Semnele si simptomele schizofreniei catatonice sunt intalnite in mai multe tipuri de

comportamente catatonice, inclusiv:

- imobilitate fizica - pacientul ar putea fi complet incapabil sa se miste sau sa
vorbeasca, corpul este rigid, are privirea fixa si pare sa fie surprins de ce se intampla in
jurul sau (stupoare catatonica). Poate avea si o forma de imobilitate cunoscuta sub
denumirea de flexibilitate de ceara (de exemplu, cand o persoana va misca bratul
persoanei afectate intr-o anumita pozitia, acesta va ramane in acea pozitie ore in sir);
- mobilitate excesiva - bolnavul manifesta o stare de agitatie psihomotorie extrema, are
un ritm frenetic, se invarte in cerc, isi flutura mainile sau tipa incontinuu;
- rezistenta extrema - situatia in care pacientul nu raspunde deloc la instructiuni, opune
rezistenta la orice incercare de a fi mutat si exista posibilitatea sa nu vorbeasca deloc;
- miscari ciudate - bolnavul poate avea pozitii inadecvate sau neobisnuite, grimase
bizare, perioade lungi de timp sau au comportamente iesite din comun. De asemenea,
poate repeta mecanic anumite comportamente (comportamente stereotipe), cum ar fi
cuvinte care se repeta, aranjeaza obsesiv obiecte, intotdeauna, exact in acelasi mod;
- imitarea anumitor miscari sau moduri de a vorbi - pacientul poate repeta un cuvant
spus de alta persoana (ecolalia) sau poate copia intr-un mod repetat un gest sau
miscari facute de altii (ecopraxia).
Desi acesti bolnavi par ca nu simt emotii sau sentimente in timpul unui episod catatonic,
de fapt acestia manifesta, de fapt, anxietate extrema.

Alte semne si simptome de schizofrenie catatonica
Desi principalele simptome de schizofrenie catatonica sunt comportamente catatonice,
printre acestea se enumera si manifestari specifice schizofreniei:
- iluzia - ideea ca lucrurile nu se intampla in realitate;
- halucinatii - auzirea (voci) sau vederea unor lucruri care nu exista;
- vorbirea incoerenta;
- neglijarea igienei personale;
- lipsa aparenta de emotii;
- emotii inadecvate situatiei;
- izbucniri de furie;
- dificultati in realizarea sarcinilor (activitatilor) profesionale sau de la scoala;
- izolare sociala;
- miscare stangace, necoordonata.
Episoadele catatonice dureaza cel putin o zi, dar se pot manifesta si peste 30 de zile
sau chiar mai mult fara tratament eficient.



Schizofrenia simplex. Este o tulburare rara, in care exista o dezvoltare insidioasa si
progresiva a unor bizarerii comportamentale, incapacitatea de a indeplini cerinaele
societatii si declinul in perfomanta totala. Delirurile si halucinatiile nu sunt evidentiate si
tulburarea este mai putin evident psihotica ca subtipurile hebefrenic, paranoid si
catatonic de schizofrenie. Trasaturile caracteristice "negative" ale schizofreniei
reziduale (de ex. tocirea afectului, pierderea voinaei, etC) se dezvolta fara a fi
precedate de simptome psihotice evidente, de orice natura. Deteriorarea sociala devine
manifesta, si poate urma apoi vagabondajul si S. devine treptat absorbit in/de sine,
inactiv si lipsit de sel.
INDREPTAR DIAGNOSTIC:
Schizofrenia simpla este un diagnostic dificil de pus cu certitudine, deoarece el depinde
de stabilirea dezvoltarii lent progresive a simptomelor caracteristice "negative" ale
schizofreniei reziduale fara nici un istoric de halucinatii, deliruri, sau alte manifestari ale
unui episod psihotic anterior , dar cu modificari semnificative de comportament, cum ar
fi o pierdere marcata a interesului, inactivitate, si retragere sociala.

Schizofrenia- simptomatologie
Exista trei caracteristici importante ale simptomelor in schizofrenie:
nu exista semne sau simptome clinice patognomonice pentru schziofrenie, adica orice
semn sau simptom din schizofrenie poate apare in orice alta boala psihica sau
neurologica;
simptomele variaza in timp;
in diagnosticul de schizofrenie trebuie luate in considerare nivelul educational,
capacitatea intelectuala, cultura si subcultura de care apartine pacientul.
Principalele simptome in schizofrenie sunt:
delir
halucinatii
incoerenta
tocire afectiva
comportament catatonic
bizarerii.
Schizofrenia nediferentiata
Uneori pacientii care sufera de schizofrenie nu pot fi incadrati intr-unul dintre subtipurile
clasice de schzofrenie, deoarece intrunesc criteriile diagnostice pentru mai multe
subtipuri.
Acesti pacienti sunt incadrati ca avand schizofrenie nediferentiata.
Schizofrenia hebefrenica
Schizofrenia hebefrenica sau de tip dezorganizat se caracterizeaza in primul rand prin
comportamentul dezinhibat si dezorganizat.
Debutul bolii este de obicei inainte de varsta de 25 de ani.
Pacientul cu schizofrenie hebefrenica este de obicei activ, dar in maniera
neconstructiva, fara scop precis, cu marcata tulburare a gandirii, iar contactul cu
realitatea este extrem de slab. Comportamentul social este perturbat, si pacientul are
putin grija de infatisarea sa. Raspunsurile emotionale sunt inadecvate si adesea rade
fara motiv aparent, apar grimase si frecvent comportamentul sau este descris de catre
anturaj ca prostesc.
Schizofrenia catatonica
Conform DSM IV trasatura esentiala a acestui tip de schizofrenie este tulburarea
psihomotorie, care poate include stupor, negativism, rigiditate, posturi neobisnuite,
catatonie. Uneori exista treceri rapide de la stupor si imobilitate completa la stare de
agitatie psihomotorie.
Apar stereotipii, manierisme si flexibilitatea de ceara (pacientul intepeneste intr-o
anumita pozitie, si poate fi mutat de catre cei din jur). Foarte frecvent apare mutismul-
pacientul nu vorbeste.
In timpul perioadelor catatonice este nevoie de ingrijiri speciale, mai ales ca se asociaza
cu malnutritia, oboseala extrema, auto-lezarea.
Este un tip rar de schizofrenie in Europa si America de Nord, desi era frecvent cu
cateva zeci de ani in urma.
Schizofrenie paranoida
Schizofrenia paranoida se caracterizeaza prin prezenta delirului de persecutie sau
grandoare, sau ambele.
Resursele eului la pacientii cu schizofrenie paranoida sunt de obicei mai bune decat la
cei cu schizofrenie de tip catatonic sau hebefrenic. Regresia functiilor mentale este mai
lenta si raspunsul emotional si comportamentul mai adecvate decat in alte tipuri de
schizofrenie.
Pacientul tipic cu schizofrenie paranoida este tensionat, suspicios, rezervat, tot timpul in
garda. Adesea pacientii sunt ostili si agresivi, si de multe ori se comporta destul de bine
in societate. Inteligenta este frecvent intacta.
Schizofrenia reziduala
Diagnosticul de schizofrenie reziduala este pus atunci cand a existat cel putin un episod
de schizofrenie, dar nu exista simptome psihotce constante, desi persista anumite
semne de boala.
Frecvent pacientii cu schizofrenie reziduala prezinta tocire afectiva, retragere sociala,
gandire ilogica, comportament excentric si bizarerii. Uneori apar halucinatii si delir.
Evolutia bolii este cronica sau subcronica
Schizofrenia simpla
Schizofrenia simpla este caracterizata de pierderea treptata a ambitiei si vointei. De
obicei pacientul nu are halucinatii sau delir, si daca halucinatiile si delirul apar, de obicei
ele nu sunt persistente.
Pacientul cu schizofrenie simpla adesea nu mai doreste sa lucreze si intrerupe
contactele sociale cu alti oameni.
In general se recomanda precautie in stabilirea unui asemenea diagnostic.
Schizofrenia pseudonevrotica
Pacientii cu schizofrenie pseudonevrotica au predominant simptome nevrotice, dar la o
examinare mai atenta sunt depistate anomalii ale gandirii si emotiilor de tip schizofren.
Acesti pacienti prezinta de obicei anxietati multiple, fobii diverse, ambivalenta si
sexualitate haotica.
Spre deosebire de pacientii care sufera de anxietate, in schizofrenia pseudonevrotica
anxietatea este cronica, greu tratabila si cu directie variabila. Rar acesti pacienti devin
cu adevarat psihotici.
Schizofrenia latenta
Schizofrenia latenta este diagnosticata la acei pacienti care au personalitate schizoida
marcata si ocazional prezinta bizarerii comportamentale sau tulburari ale gandirii, fara
manifestare constanta si fara patologie psihotica clara.
In trecut aceasta boala purta denumirea de schizofrenie borderline. In DSM IV este
apropiata ca si clasificare de personalitatea de tip schizotipal.
Se recomanda precautie in stabilirea unui asemenea diagnostic