Energia valurilor

ndrumtor: Student:
Conf. Univ. Dr. Ing. Ioan Vonica Bisog Silviu Alexandru
2013
Definitie
Miscarea continua a suprafetei marilor si oceanelor constituie o forma de energie
regenerabila care in ultimii ani incepe sa fie captata in diverse dispositive.Energia
valutilor consta in miscarea de suprafata a valurilor si din fluctuatiile de presiune de sub
suprafata apei.
Dispozitivele pentru captarea energiei valurilor se instaleaza langa mal,in
departare sau in larg. Pe langa avantajele evidente captarea energiei valurilor are si
unele dezavantaje precum impactulvisual sau fizic asupra abitattului marin, scurgerile
tozi!ice ale licidelor folosite in constracutiadispozitivelor de captare si conflictul cu
navele comerciale.
"ercetarile in domeniul energiei valurilor au cunoscut pe plan mondial o
amploare deosebita inultimii 3# de ani.$n prezenr, captarea si conversia energiei
valurilor se aplica pe scara larga innenumarare geamanduri si insatalii de
semnalizare.%ealizarea insa a unor central electrice bazate pe energia valurilor mai
necesita eforturi, in prezent desfasurandu&se o activitate sustinuta inmulte tari ale lumii.
Desi realizarea unor centre pentru energia valurilor constituie o preocupare
deosebita pentrutarile care beneficiaza de tarmuri cu valuri puternice, problema prezinta
interes si pentru tarilecare dispun de valuri de mica amploare.'stfel, avand in vedere
necesitatea construirii unor digurisa permita si recuperearea energiei valurilor.
$storie si evolutie
"ele mai investigate si frecvent instalate tenologii pana in prezent sunt legate
de coloana de apa oscilanta ()*" & consta +n principal dintr&o incinta +n care valurile
care patrund formeaza o coloana oscilanta. 'ceasta coloana actioneaza un volum de
aer care trece printr&o turbina de aer unisens,. Prototipul la scara naturala pentru )*"
cu capacitati instalate de la cateva zeci pana la sute de -* au fost construite si testate
in conditii maritime reale in .orvegia (/oftestallen, 101#,, 2aponia (3anze, .iigata,
4uju-uri, 3a-ata, 5101#&00,, $ndia (6izinjam,51000,, Portugalia (Pico7'zores, 1000,, si
in Marea 8ritanie ($sla9, 101:; <$MPE/, 2000, insula $sla9, 3cotia,.
De asemenea mai sunt intalnite si instalatii pendulare cu panou articulat. =ntr&un
spatiu special amenajat, un panou oscileaza datorita valurilor care se propaga pe
orizontala si actioneaza o pompa idraulica. Pompa alimenteaza o turbina idraulica.
3e pare ca dispozitivul Pelamis (consta din mai multe tuburi de mare
dimensiune, legate +ntre ele prin niste articulatii care, datorita +nclinatiilor ungiulare
provocate de valuri, actioneaza niste pompe cu licid. <a r>ndul lor, pompele
actioneaza turbine cuplate cu generatoare electrice., reprezinta tenologia care este
cea mai apropiata de a fi raspandita la scara de parcuri. ' fost realizata si
comercializata de Pelamis *ave Po?er <td (cu sediul in 3cotia, cunoscuta anterior ca
)cean Po?er Deliver9 <td,, si a fost proiectata punand accent pe fiabilitate si utilizand
tenologia disponibila imediat. $n )r-ne9, Marea 8ritanie, a fost testat un prototip in
perioada 200@&200# iar din 200: este in constructie un parc de 3 dispozitive in nordul
Portugaliei, in urma unei intelegeri comerciale cu dezvoltatorul de energii regenerabile
Enersis.
'*3 este un alt e!emplu de tenologie pentru energia valurilor din noua
generatie. Dispozitivul a fost inventat si dezvoltat de compania olandeza /eam?or-
/ecnolog9 incepand cu mijlocul anilor 00 si este acum promovata de societatea
scotiana '*3 )cean <td.
Printre alte tenologii in stadiu avansat de dezvoltare sunt si *ave Dragon,
*ave8ob, 'Aua8uo9, )E 8uo9, Po?erbuo9, B)3 si *avestar.
*ave Dragon difera, de celelalte dispozitive utilizate pentru conversia energiei
valurilor, prin teoria care sta la baza conversiei idrodinamice si dimenisuni. Dispozitivul
construit si gestionat de *ave Dragon 'p3 7 Danemarca C are in componenta un bazin
de flotatie in care se acumuleaza apa deasupra nivelului marii, acolo unde se monteaza
punctele de absorbtie. De asemenea, in acest e!periment, s&a utilizat tenologia
e!istenta din punct de vedere comercial, si s&a bazat pe o imbunatatire continua a
e!perientei dobandite din functionarea proiectelor la scara mica (.issum 8redning7
Danemarca,, pana la cea a proiectului demonstrativ pre&comercial care se deruleaza in
prezent in /ara Dalilor si care are o capacitate apreciata de #&E M*.
'lte dispozitive C corpuri oscilante, plutitoare sau integral submersate, pot fi
e!ploatate de apele adanci ale marilor si cateva se afla in stadiul de testare in situ sau
au finalizat deja testarile importante. 3e preconizeaza ca cel puti doua sau trei, dintre
tenologiile care au demonstrat validitatea conceptului in stadiul de prototip si in prezent
se afla in conditii adecvate din punct de vedere comecial, vor fi importante pentru
dezvoltarea in viitorul apropiat a unor proiecte la scara mare. .u se asteapta in mod
necesar desemnarea unui anumit FcastigatorG, cum a fost cazul energiei eoliene,
datorita variabilitatii amplasamentelor si a cererii, precum si simultaneitatii de
desfasurare a unor eforturi regionale pentru promovarea anumitor concepte.

">teva e!emple de aplicatii concreteH
I 'ustralia
"ontinu>nd cercetarile +ncepute +n 1000, Energetec 'ustralia Pt9 <td. a realizat
o instalatie tip )*" de #00 -*, +nzestrata cu o turbina Denniss&'uld cu pas variabil
comandat. $nstalatia este +nzestrata cu un concentrator parabolic care permite
concentrarea valurilor de pe o distanta de @0 m si o incinta +n care se formeaza coloana
oscilanta, cu latimea de c>te 10 m. $nstalatia a fost amplasata +n apropierea portului
4embla. Primele e!perimentari ale instalatiei au avut loc +n octombrie 200#.
I "ina
=n 1010 s&a construit o instalatie e!perimentala tip )*" de 3 -*, care s&a
amplasat pe insula Da?ansan si care a aprovizionat cu electricitate comunitatea
locala. 'ceasta instalatie a fost +mbunatatita prin aplicarea unei turbine de 20 -*.
=n 100# $nstitutul Duangzou de "onversie a Energiei din cadrul 'cademiei de
3tiinte "ineze a dezvoltat cu succes o geamandura de navigatie de :0 *, av>nd o
turbina *ells. =n decurs de 13 ani s&au construit peste :#0 de geamanduri care s&au
amplasat de&a lungul coastei cineze.
I $rlanda
"ercetarile au +nceput +nca +n 1010, prin finantare de la guvern sub +ndrumarea
Jniversitatii "or-. Jniversitatea a coordonat Programul european de cercetari +n
domeniul energiei valurilor, fiind subventionata prin Programul Jniunii Europene C
2oule.
I $ndia
3&a proiectat si construit prototipul unei instalatii )*" de 1#0 -*, care a fost
introdusa +ntr&un dig al portului 6izinjam. 'ceasta avea o turbina unisens tip *ells.
E!perienta acumulata a permis proiectarea unui dig cu 10 unitati de instalatii )*"
av>nd o capacitate totala de 1,1 M*.
I 2aponia
=n anii 10E0, grupul 2'M3/E" a realizat o instalatie plutitoare numita 4aimei,
av>nd la baza principiul )*". E!perimentarile s&au efectuat +n Marea 2aponiei, +n
apropierea localitatii Kura.
) instalatie pendulara a fost cercetata mai bine de 1# ani de catre $nstitutul de
/enologie Muroran si s&au efectuat +ncercari pe instalatii tip )*".
=n 1013 s&a construit o instalatie )*" din beton si otel, de @0 -*, +n localitatea
3anze. 'ceasta a functionat c>tiva ani, c>nd a fost demontata si e!aminata pentru
determinarea rezistentei la coroziune si solicitari mecanice.
=n 100: s&a construit la Laramaci prototipul unei instalatii tip )*" de 130 -*.
'ceasta utiliza supape pentru controlul sensului flu!ului de aer. /estele au continuat +n
1001.
=n 100E cercetarile s&au focalizat pe instalatia numita Migt9 *ale, bazata pe
principiul )*", care avea #0 m lungime si 30 m latime. Puterea instalata era de 110
-*. $nstalatia a fost conceputa de catre "entrul 2aponez de "ercetare si /enologie
Marina 2'M3/E" si a fost inaugurata +n 1001.
I Portugalia
=n anul 1002 s&au construit si s&au amplasat pe insula Pico din 'zore doua
instalatii tip )*" de #00 -*. Jna dintre instalatii este ecipata cu turbina *ells, iar a
doua instalatie este ecipata cu turbina de tip nou, cu pas variabil comandat. $nstalatiile
s&au construit prin sponsorizarea "omisiei Europene, ca parte a unui program 2oule.
=n 200# firma )cean Po?er Deliver9 ()PD, a anuntat ca +mpreuna cu un
consortiu portugez construieste o instalatie tip Pelamis cu o putere de 2,2# M* +n
apropierea coastei portugeze.
I %egatul Jnit
<a +nceput, Duvernul %egatului Jnit a sponsorizat programele de "&D +n
domeniul energiei valurilor, acoperind o larga gama de instalatii.
=n 100# Jniversitatea Mueens C 8elfast si mai multe firme si companii comerciale
au realizat o instalatie din otel tip )*", numita )3P%EK, av>nd o putere de 1 M*.
=n anul 2000 s&a realizat si amplasat pe tarmul insulei $sla9 C 3cotia o instalatie
tip )*", numita <impet. 'ceasta instalatie are o putere totala de #00 -*, este ecipata
cu turbine contrarotitoare si doua generatoare de c>te 2#0 -*. $nstalatia a fost
proiectata de Jniversitatea Mueens din 8elfast si e!ecutata de firma *'6EDE..
$nstalatia a livrat energie electrica retelei de troleibuze si apoi a livrat energie +n reteaua
nationala.
3ursa de energie si localizare
6alurile se formeaza datorita actiunii vanturilor care sufla deasupra apei si se
produc numai in zonele aflate la suprafata marii. Marimea valurilor generate depinde de
viteza vantului, durata sa si lungimea de apa peste care sufla (lungimea de actiune,.
Miscarea apei rezultata poseda energie cinetica, ce poate fi e!ploatata de ecipamente
special concepute.
Parametri fizici ce caracterizeaza valurile sunt inaltimea si perioada (si 7 sau
lungimea,. Perioda 7 lungimea este direct proportionala cu viteza de propagare a valului.
$ntr&un bazin mare cum este )ceanul 'tlantic, valuri de diferite proveniente se suprapun
si formeaza grupe de valuri, formatii care traverseaza oceanul aproape fara pierderi de
energie.
"ele mai bogate resurse de valuri se produc in zone in care vanturile puternice
au calatorit pe distante lungi. Din acest motiv, cele mai bogate resurse in valuri din
Europa se regasesc de&a lungul coastelor vestice care se astern la limita unei lungi
zone de actiune, adica )ceanul 'tlantic. <anga coasta, energia valurilor descreste,
datorita frecarii cu patul marii; ca urmare, valurile formate in zonele mai adanci din larg,
care au o buna e!punere, vor avea cea mai mare energie.
Deoarece ecipamentele pentru valuri functioneaza in mod usual pe baza
rezonantei cu perioada valului, tipurile de val regulat (adica perioade apro!imativ egale
care se repeta pe durate lungi de timp, furnizeaza o mai buna conversie a energiei
valurilor, decat cele neregulate.
Potentialul specific al valurilor este de 10 ori mai mare decat cel al vanturilor si
de 100 de ori mai mare decat radiatia solara, ceea ce demonstraza potentialul de
necontestat al valurilor oceanului.
Primul si cel mai evident factor pentru valorificarea in practica a energiei valurilor
este disponibilitatea in stare naturala a resursei, factor strans legat de orientarea zonei
de coasta catre desciderea marii si latitudinea zonei. Energia se poate e!ploata pe o
baza economic viabila, cand potentialul sau liniar depaseste 1#520 -*7m (adica
unitatea uzuala de masura pentru potentialul liniar al valurilor este puterea medie
anuala pe metrul de latime a crestei valului, paralela cu linia tarmului,.
Energia valurilor corespunzatoare starii reale a unei mari se masoara prin
proprietatile statistice ale valurilor, adica ale inaltimii si perioadei acestora. Parametrul
uzual prin care se e!prima inaltimea reprezentativa a valului corespunzator starii reale,
neregulate a unei mari este, Ls C inaltimea semnificativa a valului. 'ceasta valoare se
determina ca inaltimea medie a celui de&al treilea cel mai inalt val, pe parcursul unei
anumite perioade, de obicei 30 minute si corespunde apro!imativ estimarilor
navigatorilor e!perimentati. $mpreuna cu perioada de varf (/, sau perioada energiei
(/e,, energia medie a starii unei mari caracterizata de Ls, / sau /e, se estimeaza cu
formulaH
E = 1/8 g Hs
(E N energia mediata pe un interval specific de timp; O N densitatea apei marii; g N
acceleratia gravitationala; Ls N inaltimea semnificativa a valului,
Pe langa importanta pe care o are pentru a realiza comparatii ale potetialului
general al valurilor intre diferite regiuni, energia medie anuala poate fi inselatoare, daca
nu este interpretata impreuna cu variatia sa sezoniera.
Mediile anuale pot fi bazate pe potentiale mari ale valurilor, dar care nu pot fi
folosite, fiind caracterizate de efecte distructive pe perioade scurte si aproape lipsite de
energie e!ploatabila pe intervale lungi. Este esential ca aceasta periodicitate sa nu
afecteze cererea locala de energie electrica, in cazul in care se doreste ca energia
valurilor sa constituie o sursa importanta in alimentarea cu energie electrica a acelei
regiuni.
/ipuri de tenologii
"onstructorii utilizeaza multe metode pentru proiectarea ecipamentelor destinate
e!ploatarii energiei valurilor. 'ceste ecipamente se pot clasifica fie in functie de locul
de amplasare si adancimea la care sunt proiectate sa functioneze, adica de&a lungul
tarmului, linga tarm si in larg, fie in functie de metoda utilizata pentru captarea energiei
valurilor.
Atenuator C 'cesta este un ecipament flotant lung, aliniat perpendicular pe frontul
valului. Ecipamentul practic calareste valul si capteaza energia cand valul trece,
restrictionand selectiv miscarile de&a lungul lungimii acestuia. Jn e!emplu actual pentru
un attenuator este ecipamentul Pelamis, iar conceptele de proiectare anterioare au
fost Pompa de valuri M""abe (incercata in mare, si "oc-erel %aft (in faza de proiect,.
Puncte de absorbtie axial simetrice C acestea reprezinta o structura flotanta care
absoarbe energia valurilor in toate directiile, in virutea miscarii sale la sau langa
suprafata apei. 're dimensiuni mici comparativ cu lungimea tipica a valului, de ordinul a
catorva metri. Proprietatea punctelor de absorbtie a!ial simetrice este aceea de a
absorbi energia din zone ale marii mai mari decat dimensiunile ecipamentului. Prin
referire la efectul similar ale undelor radio, fenomenul se mai numeste si efect de
antena. /ipurile portante spre e!emplu, functioneaza ca puncte de absorbtie. $n mod
tipic, dar nu necesar aceste dispozitive portante sunt a!ial simetrice. "a e!emple se pot
da *avebob, )P/ Po?er8uo9 si 'Auabuo9.
Convertoarele oscilatiei de nivel al valului (CON! C 'cestea sunt colectori plasati
langa suprafata, fi!ati pe un brat pivotant amplasat langa patul marii. 8ratul oscileaza ca
un pendul invers, datorita miscarii particulelor de apa in valuri. E!emple prezente din
aceasta categorie sunt *averoller complet submersat si )9ster la suprafata. Jn
ecipament mai veci din acest tip, Pendulul japonez, avea clapeta cuplata langa
suprafata, atarnand in jos, bagata in structura de ceson.

Coloanele de a"a oscilante (CAO! C 'cestea sunt structuri gaurite, partial imersate,
care sunt descise catre mare sub suprafata apei, astfel incat contin aer prins deasupra
unei coloane de apa. 6alurile determina ridicarea si coborarea coloanei, actionand ca
un piston, comprimand si decomprimand aerul.'cest aer este canalizat catre o turbina
cu aer pentru a produce energie. "and sunt corespunzator proiectate pentru starea
dominanta a marii, "') pot fi reglate pentru perioada valului incident, in scopul de a
rintra in rezonanta. 'stfel, "') pot fi realmente eficiente si pot prezenta caracteristici
de puncte de absorbtie. Jn caz particular din acesta categorie este "') portant, care
este un "') flotant. Printre dispozitivele propuse in prezent se numara 3perbo9, M%"
si 8ac-?ard 8ent duct t9pe )E 8uo9.
#is"o$itive "lasate in var% C 'cestea constau dintr&un perete pe care il spala valurile,
colectand apa intr&un rezervor de stocare. 6alurile incidente creaza o sarcina de apa,
care este eliberata inapoi in mare prin intermediul unor turbine conventionale de sarcina
mica, instalate la patul rezervorului. Jn dispoziotiv plasat in varf poate utiliza colectori
pentru a concentra energia valurilor. Dispozitivele plasate in varf sunt in mod uzual
structuri mari, datorita necesarului de spatiu solicitat de rezervor, care trebuie sa aiba o
capacitate minima de stocare. Dispozitivele pot fi plutitoare ca *ave Dragon, cel mai
mare convertor de energie a valurilor construit pana in prezent sau structuri fi!ate in
teren ca 33D (3ea *ave 3lot "one Denerator, integrata intr&un dig de spargere a
valurilor,.

#is"o$itive de "resiune di%erentiala submerse C 'cestea sunt dispozitive
submersate amplasate uzual langa tarm si prinse de patul marii. Miscarea valurilor
determina cresterea si coborarea nivelului apei marii peste dispozitiv, inducand o
presiune diferentiala, care determina ridicarea si coborarea dispozitivului cu valurile.
"and sunt proiectate corespunzator pentru starea marii si aceasta categorie de
dispozitive are de asemenea caracteristici semnificative de puncte de absorbtie. Jn
e!emplu la zi al unei realizari a acestui concept este '*3 ('rcimedes *ave 3?ing,,
care are de asemenea bune caracteristici de puncte de absorbtie. Jn alt dispozitiv care
se poate incadra in aceasta categorie este *averotor.

Durata de viata
/enologiile utilizate in zonele costiere si langa tarm pot fi supuse la conditii
aspre, deoarecein domeniul de ape mai putin adanci se pot produce frecvent fenomene
de spargere a valurilor.Dispozitivele amplasate de&a lungul coastei la adancimi de 10 m
si 7 sau centralele integrate in baraje pentru spargerea valurilor sunt in mod special
e!puse la aceste fenomene.
Proiectarea structurii si a ancorarii in conditii de siguranta este esentiala pentru
credibilitatea domeniului C in trecut, accidentele au distrus dispozitivele, datorita
mediului marin agresiv si proiectarii inadecvate a componentelor structurale, a
procedurilor de instalare si ancorare.
Bunctionarea in larg poate de asemenea conduce la pierderea totala a unui
dispozitiv sau la perioade lungi de indisponibilitate. Deseurile plutitoare pot crea pericole
navigatiei, desi in anumite situatii convertorii pur si simplu se scufunda, si nu devin un
pericol pentru navigatie.
Dispozitivele pentru energia valurilor sunt in mod uzual proiectate pentru o durata
deviata de 20 de ani. /otusi, tinand seama de e!perientele anterioare, nu se poate
considera ca fiind un punct de vedere realist. 'stfel sistemele de ancorare pot fi
proiectate pentru durate de viata mai mari, in scopul de a fi utilizate pentru urmatorul
dispozitiv.
$nteractiunile cu mediul
$nteractiunile tenologiilor pentru energia valurilor cu mediul sunt limitate, cu
conditia ca alegerea amplasamentului sa se faca cu prudenta si controlat mai ales in
amplasamentele cu risc. Pgomotul poate fi o interactiune negativa in zonele populate de
cetacee, dar nu e!ista inca dovezi in acest sens si ca urmare necesita studii
suplimentare. 'lte efecte care se manifesta sunt cele rezultate din desfasurarea si
instalarea cablurilor si a sistemelor de ancorare, dar acestea sunt gestionabile.
"ea mai problematica interactiune poate fi cea a utilizarii spatiului oceanului,
care poate intra in competitie cu industria pescuitului si a transportului naval.
$nteractiunile vizuale pot fi importante pentru dispozitivele instalate pe coasta sau langa
coasta, dar se preconizeaza ca aceste tipuri de ecipamente vor avea doar o
contributie marginala la e!ploatarea resursei valurilor.
Jn argument puternic al sinergiei dintre energia valurilor si zonele de crestere a
pestilor este acela ca adaposturile pentru cresterea pestilor vor fi afectate colateral de
marile ferme care e!ploateaza energia valurilor, care in mod obisnuit vor fi incise
traficului maritim pe suprafete de ordinul a catorva -m
2
.
8ibliografie
ttpH77???.aAuaret.com
ttpH77???.agir.ro