Curs 12

13 ianuarie 2010
15:46

Interpretarea normelor juridice

I. Notiunea interpretarii normelor juridice
II.Genurile de interpretare
III.Metodele interpretarii
IV. Rezultatele sau limitele interpretarii normei juridice

Subiecte posibile:
-II si IV
- III
- 1 metoda de tratat
- Analoia in !rept


I Notiunea interpretarii normelor
juridice

Interpretarea normelor "uridice # procesul de stabilire a vointei reale
a legiuitorului , proces care se realizeaza de regula de catre organul de
aplicare a dreptului.

II Categorii sau genuri de
interpretare:

Interpretarea poate $:
a. o$ciala
b. neo$ciala

c. autentica si de ca%
d. ca%uala.

Interpretarea este ofciala atunci cand lamurirea sensului normei "uridice se
&ace de catre autoritatile statului. 'oranele de aplicare a dreptului( adica
autoritatea "udecatoreasca sau de catre leiuitor sau autoritatile
admininstrati)e*
Atunci cand interpretarea este &acuta de catre oranul emitent ( ea se mai
numeste autentica.

+,: Actul de interpretare &ace corp comun actul interpretat si se aplica
retroacti).

Interpretarea este neofciala atunci cand este &acuta de doctrina( de a)ocati
sau c-iar de un particular.
1
Interpretarea autentica are &orta "uridica $ind obligatorie ( la &el si
interpretarea &acuta de instanta suprema in recursurile in interesul leii'..I./.*
Interpretarea cazuala este &acuta de "udecator intr-o speta anume.


III Metodele
interpretarii

/amurirea interesului normei "uridice se &ace prin urmatoarele metode:
. Metoda gramaticala
!. Metoda sistematica
". Metoda istorica
#. Metoda logica
$. Metoda analogiei

1. Metoda gramaticala presupune anali%a sistematica si mor&oloica a
te0tului de lee tinand cont inclusi) de reulile de punctuatie.

2. Metoda sistematica inseamna interpretarea normei prin incadrarea ei in
economia actului normati) din care &ace parte sau prin raportare la dispo%itiile
altor acte normati)e.

3. Metoda istorica presupune anali%a conte0tului adoptarii normei. Acest
lucru implica studierea moti)elor adoptarii normei ( a de%baterilor parlamentare
si a de%baterilor din presa )remii.

4.Metoda logica presupune la randul ei &olosirea mai multor metode de
interpretare:
a. arumentul reducerii la absurd 'ad absurdum*-presupune stabilirea
ade)arului te%ei de demonstrat prin in$rmarea te%ei care o contra%ice.
b. arumentul ,,per a contrario'1-principiul tertului e0clus sau (( tertium
non datum11- !in 2 te%e de demonstrat $e una este ade)arata ( $e cealalta
este &alsa( deoarece nu poate e0ista o a treia cale.
c. arumentul ,, a maiori ad minus''- cine poate mai mult ( poate si
mai putin.
d. arumentul (( a minori ad maius'' -daca leea inter%ice mai putin (
atunci ea inter%ice si mai mult.
e. arumentul ,, a pari'' -in situatii identice ( solutiile "uridice trebuie sa
$e identice.'principiul ealitatii*
&. arumentul ,, a fortiori'' -daca leea se aplica intr-o situatie de mai
mica importanta atunci cu atat mai mult ea se )a aplica intr-o situatie de
mai mare importanta sau asemanatoare.



Analoia in drept:

analoia legis
analoia iuris
2

%nalogia legis se &oloseste atunci cand in solutionarea unei cau%e nu
e0ista o norma "uridica direct aplicabila ( ast&el ca "udecatorul )a aplica o norma
"uridica
asemanatoare.

%nalogia iuris presupune solutionarea unei cau%e deduse "udecatii pt
care nu e0ista relementata o norma "uridica ( prin aplicarea principiilor
dreptului.

IV .e%ultatele sau limitele
interpretarii


2peratiunea de interpretare poate da nastere la :
interpretarea literala&
interpretarea e'tensiva&
interpretarea restrictiva.

Interpretarea literala se intalneste atunci cand relatiile sociale caror li se
aplica norma "uridica corespund cu cele relementate de aceasta.

Interpretarea e'tensiva se intalneste atunci cand relatiile sociale care intra
sub incidenta normei sunt mult mai lari decat cele strict relementate de
norma "uridica.
e0: ca%ul enumerarilor e0empli$cati)e '+3
/I4I5A5IV6777*

Interpretarea restrictiva este in sensul in)ers celei e0tensi)e.



Raportul juridic



I.(remisele raportului juridic
II.)efnitia si trasaturile raportului juridic
III.*ubiectele de drept +capacitatea juridica,premisa a calitatii de
subiect de drept-
IV.Clasifcarea subiectelor de drept
V.Continutul raportului juridic
VI..biectul raportului juridic
VII./aptul juridic

Subiecte posibile:
-II
-III
-IV
3
-VII

. (remisele raportului juridic sunt:
norma "uridica
subiectele de drept
&aptul "uridic

8rimele 2 sunt premise enerale ( obiecti)e ( abstracte 9 &aptul "uridic $ind o
premisa concreta.



II.

Raportul juridic # acea relatie sociala relementata de norma "uridica si
presupune o interactiune intre participantii determinati si este susceptibila de a
$ indeplinita de &orta coerciti)a a statului.

0rasaturi ale raportului juridic:

raportul este social -adica este e0presia unei relatii sociale
relementate de norma "uridica9

se inc-eie numai intre oameni9

c. raportul "uridic este un raport de suprastructura ( suprapunandu-se
peste alte tipuri de raporturi sociale( economice( politice. culturale ... etc.

d. raport volitional-este e0presia mani&estarii de )ointa a subiectelor
de drept . In doctrina se )orbeste despre dublul caracter )olitional al
raportului "uridic .

Ast&el se a$rma ca raportul "uridic este e0presia )ointei statale
repre%entate de relementarea relatiei sociale de catre norma "uridica si pe
de alta parte )ointa subiectelor de drept de a inc-eia actul "uridic9

e. raport valoric pt. ca el da e0presie si apara )alorile &undamentale si
esentiale ale societatii9

f. el repre%inta o categorie istorica - adica raportul "uridic este e0presia
relatiilor sociale ale conte0tului economic( politic si cultural in care a
aparut.
e0: in antic-itate scla)ii erau bunuri ( iar contractele cu scla)i se
inc-eiau la &el ca cele pentru bunuri.

III.


Capacitatea juridica -premisa a calitatii de subiect de drept
4

In dreptul constitutional capacitatea "uridica (aptitudinea de a dobandi si
e0ercita drepturi si de a-si asuma obliatii( se reaseste sub &orma
capacitatii electorale.

!e capacitate electorala se bucura doar cetatenii.

In dreptul civil( capacitatea "uridica ci)ila se imparte in :
a. capacitate "uridica de 1olosinta
b. capacitate "uridica de e'ercitiu
i. Deplina
ii. restransa

In teoria dreptului se &ace distinctie intre capacitate "uridica enerala si
speciala.

Capacitatea juridica generala # aptitudinea unui subiect de drept de a
a)ea anumite drepturi si obliatii.
Capacitatea speciala # aptitudinea unui subiect de drept de a-si e0ercita
drepturile si de a respecta obliatiile ( cu respectarea unor conditii speciale
impusede lee.



IV. *ubiectele de drept:

8ersoana
a. cetatean
b* strain
c* apatrid

!oar cetatenii pot intra in raporturi "uridice de drept constitutional ( in
ba%a capacitatii electorale.

In dreptul international privat e0ista 2 reimuri "uridice distincte:
a. le' patriae&
b. le' domicili.

/eiuitorul roman a optat pentru pentru lex patriae( dar a lasat totusi
posibilitatea aplicarii lui lex domicili ast&el ( in ceea ce pri)este starea
ci)ila ( relatiile de &amilie(cetatenilor romani li se aplica leea romna
oriunde s-ar a:a.

/eea 105;1<<2- drept international pri)at- pre)ede ca le0 patriae se aplica
in materile enuntate ( daca prin dispo%itiile speciale nu se pre)ede alt&el.

*ubiectele colective:
a* stat
b* autoritatile publice
c* persoanele juridice
5

Statul pe plan intern si international este subiect de drept.
8e plan intern poate inc-eia atat raporturi "uridice de drept public cat si de
drept pri)at .
8e plan international apare ca subiect de drept in raporturile dintre state (
in temeiul su)eranitatii sale ( $ind eal cu celalalte state in semnarea
tratatelor si con)entiilor internatinale.

Autoritatile publice sunt e0presia celor 3 puteri ale statului
a. 8arlamentul- puterea legislativa
b* 8resedinte=>u)ern -puterea executiva
c* Instantele "udecatoresti =4in. 8ublic=CS4 repre%inta
autoritatea judiciara

Autoritatile publice au caracter statal si sunt orani%ate si isi des&asoara
acti)itatea in ba%a competentei cu care au &ost in)estite de lee.

(ersoanele juridice:
a. sa aiba organizare de sine statatoare
b. patrimoniu propriu , folosit in vederea atingerii scopului
c. scop bine defnit

Continutul raportului juridic presupune ansamblul de drepturi si
obligatii.
2biectul il presupune actiunea sau inactiunea.

!e&.drept subiecti) -Ve%i dr. Ci)il7
Clasi$carile drepturile subiecti)e si obliatiilor - Ve%i drept ci)il7




-
6