APA 60% din G la brbatul adult 50% din G la femeia adult (esutul adipos = srac n ap)
73% (dac se exclude esutul adipos) COMPARTIMENTELE LICHIDIENE ALE ORGANISMULUI DISTRIBUIA APEI: 2 compartimente
EXTRACELULAR 20% INTRACELULAR 40%
EXTRACELULAR
PLASMA -partea acelular a sngelui -proteine !!
LICHIDUL INTERSTIIAL -lichidul care scald celulele
LICHIDUL TRANSCELULAR -lichidul "in trecere" - intestin, pleur, pericard, peritoneu
Schimburi ntre compartimente - permanente, extrem de intense COMPARTIMENTELE LICHIDIENE ALE ORGANISMULUI COMPARTIMENTELE LICHIDIENE ALE ORGANISMULUI MSURAREA VOLUMULUI COMPARTIMENTELOR LICHIDIENE metoda dilutiei
METODA DILUIILOR
Q cantitate indicator
V volumul necunoscut
C concentraie indicator (trasor) V Q C = COMPARTIMENTELE LICHIDIENE ALE ORGANISMULUI MSURAREA VOLUMULUI COMPARTIMENTELOR LICHIDIENE metoda dilutiei
APA TOTAL - cu substane care se distribuie rapid in toate compartim. (antipirina)
VOLUMUL EXTRACELULAR (VE) - cu molecule care ptrund greu intracelular (inulina, manitol) VOLUMUL PLASMATIC (VP) -colorani sau substane RA VOLUMUL INTERSTIIAL -VE - VP
VOLUMUL INTRACELULAR (VI) -Apa Total - VE COMPARTIMENTELE LICHIDIENE ALE ORGANISMULUI ntre compartimentele lichidiene - SCHIMBURI PERMANENTE guvernate de fore fizice
OSMOZA procesul de trecere a solventului printr-o membran impermeabil pentru substana solvit pentru egalarea concentraiilor de o parte i de alta a membranei
PRESIUNEA OSMOTIC presiunea care trebuie aplicat unei soluii separat d e solventul su printr-o membran semipermeabil pentru a mpiedica trecerea solventului n soluie
fora care determin sensul i intensitatea transferurilor de lichide prin membranele celulare COMPARTIMENTELE LICHIDIENE ALE ORGANISMULUI OSMOZA PRESIUNEA OSMOTIC - depinde de numrul de particule existente n soluie -subst neionizabile / ionizabile (NaCl) OSMOZA DIFUZIUNEA SIMPL COMPARTIMENTELE LICHIDIENE ALE ORGANISMULUI EXPRIMAREA PRESIUNII OSMOTICE
-n uniti convenionale de msurare a P 5300 mmHg, 6,7 atm
-sub forma punctului crioscopic temperatura de ngheare a unei soluii apoase e cu att mai sczut cu ct numrul de particule dizolvate este mai mare -0.56 grdC
-n uniti specifice de msurare a Posm (osmol) nr. particule eliberate prin dizolvarea a 1 mol substan nedisociabil COMPARTIMENTELE LICHIDIENE ALE ORGANISMULUI
peste 300 mosm/l soluii hipertone (hiperosmolare) Schimburile dintre mediul INTRA i EXTRA celular Guvernate de fore osmotice Meninerea izotoniei - necesitate biologic de prim ordin !!! Schimburile dintre PLASMA i LICHIDUL INTERSTIIAL -peretele capilar e IMPERMEABIL pentru molecule mari ! (proteine) -Presiunea coloidosmotic (Presiunea oncotic) SNGELE
recoltare pe anticoagulant + centrifugare
plasma elementele celulare SNGELE
recoltare fr anticoagulant
serul (plasma fr fibrinogen) cheagul de snge (elementele celulare ntr-o reea de fibrin) SNGELE
4.pH 7,4 ACIDOZ ALCALOZ TULBURARILE ECHILIBRULUI ACIDO- BAZIC pH = -log[H + ] usor alcalin (7.40) Mentinerea constanta a pH = necesitate biologica (reactiile biochimice necesita valori constante ale pH) Tendinta organismului spre pH acid TULBURARILE ECHILIBRULUI ACIDO- BAZIC Mecanisme de reglare BIOLOGICE Interventia unor organe care elimina substante acide sau bazice in exces Plaminii / elimina CO2 Rinichii / metaboliti acizi Ficatul / neutralizare prin metabolizarea unor substante Pielea / eliminarea prin transpiratie a unor substante CHIMICE sistemele tampon sanguine Sistemul bicarbonat (53%) Sistemul proteinelor plasmatice (5%) Hgb (35%) TULBURARILE ECHILIBRULUI ACIDO- BAZIC (EAB) Caracterizarea tulburarilor EAB in functie de sensul modificarilor de pH
Parametrii EAB 1.pH actual ph singelui recoltat in consitii aerobe la 37grdC (7,4) 2.pCO2 (40 +/- 2 mmHg) 3.bicarbonatul actual (24 +/- 2 mEq/l) 4.CO2 total (BA + 0,03 x pCO2) 5.bicarbonatul standard - continutul in bicarbonat al singelui recoltat anaerob la 37grdC si pCO2 standard = Rezerva alcalina 6.bazele tampon (48 mEq/l) suma tuturor anionilor cu capacitate de tamponare 7.excesul de baze (2 mEq/l) cantitatea de acid sau baza care readuce 1l de singe la EAB la 37grd si pCO2 = 40 mmHg
TULBURARILE ECHILIBRULUI ACIDO- BAZIC Caracterizarea tulburarilor EAB in functie de sensul modificarilor de pH
Faza compensata
Faza decompensata Acidoze Alcaloze
TULBURARILE ECHILIBRULUI ACIDO- BAZIC Caracterizarea tulburarilor EAB pe baza sistemului tampon bicarbonat
H 2 CO 3 H + + HCO 3 - Conform legii actiunii maselor, constanta de aciditate Ka = [H] x [HCO 3 - ] H2CO3
Tulburarile EAB determinate de modificarea primara a pCO 2 = acidoze sau alcaloze respiratorii Tulburarile EAB determinate de modificarea primara a [HCO 3 - ] = acidoze sau alcaloze metabolice
Factori biologici: vrsta, greutate, antrenamentul fizic sex Scaderea volemiei: la frig, in ortostatism, aport lichidian redus, trans- Piratie abundenta Factori de mediu: temperatura altitudinea
Circumstaniale: corelate cu diferite situaii (aportul de lichide)
VARIAII PATOLOGICE
Hemoragia tolerana la hemoragie depinde de rapiditatea cu care se realizeaz pierderea de snge Snge
pe anticoagulant plasma elemente figurate
fr anticoagulant ser = plasma - FBG cheag 55% plasma
45% celule elemente figurate 99% hematii < 1% leucocite si trombocite
HEMATOCRITUL - procentul reprezentat de celule din totalul cantitii de snge ERORI DETERMINARE
Anticoagulantul folosit (actiune osmotica)
Trapped plasma (plasma ramasa intre hematii)
Recoltare (pH sange venos )
HEMATOCRITUL - procentul reprezentat de elementele figurate din totalul cantitii de snge Compozitia plasmei
apa (90%)
substante organice (8-9%)
substante anorganice (1%)
Substante anorganice
Na + 142 mEq/l Cl - 103 mEq/l
K + 4 mEq/l HCO3 - 24 mEq/l
ionograma (concentratia ionilor in plasma)
310 mEq/l
Roluri mentinerea presiunii osmotice a plasmei (Na+, Cl-) excitabilitatea neuro-musculara (Ca 2+) echilibrul acido-bazic (BICARBONATUL) activitatea unor enzime (cuprul), component al Hb (Fe) sinteza hormonilor tiroidieni (iodul) Substante organice
PROTEINELE PLASMATICE 6-8g/100 ml calitativ cantitativ (75% din reziduul uscat)
In plasma - amestec de fractiuni proteice cu origini structura diferite functie
Separarea fractiunilor proteice -ultracentrifugare (separare pe baza G)
-electroforeza (migrarea in cimp electric in functie de pH izoelectric Electroforeza (migrarea in cimp electric in functie de pH izoelectric)
proteinele - caracter amfoter pH izoelectric - pH la care nu se incarca electric TIPURI DE PROTEINE PLASMATICE
concentraia plasmatic e afectat de pierderi anormale (sindromul nefrotic, enteropatii cu pierdere de proteine), reducerea sintezei (ciroza hepatic), etc
-transportor pentru glucide, lipide, vit B12, Cu (ceruloplasmina) -antitrombina III -protrombina -eritropoietina -haptoglobina
beta globuline
-transportor (transferina, hemopexina) -factori ai coagulrii
n majoritate sintetizate in ficat TIPURI DE PROTEINE PLASMATICE
globuline alfa globuline beta globuline (6-14%)
gama globuline (10-24%) = imunoglobuline =particip la imunitate (anticorpi)
limfocit B ---- activare ----- plasmocit----- anticorp
Imunoglobuline - Anticorpi 2 fragmente Fab locuri legare ATG
fragment Fc interactioneaza cu mediatori inflamatori -S-S- Fc Fab Lanturi grele Lant usor Lant usor IgG (imunoglobulina G) -principala imunoglobulina a adultului (80% din Ig circulante) -2 locuri de fixare pentru antigen
IgM (macroglobulin) -prima Ig sintetizat de plasmocite ca rspuns primar la antigen -prima Ig sintetizat la nou nscut -pentamer
IgA -Dimer -Secretia necesita adaugarea componentei secretorii produsa in celulele epiteliale mucoase (ale tractului digestiv, respirator, genital, glandele salivare si lacrimale)
IgE Se leag de mastocite Dupa legarea Atg specific - degranulare mastocitar- eliberare histamina si leucotriene - vasodilatatie, bronhoconstrictie Proteine plasmatice