Sunteți pe pagina 1din 15

An scolar 2013-2014

Colegiul National Costache Negri-Galati


Ionescu Spiru Andrei
Clasa a X-a C

2


Arta bizantina

Arta bizantin s-a dezvoltat pe teritoriile Imperiului Bizantin ncepnd
cu anul 476 pn n anul 1453.
Arta bizantin s-a dezvoltat din arta Imperiului Roman, care la rndul
ei, a fost influenat de arta Greciei Antice. O estetic complet nou va
marca arta bizantin. Noua estetic avea ca principal nsuire
"abstractizarea". Dac arta clasic era marcat de ncercri de a creea
reprezentri ce imitau realitatea ct mai veridic, arta bizantin pare a
abandona aceste ncercri n favoarea unei abordri mai simbolice.
Bizantinii i vedeau arta ca fiind profund naturalist cu rdcini ce duceau
pn la capodoperele lui Fidias, Apelles i Zeuxis.

Caracteristici generale

corelaia cu cretinismul: cultura i arta bizantin au constituit
instrumentul de propagand a religiei cretine, dar i a puterii imperiale,
a autoritii bazileului. Arta avea rolul de a impresiona, de a nla
sufletul ctre divinitate.
dualism: exista o art oficial nchinata bazileului i elaborat la curtea
de la Constantinopole i mai exista o component popular, specific
mediilor formate din clugri i oameni simpli, care era promovat de
mnstiri i de coli locale. ntre cele dou direcii existau influene
reciproce.
tradiionalism: pstrarea regulilor i canoanelor care determin
stabilitatea artei i lipsa ei de libertate creativ i fantezie. Cu rare
excepii, artitii bizantini sunt anonimi, conservatori, pstrtori ai
regulilor odata stabilite. Orice inovaie adoptat devine regul, ceea ce
explic evoluia nceat i fr salturi a ntregii arte.
lipsa de omogenitate i unitate: dincolo de un numitor comun, cum ar
fi iconografia i mijloacele de exprimare n pictur, exist n plan local
trsturi de individualizare, specifice diferitelor coli i centre existente
pe teritoriul imperiului.
3

Perioada timpurie (secolele 4-5)

Dou evenimente majore au marcat aceast perioad:
Edictul de la Milano, promulgat de Constantin cel
Mare i Licinius n 313 care a permis cretinismului s devin
o religie public i implicit artei cretine s evolueze.
Inaugurarea Constantinopolului (330), care avea s devin nu numai
capitala, ci i centrul artistic al Imperiului Roman de Rsrit.
Constantin cel Mare iniiaz un program complex privind dezvoltarea
capitalei ce-i poart numele. Apar noi spaii publice cu grupuri statuare, se
construiete forumul lui Constantin. Acesta avea n centru Columna lui
Constantin, deasupra avnd statuia mpratului reprezentat precum
zeul Apollo., apar biserici, se construiete catedrala Hagia Sophia i se
ncepe construirea Bisericii Sfinilor Apostoli.
S menionm i Hipodromul, amenajat tot n aceast perioad, un
adevrat focar sportiv i cultural al marelui ora. Putea gzdui peste
100.000 de spectatori.


4

Stilul arhitectonic bizantin

Caracterele generale ale bisericilor de stil bizantin sunt urmatoarele:

a) Materialul de constructie preferat e caramida (singura sau alter-
nata cu piatra);

b) Extinderea absidelor (zidurile verticale semicirculare) la peretii
laterali ai bisericii si utilizarea acoperisului rotund, sub diversele lui
forme (bolti semicilindrice, cupole hemisferice sau calote, semicalote etc) ;

c) Prezenta cupolei centrale ridicata deasupra naosului, fie singura,
fie impreuna cu cupole secundare pe pronaos si avand ori forma de
simple calote secunde (ca lebisericile mai vechi), ori fiind suprainaltate prin
turle (tambur), ca la bisericile de mai tarziu, si legate de corpul
principal al edificiului prin sistemul pandantivilor ori (mai rar) prin acela al
trompelor de unghi ;

d) Mentinerea sistemului basilical al arcurilor sprijinite pe coloane,
care capata rost pur decorativ ;

e) Predominarea cu exclusivitate a planului cruciform (inscris sau
aparent) si a celui treflat ; indeosebi planul in cruce greaca sau bizantina
(cu brate egale) e caracteristic pentru prima faza a artei bizantine ;
5


f) Impartirea in sens transversal a interiorului, in cele trei parti prin-
cipale ale bisericii (altar, naos si pronaos) ;

g) Contrastul izbitor dintre aspectul exterior, simplu si sobru, si in-
teriorul bogat decorat si somptuos;

h) Ornamentatia (interioara) realizata aproape exclusiv prin pictura,
foarte putin prin sculptura (absenta totala a statuilor, decorul sculptural
redus numai la capitelurile coloanelor si la chenarele (cadrele) usilor si
ferestrelor, iar mai tarziu si la ornamentarea partiala si sobra a fatadelor,
(ca la unele din bisericile romanesti).

Aceste caractere esentiale ale stilului se vor pastra la bisericile bi-
zantine din toate timpurile si epocile, desi proportia in care ele sunt utilizate
si felul in care vor fi imbinate vor evolua in cursul timpului, dupa regiuni,
dupa gustul estetic si posibilitatile materiale ale ctitorilor si ale artistilor si
dupa influentele pe care ei le-au suferit, dupa trasatura definitorie a fiecarui
popor ortodox si dupa evolutia generala a teologiei si a vietii spirituale
rasaritene.

Stilul bizantin in timpul imparatului Iustinian


6

Prima epoca de inflorire a stilului bizantin in arhitectura bisericeasca
este epoca imparatului Justinian si a succesorilor sai (secolele VI-VII), cand
stilul se poate considera pe deplin format in caracterele sale esentiale.

Cel mai celebru monument al arhitecturii bizantine din aceasta pe-
rioada, privit de obicei ca cea mai stralucita si geniala capodopera iesita din
colaborarea geniului elenic cu traditiile de arta ale Orientului, este Biserica
Sf. Sofia din Constantinopol, construita de Justinian. Aceasta reprezinta
pentru arta bizantina si pentru crestinatatea rasariteana ortodoxa ceea ce
este pentru crestinatatea apuseana catolica Biserica Sf. Petru din Roma (in
stilul Renasterii) sau Catedrala Notre-Dame din Paris (in stilul gotic).

Ea e zidita in locul vechii basilici a Sfintei Sofia, construita de impa-
ratul Constantin cel Mare in sec. IV si arsa in 532. Constructia s-a facut
intre anii 532-537, sub conducerea mesterilor ionieni Anthemius din Trales
(arhitect) si Isidor din Milet (inginer), ajutati de un arhitect Ignatie. Interiorul
e impartit, ca si la vechile basilici, intr-o nava centrala, mai mare, si altele
doua laterale, mai mici, peste care se ridica galeriile, in doua etaje. Absida
principala dinspre rasarit, luminata de trei ferestre, este destul de mica in
raport cu imensitatea cladirii. Atentia e atrasa de marea cupola centrala de
deasupra navei centrale, incadrata de doua semicupole (una spre rasarit,
continuata cu absida altarului, si alta spre apus), si sase cupole mai mici.
Cupola centrala e o adevarata minune arhitectonica, atit prin marimea ei
(diametrul de 31 m), cat si prin inaltimea la care e ridicata (54 metri).
Numarul total al coloanelor din interior se ridica la 107, unele din ele (din
cele de la galeriile laterale) fiind luate din templul lui Aurelian din Roma si
templul Dianei din Efes. Peretii sunt acoperiti cu marmura multicolora cu
nervuri ca valurile marii si bogat ornamentati cu splendide mozaicuri pe
fond de aur. Mobilierul luxos, din marmura, fildes, aur si argint, impodobit
cu pietre scumpe, precum si usile de la intrare, admirabil sculptate, se
adauga la fastul si stralucirea interiorului.

Cupola primara s-a prabusit in urma unui cutremur la 558 si a fost
refacuta la 562. In sec. X, imparatul Andronic adauga edificiului contra-
forturi pentru consolidarea zidurilor la exterior.
Biserica a suferit si in urma altor cutremure. La 1453 devine moschee
turceasca. I se adauga minarete la cele patru colturi si semi-luna pe
cupola, mozaicurile sunt acoperite cu vopsea si inlocuite cu inscriptii de
versete din Coran. Restaurata la 1847 sub sultanul Abdulah Medgid, de
arhitectul italian Fossati, azi a ramas monument istoric.
7


Alte monumente importante ale arhitecturii bizantine din aceasta
prima epoca de dezvoltare reprezinta exemplarele ultime ale unor forme si
planuri de origine orientala (Asia Mica), care vor fi curand abandonate
: bisericile Sfintii Serghie si Vach din Constantinopol (un octogon cu
cupola), Sfintii Apostoli din Constantinopol, Sf.Irina din Constantinopol
(basilica cu cupola), Sf. Sofia din Tesalonic (basilica cu cupola) si Sf.
Gheorghe din acelasi oras (rotunda cu cupola), Sf. Vital din Ravena (un
octogon cu nartex de o parte si o absida de alta si cu cupola pe tambur).
Cu exceptia Sfintei Sofia din Tesalonic care e din sec. V, toate celelalte
apartin secolului VI.




8

Influente bizantine in spatiul romanesc
Artele decorative

Tara noastra fost tot timpul sub influenta bizantina, fie ca aceasta
venea de-a dreptul din Bizant, fie ca ne era adusa de alte popoare cistigate
culturii bizantine. Renumele de care se bucura cultura bizantina nu putea
decat sa aiba rasunet chiar la nord de hotarele sale politice.
Schimburile ce se faceau intre locuitorii tarii noastre si negustorii
veniti din Rasarit erau menite sa raspandeasca obiceiurile, cultura si
credintele bizantinilor. Influenta bizantina a patruns la noi mai ales prin
Biserica. Crestinismul era raspandit la romani inca din primele veacuri,
cand imparatia romanilor nu era inca impartita in doua. In tara noastra
de timpuriu s-au inaltat biserici crestine, cladite de mesteri veniti din
Rasarit. Existenta lor dovedeste ca religia crestina patrunsese adanc in
poporul care locuia prin partile noastre. Stim, de altfel, ca au fost si cativa
martiri, bastinasi din Dobrogea, care, in vremea prigonirilor impotriva
crestinilor, au murit aparand legea lui Christos.
E de presupus ca influenta bizantina se intareste si mai mult in
Muntenia, caci mitropolitii greci vin in tara cu suitele lor, cu oamenii lor de
incredere, care toti sunt bizantini prin nastere sau prin cultura.
Moldova insa nu se grabeste sa recunoasca autoritatea Patriarhiei
din Constantinopol. Dar, treptat, influenta bizantina castiga teren si
in Moldova. Icoanele bizantine, aduse in aceasta tara sunt menite sa joace
un rol in raspandirea gustului fin al iconografiei si al picturii bizantine.
In ceea ce priveste arta, noi am fost elevii si admiratorii bizantinilor,
de la care am imprumutat arhitectura, sculptura, pictura, broderiile,
tesaturile etc.
Fireste ca vom gasi in aceste arte si abateri datorate fie gustului nostru, fie
unor influente straine. Dar, in general, arta noastra, pana in secolul XIX, e o
ramura a artei bizantine.
In arhitectura religioasa deosebim doua stiluri: stilul bisericilor din
Muntenia si stilul bisericilor din Moldova.
9

Biserica din Muntenia urmeaza stilul bizantin din cea din urma
perioada a existentei Bizantului. Ea se aseamana cu bisericile de la
Muntele Athos, din Salonic sau din Serbia. Deosebim la o biserica
munteneasca patru parti: altarul, naosul sau partea unde sta poporul,
nartexul (pronaosul) si pridvorul. Turla bisericii muntenesti se intalneste la
Muntele Athos, la Salonic, in Serbia. Ea este de origine bizantina.
In secolele XIII-XIV, sarbii aveau un stat puternic la sudul Dunarii. Ei
erau in atingere continua cu bizantinii, de la care au imprumutat multe, intre
care si arhitectura religioasa. Sarbii insa erau aproape si de Italia, de la
care au luat unele lucruri. La ei se intalneste un stil de biserica la care se
observa si unele influente italiene.
Stilul acesta a trecut si la noi. In orice caz, bisericile muntene au toate
elementele stilului bizantin. Sunt trei tipuri de biserica: cele cu doua cupole,
una pe naos si alta pe nartex; cu trei cupole, doua pe nartex si una pe
naos; cu patru cupole, una pe naos, una pe nartex si alte doua pe fiecare
colt al exonartexului (partile laterale). Ca exemplu de acest din urma tip
poate servi Curtea de Arges, zidita de Neagoe Basarab. O biserica ce se
apropie dupa stil mai mult de cel bizantin sau sarbo-bizantin este Sfantul
Nicolae de la Curtea de Arges, care dateaza din veacul XIV.
Stilul bisericilor moldovenesti se deosebeste de cel muntean. Aici
gasim si biserici care dupa plan sunt bizantine, dar avem si altele in care
influenta apuseana este vadita. Ceea ce este interesant la unele dintre
bisericile moldovenesti este cupola, la care se pot descoperi inrauriri
armenesti, ca de pilda la Trei Ierarhi, construita de Vasile Lupu. Biserica
moldoveneasca este in general inalta si lunga. Si la ea deosebim trei parti:
altarul, naosul si nartexul.
Cat priveste pictura bisericeasca, ea e in intregime bizantina. Zugravii
bisericilor noastre veneau in cea mai mare parte din Rasarit. Elevii pe care
ii aveau in tara urmau acelasi stil. Pictura bizantina a durat pana in sec. XIX
si putem afirma ca dureaza inca si astazi prin traditie.
Din cele aratate se vede ca vreme de secole intreaga noastra viata
culturala, spirituala si politica, a fost influentata de cultura bizantina. A fost
un timp cand idealul lumii bizantine era si idealul nostru. Lunga si adanca
influenta bizantina face parte din insasi istoria neamului.
10

Pictura
Mozaicul si icoana
In toate epocile istorieie artei bizantine ,fresca a fost folosita alaturi de
mozaic in decoratia bisericilor si mandoua aceste tehnici au adoptat
aceleasi teme iconografice.Realismul tratarii episoadelor din viata lui
Iisus,ecoul iluzionismului picturii pompeiene,naturaletea detaliilor,lirismul
expresiei figurilor,siguranta si dezinvoltura tusei,confera acestui ciclu
pictural caracterul de moment de referinta pentru arta bizantina.
Temele iconografice bizantine si modalitatea de reprezentare a lor
au suferit o influenta orientala evidenta.
Dumnezeu-Tatal nu este niciodata reprezentat.(il va reprezenta pt
prima oara Michelangelo in Capela Sixtina).Hristos este figurat in ipostaze
diverse(legate de etpele istoriei crestinismului).Astfel,in primele secole
figura lui ete blanda,milostiva,plina de umanitate;in epoca ereziilor si dupa
victoria bisericii Hristos este infatisat ca un luptator;iar la urma,dupa ce
conciliul din Niceea a stabilit dogma umanitatii Tatalui ai a Fiului intr-o
unica si atotputernica Fiinta divina figura lui este cea a unui triumfator si
autoritar suveran al lumii(Pantokrator).
A treia ipostaza a trinitatii,Sf Duh,oefrea posibilitati figurative
limitate:de fascicul luminos coborand idn cer,de limbi de foc sau de
porumbel.
In ceea ce priveste Fecioara,dupa ce Conciliul din
Calcedon o reafirma ca Maica Domnului,ea este reprezentata grafic cu tot
mai multa fervoare si in diferite ipostaze:pe tron ca
imparateasa,calauzitoarea drumetilor,tinandu-si triumfatoare Fiul pe
genunchi,sau in poza de mama alaptandu-si copilul.
11


Alaturi de arhitectura si de icoana,contributia cea mai de seama a
Bizantului la arta universala este mozaicul.
Mozaicul este genul de arta in perfecta concordantacu estetica
neoplatonicianace fundamenta creatia artistului bizantin prin mijlocirea
caruia stralucirea luminii si a culorilor apropia spiritul de perfectiunea
invizibila.Iar in cadrul fastuosului ritual liturgic conceput dupa modelul
ceremonialul curtii imperiale splendoarea mozaicului vehicula
contemplatia mistica spre beatitudine si extaz.Avandu-si originile din
mozaicul roman din epoca tarzie,mozaicul bizantin se va indeparta foarte
curand de spiritul realist al acestuia ,folosindu-se de imagini solemne
plasate pe un fond de aur pentru a sugera supranaturalul credintei.
Estetica acestui gen de arta este conditionata de natura materialului
intrebuintat si de tehnica impusa de acesta.Mozaicul favorizeaza prin insasi
natura sa o linie de contur inchisa si rezolva corpurile in pura suprafata.
in timp ce stralucirea sa luminoasa glorifca continutul vizionar si
imaterial,spiritual ,al imaginii.Doua sunt abilitatile tehnice ale mozaicistilor
bizantini,pe care acestia exalta vivacitatea si vitalitatea luminoasa a
imaginilor: folosirea curbaturii in valuri a peretelui plan,si o usoara inclinare
spre sursele de lumina si spre in jos,spre punctul in care este plasat
privitorul.
In ceea ce priveste redarea figurii umane,caracterul simbolic cel mai
intens al sau se exprima prin frontalitate care,impreuna cu privirea fixa a
ochilor neobisnuit de mari,constituie un semn evident de
grandoare,solemnitate si sacralitate.La toate acestea se adauga si o
conventie iderogabila: locul in care temele reprezentate de mozaicuri erau
plasate in interiorul bisericii era dictat de norme precise,dogmatice si
liturghice.Bustul lui Hristos,ca imparat al lumii,binecuvantandu-si supusii
(Pantokrator),este figurat pe bolta cupolei sau a naosului;Fecioara in
abside;cei patru evanghelisti in cele 4 pinacluri de la baza cupolei;pe
peertii navei sunt reprezentati Parintii Bisericiisi sfintii;pe peretele interior
de la intrare Judecata de apoi;iar in pronaos scene din viata Fecioarei.
Primele capodopere ale acestei arte nu apar in capitala Bizantului
unde in timpul lui Iustinian mozaicurile din cele mai mari biserici erau
motive pur decorative;figurile umane vor aparea aici doar spre sfarsitul sec
12

VI. Centrul cel mai important al tehnicii mozaicului era in Italia ,la Roma si
in special la Ravenna.
Artele decorative
Manuscrisele aveau scoarte ferecate in aur si argint aurit cu bogate
ornamente in relief. De cele mai multe ori des aplicau piatre scumpe, placi
de ivoriu sau de sidef.
Bizantinii au tesut si covoare cu motive geometrice ori cu elemente
stilizate din fauna si flora, de o mare varietate si o mare bogatie de culori.
I n arta bizantina, de asemenea, au fost lucrate broderii cu scene
religioase dupa picturi executate de mesteri iscusiti.
Fildesul s-a folosit pentru obiecte mici de podoaba si de cult.
O mare intrebiuntare a avut aurul si argintul, ca si emailul. Ceramica
bizantina, evoluata din ornamentica Asiei vestice, a influentat puternic
dezvoltarea ceramicii noastre.
Renasterea paleologa (secolul al XIV-lea)
Dei sub dinastia Paleologilor ncepe decderea Imperiului Bizantin,
arta pstreaz o not de splendoare i fast. Fresca nlocuiete complet
mozaicul i este dispus pe toat suprafaa peretelui. Subiectele sunt
mbogite cu noi episoade din viaa lui Iisus sau ale sfinilor. Personajele
sunt surprinse n micare, concretizat prin gesturi avntate, libere, falduri
fluturnde. Chipurile sunt mai puin severe, mai delicate, iar paleta
cromatic este rafinat, cu efecte pitoreti. Treptat se produce
desprinderea colilor naionale de pictur de sub influena bizantin, fiecare
evolund pe un drum propriu.
13



14

15