori prea scazute ale rugozitatii putem inregistra o valoare mare a coeficientului
de frecare datorita fortelor de aderenta dintre retele cristaline din structurile superficiale ale pieselor
aflate in contact.
5#. 0nluenta rugo"itatii asupra re"istentei la oboseala
=alori mari a rugozitatii inseamna o concentrare suplimentara de tensiuni la nivelul golurilor dintre s
straturi si cresterea riscului de amorsare a unei fisuri care ar putea duce la ruperea piesei.
.
%
.
% %

$
%
- rezistenta la oboseala la un efort alternant simetric
$
%
- rezistenta la oboseala a unei piese avand o anumita rugozitate
&*
.
%
- rezistenta la oboseala a unui etalon avand o suprafata lustruita
.
%
%

$
#%
$
5%. 0nluenta rugo"itatii asupra re"istentei la coro"iune
$e considera ca o suprafata rugoasa va suporta un fenomen mai intens de coroziune, explicatia
vizeaza acumularea intre asperitati a diferitelor impuritati care impreuna cu apa # ce se mentine mai
mult timp intre golurile dintre asperit ! va genera o coroziune mai intensa.
3ugozitatea exercita influenta asupra fenimenului de coroziune doar in cazul in care coroziune
contribuie cu o viteza ce nu depinde de rugozitatea initiala.
5&. 0nluenta geometriei partii active a sculei.
5nghiul de asezare L la o valoare redusa a acestuia va conduce la o frecare intensa si la cresterea
rugozitatii, in timp ce o valoare mare va scadea rezistenta putand favoriza aparitia vibratiilor si
generand cresterea rugozitatii.
( )

ctg ctg
f
R
ctg ctg R f
ctg R D
tg
R
D!
D!
R
tg AD!
ctg R
tg
R
BD
BD
R
ctg ADB
D! BD f
(
(
( a
( (
(
( (
+

+


+
M
M
&+
( )
( )
&
sin & cos %
&
cos %
&
sin
(
&
&
sin & cos % cos
&
&
&

,
_

r
r
r r r r r OA O! A! R
f
(

r
f
R
(
,
&

5ltima relatie arata ca pentru a obtine o rugozitate scazuta raza de racordare a varfului trebuie sa
aiba o valoare cat mai amre " o valoare prea mare va produce o intensificare a vibratiilor si o
crestere a rugozitatii.
( )

&
.
&
%
dx dx y R
a
!'-inl param reg de prelucr asupra rugo"itatii
Pentru valorile obisnuite ale adancimii de aschiere a p nu se constata o dependenta a
rugozitatii fata de adancime.
adancimea de aschiere ...)
/nfluienta avansului f:
&,
/n cazul vitezei se constata un maxim a rugozitatii de valori v6#&.H%%.! m0min dupa care
rugozitatea scade sau se mentine aproximativ constanta la cresterea vitezei. xistenta maximului se
datoreaza formarii si desprinderii asa numitului tais de depunere" fenomenul genereaza o variabila a
geometriei partii active a sculei si acest lucru se va reflecta printr-o variatie a rugozitatii.
!1-inl naturii sem si a lichid de racire-ungere asupr rug supr prel prin aschiere
0nluienta naturii materialului semiabricatului
/n cazul otelurilor carbon la aschiere cu scule metalice se constata ca la cresterea duritatii
pana la o anumita valoare, are loc o scadere a rugozitatii./ntrucat cresterea duritatii depinde de
continutul de carbon, este de asteptat ca in cazul O<2 () sa se obtina o rugozitate mai scazuta decat
in cazul O<2 %..
3ugozitatea poate fi influientata si de structura metalografica, un graunte mai fin rezulta o
rugozitate mai mica, fapt pentru care uneori tratamentele de imbunatatire se aplica intre prelucrarea
de degrosare sic ea de finisare cu scule metalice.
0nluienta lichidelor de racier-ungere
2aracteristica de ungere a acestor lichide va conduce la o scadere a frecarii intre suprafetele
active ale sculei si semifabricat, la o diminuare a intensitatii deformatiilor a taisului depunerii, la o
reducere a vibratiilor, ceea ce va asigura conditia pentru scaderea rugozitatii.
!2-inl rigidit sist tehn asupra rugo"it supra prelucrate prin aschiere
&-
Pentru a obtine o rugozitate mai scazuta este necesar un s1stem tehnologic rigid./n cazul unei
piese fixate pe strung la capatul din stanga in mandrina universala, iar in dreapta in varful protector
al apusii mobile, deformatia elastica cu actionarea fortelor de aschiere va fi variabila in lungul piesei.
Pentru cresterea rigiditatii la strunjirea suprafetelor lungi si subtiri este posibila sprijinirea
piesei intr-o luneta fixa #montata pe ghidajul batiului! respective intr-o luneta mobile, montata pe
carucior si care se va deplasa odata cu acesta.
!3-date initiale pentru proiectarea proc tehnologice
+ate initiale:
a3 documentele tehnologice de baza- in mod frecvent la indemana proiectantului
aflandu-se doar desenele de executie.Acest desen se verifica din punct de vedere al
respectarii standardelor in viguare si respective al tehnologicitatii de fabricatie.
8esenul deexecutie trebuie sa contina toate informatiile referitoare la: dimensiuni,
tolerante, abateri, rugozitati, material, tratamentele termice, etc.
b3 volumul productiei si marimea lor- in cazul produselor de serie mare si masa ,
tehnilogia prescrisa va avea in vedere realizarea unei productivitati ridicate.;abricatia se
formeaza pe loturi.
7ormarea:
f
n
)
N
e
pi
)
+
, unde pi
)
-timp pregatire incheiere
e
n
-numarul de piese din lot # e
n
6%..!.
c3 echipamentul tehnologic disponibil- este util sa se dispuna de cartile tehnice sau de
cataloage care sa contina caracteristicii tehnologici functionali.
/n cazul unei intreprinderi care care urmeaza a fi contruita, se va proiecta mai intai o
tehnologie principala si se vor achizitiona utilaje adecvate acestei tehnologii.
d3 nivelul de calificare a operatorilor- atunci cand muncitorii au o calificare redusa,
inginerul trebuie sa prevada masuri in cederea diminuarii influientei nivelului de
calificare asupra preciziei si economicitatii fabricatiei.
e3 Anumite conditii particulare # un loc in curs, masina foarte aglomerata, un loc de
minca cu risc ridicat de producere a accidentelor!
!4-stabilirea structurii procesului tehnologic
$e pleaca de la precizia si rugozitatea fiecarei suprafete stabilindu-se prelucrarile necesare.
'.
5lterior se va recurge la suprapunerea diverselor faze.
$e obtine o imagine asupra numarului de prelucrari pentru obtinerea piesei in cauza.
8aca ar exista restrictii in cazul unei piese care necesita @ prelucrari ar fi posibile
N $ P
$


procese.
.a pricipii de ba"a pentru proiectare:
a! procesul tehnologic-piesa realizata conform prescriptiilor din desen
b! procesul economic- realizarea la un cost mediu
/n practica se va cauta ca piesa sa fie realizata la un cost mai mic decat cel contractat si la o
productivitate pe cat posibil ridicata.
8in pundt de vedere ethnic pot fi utilizate:
a! principiul concentrarii prelucrarilor
principiul diferentierii prelucrarilor
!#-stabil param reg de aschiere.alegerea echip de prelucrare.stabilirea adancimii de
aschiere.stabil avansului de lucru
2tabilirea parametrilor regimului de prelucrare.
a3 stabilirea schemei de aschiere
b3 alegerea echipamentului de prelucrare-alegerea masiniloir-unelte se realizeaza tinand
cont de: felul prelucrarii, de unele caracteristici #turatii, avans, putere! precizia solicitata,
dimensiunea maxima $7 (.. O %...
strung latimea lungimea
normal maxima maxima
/n stabilirea $8=-urilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:
-exista $8=-urile necesare
-pot fi modificate, relative simplu, unele $8=-uri pentru a fi utilizate in cadrul unei
tehnologii
-pot fi utilizate $8=-uri standardizate sau normalizate la niste preturi convenabile
-pot fi proiectate si realizate $8=-uri in cadrul intreprinderii proprii la preturi convenabile
-pot fi proiectate si realizate $8=-uri prin cooperare cu o alta intreprindere
-pot fi proiectate si realizate $8=-uri in intregime de alta firma
c3 stabilirea regimului de aschiere- a max c p
A
8aca adancimea de prelucrare poate fi impartita prin mai multe treceri, a p scade tinand cont
de posibilitatea masinii-unelte
d3 stabilirea avansului-
( ) s f
-pe baza recomandarilor, valoarea stabilita a avansului poate fi
verificata #de ex. <a strunjire-degrosare, din punct de vedere al rezistentei sculei, al
rezistentei placutei, al deformarii maxime atinse de catre semifabricat!. f6..'
e3 alegerea vitezei de aschiere- se poate realize plecand de la valoarea recomandata de
literature de specialitate sau poate fi calculate viteza de prelucrare.
v6*. m0min pt otel rapid
v6%.. m0min pt placute
Ta1lor
- & %
...
&..
$ $ $
HB
f a )
!
+
%+
j+ x+
p
m
+

,
_

f-avansul
'%
;ormula lui ta1lor
m
)
!+
+
T-durabilitatea sculei
p
a
-adancimea de aschiere
- & %
... $ $ $
-coeficienti care tin cont de regimul de aschiere:marimea unghiului de
asezare
FB-duritatea Br1nel
!%-stabilirea param reg de aschiere.det turatiei.recalc vite"ei si a durab sculei
+eterminarea turatiei
D
+
n
calc

%...
unde 8-diametrul semifabricatului
min 0 *.. min 0 *%' r#t n r#t n
ad#ptat rec

3ecalcularea vitezei si a durabilitatii sculei:
& &
,) +
m
n
n+
y+ x+
p
m
m
m
m m
ad#pt
$ $ $
HB
f a ) +
!+
)
+
) +
) ) + ) +
n D
+

,
_

...
&..
%...
& %
&
&
&
% %
& & & % %
&


T-durabilitatea sculei
p
a
-adancimea de aschiere
- & %
... $ $ $
-coeficienti care tin cont de regimul de aschiere:marimea unghiului de
asezare
FB-duritatea Br1nell
!&-stabil param reg de aschiere.veri puterii si a dublului mom de torsiune
n#m (
disp ef
N + F
N N

<

-randamentul6..,)H..-)
'&
yF( xF(
p F( (
n#m
(
tdisp tef
f a ! F
n
N
D F
M M

&
(
F -forta de avans, adancime
#'-norma de timp si de productie
7orma 9sarcina de productie care trebuie realizata de unul sau mai multi operatori dispunand
de o anumita calificare, in anumite conditii tehnico-economice si intr-un interval de timp.
7orma de prelucrabilitate tehnica se numeste norma de productie.
Atunci cand se calculeaza cantitatea de prductie care trebuie prelucrata va fi norma de
productie, dar cand se urmareste intervalul de timp se numeste norma de timp.
J %..
J %..
J
%..
J
%..
J %..
%..
J
J %..
J %..
J
%..
J
%..
J %..
%..
J
%
%..
J
%..
J
%..
J
%..
J
%
%..
J
%
%
%..
J
%
%
%..
J
%
%..
J
%
"
%
M
M
M
M
M M
n
n
t
n n t
t
t
n
t t n
n t t n
t
N
n
N
N
N
t
N N
n
N N
N N
N
N
)
p
)
p
) )
p p
) p
)
p
+

,
_

,
_

,
_

,
_

,
_

,
_

+

#1-structura normei de timp
AminP ...! # ...! #
dn d% dt a,, a, %,, %,
e
pi
)
t t t t t t t
n
)
N + + + + + + + + +
pi
)
-timp de pregatit incheiere-activitate efectuat la inceputul0sfarsitul prelucrarii piesei, in
tabele se gasesc valori pentru pi
)
pentru tot lotul de piese
e
n
-numarul de piese din lot, e
n
6%..
''
pi
)
0 e
n
6..&)
%
t
-timp de baza pentru deplasarea sculei
T6
min min
f
l l l l
f
-
d a p s
+ + +

s
l
-lungimea de siguranta
p
l -lungimea de patrundere
a
l
-lungimea propriu-zisa
d
l
-lungimea de depasire
f-avans pe rotatie
/,//,H-numarul de faze
t a -timpii auxiliari
#2-tehnologii de abricatie a pieselor din pulberi metalici.elaborarea pulberilor
Eetalurgia pulberilor a aparut dupa %-.. cand a fost necesara.
Produsele acestor procese au fost utilizate in mai multe domenii:industria auto" industria
electrotehnica" industria constructoare de masini.
tape:-elaborarea pulberilor
-amestecarea
-compactarea la rece
-compactarea la cald
-sinterizarea
*laborarea pulberilor- pulberii mecanici reprezinta un ansamblu de granule cu dimensiuni
de %mm din metale pure, aliaje, compusi chimici sau amestecuri metalice.
4etode mecanice de elaborare a pulberilor
8in faza solida, aceasta metoda consta in macinarea in mori cu bile. Eetodele noi sunt
utilizate mai intai din faza lichida apoi macinalte in mori./n timpul macinarii, pulberile sunt
impurificate cu materiale desprinse in corpurile macinate./n timpul macinarii exista pericolul de
explozie datorat cantitatii mari a pulberilor fata de O
&
.
Eetodele mecanice din faza lichida sunt aplicate metalelor care in stare topita au o anumita
vascozitate
4ranularea cu apa- metoda prin care metalele sunt scurse printr-o sita cu un orificiu la
anumite dimensiuni.Particulele topite cad intr-un vas cu apa unde se solidifica, dimensiuni de la
..%H..)mm.
4etodele i"ico-chimice de elaborare
-din faza gazoasa-condensarea vaporilor metalici care au punctul de vaporizare scazut.
2ondensarea are loc pe o placuta support pe care se obtin particule.
-din faza lichida-se reduce pulberile de metale prin solutii apoase din saruri sau din topituri
de saruri, se obtin particule de vanadium
-din faza solida-prin aceasta metoda se reduce oxizii la temperature ridicate prin reducatoare
solide sau gazoase.$e pot obtine si particule de fier.
Pregatirea emestecului de pulbere:
'(
- sortarea pulberilor-se face printr-o sita, iar a pulberilor foarte fini se face prin
instalatii pneumatice de sortare.
- Tratament termic-eliminarea duritatii care apare in urma alaborarii. $unt utilizate
cuptoare de temperature cu tunel cu atmosfera controlata
- Prepararea amestecului-se face prin unirea a doua sau mai mute pulberi.Trebuie sa
se obtina un amestec omogen care sa se mentina in timpul presarii sau sinterizarii.
- 2ompactarea pulberilor metalici-formarea pieselor se poate face prin mai multe
procedee:
o Procedeul de formare prin aplicarea unei presiuni:presarea la rece, la cald
extrudarea pulberilor, laminarea pulberilor
o Procedeul de formare fara aplicarea unei presiuni: turnarea in forme din
ipsos sau formarea cu matrite incalzite.
;ormarea prin presarea la rece in matrite din O< este cea mai utilizata.
tape: -dozarea
-presarea
-extragerea
#3-tehnologii de abricare a pieselor din pulberi melatici.+o"area pulberilor
Eetalurgia pulberilor a aparut dupa %-.. cand a fost necesara.
Produsele acestor procese au fost utilizate in mai multe domenii:industria auto" industria
electrotehnica" industria constructoare de masini.
tape:-elaborarea pulberilor
-amestecarea
-compactarea la rece
-compactarea la cald
-sinterizarea
8ozarea are loc in ' modalitati:
% dozarea gravimetrica-cand pulberea este cantarita de un sistem automat
& dozarea volumetrica-cea mai utilizata datorita simplitatii ei./nstalatia de dozat poate
fi amplasata in apropierea postului de lucru
' dozarea prin masurarea timpului-se bazeaza pe fluiditatea pulberilor.8ispozitivul de
dozat are principiul de lucru asemanator unei clepsidre.
p p
$ t F
,unde:4-cantitatea de pulberi cursa printr-un orificiu
;p-fluiditatea unei pulberi
t-timpul de curgere
@p-coeficientul de pierderi
#4-tehnologii de abricare a pieselor din pulberi melatici.presarea pulberilor
Presarea are loc prin metode specifice:legea lui Pascal de curgere hidrostatica a lichidelor nu
este valabila.
Presarea se face in doua moduri:
-simpla actionata
-dubla actionata
')
<a presarea cu simpla actiune #unilaterala!-in timpul presatii granulele tind sa evite fortele
exercitate asupra lor de catre alte particule, se pot deplasa spre centrul matritei.
<a presarea cu dubla actionare are loc o sintetizare a presarii si se poate obtine o distributie
de densitate aproximativ uniforma.8ensitatea si duritatea scad odata cu cresterea distantei dintre
coansamble.
xtragerea semifabricatului din matrita se face atunci cand piesa este gata si se retrage la o
distanta eficienta.8upa evacuare materialul preset are o revenire elastica care poate produce fisuri
sau tensiuni mari.
Presarea la cald -materialul prelucrat este supus la incalzire pana la o temperature de
sinterizare./n timpul presarii au loc doua procese:-compactizarea
-sinterizarea
/ncalzirea se face lent pentru a asigura o uniformizare a caldurii in masa de pulbere deoarece
pulberea netasata ester ea conducatoare de caldura, se aplica o forta initiala prin care se realizeaza o
compactare de ).H))J. <a atingerea limitei minime de sinterizare, forta 7 de presiune ajunge la &.
J din valoare maxima.Presiunea va creste odata cu temperature.
Presarea hidrostatica la rece -presiunea de lucru este aplicata pe toata suprafata este
obtinuta datorita existentei unui mediu elastic care inconjoara pulberea.
Presarea hidrostatica la cald - spre deosebire de cea la rece mediul de presare este cu gaz
inert incalzit la temperature ridicate.Presiunile de presare sunt asemanatoare, iar temperatura
mediului ajunge la %%..Q2
#5-e$trudarea pulberilor
$e obtin prduse cu sectiune uniforma si de lungimi mari
$e poate face cu pulberi, amestec cu lianti sau plastifianti care sunt extrudate api la
temperatura mediului ambient sau pulberi fara extrudare la temp ridicate.
xtrudarea se poate face:
%-extrudarea pulberilor asezate in matrita incalzita
Presarea % se face direct prin filiera & de catre poansonul '.
&-extrudarea lingourilor, presate si sinterizate este metoda ccea mai folosita.Operatia
are loc dupa o schema asemanatoare cu cea de mai sus cu exceptia faptului ca in cilindru extruder
este introdus un lingou cilindric incalzit si sinterizat.
'*
'-extrudarea pulberei asamblate in invelis metallic-invelisul trebuie sa aiba
urmatoarele caracteristici:- buna plasticitate la cald
-cost scazut
-sa se desprinda usor de pe comprimatul preset
#!-procese de obtinere a pulberilor
Procesul tehnologic de obtinerea a piselor din pulberi metalici prin compactarea pulberilor
sub forma piesei ce trebuie obtinuta prin sinterizare
2interi"area este procedeul de formare si consolidare a legaturilor dintre particule printr-un
transfer de masa active termic ce creste rezistenta contactului dintre particule si scaderea energiei
libere.
Obtinerea pulberilor
-din faza solida

'

tare s
sfaramare
asc*iere
tan

'

impact
macinare
% mecanice
-din faza lichida

'

at#mi(are
e pul+eri(ar
Procese de
obtinere a
pulberilor
& fizico-chimice

'

car%#nul
cementare
a electr#li(
#xi(il#r reducerea
are ema
(iune electr#er#
.
lg

'

metale cu
ga(e cu
!ar%#n cu
.
.
.
' 2ombinate - prelucarea abraziva - cavitationala
-cu ultrasunete
Obtinerea pulberilor prin aschiere: este utilizata foarte rar deoarece are o calitate scazuta si
rezultate scazute
Obtinerea pulberilor prin macinare: se realizeaza prin mori cu bine, mori vibratoare cu bile si
au urmatoarele caracteristice:-granulatii uniforme
-au muchii rotunjite
-acoperite cu un strat de oxid
'+
Obtinerea pulberilor prin pulverizare:cel mai productive procedeu cu calitati si eficienta
economica cu doua variabile:-pulverizarea cu jet lichid:
-pulverizarea cu disc rotativ
Pulberile obtinute au caracteristicile:
-granulatie relative uniforma
-compacte
-forma sferoidala
-acoperite cu o pelicula de oxid
##-proprietatile pulberilor metalice
$unt proprietati:fizice
-chimice
-mecanice
-tehnologice
Proprietatile fizice:
-dupa forma granulatiilor
-marimea grauntelui
-repartitia geometrica
-structura grautelui
-structura suprafetei grautelui
Proprietati chimice: influienteaza direct proprietatile pieselor la rezistenta la coroziune
Proprietatile mecanice: microduritatea-influienteaza defavorabil prin stabilirea pulberii si
duritatea matritelor ce compactare si poate fi redusa prin recoacere in atmosfera puternic
reducatoare.
Proprietatile tehnologice:
-densitatea apparent de umplere
-compactitatea de umplere
-porozitatea de umplere
-densitatea
-presabilitatea
#%-pregatirea amestecurilor de pulberi
Operatiuni:
-se determina dimensiunea maxima si minima ale granulelor
-ponderea fiecarei fractiuni granulare pentru fiecare compus metallic si se dozeaza prin
cantarirea proportionala fractiunilor granulelor
-prin compactare, prin presarea pulberilor intr-o matrita, prin sinterizare un produs de transfer
de masa activate termic care consta in formarea unor punti de legatura intre particule.
Procedee de compactare a pulberilor:
-laminare
-extrudare
-presarea izostatica
-presare prin soc
-turnaerea in forme poroase
',
;orma tehnologica a pieselor din pulberi metalici:in constructia de masini se utilizeaza din ce
in ce mai mult atat pentru proprietatie deosebite calitativ car si eficienta economica a produsului
obtinut.
$pre deosebire de alte procedee tehnologice, piesele obtinute din pulberi permit obtinerea
muchiilor vii.
8omenii de utilizare a pieselor:
-in constructia de masini
-comenii diverse
2riterii de baza:
-posibila0imposibila prelucrarea unui material
- posibila0imposibila obtinerea piesei
-eficienta economica
-nu exista riscul unor defecte majore
#&-strun/irea supraetelor cilindrice e$terioare
'-
%'-re"area supraetelor plane
;ig a-frezare plana cu freza cilindrica contra avansului
;ig b-frezarea cu freza deget
;ig c-frezarea cu freza frontala
Treapta de precizie 3a,
m
8egrosare cu scule metalice %& %&.)
;inisare cu scule metalice %. *.'
3ectificare de degrosare , %.*
Prelucrare fina cu scule metalice + ..,
7etezirea#honuirea, suprafinisarea! * ...&
(.
;rezarea suprafetelor poate fi:cilindrice
2onice
2anale
suprafete profilate
%1-rectiicarea supr cilindrice e$terioare
3ectificarea suprafetelor:plane
Profilate
2onice
;ilete
%2-prelucrarea danturilor cilindrice
a! frezare prin copiere cu freza disc mobile
b! frezare prin rostogolire #generare,reluare! cu freza melc modul
(%
la ultima grupa de procedee se simuleaza angrenarea rotii de prelucrat cu surubul melc
#surubul melc a capatat proprietati aschietoare prin practicarea canalelor de degajare a aschiilor si
prin detalonarea spatiului dintilor!
%3-honuirea supraetelor cilindrice e$terioare
Abaterile de pozitie ale axei nu se pot corecta
%4-suprainisarea supra cilindrice e$terioare
$e mai numeste vibrofinisare sau vibronetezire
(&
%5-obtinerea pieselor de tip arbore
%. debitare
&. strunjire frontala si executarea gaurilor de centrare:
-strunjirea fontala la un capat
-executarea gaurii de centrare
-strunjirea frontala la celalalt capat
-executarea gaurii de centrare
'. strunjirea de degrosare
(. strunjirea de finisare
TesituriIcanaleIracordari
). frezare
-ajustare-indepartarea bavurii de la frezare
*. tratament termic
+. rectificare de degrosare
,. rectificare de finisare
-. control termic
%!-obtinerea pieselor prin presare la rece
Prelucrarea se bazeaza prin deformarea plastica remanenta a materialului semifabricatului
fara a produce fisuri macroscopice, prin depasirea rezistentei la curgere a materialului.
t
< ' . .
#..'H..)! t

- incomplete la rece
#..)H..+!
t

-incomplet la cald
#..,)H..-! t

-la cald
8eformarea remanenta se produce prin alunecarea straturilor instabile sau prin maclare.
8eformarea plastica este facilitate de prezenta impergectiunilor in cristale #punctiforme:
atomi interstitiali, de substituire!, imperfect liniare si de suprafata.
2lasificarea procedeelor de presare la rece:
a! prelucrarea prin searare sau taiere # decupare, perforare, slituire, crestare!
b! prelucrari bazate pe indoire #propriu-zisa curbarea. /ndreptarea, rasucirea!
('
c! prelucrari bazate pe presiune si tragere #ambutisare, tragerea pe calapod, umflarea!
d! prelucrari bazate pe deformare plastica in volum #matritarea, forjarea, calibrare!
e! imbinarea prin deformarea plastica la rece #fatuirea, sertizarea, mandrinarea!
Perforarea #decuparea!.
%#-ambutisarea
Transformarea unui semifabricat plan intr-o piesa cava sau a unui semifabricat dispunand de
o anumita cavitate intr-o piesa cu o cavitate mai profunda.
((
%&-obtinerea pieselor de mase plastice prin in/ectie
4ranulele de material plastic sunt introduse intr-un buncar, suporta un process de topire si
sunt presate printr-un cap de extrudare in interiorul unei injectii.
&' .O%tinerea piesel#r din mase plastice prin extrudare
.alandrarea-o operatie prin care se obtin foi din material plastic ca urmare a antrenarii
materialului plastic topit intre mai multe perechi de role,utilizandu-se si o banda de transport.
4ateriale compo"ite-cunosc o din ce in ce mai mare raspandire,in principiu avem de a face cu o
masa metalica sau nemetalica in care se introduce o retea de rezistenta #pasla,tesaturi!./n mare
masura procedeeele de obtinere a materialelor compozite se folosesc si la materialele plasitce.
&1 .)ratamentele termice aplica%ile piesel#r din #tel.,ncal(irea si unif#rmi(area temperaturii
semifa%ricatel#r
Tratamentul termic :operatii de incalzire,mentinere si racire cu durate si viteze prestabilite a.i sa
se obtina structuri cat mai adecvate cerintelor de exploatare./n mare parte,tratamentele termice se
realizeaza pe transformari de faza care au loc la incalzire si racire.
()
/ncalzire:
% min0mm -K% atm cuptor
..&)min0mm -Ksaruri topite
..% min0mm-Kplumb topit
8urata de mentinere: Tmentinere6..&) x Tincalzire
&2 .!alirea si re+enirea
2alirea presupune o viteza mare de racire,acesta permitand obtinerea unor coeficienti din ce in ce
mai buni
Austenita-Kperlita #racire lenta!
Austenita-Kmartensita #racire rapida!
Ocalire-pies a se incalzeste pana la austenitizare
Orevenire-incalzirea se face sub temperatura a,urmata de o racire rapida este posibila o reducere a
duritatii ,crestere a tenacitatii,eliminare partiala a tensiunilor interne.
&3 .Rec#acerea
-poate avea drept obiectiv o eliminare a tensiunilor interne.o refacere a retelei cristaline,obtinerea
unui graunte mai fin ,omogenizat./n cazul recoacerii ,racirea este lenta.$e imbogateste stratul
superficial cu anumite substante./n cazul carburarii se imbogateste cu carbon.2ementarea se poate
efectua in mediul gazos,saruri bogate in 2 si respectiv in mediu solid #pulberi de En!.
2ementarea presupune incalzirea piesei si mentinerea acesteia la o anumita durata intr-un mediu
bogat in 2 a.i 2 sa patrunda in stratul superficial al piesei.Rona in care 2 depaseste ..&J poate fi
astfel calita
Alte tratamente termochimice-nitrurare#imbogatire cu azot!,cabronitrurare #imbogatire cu 2 si azot!
&4 .Prelucrarea prin electr#er#(iune
-prelucrarea presupune existenta unui lichid electric al carui rol esential este de a contribui la
inlaturarea materialului detasat din electrozi in zona de prelucrare.
&5 .Prelucrarea electr#c*imica
$chema de lucru poate fi similara celei de la electroeroziune.<ichidul de lucru este un
electrolit.Prelucrarea poate fi prin eroziune #prelevare de material semifabricat! si cu adaugare de
material pe semifabricat.
(*
;A3A8AS:
m $ , A
A
$
( F

&! .Prelucrari c*imice.Prelucrari cu ajut#rul ultrasunetel#r.

-se bazeaza pe reactia chimica dintre materialul semifabricatului si o substanta solvent chimic
activa,in acele zone care sunt accesibile substantei.suprafetele care nu trebuie prelucrate se
protejeaza cu substante solvente.
-inc azul fotogravarii,ca material de protectie se foloseste o substanta fotosensibila care poate fi
inlaturat de pe suprafata care trebuie prelucrata.
Prelucrari cu ajutorul ultrasunetelor
<a nivelul zonei de prelucrare,sub actiunea
ultrasunetelor are loc o rupere si refacere a
integritatii masei de lichid,o
microfisurare,microaschiere.
&# .Prelucrarea cu ajut#rul plasmei
$e bazeaza pe utilizarea plasmei generate ca
urmare a trecerii unui gaz plastogen prin
arcul electric stationar ce arde intre
electrodul central si semifabricat.2oloana
de plasma poate fi folosita la taiere,gaurire.
&%. Prelucrarea cu laser
-lumina laser se obtine cu ajutorul mediului activ solid,schimbarea directiei fascilocului se face cu
oglinzi,iar focalizarea sculei cu ajutorul unei lentile.
-efectele pot fi de natura termica sau chimica
(+
&& .Prelucrarea cu fascic#l de electr#ni
-termocatodul pune in libertate electroni care sunt atrasi de anod.fascicolul este focalizat cu ajutorul
bobinelor de focalizare si
deplasat pe suprafata
semifabricatului cu
ajutorul bobinelor de
reflexie.
-la contactul fascicol-
semifabricat se dezvlta
fenomene termice sau
chimice
1''. )e*n#l#gii de asam%lare
Asamblarea:imbinarea pieselor efectiv prelucrate in vederea obtinerii masinii sau echipamentului in
stare de functionare.
-d.p.d.v al organelor de masini se poatevorbi despre asamblari fixe sau mobile,demontabile sau
nedemontabile.
-d.p.d.v al tehnologiei de asamblare exista ansamble mobile#ansamblul in curs de constructie,se
deplaseaza de la un loc de munca la altul!,ansamblu stationar#ansamblul ia nastere la un singur loc
de munca!
-principalele unitati de asamblare:piesa de baza,grupa #& piese dintre care una este piesa de
baza!,subansamblul,ansamblul si ansamblul general.
8ocumente specifice:schema de asamblare si programul asamblarii
1'1 .Sc*ema de asam%lare o reprezentare grafica sub forma unei linii drepte care uneste piesa de
baza cu ansamblul sau subansamblul ce va rezulta,deasupra liniei se inscriu piesele care participa la
constructie.
1'2 .)e*n#l#gii de reparare0rec#nditi#nare
-echipamentele mecanice se degradeaza atat datorita ueni utilizari normale cat si datorita unor factori
care pot accelera degradarea./n esenta aceasta degradare se poate datora:unor solicitari ext,tensiuni
interne si untor procese de eroziune #uzare,coroziune!
-degradarea poate fi accelerata datorita nerespectarii unor prescriptii referitoare la
proiectare,executia componentelor mecanice,de asamblare,exploatare./n principiu,defectarea uneui
echipament mecanic presupune simplificarea cauzelor si defectelor generate de defectiuni.
Principii legate de identificarea defectiunilor:
-se verifica subansamblul echipamentului in ordine:functionarea sursei de energiei,transmiterea
energiei0miscarii catre consumator,functionarea consumatorilor
-se verifica circuitul
-nu se demonteaza un subansamblu fara a avea un motiv precis
-piesele verificate se vor amplasa in ordinea demontarii lor
(,
-atunci cand o piesa are mai multe pozitii de monare ,la demontare se va cauta o solutie de montare
-se cereteaza starea orgganului de masina dinaintea producerii defectiunii si simptomele care au
precedat aparitia defectiunii
-dupa reparare,se adauga in intructiunile de exploatare pentru a evita producerea unei defectiuni
similare.
Eetode de reparare,reconditionare:
8efectiuni superficiale
-prelucrari la cotele de reparatii,inlocuirea piesei degradate
-incarcarea piesei degradate prin sudare,turnare si reprelucrare la cotele initiale
-introducerea de piese suplimentare
1'3 .Optimi(area pr#cesel#r te*n#l#gice
A optimiza-alegerea variantei cea mai convenabile dintre mai multe variante.
-pot fi astfel optimizate:stabilirea traseului tehnologic,stabilirea adausurilor de prelucrare si a
diminesiunilor intermediare,alegerea echipamentului utilizat,stabilirea parametrilor regimurilor de
aschiere,repartizarea masinilor unelte in cadrul sectiei ,atribuirea de responsabilitati
subordonatilor.2ercetarile privind optimizarea au condus la aparitia unor ramuri utilizate in aceste
sensuri.
2a urmare cercetarile dirijate catre probe militare.A aparut cercetarea operationala.
(-