Suturile chirurgicale (sinteze)

= refacerea continuitatii planurilor

anatomice
-se fac pentru a grabi vindecarea,
impiedicarea infectarii, restabilirea
functionalitatii unor tesuturi,
impiedicarea revarsarii unor viscere din
cavitati.
-se folosesc materiale si instrumente
speciale care corespund unor
deziderate specifice. Materialele de
sutura trebuie sa fie sterile, rezistente,
maleabile, bine tolerate. Instrumentele
folosite trebuie sa fie sterile, de
dimensiuni concordante cu marimea
organelor care urmeaza a fi suturate.
Se folosesc ace chirurgicale,
agrafe, port ace, foarfeci, bisturie,
pense.
Materialele de sutura pot fi
naturale sau sintetice. Dupa
remanenta in plagi pot fi resorbabile
sau neresorbabile.
Firele de sutura: monofilament (guta)
polifilament (sunt mai
flexibile)
Polifilamente:
rasucite (suprafata e
rugoasa)
impletite (suprafata e
neteda)
Firele cu maleabilitate mai mica
se innoada greu, nodurile costituie
spine iritative pentru tesuturi.
Materiale naturale:
Catgut
-din submucoasa intestinului de oaie
-tuburi sau plicuri impermeabile,
sterilizate prin iradiere, pastrate in
lichid conservant, termenul de
valabilitate inscris pe tub sau pe plic se poate prelungi printr-o noua
sterilizare

-in timp se pierde si rezistenta

mecanica.
Avand o structura proteica in
tesuturi determina o reactie puternica:
aflux leucocitar, supuratii, fenomene
anafilactice
-are diferite grosimi (6/0
In functie de grosime se
fragmenteaza in tesuturi sub actiunea
enzimelor proteolitice (leucocitare,
microbiene, locale). Gruparea mai
multor filamente nu se justifica
deoarece fibrele se fragmenteaza la
acelasi interval. Pentru a mari
rezistenta mecanica se impregneaza
cu diverse substante => creste
rezistenta dar va fi mai iritant.
-fir simplu sau cu ac traumatic
-se folosesc si fire din colagen,
tendoane de animale mari , tunica
abdominala la ovine, seroase
-se pot folosi tendoane ale unor specii
(cangur, sobolan) prelucrate ca atare.
Matasea
-foarte rezistent si maleabil
-se foloseste pentru suturi speciale
-bine tolerat in tesuturi, neresorbabil
-in chirurgia plastica, vasculara
(impregnat cu silicon, vaselina,
heparina)
Firul de in
-origine vegetala, foarte maleabil,
rasucit, rezistent
-preferat in sutura de afrontare pe tubul
digestiv si in suturile cutanate.
Firul de bumbac
-se sterilizeaza in momentul
intrebuintarii
-foarte rezistent si maleabil
Crinul de Florenta
-foarte rezistent, se prelucreaza greu,
pret de cost ridicat

Materiale sintetice:
-foarte rezistente, se pot prelucra usor,
foarte bine tolerate
-mono sau polifilamente
-firele resorbabile se prepara prin
polimerizare (structura de baza este
acidul lactic sau glicolic)
Dexon
-se descompune in organism prin
hidroliza, fara sa determine fenomene
de respingere. Dupa 90 de zile firul de
catgut e disparut complet, iar cel de
Dexon isi pastreaza inca proprietatile
mecanice. Dupa descompunere nu se
produc fenomene inflamatorii.
-se prezinta simple, in manunchiuri,
sau cu ace atraumatice
Ata chirurgicala
=fir sintetic impletit, se prezinta sub
forma de jurubite, pe grosimi nr. 10-6
(6 e cel mai gros).
-pentru suturi externe
-nu e foarte maleabila => necesita
noduri speciale.
Firul de nylon
-monofilament, foarte rezistent, bine
tolerat, elasticitate mare => se inoada
greu
-se poate impregna cu teflon
Firele metalice
-din aliaje, Au, Ag, Al, Ni, Cr - foarte
bine tolerate
-fire sau agrafe
-in suturi cutanate, ale viscerelor
-fie se scot dupa cicatrizare, fie raman
in tesut unde se inchisteaza.
Acrilati
-lipesc marginile plagilor => rezistenta
mai mare, se elimina total spatiile.
Clasificarea suturilor:

-dupa numarul planurilor:

monoplane

-etajate
-dupa locul efectuarii: -superficiale
-profunde

-dupa gradul de apropiere a marginilor:

-de afrontare
-de apropiere
Daca marginile sunt foarte mult
departate, dupa afrontare marginile se
afla sub tensiune => se pot folosi si
suturi de intarire.
-dupa gradul de inchidere a plagii: complete
incomplete
-dupa natura materialelor folosite: -cu
materiale resorbabile
neresorbabile (se vor extrage dupa
cicatrizare)
In cazul materialelor
neresorbabile in suturi profunde pot
ramane definitiv - se inchisteaza, dar
dupa un timp poate apare respingere.
-dupa modul de utilizare a firelor: -in
puncte separate: -simple
-in U
-Lambert
-in fir
continuu
Pentru o siguranta mai mare se
poate folosi sutura in puncte separate,
in U - se patrunde cu acul in grosimea
plagii, se scoate firul, se face un pas
pe deasupra plagii. E mai rezistenta

dar se produce o cicatrice

voluminoasa.
Sutura in puncte separate tip
Lambert
-se introduce acul la 1.5 cm de plaga,
se scoate acul in apropierea plagii,
traverseaza perpendicular plaga

Regula generala este pastrarea

aceluiasi tip de sutura pe toata
lungimea plagii.
Sutura monoplana:
Tip LECENE
Tip MOSER

Sutura in U tip Lambert

de la exterior spre interior, se

traverseaza toate straturile
perpendicular
Sutura in X

SUTURILE

Sutura cu burdoneti

-se face o bucla prin care trece o

bucata scurta de cauciuc
-in plagile cu marginile foarte
departate. Tuburile se folosesc pentru
ca pielea se ischemiaza si se
necrozeaza.

In puncte fixe: laborioasa,

nodurile sunt spine iritative.
Sutura in fir continuu - realizata
cu acelasi fir. Are avantajul ca e
rapida, economie de material, mai
putin traumatizanta. Strangerea
buclelor se face uniform. In general nu
se recomanda decat la tesuturile
profunde.
Tehnica: Se porneste de la un capat
unde se face nod. Se face afrontarea
marginilor plagii. Trecera firului se face
uniform pe toata lungimea pentru a se
afronta marginile corect. Nodul
terminal se face cu ultima bucla.
Tip Surget - seamana cu cusatura de
croitorie. Buclele se desfac foarte usor
in urma datorita tractunii exercitate de
buzele plagii. Se tine firul intins.

Surjet intretaiat - se trece firul

prin bucla, se realizeaza un feston. Se
desface mai greu.
Tip Schmieden - folosita pentru organe
interne, perete abdominal. Se
realizeaza trecand firul printre buzele
plagii. Afrontarea viscerelor
abdominale: stomac, intestin.

-firul se intoarce oblic si spre inapoi

pentru a scurta marginile plagii. Se
recomanda in suturile uterine.

Sutura in fir dublu

-un fir mai lung, cu ace la fiecare capat
Sutura in zig-zag - rezistenta, nu
realizeaza o afrontare buna

Sutura in bursa (in punga de tutun)

-pentru inchiderea unor inele.
Sutura tip Cushing
-se realizeaza peste bratele unei
pense.

Suturi de infundare
-un fir continuu - la terminarea suturilor
de afrontare
Sutura Lambert - se folosesc fire
resorbabile, maleabile. Se trece firul
prin seroasa si musculoasa. Prima
sutura nu trebuie sa se vada deloc.

Suturi gastrice si intestinale

-pentru inchiderea organelor cavitare.
Refacerea straturilor anatomice se
face pastrand raporturile naturale.
Clasificare: trietajate, bietajate,
monoplane
Trietajate - sunt mai rezistente
dar laborioase, voluminoase,
obliterante, produc stenoza viscerelor
respective.
Mucoasa si submucoasa - cu fir
neresorbabil
Musculoasa si seroasa - cu fir
resorbabil
Firele resorbabile sintetice se
pot folosi inclusiv la mucoasa.
Sutura Hartman

Sutura de tip Blendiger - firul merge

prin grosime

-cand realizam afrontarea in puncte

separate se recomanda ca nodurile sa
fie orientate spre interior
Sutura tip Plahotin

Sutura Chaput

Metoda Tillaux
Metoda Cuneo

Sutura Fruchot

Sutura Jourdain
Sutura Jobert
Angiorafie (sutura vasculara)

Sutura tendoanelor
Tendoanele e hranesc prin
imbibitie. Prin sutura si imobilizare se
poate reface continuitatea in 60-90
zile.
Nylon - materiale sintetice (chiar
metalice)
Capetele tendonului trebuie sa
fie regularizate.
Alungiri ale tendoanelor se pot face
prin incizii transversale incomplete, se
pot folosi autogrefe.
Metoda Tihomin
Metoda Schwarz

= o interventie de mare chirurgie

realizata in conditii speciale care
presupune o dotare tehnica adecvata.
In medicina veterinara se poate
realiza numai in plagile longitudinale
ale arterelor sau venelor. Materialele
de sutura sunt foarte rezistente,
impregnate cu silicon si heparina.
-numai tunica externa a vasului
-fire de matase chirurgicala, catgut
cromat, fibre sintetice: Tacrom, Teflon,
Tevdek - toate cu ace atraumatice.
-folosita mai ales in transplantul de
organe. In cazul accidentelor se
folosesc proteze vasculare sau grefe
preluate de la acelasi animal, din alta
zona, sau de la alte animale, sau chiar
grefe sintetice.
Grefele se pot realiza din
materiale rezistente, flexibile:
-grefe textile in retea
-grefe tip acordeon
-sutura capetelor - se face usor
pentru artere pentru ca peretele

este suficient de gros si rezistent, mai

greu pentru vene.
-apare riscul obliterarii segmentului
respectiv - pacientul se heparineaza.
Dozarea heparinei trebuie facuta de
specialisti pentru ca se ajunge la
sindrom hemoragipar.
-se clampeaza vasul in abele parti, se
regularizeaza marginile, se realizeaza
sutura (in puncte separate)
Pe capatul dinspre care curge
sangele se realizeaza prima sutura, se
ridica pensa de baraj, lasand sa curga
catev jeturi, se lasa cateva minute
astfel incat in interiorul protezei se
formeaza o pelicula de fibrina care va
inchide toti porii. Se clampeaza din
nou, se aspira cheagul format in
proteza, se realizeaza sutura celui deal doilea capat al protezei.
In cazul venelor, la locul de
imbinare se foloseste un inel de plastic
astefel incat marginile sa fie mentinute
spre exterior - firele de sutura vor fi
ancorate si la acest nivel. Dupa 3-4
saptamani in proteza se formeaza un
tesut epitelial asemanator cu intima
vasului. Firele de sutura de regula nu
se mai scot.