Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Masaj Somatic
Curs Masaj Somatic
Curs Masaj Somatic
I. Noiuni introductive
In Romnia exista doua mari scoli de masaj: una urmeaz linia scolii
germane coala Medicala Balneologica (masaj gradual), si cea de-a doua urmnd
linia scolii suedeze coala Sportiva (se sare peste framantari; fondator prof. dr.
Adrian Ionescu, continuatori dr. Radovici, dr. dna Cordun).
Sala de masaj:
cabinetul trebuie sa aib suficient spaiu pentru masaj;
sa fie dotat cu ferestre pentru o buna aerisire;
sa aib grup sanitar anex;
sa aib dulpior cu cearceafuri curate, prosoape curate etc.;
igiena stricta.
Uleiuri de masaj, pudra de talc, creme etc.
Canapeaua/masa de masaj:
poate avea diverse forme si dimensiuni;
inaltimea poate varia in functie de statura terapeutului: 60-65-70 cm,
lungimea: 2 m; latimea 70 cm;
taburet/scaunel: 45-50 cm;
cearceaf curat pentru fiecare pacient; foarte important: cearceaful se va
schimba dupa fiecare pacient/client.
Tinuta maseurului:
impecabila;
igiena personala stricta;
sa nu miroase neplacut, a transpiratie sau a parfumuri puternice;
1
netezirea are rol nu numai in adaptarea treptata terapeutpacient ci si rol sedativ si importanta in stimularea circulaiei, realizndu-se de
obicei in sensul circulaiei sangvine.
2). Frmntarea- manevra ce urmeaz dupa netezire; este de trei tipuri, si trebuie
sa fie executate succesiv:
cu o mana;
cu ambele mini;
contratimp sau in zig-zag.
Pe lng aceste trei tipuri mai exist o form special de frmntare, denumita
geluire sau, popular, mersul ursului, care face trecerea de la frmntare la friciune.
a). Frmntarea cu o mn:
- se realizeaz prinznd muchiul cu o mana intre police si index;
- prinderea muchiului se realizeaz perpendicular pe fibra; putem mobiliza
muchiul dup planul osos; mna se va sprijini pe partea cubitala, se realizeaz o
compresiune asupra muchiului, l relaxam apoi prin destinderea minii si alunecare in
lungul muchiului si din nou compresie pe tot muchiul, de la origine la inserie;
- este o manevra sedativa;
Se intercaleaz netezirea si se trece la framantarea cu doua mini.
b). Frmntarea cu dou mini
- este identic cu cea cu o singur mn, doar c muchiul se va prinde cu ambele
mini, minile stand ca in oglinda, sub forma de gat de lebda;
- muchiul va fi prelucrat pe acelai traseu, de la origine la inserie.
- este o manevra sedativa;
Se intercaleaz netezirea si se trece la frmntarea in contratimp.
c). Frmntarea contratimp sau in zig-zag
- cu minile poziionate in oglinda prindem muchiul la nceput intre degetele
unei mini si policele celeilalte mini, apoi invers, astfel incat muchiul sa urmeze un
traseu in val continuu, in zig-zag, la 45o;
- nu compresie si destindere a muchiului, ci val continuu;
- este o manevra excitanta prin excelenta.
d). Pe langa aceste trei forme de frmntare, mai exist una special, geluirea sau
"mersul ursului", manevr ce face trecerea de la framantari la friciune. Framantarile
clasice prelucreaz muchi si grupe de muchi, pe cnd geluirea prelucreaz liniile dintre
aceti muchi, liniile dintre articulaii, liniile periarticulare, chiar periostul (= membrana
care imbraca osul).
Tehnica de execuie: se poziioneaz podul palmei pe regiunea pe care vrem s-o
prelucram, punem aratatorul si mijlociul (degetele 2 si 3), tragem uor napoi, presnd
esutul, apoi descongestionam printr-o alunecare uoara, mpingem nainte; operaiunea
se executa pe toata regiunea.
- este o manevra mai puin sedativa si mai mult excitanta.
3). Friciunea
- este o manevra pur excitanta;
- nu trebuie confundata cu frecia;
- nu mai intereseaz muchii, ci, ca si geluirea, prelucreaz liniile dintre muchi,
liniile dintre articulaii, periostul;
- este mai puternica dect geluirea;
- este o manevra de profunzime, locala, executata pe arie mica;
- se realizeaz cruciulie mici, cercuri, semicercuri (la vertebre de exemplu);
printre grupele de muchi mergem fcnd spirale stnga-dreapta, cerculee etc.
4). Vibraia
- se poate realiza pe vrful degetelor, cu toata palma sau doar cu partea cubitala,
vibrnd palma noastr si transmind vibraia noastr pacientului/clientului;
- este o manevra mai mult sedativa, mai puin excitanta;
- acioneaz si asupra muchilor si a articulaiilor etc.
5). Baterea
- este manevra cu efectul cel mai stimulator asupra fibrei musculare;
- este excitanta prin excelenta;
- este de trei tipuri, ele realizndu-se in ordine succesiva:
a). baterea cu causul: mana rigida, strnsa sub forma de caus, se poziioneaz pe
regiunea de prelucrat; se apas uor, crendu-se astfel un gol de aer care va aciona ca un
amortizor; se alterneaz de-a lungul muchiului;
b). baterea sub forma de nuiele: degetele relaxate sunt lsate sa cada pe muchi
asemeni nuielelor;
c). baterea cu pumnul: mana se tine ntredeschisa, relaxata, uoara, cu partea
cubitala pe zona de prelucrat; micarea se realizeaz din ncheietura, alternant.
Trecerea de la un tip de batere la altul se va face cursiv, astfel incat
pacientul/clientul sa nu realizeze ca sunt tipuri diferite.
d). Mai exista o forma speciala de batere, baterea sub forma de ciupituri, care se
realizeaz pe musculatura fesiera, pe abdomen si pe obraz.
Manevrele secundare ntlnite in masaj sunt in numr de doua si au fost incluse
in categoria framantarilor:
1). Mngluirea sau rularea:
- se realizeaz asupra muchilor de la mini si picioare;
- muchiul se prinde intre palme si se ruleaz mobilizandu-l dupa planul osos.
2). Framantarea cu antebraele sau coatele:
- manevra mai rar folosita;
- la persoane foarte grase, in special pe musculatura fesiera.
4
vertebra C7, alunecam in lateral si imbracam bine umerii, ridicam apoi uor minile la
nivelul muchiului deltoid (muchiul care imbraca umerii). Revenim la poziia de
plecare si facem cteva neteziri pe acelai traseu pana cnd pacientul se incalzeste.
Putem face netezirile progresiv, mai intai doar cu cteva degete si apoi cu toata palma si
din ce in ce mai rapid;
2). netezirea latero-laterala: pe partile laterale ale spatelui. Prindem spatele din
lateral cu palmele, de la nivelul soldurilor, si alunecam pe partile laterale spre subiori,
urcam pe muchiul marele rotund, imbracam omoplaii si ne ntlnim cu palmele la
nivelul coloanei cervicale, le petrecem si apoi ridicam minile; repetam micarea de
cteva ori.
Neteziri secundare:
3). netezirea cu doua degete printre santurile paravertebrale (santurile dintre
coloana si muchii paravertebrali): de la osul sacru pana sus la regiunea cervicala;
4). netezirea intercostala: printre coaste. Schimbam poziia: cu spatele la capul
pacientului, in dreptul umrului acestuia; netezim intai partea opusa noua, cu o singura
mana; intram cu degetele desfcute dinspre coloana printre coaste pana la linia axilei,
cam de patru ori pe acelai traseu, sub omoplat, apoi mutam mana mai jos si netezim tot
cam de patru ori; ntoarcem mana in sens invers si netezim si printre coastele de langa
noi;
5). netezirea romb: in regiunea lombara; este o netezire terapeutica, nu se face in
masajul de ntreinere si relaxare; ne schimbam poziia: cu fata la pacient, in dreptul
coloanei lombare, cu picioarele deprtate si uor flexate; execuie: aezam palma dreapta
pe osul sacru, palma stnga deasupra ei, tragem spre noi cu palma lipita pe creasta iliaca
pana ajungem cu degetele intre creasta iliaca si coaste; schimbam sensul degetelor astfel
incat sa putem urca cu palma cu degetele nainte pe coaste pana la coloana, naintam
apoi din nou pe coaste, schimbam sensul si ajungem la creasta iliaca - traseu de romb.
Este o netezire mai de profunzime;
6). netezirea pieptene: de obicei doar la sportivi, cei cu constituie atletica. Se
executa cu dosul palmei: palma inuta strns pumn; plecam de la fund, urcam, derulam
mana sa ajungem cu degetele nainte pana la nivelul coloanei toracale (in dreptul
cocoaei-cifoza toracala).
ncheiem cu cele doua neteziri principale si trecem la framantari.
Framantarea
1. Cu o mana
Prelucram muchii pe trei linii, mai intai pe partea dreapta, apoi pe partea stnga,
similar, tot pe trei linii:
- prima linie: cea a muchilor paravertebrali: plecam de pe fund, naintam pe
spate, ajungem la C7, mergem pe deasupra omoplatului, prelucram fibre din muchiul
trapez pana la umr, in semicerc;
7
Micri:
-flexia coapsei pe bazin; se poate executa pasiv sau activ; la micarea pasiva
prindem cu mana de glezna, cu cealalt apsam pe tibie, sub genunchi, presndu-i
genunchiul pe piept.
12
14
V. Masajul abdomenului
Topografie:
Abdomenul este delimitat inferior de simfiza pubiana si de crestele iliace
anterioare, iar superior de ultimele perechi de coaste si de captul sternului.
Anatomie
- pe mijloc, pe linia ombilicului si pubiana, avem linia alba, iar de o parte si de alta
a acesteia avem cei doi muchi drepti abdominali;
- muschii oblici abdominali;
- muchiul transvers-abdominal;
- central, deasupra simfizei pubiene, se afla muchiul piramidal
Musculatura abdomenului: rol de presa asupra organelor abdominale
Muchii drepi abdominali: rol de a susine coloana lombara
Poziia pacientului: in decubit dorsal (cu fata in sus), cu membrele inferioare in
dubla flexie (flexia coapsei pe bazin, flexia gambei pe coapsa), tlpile sprijinite pe
bancheta / masa.
Poziia terapeutului: in dreptul abdomenului, cu fata la pacient.
Execuia masajului abdomenului
Nu vom face masaj pe un abdomen prea plin sau cnd vezica este plina.
Neteziri:
- o netezire principala, circulara, in sensul acelor de ceasornic (sensul evacurii
intestinelor): punem o mana de partea deprtata de noi, intre creasta iliaca si coaste, iar
cealalt mana de partea apropiata de noi, in oglinda; alunecam minile in sens circular
pana cnd palma stnga intalneste antebraul drept, aluneca uor peste acesta, si revenim
in poziia din care am plecat;
- o netezire secundara: asupra intestinului subire: poziionam policele sub
ombilic, iar palma va descrie o micare de evantai pe deasupra ombilicului; degetele se
vor strnge sub forma de pumn, dupa care le deschidem in evantai si reluam micarea.
Framantari:
Se executa pe 3 linii: prima linie este cea de langa linia alba - muchii drepi
abdominali, apoi linia mijlocie/mediana, si ultima linie, cea laterala.
Se vor executa toate cele 3 tipuri de framantari.
Geluirea si friciunea:
Se fac pe sub coaste, pe colon, plecnd de pe partea alturata (de la stnga la
dreapta), in sensul evacurii intestinale.
Friciunea se face si pe crestele iliace anterioare.
15
Att pentru geluire cat si pentru friciune, daca vrem sa mrim presiunea, aezam
mana peste mana.
Vibraia:
Se face cu toata palma pe muchii abdominali si cu partea cubitala pe sub coaste,
pe deasupra ficatului si pe colon.
Baterea:
Se executa in evantai deasupra ombilicului, in special pe muchii drepi
abdominali; la sportivi si pe abdomen. Sub ombilic se face baterea sub forma de
ciupituri.
Miscari:
- Miscari pasive: de mobilizare a masei intestinale si a organelor abdominale;
poziionam minile ca la netezirea principala, cu o mana mpingem iar cu
cealalt tragem spre linia mediana pe care o traversam pana cnd minile
ajung fiecare de cealalt parte; a doua micare: ambele mini poziionate pe
partea deprtata de noi, mobilizam masa intestinala/organele spre linia
mediana, basculam minile si ajungem de partea apropiata de noi; repetam
micarea in sens invers; a treia micare pasiva: mana peste mana, pe linia
alba, facem presiuni asupra abdomenului; se poate executa si activ: pacientul
umfla in mod voit abdomenul iar noi opunem rezistenta.
- Miscari active: pacientul duce un genunchi la piept, apoi pe celalalt, apoi un picior
ntins sus, apoi celalalt, apoi cu amndou picioarele sus, bicicleta, foarfec,
miscari de not; meninerea ambelor picioare sus, pentru cteva secunde
La sfrit: vibraii uoare (tremurturi), asupra abdomenului si pe membrele
inferioare.
16
17
Framantari:
Se executa la barbati hemitoracal (pe jumtate de torace), pe 2 sau pe 3 linii,
avnd grija sa protejam mamelonul; la femei se face pe marele pectoral deasupra
snului, pe o linie sau 2, in functie de mrimea snului.
Se executa toate cele 3 tipuri de framantari.
Geluirea si friciunea:
Se vor face pe stern, pe sub clavicule, printre coaste si printre fibrele muchilor
pectorali.
Vibraia:
Se va realiza pe aceleai trasee, mai ales pe muchiul marele pectoral.
Baterea:
La barbati se face pe tot hemitoracele: baterea caus si nuiele; pe pectoralii
dezvoltai se face si baterea cu pumnul.
La femei se face doar baterea in nuiele pe muchiul marele pectoral.
Miscari:
Uoare apsri pe stern si din lateral asupra coastelor.
Exerciii active de respiraie ampla: inspiraie si expiraie ajutate de miscari ale
braelor.
18
Geluirile si friciunile:
Se fac printre grupele musculare, tot cam pe doua linii; eventual le putem face
urmrind si oasele radius si cubitus.
Vibraia:
Se va realiza cu toata palma pe aceste doua grupe de muchi: flexori si extensori.
Baterea:
De obicei se face doar la persoanele cu musculatura puternica.
Putem face si mngluirea (rularea), in special la muchii braului.
Miscari:
- flexia si extensia cotului;
- miscari din articulaia pumnului;
- miscari din articulaia umrului.
20
21
Geluirea si friciunea:
1). pe partea dorsala a minii, printre oasele metacarpiene si tendoanele
extensorilor: cu doua degete;
2). pe partile laterale ale palmei si printre cele doua eminente.
In plus, la friciune, vom face si friciunea cu nodul unui deget pe aponevroza
palmara.
Vibraia:
Se va realiza pe traseele geluirii.
Baterea:
Sub forma de nuiele pe cele doua eminente si cu pumnul pe nevroza palmara
(mijlocul palmei).
Masajul degetelor
Avem o singura netezire: inem un deget si netezim fata sa palmara intre index si
police.
Framantarea se face pe fata palmara, iar la degetul cel mare si la cel mic si pe
partea laterala.
Geluirea si friciunea degetelor se fac pe cate doua laturi odat: antero-posterior si
latero-lateral.
Miscari:
Pasive:
- o micare speciala de mobilizare a carpului si metacarpului: punem indexul in
palma (jos) si policele pe partea posterioara a minii; indicele ramane fix, iar policele
trage lateral si in jos; apoi policele ramane fix si tragem cu indexul lateral si in sus;
- alte miscari:
- flexia si extensia pumnului;
- miscari de lateralitate;
- supinaie si pronaie;
- circumducie: intr-un sens si in celalalt.
Active: aceleai miscari executate in mod activ: in plus avem si strngerea si
deschiderea pumnului, apropierea si deprtarea degetelor etc.
La articulaiile degetelor nu avem dect flexii si extensii, executate si pasiv si
activ.
22
23
25
X. Masajul capului
Topografie: calota craniana
Anatomie:
Oase:
- oasele calotei craniene:
- anterior: osul frontal;
- posterior: osul occipital; acestea sunt oase nepereche;
- lateral: 2 oase temporale, situate la nivelul tmplelor;
- lateral superior: 2 oase parietale.
Temporalele si parietalele sunt oase pereche.
Muchi: muchiul pielos al scalpului
Poziia pacientului: stand pe un taburet.
Poziia terapeutului: in spatele si in lateralul pacientului.
Planul sagital (linia care unete nasul cu gaura occipitala): mparte calota in doua:
dreapta si stnga.
Planul frontal principal (median lateral: unete urechile): mparte calota in doua:
fata si spate.
Cretetul/vrful capului = vertex
Execuia masajului capului
Neteziri:
1). stm lateral de pacient, intr-o parte: punem o mana la frunte si degetele
celeilalte mini sub occipital si netezim scalpul, degetele intrnd prin par si ntlnindu-se
in vertex, dupa care se ridica; netezim separat calota dreapta, apoi stnga;
2). stm in spatele pacientului: punem degetele de la ambele mini la nivelul
tmplelor (in fata urechii) si netezim pana in vrful capului; apoi degetele in spatele
urechii, la baza occipitalului si netezim de asemenea pana in vertex.
Practic sunt patru neteziri in total: partea dreapta-partea stnga (= prima netezire),
partea din fata-partea din spate (a doua netezire).
27
29
Durata totala: daca masajul a fost executat in ritm mai alert, va dura 45-50 min.;
in ritm normal: 50-60 min.; cu exces de zel: peste 60 minute.
Intensitatea masajului va creste uor, o data cu numrul edinelor. La un masaj
general se distruge un numr important de celule imbatranite care sunt preluate apoi de
circulaia sangvina ajutnd astfel la rentinerirea esuturilor.
Este foarte indicat ca masajul sa fie asociat cu exerciii fizice: gimnastica
medicala, alergri etc.
De asemenea, cnd urmrim o accentuare a efectului relaxant, masajul se va
asocia cu proceduri de termoterapie: bai calde, mpachetri, sauna etc.
Masajul anticelulitic
Este un masaj terapeutic.
Se face mai intai un masaj regional pe regiunile/segmentele afectate, dupa care se
trece la masajul terapeutic zonal, insistnd pe framantari, in special pe cea contratimp;
vom cuta sa prindem o masa cat mai mare de esut adipos, astfel incat, chiar daca
lucram cu o intensitate ceva mai mare, sa nu producem leziuni; baterile vor fi uoare.
Putem insista si pe friciuni, cutnd sa imbunatatim structura si sa redm
elasticitatea esutului conjunctiv, a stratului adipos si a dermei(pielii).
Pentru a mari efectul, masajul anticelulitic se poate combina cu proceduri de
mpachetare la cald (de obicei cu parafina), si cu creme/substane termoactive care sa
mreasc microcirculatia in esut.
31