Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ingrijirea Plagilor PDF
Ingrijirea Plagilor PDF
Definiie
Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea
continuitii tegumentelor sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea
pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare de profunzime.
Contuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic,
care produce leziuni tisulare, pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de
forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau
mixte
Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor
sangvine din tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n cteva zile
si modifica culoarea, devenind vnata, apoi galben-verzuie).
Clasificare:
Dup tipul de aciune a agentului vulnerant(traumatic):
1. mecanice:
- prin tiere
- prin nepare, arme albe, insecte etc.
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
- prin arme de foc
- prin muctura de animale slbatice /domestice
- prin muctura de arpe, viper
2. termice: - cldur, frig, electricitate
3. ageni ionizani : radiaii
4. ageni chimici : acizi, baze, sruri
Dup circumstanele de producere pot fi:
a) accidentale - de munc, de circulaie, casnice
b) intenionale suicid, agresiuni
c) iatrogene - intervenii chirurgicale, injecii, puncii
Dup timpul scurs de la producere:
- recente (sub 6 ore)
- vechi - care depesc 6 ore de la producere; acestea se
consider plgi infectate
Dup profunzime:
- superficiale; profunde
Dup straturile anatomice interesate - pentru caviti naturale (abdomen,
torace, craniu), pot fi:
- nepenetrante - cnd nu depesc nveliul seros
- penetrante - se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura
mater); plgile penetrante pot fi simple sau pot interesa i un viscer
parenchimatos sau cavitar = perforante
Dup evoluie pot fi:
- necomplicate; complicate
Caracteristicile plgilor
Simptomatologia plgilor
Simptome locale:
durerea este variabil ca intensitate, poate ceda spontan sau dup
antialgice; reapariia cu caracter pulsatil atrage atenia asupra dezvoltrii
infeciei
impotena funcional este partial sau total i are drept cauz durerea
sau lezarea elementelor musculo-articulare, osoase sau nervoase
Semne obiective:
prezena unei soluii de continuitate; n plgile mari, aa-numitele plgi
cu mari dilacerri, se pot observa distrugeri mari att de piele, ct i de
vase, muchi, nervi, fragmente de oase sau diferite organe situate n
profunzime; uneori, pri din aceste organe pot s ias prin marginile
plgii; aceasta se numeste evisceraie
hemoragia este variabil, ca i abundena sngerrii, n funcie de vasul
lezat.
Semne generale:
pulsul poate fi rapid - tahicardic - n plgi nsoite de hemoragii externe
sau interne sau de oc traumatic.
tensiunea arterial - dac scade - denot prezena unei hemoragii sau a
unui oc traumatic
febra poate avea semnificaia debutului infeciei sau resorbia unor
hematoame
Vindecarea plagilor
Vindecarea plgilor se poate realiza prin:
vindecare primar
vindecare secundar
vindecare teriar
Plgile vechi
Plgile care depesc 6 ore de la accident se consider infectate; li se face acelai
tratament descris mai sus, ns plaga nu se sutureaz primam.
Plgile septice- pielea din jurul lor se cur circular, de la exterior spre interior.
Plgile vechi, infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaz prin splri cu soluii
antiseptice, pansamente locale umede cu cloramin i rivanol sau soluie de
antibiotic conform antibiogramei. Compresa umed va fi acoperit cu una-dou
comprese uscate, apoi se fixeaz pansamentul, fie prin nfurare (bandajare), fie
fixnd compresa care acoper pansamentul cu leucoplast sau cu galifix; plgile
vechi se panseaz i se controleaz zilnic.
La nivelul toracelui -se face n functie de tipul plagii si localizare.
Pansamentul
Obiective:
favorizarea vindecrii rnilor
prevenirea infeciei
aprecierea procesului de vindecare
protecia plgii impotriva factorilor mecanici
Condutiile unui bun pansament:
a) S fie fcut in condiii aseptice
se folosesc materiale de protecie i instrumente sterile
se spla i dezinfecteaza mainile, se imbrca mnui sterile
se servesc materialele folosind pense
Tipuri de pansamente
Pansament protector
acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tub de dren (plag
operatorie, locul unei injecii sau puncii, locul unde este montat un
cateter venos) pentru a realiza protecie fa de mediul inconjurator
Pansament absorbant
acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un
strat de vat
dac medicul monteaz tub de dren notai cantitatea de lichid eliminat
Pansament ocluziv
acoperirea cu comprese i vat a plgilor insoite de leziuni osoase peste
care se aplica aparatul gipsat pentru imobilizare
pentru ingrijirea plgii se poate face fereastr
Panasment compresiv
acoperirea unei plgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizarea
unei articulaii in caz de entors sau pentru reducerea unei caviti
superficiale dup puncionare
peste comprese se aplica un strat mai gros de vat astfel incat s se
acopere reliefurile osoase i compresiunea s fie repartizat uniform pe
toat suprafaa regiunii, s nu impiedice circulaia de intoarcere
Pansament umed
se folosesc cu scop antiinflamator
este contraindicate in plagile care secreta abundant,deoarece favorizeaza
secretia si provoaca dermite,piodermite,foliculite
Materiale necesare pansamentelor
tava medical/crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente;
trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci
chirurgicale, stilete butonate, sonde canelate;bisturiu
casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese
tuburi de dren sterile
mnui sterile
muama, alez
soluii antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod,alcool
iodat,betadine,alcool medicinal);pentru plaga(apa oxigenata3%,rivanol
1%o,cloramina,acid boric2-4%)
medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente
materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv, soluie
adeziv, ace de siguran
tvia renal
Pean
Port Ac Mathieu
Sonda canelata
Kocher
pensa chirurgicala
pensa anatomica
stilet butonat
port ac Hegar
Bisturiu+lame
ace chirurgicale
Pregatirea pacientului
a) psihica
se informeaza pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului
se explica modul de desfurarea al procedurii
se obinei consimmantul
b) fizica
poziionarea pacientului in funcie de segmentul ce trebuie pansat
se alege poziia de decubit pentru a evita lipotimia
se asigura intimitatea pacientului dac este cazul
Executia pansamentului
spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor
Ingrijirea pacientul
se aeza pacientul in poziie comod i se pune regiunea lezat in repaus
se observa faciesul i comportamentul la durere
se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze
circulaia
Reorganizarea locului de munca
deseurile infectioase-comprese, mnui, tuburi de dren, fei se colecteaza
la locul de producer in recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare
galbena prevazut in interior cu saci galbeni
deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoareintepatoare-cutii galbene din plastic,specific de unica folosinta
deseurile nepericuloase(ambalajele materialelor sterile,ghips,ambalaje
din material plastic-se colecteaza la locul de producer in saci de
polietilena de culoare neagra
instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare
Materiale necesare
o Fese de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre
2 i 5 m)
o Fee elastice
o Foarfece
o Ace de siguran, plas, leucoplast
Reguli pentru o infasare corecta
o Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga
o Se deruleaza de la stanga la dreapta
o Turele de fasa nu trebuie sa faca cute
o Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar
nici prea larga
o Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina
in sensul circulatiei venoase
o Se evita miscarile inutile
Tipuri de bandajare:
circulara,
in spirala,
in forma cifrei 8,
in spic de grau
in evantai
Infasarea circulara
Se supapun turele de fasa una peste alta
Este indicate in regiunile cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului
acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei
Infasare in spirala
se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe
alocuri prin tehnica numitasemnul policelui
se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei
precedente la 2/3
este indicata pentru membre( gamba,antebrat)regiuni tronconice si suprafete
intinse
Infasarea in evantai
Se foloseste pentru articulaii (cot, genunchi, clcai)
Se incepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei
Se continua cu ture oblice descendente in aa fel incat faa s se suprapun
la distane mai mici in plic i mai mari in partea expus ajungand circular la
nivelul liniei articulare i apoi oblice sub articulaie
Se incheie cu dou ture circulare i se fixeaza cu ac de siguran, leucoplast
Bandajarea pe regiuni
Infasarea capului- capelina
Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu mana
stanga coltul fesii,iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere
pavilioanele auriculare.
Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular
pentru a-l fixa.
Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture
oblice,fixate cu ture circulare,pana la infasarea complete a capului
Se incheie cu doua ture circulare
Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea
opusa regiunii pansate
Infasarea nasului-prastia
Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de
aproximativ 5cm nedespicata,ce va servi la acoperirea nasului
Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata
Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in
regiunea occipital
Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe cele
superioare si se fixeaza in partea posterioara a capului,realizand astfel o
prastie
Infasarea barbiei-capastrul
se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de
aproximativ 5cm nedespicata
se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze
se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in
regiunea fruntii
se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libere
urechile
Bandajarea gatului-circular
Ceafa-circular
Bandajarea toracelui si abdomenului-circular
Sanii bandaj in spica
ea va servi ca sprijin pentru a doua faa care se trece dublu ntre coapse,
Clasificare
In functie de vasele care au fost sectionate
pacurei.
-rectoragie-hemoragie din rect
-hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar,
exteriorizat prin mictiune
-hemoptizie-sangele se scurge prin gura provenind din caile
respiratorii,rosu deschis,spumos,aerat
In functie de cantitatea de sange pierduta putem distinge :
mica: se pierde o cantitate de snge pna la 500 ml
medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne:
agitatie, ameteli n ortostatism;
mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt
urmatoarele: paloare, tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune
arteriala, tahipnee;
cataclismice: pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TA
nemasurabila, pacient inconstient;
Hemostaza provizorie
regiunile n care ea trece n apropierea unui plan osos. n funcie de calibrul vasului i de profunzimea la care se afl, apsarea va fi executat cu
degetul mare, cu celelalte degete ale minii sau cu pumnul.
n axil,
artera femural;
artera poplitee;
artera pedioas.
smulse.
aplicarea garoului se face naintea toaletei i pansrii rnii.
dac rana continu s sngereze, nseamn c garoul nu a fost aplicat
corect, fapt care oblig s fie desfcut i s se ncerce o nou
aplicare
garoul va fi plasat deasupra rnii cnd hemoragia provine dintr-o
arter rupt i sub ran, cnd este secionat o ven.
in realitate, n practic, aceast difereniere ntre hemoragia arterial
i hemoragia venoas nu este foarte important, pentru c n cazul n
care garoul este aplicat corect la rdcina membrului, se oprete att
hemoragia de origine arterial, ct i hemoragia de origine venoas;in
hemoragiile venoase sngerarea continu pn se scurge sngele aflat
n membru n momentul aplicrii garoului.