Coordonator:

Lector univ. drd. Oana Mateescu

Autor:
Simona Chirica (casatorita Cernea)
Facultatea de Psihologie
Anul II, ID
Grupa 3
Comportamentul anormal este un comportament normal in conditii
anormale(Merton K !o"ert#$rice societate are insa o serie de norme scrise sau nescrise
prin intermediul c%rora poate aprecia dac% o anumit% conduit% sau un anumit act, este
adec&at sau nu, se 'nscrie sau nu 'n modelul cultural prescris pentru to(i mem"rii ei Aceste
norme sta"ilesc modalit%(ile de sanc(iune pentru toate conduitele sau actele care nu
corespund a)tept%rilor societ%(ii (unele sanc(iuni se aplic% 'n mod institu(ionali*at, altele se
aplic% prin mecanisme neo+iciale, in+ormale#
Dac% am de+ini toate aceste conduite ori acte ca a"ateri de la normele de orice +el, am putea
a+irma c% orice societate se con+runt%, 'n cursul de*&olt%rii ei, cu mani+est%ri de de&ian(%
De&ian(a desemnea*% noncon+ormitatea, 'nc%lcarea normelor )i regulilor sociale
Aceasta are o s+er% mult mai larg% dec,t criminalitatea, in+rac(ionalitatea sau delinc&en(a
(denumit% )i de&ian(% penal%#, deoarece include nu numai 'nc%lc%rile legii penale, ci toate
de&ia(iile de la comportamentul socialmente acceptat )i de*ira"il (!%dulescu, -../#
Acelasi autor spune ca de&ianta se de+ineste prin mai multe criterii0
o Criteriul satistic prin prisma caruia de&ianta este o a"atere semni+icati&a de la
media celorlalti mem"ri ai societatii
o Criteriul normati& care su"linia*a +aptul ca de&ianta incalca normele sociale
o Criteriul magnitudinii si gra&itatii actului de&iant con+orm caruia sunt considerate
de&iante numai actele care se a"at in mod semni+icati& de la asteptarile celorlalti
o Criteriul medical con+orm caruia sunt mem"ri ai societatii care sunt incapa"ili sa
respecte normele sociale in cau*a unor de+iciente +i*ice si psihice, cum sunt
"olna&ii psihici, in special psihoticii si psihopatii care nu au capacitatea de a
distinge intre "ine si rau, moral si imoral
o Criteriul reactiei sociale con+orm caruia de&ianta depinde de punctul de &edere al
pu"licului care o de+ineste
Comportamentul de&iant este un comportament atipic, care se 'ndep%rtea*%
sensi"il de la po*i(ia standard (medie# )i transgresea*% normele )i &alorile acceptate )i
recunoscute 'n cadrul unui sistem social Diagnosticarea comportamentului de&iant depinde
de natura normelor sociale, de gradul de toleran(% al societ%(ii respecti&e, ca )i de pericolul
actual sau poten(ial pe care 'l pre*int% de&ian(a +a(% de sta"ilitatea &ie(ii sociale
1ociologic de&ianta repre*inta orice actiune , conduita sau mani+estare care &iolea*a
normele scrise sau nescrise ale societatii sau ale unui grup socio2 cultural particular
De&ian(a nu poate +i 'n(eleas% ca +enomen sau ca un comportament deta)at de
conte3tul social Fiind intim legat% de condi(iile +undamentale ale oric%rei &ie(i sociale,
de&ian(a repre*int% un +enomen normal 'n cadrul e&olu(iei societ%(ii, a moralei )i a
dreptului, iar indi&idul de&iant nu tre"uie considerat neap%rat ca o +iin(% nesociali*at%, ca
un element para*itar, neasimila"il, introdus 'n corpul societ%(ii, el a&'nd uneori rolul unui
agent reglator al &ie(ii sociale (Dur4heim, -.5/# De&ian(a, desemn,nd distan(area
6
semni+icati&% de la normele de conduit% )i de la &alorile sociale acceptate 'ntr2un spa(iu
cultural determinat, 'ntr2o anumit% societate )i la un moment dat, are at,t o semni+ica(ie
negati&%, dis+unc(ional%, c,t )i una po*iti&%, +unc(ional% 7n unele situa(ii de&ian(a
+acilitea*% +unc(ionarea societ%(ii Cei din a+ara r,ndurilor 'i determin% pe cei din coloan%
s% +ie mai uni(i Alt+el spus, de&ian(a consolidea*% con+ormarea, sanc(ionea*%, certi+ic%
normalitatea
83tensia, intensitatea )i gra&itatea de&ian(ei sociale depind, 'n mare m%sur%, de
&alorile )i normele care sunt 'nc%lcate, precum )i de reac(ia pu"lic% +a(% de aceste a"ateri )i
'nc%lc%ri De aceea, e&aluarea de&ian(ei sociale se +ace pornind de la procesul de ela"orare
a normelor )i regulilor de conduit% )i termin,nd cu intensitatea reac(iei sociale +a(% de
'nc%lcarea acestora
Fenomenul de&iantei are insa cate&a caracteristici de "a*a 0 uni&ersalitatea,
&aria"ilitatea si relati&itatea sa Con+orm principiului uni&ersalitatii, desi de&ianta a capatat
+orme distincte pentru di+erite societati sunt cate&a conduite uni&ersal condamnate,
indi+erent de comunitate sau grup socio2cultural Acestea sunt0 omorul &oluntar al unui
mem"ru al grupului de apartenenta, incestul intre mama si +iu, tata si +iica, +rate si sora,
&iolul si +urtul 9aria"ilitatea +enomenului de&iantei este aceea care a generat
comple3itatea si e3tensia notiunii :nele tipuri ale de&iantei re*ulta din incalcarea
normelor morale, altele din incalcarea normelor de politete, a normelor institutionale sau
organi*ationale iar altele din incalcarea normelor ;uridice 1ociologii si istoricii a+irma ca
+ormele de&iantei corespund ni&elului general de de*&oltare a unei societati< ele s2au
multiplicat in decursul de*&oltarii structurii sociale In ceea ce pri&este relati&itatea
de&iantei aceasta re*ida in cel putin cinci aspecte0
:n comportament poate sa apara intr2un conte3t normati& ca de&iant iar in altul nu
De e3emplu drogurile au +ost "ine tolerate in alte perioade iar acum se a+la su"
incidenta legii< ara"ii au tolerat consumul de hasis timp de secole =a crestini
consumul de alcool nu este inter*is de catre religie in timp ce la islamici este In
multe tari ;ocurile de noroc sunt ilegale in timp ce in locatii gen =as 9egas
repre*inta una dintre principalele acti&itati si contri"utii la "ugetul pu"lic
:n act &a +i condamnat daca este pus intr2o anumita situatie si nu &a +i sanctionat
in alta Actul se3ual intre un "ar"at si o +emeie, li"er consimtit, in intimitate este
a"solut +iresc< insa in pu"lic &a aparea ca un act indecent si &a +i sanctionat
Pentru a +i etichetat ca de&iant si apoi sanctionat un act tre"uie mai intai sa de&ina
&i*i"il pentru altii 8ste e&ident ca numarul acti&itatilor ilicite este mult mai mare
decat al celor in&estigate ca urmare a +aptului ca unele nu sunt descoperite
niciodata
:n act apare ca de&iant doar atunci cand cei in*estrati cu puterea de a de+ini
de&ianta au un interes sa +aca acest lucru De e3emplu "ataile aplicate copiilor nu
au +ost mult timp catalogate ca de&iante, iar homose3ualitatea a trecut la s+arsitul
anilor 5> de la a +i considerata o a+ectiune psihica la pre+erinta se3uala de&ianta
83emplele &in sa sustina ca ceea ce se considera comportament de&iant a tre"uit la
un moment dat sa +ie catalogat ca atare de un grup de e3perti
:n act &a +i socotit sau nu de&iant in +unctie de status2 rolul autorului sau De
e3emplu inntr2o societate in care sinuciderea este de*apro"ata, este totusi posi"il
3
ca un capitan care a acceptat sa moara in timpul nau+ragiului &asului sau sa +ie
decorat postum
7n ansam"lul +ormelor de de&ian(% social% se include )i delinc&en(a
(in+rac(ionalitatea sau criminalitatea#, care a+ectea*% cele mai importante &alori )i rela(ii
sociale prote;ate de normele ;uridice cu caracter penal Aceasta repre*int% ansam"lul
actelor )i +aptelor care, 'nc%lc,nd regulile ;uridice penale, impun adoptarea unor sanc(iuni
negati&e, organi*ate, din partea agen(ilor speciali*a(i ai controlului social (poli(ie, ;usti(ie
etc#
Chiar dac% delinc&en(a apare ca un +enomen ;uridic, reglementat prin normele
dreptului penal, ea este primordial, un +enomen social a&,nd consecin(e negati&e )i
distructi&e pentru securitatea indi&i*ilor )i grupurilor
Delinc&en(a este un +enomen deose"it de comple3, inclu*,nd o serie de aspecte )i
dimensiuni de natur% statistic%, ;uridic%, sociologic%, psihologic%, economic%, prospecti&%
)i cultural% (?anciu,-..@# 0
a#dimensiunea statistic% 2 e&iden(ia*% starea )i dinamica delinc&en(ei 'n timp )i
spa(iu, prin e&aluarea )i m%surarea 'n procente, medii, serii de distri"u(ie )i indici ai
di+eritelor delicte )i crime, )i corelarea acestora cu o serie de &aria"ile )i indicatori cu
caracter social, ecologic, cultural, geogra+ic etc<De e3emplu con+orm Anuarului 1tatistic al
!omaniei in perioada 6>>>26>>A cele mai multe persoane ma;ore au +ost condamnate la
inchisoare sau suspendarea conditionata a e3ecutarii pedepsei< iar dintre cele condamnate la
inchisoare ma;oritatea a +ost condamnata intre 6 si @ ani si intre @ si -> ani de inchisoare
Persoane condamnate definitiv, aflate in penitenciare, dupa
durata pedepselor
16262
17559 17552
16308
13937
12426
11748
10063
8327
7751
8066
8739
9120 9354
8931
8663
7925
6884
0
5000
10000
15000
20000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Anul
N
u
m
a
r

p
e
r
s
o
a
n
e
Pn la 1 an
1 - 2 ani
2 - 5 ani
5 - 10 ani
10 - 15 ani
15 - 20 ani
Peste 20 ani
Detenie pe via
/
Total persoane majore condamnate definitiv, la:
18235 18729
16850
13817
12003
11514
9564
5162
2621
111 211 201 135 75 56 30 25 19
34448
30694
29639
28354
23618
20798
17044
13608
10883
15430
25285
26821
26012 25822
24860
22644
20977
18391
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Anul
N
R
.
Amend
Exe!ta"ea pedepsei
la l#!l de m!n
$n%is#a"e
&!spenda"ea
#ndii#nat a
exe!t"ii pedepsei
! 'n%is#a"e
"#dimensiunea ;uridic% 2 e&iden(ia*% tipul normelor ;uridice &iolate prin acte )i
+apte antisociale, periculo*itatea social% a acestora, gra&itatea pre;udiciilor produse,
intensitatea )i +elul sanc(iunilor adoptate, modalit%(ile de resociali*are a persoanelor
delinc&ente<Con+orm AB1 in perioada 6>>>26>>A distri"utia persoanelor condamnate in
!omania in +unctie de tipul in+ractiunii se poate o"ser&a in ta"elul de mai ;os 9edem
asadar ca in perioada mentionata cele mai multe in+ractiuni au +ost cele impotri&a
patrimoniului, +iind urmate de cele contra persoanei
Persoane condamnate definitiv, pentru:
35201
41080
39464
35531
31131
29074
23620
19518
14837
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
2
0
0
0
2
0
0
1
2
0
0
2
2
0
0
3
2
0
0
4
2
0
0
5
2
0
0
6
2
0
0
7
2
0
0
8
anul
n
r
- in("ai!ni #nt"a
pe"s#anei
- in("ai!ni #nt"a
pat"im#ni!l!i
- in("ai!ni #nt"a
a!t#"itil#"
- in("ai!ni a"e
ad! atin)e"e !n#"
"elaii p"ivind
#nvie!i"ea s#ial
- alte in("ai!ni
c#dimensiunea sociologic% 2 centrat% pe identi+icarea )i pre&enirea social% a
delictelor )i crimelor, 'n raport cu multiple aspecte de inadaptare, de*organi*are )i de&ian(%
e3istente 'n societate )i cu +ormele de reac(ie social% +a(% de di+eritele delicte<
d#dimensiunea psihologic% 2 e&iden(ia*% structura personalit%(ii indi&idului
delinc&ent )i indi&idului normal, moti&a(ia )i mo"ilurile comiterii delictului, atitudinea
delinc&entului +a(% de +apta comis% (r%spunderea, discern%m,ntul etc#<
e#dimensiunea economic% sau costul crimei 2 e&iden(ia*% consecin(ele directe )i
indirecte ale di+eritelor delicte din punct de &edere material )i moral (costurile +inanciare
acordate &ictimelor, martorilor, repara(iei "unurilor etc#<
+#dimensiunea prospecti&% C e&iden(ia*% at,t tendin(a general% de e&olu(ie a
@
delinc&en(ei, c,t )i tendin(a anumitor indi&i*i )i grupuri sociale spre delinc&en(%<
g#dimensiunea cultural% C se re+er% la relati&itatea criteriilor normati&e )i culturale
cu care este in&estit% delinc&en(a 'n di&erse societ%(i )i culturi 83ist% di+eren(e sensi"ile
din punct de &edere cultural, 'n de+inirea anumitor acte ca periculoase )i 'n e&aluarea
intensit%(ii )i gra&it%(ii acestora Gradul de periculo*itate al unui comportament antisocial
depinde, 'n mare m%sur%, de caracterul coerciti& sau, dimpotri&%, permisi& al normelor
sociale Marea di&ersitate )i &aria"ilitate a culturilor implic% deci, comportamente
eterogene din punct de &edere al semni+ica(iei lor sociale, moralitatea, imoralitatea, "inele
sau r%ul +iind 'ntr2o str,ns% leg%tur% cu normele )i &alorile grupului respecti& Bormalul
este repre*entat de comportamentele socialmente accepta"ile, compati"ile cu modelele
culturii din care +ace parte indi&idul

1istemul nostru penal utili*ea*% e3pres no(iunea de in+rac(iune, nu de delict sau
crim%< unde latinescul in+ractio inseamna distrugere Prin articolul -5 din Codul Penal al
!om,niei, in+rac(iunea este de+init% ca o +apt% care pre*int% pericol social, s%&,r)it% cu
&ino&%(ie )i pre&%*ut% de legea penal%
$ clasi+icare a in+ractiunilor cceptata pe scara larga este cea e+ectuata de B
Goddman Acesta imparte crimele dupa cum urmea*a0
Crime impotri&a persoanei sau crime cu &iolenta In aceasta categorie intra
omuciderile, atacurile cu &iolenta e3agerata, &iolurile si talhariile
Crime impotri&a proprietatii ceea ce presupune luarea nui "un care
apartine altcui&a< se su"scriu acestei grupe hotia, +urtul, e+ractia,
incendierea premeditata
Crime +ara &ictime In aceasta categorie intra ;ocurile de noroc(acolo unde
sunt ilegale#, "etia in pu"lic, prostitutia, +olosirea ilegala de droguri,
homose3ualitatea intre adulti care consimt si adulterul
Crime comise de corporatii si gulerele al"e< unele dintre in+ractiunile di
aceasta categorie s2ar putea con+unda cu cele impotri&a proprietatii cum ar
+i +rauda si delapidarea, dar legatura stransa pe care o au cu acti&itatile
*ilnice ale companiilor in cau*a le separa totusi de in+ractiunile de la
punctul doi Dot in aceasta categorie mai intra reclamele +alse, manipularea
actiunilor si o"ligatiunilor, +i3area de preturi incorecte, inselare la pret,
asocierile ilegale in &ederea +ormarii de monopoluri, poluare, &an*ari de
stupe+iante
Doate teoriile re+eritoare la gene*a delic&entei se pot grupa in0
a# teorii de orientare "iologica<
"# teorii de orientare psihologica<
c# teorii de orientare sociologica
Fiecare din aceste orientari contin teorii care prin ele insele, nu pot e3plica in
totalitate gene*a actelor criminale
E
Doti sociologii si ;uristii au a;uns la conclu*ia ca delic&enta este un +enomen prea
comple3 cu nenumarate necunoscute care nu poate +ace posi"ila aplicarea unei singure
teorii, ca un tipar C pentru toate componentele sociale de&iante1ociologii insa insista pe
gene*a de&iantei de origine socio2culturala
:nul din criminologii din :1A, Dhorsten 1ellin, a+irma in lucrarea sa Con+lictul
criminal si crima0 Cunoasterea pur stiinti+ica in criminologie (si as spune implicit in
sociologie,# este ilu*orie pentru ca o"iectul cercetarii, comportamentul uman este
indetermina"il, ceea ce +ace imposi"ila a+larea ade&arului stiinti+ic
Din aceste considerente, teoreticienii au a;uns la conclu*ia ca in gene*a delic&entei
nu e3ista un singur +enomen care sa +ie cau*a, ci e3ista doar +enomene care sunt +actori
+a&ori*ati ai delic&entei
In opinia noastra apreciem totusi ca delic&enta este totusi proprie indi&i*ilor de+initi
ca o personalitate delic&enta sau periculoasa (cum a de+init2o creatorul acestui concept,
criminologul +rance* Fean Pinatel, parintele criminologiei clinice# care inca din adolescenta
(uneori chiar din copilarie# a +ost in+luentat de colecti&itatile umane (primare sau
secundare# prin procesul de asociere di+erentiata (asa cum a demonstrate 8dGin
1haterland# 1e stie de e3emplu ca la acest moment in lume recidi&istii repre*inta ->H
dintre in+ractori dar comit @>Hdintre in+ractiuni
!e*ulta ca teoria cau*alitatii multiple este cea care raspunde cel mai "ine in
e3plicarea gene*ei delinc&entei
In ceea ce pri&este reactia societatii +ata de delic&enta, putem spune ca daca +ata de
de&ianta, in general, raspunsul este de ordin moral, satiric, disciplinar sau pecuniar, in ca*ul
delic&entei raspunsul societatii este tripartit0 represi& sau pre&enti&
Modelul represi& repre*inta pedeapsa care se aplica rau+acatorilor, cea mai
+rec&enta +iind pri&area de li"ertate a acestora
Institutia speci+ica acestui gen de reactie sociala este penitenciarul, unde se
considera ca in+ractorul inchis su+era un proces de resociali*are (ceea de multe ori nu este
reali*at# sau separare a societatii +ata de in+ractori
Acest model de reactie este aplicat dupa comiterea delictelor, spre deose"ire de modelul
pre&enti& care consta in acti&itatea intreprinsa +ata de posi"ilii in+ractori sau posi"ile
&ictime, menita sa pre&ina delinc&enta
In pre*ent, modelul de reactie sociala +ata de criminalitate este mi3t, constand atat
in masuri repressi&e cat si pre&enti&e ale de&iantei (si in special cea delic&enta#
Din punct de &edere psihologic, in+rac(iunea repre*int% o mani+estare
comportamental% de&iant%, ce const% 'n 'nc%lcarea unor norme codi+icate de c%tre societate,
mani+estare cu con(inut antisocial, +a(% de care se iau anumite atitudini, prin aplicarea de
sanc(iuni penale (Popescu2Be&eanu, -.5A#
Cercetarea psihologic% tre"uie s% cuprind% 'n aria sa desci+rarea di+eritelor dimensiuni
psihologice cu accent pe moti&a(ie, a+ecti&itate, pe desci+rarea personalit%(ii 'n ansam"lul
s%u
5
A 'n(elege omul 'nseamn% a recunoa)te inegalitatea 'n*estr%rii nati&e a indi&i*ilor,
+apt ce tre"uie s% ne conduc% la di&ersi+icarea, nuan(area )i indi&iduali*area cantitati&% )i
calitati&% a ac(iunilor educati&e
De asemenea, inegalitatea )i neomogenitatea mediilor sociale, de pro&enien(%,
e3ercit% presiuni di+erite cantitati& )i calitati& asupra indi&i*ilor, ceea ce le con+er% anumite
limite indi&iduale 'n pri&in(a re*isten(ei +a(% de restric(ii, +ie ele morale sau legale
?i"iogra+ie0
=ect :ni& Drd $ana Mateescu Curs de psihologie ;udiciara
!adulescu 1orin si ?anciu Dan, 1ociologia crimei si criminalitatii, Casa de
editura si presa 1ansa, ?ucuresti, -..E
Mitro+an Bicolae, Idrenghea 9oicu si ?utoi Dudorel, Psihologie ;udiciara, Casa
de editura si presa 1ansa, ?ucuresti, -../
Codul penal si Codul de procedura penala a !omaniei, 8ditura !A, Monitorul
$+icial, ?ucuresti, -..5
!e&ista Delic&enta ;u&enila, an 6, nr -, oct 6>>.2 re&ista centrului de studii si
anchete socio umane Andrei 1aguna2 articolul De&iantii si in+ractorii2 &ictime ale
mediului social, autor Ghiursel !egep
Goddman B Introducere in sociologie, editura =ider, ?ucuresti -..6
Anuarul 1tatistic al !omaniei 6>>.2 http0JJGGGinsseroJcmsJ+ilesJAnuar
H6>statisticJ66J66H6>FustitieKropd+
A