Sunteți pe pagina 1din 35

Lista de comportamente

A. DEZVOLTAREA FIZIC, A SNTTII SI IGIENEI


PERSONALE
A.1. Subdomeniul: Dezvoltarea fizic
A.1.1. Aspect specific: Motricitate grosier
Reper 1: Copilul ar trebui s fie capabil s-si coordoneze
muschii mari ai corpului cu un scop al miscrii.
NIVELUL II
Indicatori
27. Merge si alearg cu usurint, coordonndu- si armonios
miscrile.
28. Pozitioneaz corpul si membrele n mod corespunztor
pentru a imita ceva sau pe cineva sau pentru a executa o
miscare (a prinde o minge, a arunca o minge).
29. Loveste mingea ctre un punct anume cu oarecare precizie.
30. Arunc o minge de mrime medie cu oarecare precizie.
31. Alearg pe lng obstacole cu usurint.
Practici de sprijin
Oferiti copiilor permanent oportunitatea de a se misca n aer
liber.
Solicitati copiilor s aduc lucruri, jucrii din sala de clas
cnd iesiti din sala de clas n spatiul de joac de afar.
Jucati jocuri de imitare fidel a miscrilor unor
animale, a unor miscri de dans. ncurajati copiii s reprezinte
personaje din povesti si din ambient prin miscare.
Puneti la dispozitia copiilor mingi de diferite mrimi. Implicati-i
n jocuri cu mingea.
Reper 2: Copilul ar trebui s fie capabil s participe la
activiti fizice variate.
NIVELUL II
Indicatori
39. Particip n mod regulat la activitti fizice de alergare, dans,
jocuri sau chiar sporturi.
40. Ajut la realizarea de activitti domestice care implic
miscare: mturat, adunarea rufelor, aranjarea jucriilor,
mutarea unor obiecte etc.
Practici de sprijin
Oferiti zilnic copiilor suficient timp pentru activitti n aer liber
i miscare si nvtati-i noimiscri, supuneti-i la noi provocri.
Exersati-le viteza, forta,
precizia.
Utilizati momentele de rutin pentru a-i implica pe copii n
activitti fizice.
A.1.2. Aspect specific: Motricitate fin
1

Reper 3: Copilul ar trebui s fie capabil s utilizeze


minile i degetele pentru scopuri diferite.
NIVELUL II
Indicatori
66. si pune singur pantofii si si leag ireturile la pantofi.
67. Scrie diferite litere si cifre (precum cele din propriul nume).
68. Utilizeaz independent cu usurint materiale si tehnici de
lucru diferite pentru a picta, a modela.
69. Se mbrac si se dezbrac singur.
Practici de sprijin
Exersati abilittile copilului de ncltare si descltare n fiecare
situatie potrivit. Demonstrati, n caz de necesitate, copilului
actiunea si acordati-i ajutor s o nsuseasc.
Propuneti sarcini de decorare a unor obiecte sau a unor
contururi de obiecte utiliznd instrumentele de scris. Rugai
copiii s se semneze pe lucrrile lor.
Alocati timp n fiecare zi pentru activitti de
dezvoltare a motricittii fine, valorificnd situatii de rutin:
aranjarea mesei, masa, aranjarea jucriilor, pregtirea
materialelor distributive pentru anumite activitti, etc.
Elaborati mpreun cu copiii compozitii plastice din puncte,
linii, pete, aplicatii din frunze, ornamentarea obiectelor.
Propuneti copiilor jocuri cu ap si nisip pentru antrenarea
degetelor.
Oferiti copiilor materiale si instrumente de desen si pictur;
ncurajati-i s se implice n activitatea cu astfel de materiale si
instrumente.
Implicati copiii n activitti plastice (modelare, punctare,
hasurare. etc.); experimentati mpreun diverse tehnici si
instrumente (desen cu degetele, bureti, vat, pensul, markere,
creioane, cret, etc.).
Oferiti costumatie n centrul de joc simbolic unde copiii pot
exersa mbrcarea si dezbrcarea.
ncurajati/apreciati copilul s se mbrace/ dezbrace singur.
A.1.3. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie
Reper 4: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze
utilizarea simturilor (vzul, auzul, simtul tactil, mirosul
etc.) n interactiunea cu mediul pentru a-si orienta
miscrile.
NIVELUL II
Indicatori
82. Demonstreaz constientizarea simturilor n actiuni
(recunoaste obiecte ascunse prin pipit fr s le vad, execut
miscri la auzirea unor comenzi, recunoate mirosuri etc.).

83. Schimb ritmul, directia, viteza miscrilor la semnale de


natur diferit (culoare, sunet, simboluri grafice).
84. Manipuleaz ppusi simple.
85. Particip cu plcere la jocurile care implic mult miscare si
contact social, reguli de joc(Statuile, De-a v-ati ascunselea
etc.).
Practici de sprijin
Jucati jocuri de recunoastere a formelor, materialelor,
sunetelor prin implicarea simturilor (auz, pipit, miros): Ce-i
ascuns n scule?
Utilizati n jocuri exercitii de tipul stop-start.
Propuneti jocuri cu schimbarea miscrilor la semnal, la
schimbarea ritmului muzicii; jocuri cu schimbarea directiei i
vitezei de miscare.
Jucati cu copiii jocul Robotelul cu telecomand.
Solicitati copiii s redea n miscri comenzile auzite.
Realizati un teatru de ppusi cu ppusi usor de manevrat
(confectionate, de ex., din linguri de lemn).
Implicati copiii n actiuni de ajutorare reciproc, de asezare a
mesei, de curtenie la msute, la locul de depozitare a
materialelor.
nvtati-i pe copii jocuri precum Statuile,
De-a v-ati ascunselea s.a.
A.2. Subdomeniul: Dezvoltarea sntii i igienei
personale
A.2.1. Aspect specific: Promovarea sntii i nutriiei
Reper 5: Copilul ar trebui s fie capabil s utilizeze o
alimentaie sntoas variat.
NIVELUL II
Indicatori
97. Explic rolul benefic sau duntor al anumitor alimente
pentru organismul uman.
98. Recunoaste mncruri dintr-un grup de mncruri diferite,
cu sprijinul adultului.
Practici de sprijin
Implicati copiii n prepararea, pregtirea si servirea unei mese
sntoase.
Discutati despre valoare nutritiv a diferitelor alimente.
Realizati activitti de joc privind alimentatia, servirea mesei si
comportamentul sntos n timpul mesei, n care copiii joac
roluri diferite(de ex. De-a restaurantul).
A.2.2. Aspect specific: Promovarea ngrijirii i igienei
personale
Reper 6: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze
deprinderi de pstrare a snttii si igienei personale.
3

NIVELUL II
Indicatori
115. Demonstreaz independent n igiena personal(se spal
si se sterge singur pe mini,
si acoper gura cu mna cnd strnut, cnd tuseste, foloseste
independent
toaleta, foloseste batista).
116. Utilizeaz corect si independent periuta de dinti.
Practici de sprijin
Oferiti zilnic copiilor posibilitatea de a-si exersa deprinderile
de igien personal. ncurajati copiii care le respect si amintiti
constant de importanta respectrii lor.
Realizati cu copiii crticele despre sntate. ncurajati-i s
realizeze desene, afise, poezioare sau cntecele despre regulile
sanitare.
Vorbiti cu copilul despre profesia de medic stomatolog.
Mergeti mpreun s vizitati un cabinet stomatologic.
Invitati un medic stomatolog la grdinit pentru a le vorbi
copiilor despre igiena dentar, despre periajul corect, periute si
pasta de dinti.

A.2.3. Aspect specific: Promovarea practicilor privind


securitatea personal
Reper 7: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze
abilitti de auto-protectie fat de obiecte si situatii
periculoase.
NIVELUL II
Indicatori
127. Nu accept jucrii, bomboane, mncare, bani etc. de la
persoane adulte necunoscute.
128. ntelege c unele comportamente pot fi duntoare
organismului (fumatul, consumul de alcool, jocul cu chibriturile
etc.).
129. Identific adultii care pot s-l(o) sprijine n situatii
periculoase.
Practici de sprijin
Folositi povestiri pentru a discuta despre pericole si ci de
actiune n situatii periculoase.
Asigurati-v c nteleg care sunt persoanele n care pot avea
ncredere si pot apela n astfel de situatii.

Utilizati exemple din viata lor personal pentru a discuta


despre comportamente duntoare.
Realizati cu copiii afise, campanii pentru evitarea
pericolelor.
A.2.3. Aspect specific: Promovarea practicilor privind
securitatea personal
Reper 8: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze
constientizareasi ntelegerea regulilor de securitate
personal.
NIVELUL II
Indicatori
138. Respect regulile de comportare pe strad, n transportul
public si n alte locuri publice pentru a evita accidentele,
situatiile periculoase.
139. Relateaz unde si cnd trebuie s se adreseze pentru
ajutor.
140. Demonstreaz cunoasterea regulilor de sigurant n jocul
simbolic
Practici de sprijin
Propuneti jocuri pentru cunoaterea semnificatiei culorilor
semaforului, a semnelor rutiere,discutii si jocuri de orientare
ntr-un mediu nou.
Realizati hrti rutiere cu copiii.
Propuneti n centrul de joc simbolic vizite la
muzeu, la magazin, la medic, la piat si exersati regulile rutiere,
de evitare a pericolelor etc.
Invitati lucrtori ai politiei, medici, pompieri n sala de grup
etc.
Realizati un joc de rol cu diverse personaje care pot oferi
ajutor n situatii de risc (medici, pompieri,politisti etc.).
Elaborati mpreun cu copiii scheme, desene reprezentnd
surse si persoane crora li se poate adresa pentru ajutor.

B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOTIONAL
B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea social
B.1.1. Aspect specific: Abilitti de interactiune cu adultii
Reper 1: Copilul ar trebui s fie capabil s manifeste
ncredere n adultii cunoscuti si s interactioneze cu
acestia.
NIVELUL II
5

Indicatori
157. Interacioneaz cu usurint cu adulti familiari din
comunitate (printi, bunici
cunoscuti la locul de joac, vecin, educatoarea,medic pediatru
sau medic de
familie, vnztorul de la magazinul din cartier, etc.).
158. Se desparte cu usurint de membrii familiei la grdinit.
159. Interactioneaz adecvat cu adultii (de ex.:nu i ntrerupe,
rspunde la ntrebri).
160. Aplic formule de politete n comunicarea cu adultii.
Practici de sprijin
Facilitati interactiunile cu adultii n diverse contexte sociale si
ncurajati comunicarea cu acestia si participarea la actiuni (de
exemplu, s cear informatii, s rspund la ntrebri, s fac
cumprturi simple). n grdinit sau familie,
jucati-v de-a cumprtorul si vnztorul, medicul si pacientul,
etc.
Manifestati respect si ncredere fat de copil, discutati despre
relatiile cu ceilalti, despre activittile zilnice si evenimente
semnificative pe care le-a trit.
Oferiti un model adecvat de comunicare evitnd ntreruperea
copilului atunci cnd
acesta vorbete.
Oferiti exemple si modelati comportamentul copilului
interactionnd respectuos cu ceilalti; repetati cu copilul
formulele adecvate de politete, de exemplu n jocurile La
doctor, La cumprturi, La teatru, etc
Reper 2: Copilul ar trebui s fie capabil s cear ajutorul
adultului cnd are nevoie.
NIVELUL II
Indicatori
172. Cere ajutor adultilor din comunitate (vecin, bibliotecar,
bunicii, prietenilor de
joac etc.).
173. Alege momentul potrivit pentru a aduce n atentia adultilor
anumite probleme.
174. Pune ntrebri adultului nainte de a devia de la ordinea
stabilit si de a nclca
regulile (de ex.eu am voie s aprind focul la aragaz?).
Practici de sprijin
Oferiti sugestii copilului pentru a se descurca singur/ atunci
cnd cere ajutorul si ncurajati- i s rezolve problema.
Puneti copiii n situatia de a vedea c a cere si a primi ajutor
reprezint comportamente sociale adecvate, nu expresia unei
neputinte.
6

Creati situatii care s contrabalanseze faptul c fetele cer mai


frecvent ajutorul dect bietii, n virtutea stereotipului conform
cruia un biat trebuie s se descurce singur.
Oferiti copilului sansa de a observa si participa la discutiile
adultilor; discutati despre ce nseamn s nu vorbesti n acelasi
timp cu ceilalti, s ti astepti rndul, s ai un ton potrivit.
Cnd un copil face o greseal, discutati cu el/ea despre ce a
nvtat din asta.
Ajutati-l pe copil s nvete s ntrebe adultul nainte de a devia
de la reguli si momente obisnuite.
Artati deschidere fat de copil pentru ca acesta s se simt
confortabil s vin s v cear ajutorul.
B.1.2. Aspect specific: Abilitti de interaciune cu copii
de vrst apropiat
Reper 3: Copilul ar trebui s fie capabil s interacioneze
pozitiv cu copii de vrst apropiat
NIVELUL II
Indicatori
191. Interactioneaz din proprie initiativ cu copii apropiati ca
vrst n diferite contexte.
192. Inventeaz activitti care implic mai mult de un copil.
193. Cere si ofer ajutor altor copii (l ajut pe alt copil s
gseasc o jucrie rtcit, s si fac patul).
194. Propune, dar si urmeaz sugestiile unui camarad de joac
despre cum s se joace.
195. Se identific drept prieten al unor copii din diferite medii
apropiate (la grdinit, acas/ la bloc, la bunici).
Practici de sprijin
Oferiti copiilor posibilitatea de a se juca n grupuri mici, n
care fiecare copil are un rol si o responsabilitate concret.
Structurati activitatea de la grup pe centre de interes si
ncurajati interactiuni ntre fete si bieti, iar accentul s fie pus
nu pe performant ci pe implicare n sarcin si progres.
Stimulati jocul n grup al fetelor si jocul n diade al bietilor
deoarece jocul n diade stimuleaz abilittile de comunicare ale
bietilor, n timp ce jocul n grup stimuleaz
cooperarea si competitia fetelor.
Inventati la grup n mod regulat roluri pentru toti copiii, roluri
care i ajut s nteleag complementaritatea responsabilittilor
si ideea de convietuire (de ex. cel care are grij de plante,
responsabilul cu timpul, postas, cel care duce gunoiul,
chelnerul, etc.).
Ajutati-i pe copii s nteleag faptul c a coopera rspunznd
unei cereri este diferit de a te supune unei comenzi.

Monitorizati zilnic, ncurajati si ludati comportamentele prin


care copiii se ajut unii pe altii.
Numiti n mod regulat comportamentele pozitive de
ntrajutorare astfel nct copiii s fie motivati s le repete si pe
viitor si s le identifice singuri. Comentati si sanctionati imediat
comportamentele de intimidare sau excludere manifestate fat
de anumiti copii.
Responsabilizati copiii n cas/grup oferindu-le sarcini
care contrazic stereotipurile de gen (ex. bietii s ajute la gtit).
ncurajati copilul s si exprime prerea, s identifice mai multe
variante de rezolvare a unei situatii sau
de continuare a unui joc.
Ludati copiii cnd accept si sugestiile celorlalti copii si se
ajut reciproc. ntriti alctuirea grupurilor mixte de joc,
deoarece fetele si bietii se grupeaz n activitti n functie de
gen, facilitti. Supravegheati grupul de joc si interveniti atunci
cnd fetele sunt mai putin implicate n joc din cauza bietilor
care domin. Gruparea copiilor n functie de gen are drept
consecinte ntrirea unor comportamente traditionale de gen.
Dati copiilor ocazia de a fi parte a diverselor activitti de grup
n contexte sociale diferite (la grdinit, acas/ la bloc, n curte,
la bunici) pentru a se identifica cu acele
grupuri si pentru a practica ncrederea si colaborarea nmedii
diferite.
B.1.3. Aspect specific: Acceptarea si respectarea
diversittiii
Reper 4: Copilul ar trebui s fie capabil s recunoasc,
s aprecieze si s respecte asemnrile si deosebirile
dintre oameni.
NIVELUL II
Indicatori
207. Formuleaz ntrebri despre familia, etnia, limba vorbit,
cultura, caracteristicile fizice ale celorlalti.
208. Recunoate abilittile diferite ale celorlalti copii n diverse
domenii (X cnt bine la pian, Y alearg repede).
209. Numeste si accept diferente si similaritti n ceea ce
priveste mncruri sau jocuri preferate de el/ea si alti copii.
210. Remarc faptul c alti copii folosesc cuvinte diferite pentru
acelasi obiect (de ex. Pentru ap, mam, jucrie, etc.).
211. Remarc faptul c aceeasi persoan poate avea mai multe
roluri sociale (mama este mama lui, este angajat la..., este
fiica bunicii lui, etc.).
Practici de sprijin

Organizati activitti n care copiii s se familiarizeze cu


varietatea caracteristicilor unei persoane (meseriei, vrst, gen,
limb vorbit, port national etc.). Puneti
la dispozitia copilului imagini cu persoane apartinnd unor
culturi diferite, crti, enciclopedii. Valorificati situatiile de
contact cu alte culturi (de ex.: vizite, vacante).
Comentati mpreun cu copiii caracteristici fizice si preferinte
ca aspecte ale identittii. Organizati activitti care atrag
ntregului grup atentia asupra diferentei
si capacittii ntr-un mod pozitiv, de exemplu artnd copiii cu
dizabilitti ntr-o lumin pozitiv, valoriznd bilingvismul, etc.
Invitati membrii familiei s mprtseasc din traditiile
specifice (mncare, muzic, dansuri, jocuri, srbtori) si
organizati cu copiii activitti n care s le valorificati.
ncurajati copiii s foloseasc limba matern, dar si limba de
predare pentru a numi actiuni si obiecte din mediu. Folositi
etichete n mai multe limbi.
Cultivati respectul pentru diversitatea lingvistic si interveniti
ferm atunci cnd apar comportamente prejudiciatoare pentru
copii (de exemplu cnd n mod intentionat nu este pronuntat
corect un nume). Puneti la dispozitia copiilor crti n mai multe
limbi.
Oferiti copilului posibilitatea de a se familiariza cu o persoan
din perspectiva mai multor roluri, n diverse contexte sociale.
Realizati vizite la diverse institutii pentru
a se familiariza att cu diverse profesii, ct si cu varietatea
rolurilor specifice membrilor familiilor copiilor, de exemplu vizita
la bibliotec, la spital, la coafor, la Politie, la fabrica de
conserve, etc. unde lucreaz printii.
B.1.4. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului
pro-social
Reper 5: Copilul ar trebui s fie capabil s perceap
regulile i efectele acestora.
NIVELUL II
Indicatori
223. Se joac sau lucreaz fr s i deranjeze pe ceilalti.
224. si adapteaz comportamentul n functie de regulile
diferitelor situatii (de ex. vorbeste n soapt cnd intr la
bibliotec, cnd merge la spital, la muzeu, etc.).
225. si exprim dezacordul fat de comportamente
incorecte(nu este corect, asteapt-ti rndul).
226. Respect reguli simple de participare n activitti si joc.
227. Particip la activitti n grupuri mici sau mai mari, uneori
ca si conductor, alteori ca si executant.
228. Aplic independent regulile n situatii noi, dar similare.
9

229. Explic celorlalti reguli simple din familie sau de la


grdinit.
Practici de sprijin
Amintiti de fiecare dat cnd desfsurati activitti individuale
cu mai muli copii, c suntem mai eficienti dac ne concentrm
asupra activittii noastre si nu i deranjm sau nu ne deranjeaz
nimeni n timp ce lucrm. Dati exemplu prin comportamentul
dvs., interveniti numai atunci cnd este necesar.
Comunicati cu claritate regulile si comportamentele asteptate,
argumentnd. Organizati vizite la muzeu cu copiii, modelndule prin propriul exemplu comportamentul dezirabil.
Sprijiniti copiii n realizarea legturilor ntre actiuni si emotii
prin adresarea unor ntrebri specifice si directe si prin
interpretarea emoiilor care se afl la baza comportamentelor;
ncurajati-i s se exprime atunci cnd se simt nedrepttiti sau
frustrati.
Ajutati-i astfel pe copii s anticipeze consecintele anumitor
actiuni, fapt ce contribuie la rezolvarea eficient a problemelor
si la dezvoltarea empatiei acestora. Faceti mpreun cu copiii
planuri zilnice, identificnd elementele de noutate
fat de rutina obisnuit.
Dati copiilor posibilitatea ca pentru unele activitti libere copiii
s se nscrie singuri pe o tblit desennd un simbol.
Pentru respectarea rndului, puneti la dispozitia copiilor o
clepsidr (sau un ceas) si, mpreun cu copiii, puteti alege un
responsabil cu timpul.
Dati copiilor posibilitatea de a se juca n grupuri de diverse
mrimi. Acordati atentie special integrrii n joc a copiilor
marginalizati (se comport agresiv, au un comportament timid,
necooperativ, deficit de atentie si hiperactivitate, anxiosi,
copiilor ce apartin unui grup etnic diferit de cel al majorittii,
celor ce prezint imaturitate n dezvoltarea fizic, nftisare mai
putin plcut sau mod de mbrcminte precar, copii cu
dizabilitti (de ordin fizic, motor, limbaj, etc.).
Identificati si sprijiniti suplimentar copiii introverti, copii crora
le este fric s interactioneze cu ceilalti, fie c nu au fost
suficient stimulati, nu li s-a oferit oportunitatea de a-si exersa
abilittile sociale sau au trit ntr-un mediu mai autoritar.
Dati copilului posibilitatea s interactioneze cu copii si adulti
n contexte ct mai diverse. Valorificati n mod flexibil
diferentele culturale derivate din valorizarea diferit a relatiei
dintre autonomie si supunere, sau regula de a astepta s-i vin
rndul sau s nu vorbim toti deodat.
Exersati prin jocuri si dramatizri regulile de conduit. Invitatil pe copil s povesteasc ce i s-a ntmplat n familie sau acas
10

din perspectiva relatiei dintre reguli si consecintele lor n viata


social.
luniB.1.4. Aspect specific: Dezvoltarea
comportamentului pro-social
Reper 6: Copilul ar trebui s fie capabil s si asume
responsabilitti, s negocieze si s participe la luarea
deciziilor.
NIVELUL II
Indicatori
239. Tine cont de dorintele i nevoile altor copii.
240. Foloseste multiple strategii pentru rezolvarea conflictelor
(nti vorbeste, apoi cere ajutorul adultului).
241. Caut solutii pentru rezolvarea problemelor aprute n
interactiunea cu copiii, fr a-l implica pe adult.
242. Evit situatiile care duc la conflict.
243. Accept responsabilitti si le respect.
244. ncearc s repare sau s corecteze consecintele eventual
distructive ale actiunilor sale.
245. Ia decizii simple cu minim supervizare din partea
adultului (mncare, mbrcminte, jucrii, cri).
Practici de sprijin
Facilitati exprimarea emotiilor trite de copil atunci cnd alti
copii nu vor s mpart jucrii cu el, pentru a permite copilului
s constientizeze mai bine consecintele
negative ale acestui comportament.
Dati copiilor ocazia s descrie faptele, ca pas important n a-i
nvta pe copii s vorbeasc despre comportament si nu
persoan, s evite blamrile si etichetrile.
Oferiti ndrumare copiilor exersnd n mod repetat rspunsuri
adecvate pentru rezolvarea conflictelor. ncurajati tentativele de
rezolvare a conflictelor,
cerndu-le prerea: Ce credeti c ar trebui s facem ca s
rezolvm aceast problem?
Facilitati realizarea de activitti care s permit copiilor s
negocieze rezolvarea conflictelor (joc dramatic, constructii,
folosirea de costume specifice diverselor
comunitti etnice, etc.).
Discutati cu copiii alternative pentru diverse situatii.
Dati copiilor suficient timp pentru a discuta, negocia si a
dobndi sentimentul de control.
Dati copiilor posibilitatea ca pentru unele activitti libere s se
nscrie singuri pe o tblit desennd un simbol.
Artati copilului imagini cu situatii sociale si discutati
mpreun cum poate fi rezolvat o sarcin.

11

n situatiile cnd au comis o greseal, familiarizati copiii cu


modele de conduit comentnd exemple din povesti, poezii,
filme. Valorificati situatii cotidiene pentru
a demonstra copiilor modele de remediere.
Acordati copiilor ocazii de a face o alegere. Sustineti copiii s
fac o alegere, propunnd modele de examinare a
oportunittilor.
Reper 7: Copilul ar trebui s fie capabil s manifeste
empatie fat de celelalte persoane.
luNIVELUL II
Indicatori
253. Stie cnd s ofere ajutor n rezolvarea unei probleme, fr
s actioneze n locul
celuilalt.
254. Vorbeste despre emotiile celorlalti.
255. Alin membrii familiei sau prietenii care nu se simt bine
(din proprie initiativ).
256. ncepe s nteleag situatia oamenilor aflati n situatii si
contexte sociale si naturale diferite (srcie, dezastre naturale,
etc.).
Practici de sprijin
Oferiti explicatii simple referitoare la comportamentul
celorlalti copii, deoarece cnd copiii sunt capabili s recunoasc
indicii verbali si fizici ai emotiilor celorlalti, ei si pot dezvolta
empatia si compasiunea fat de ceilalti.
Creati oportunitti pentru copii s si mprtseasc si discute
despre tririle
emotionale
ncurajati copiii s deseneze figura unui prieten cnd se
simea vesel, trist sau singur.
Discutati de ce un personaj a reactionat ntr-un anumit mod
ntr-o poveste, tinnd cont de diferentele dintre diverse culturi.
Sprijiniti copiii pentru a recunoate emotiile celorlalti si
ncurajati-i s ncerce s nteleag ceea ce simte un alt copil,
adresndu-i ntrebri de genul: Cum crezi c se simte acum X?
Prezentati imagini cu oameni locuind n zone srace i
bogate ale lumii, discutati despre economisirea resurselor i
despre consum echilibrat. Dati exemplu copiilor dovedind grij
fat de mediu si explicnd efectele anumitor comportamente
asupra mediului natural si social.
B.2. Subdomeniul: Dezvoltare emotional
B.2.1. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine
Reper 8: Copilul ar trebui s fie capabil s se perceap n
mod pozitiv, ca persoan unic, cu caracteristici
specifice.
12

NIVELUL II
Indicatori
267. Cunoaste ziua, luna, oraul si tara n care s-a nscut,
numr de telefon.
268. mprtseste celorlalti informatii despre sine.
269. Solicit liniste si spatiu.
270. Demonstreaz constientizarea schimbrilor care se produc
n sine si mediu (copilul creste, plantele au un ciclu de viat).
271. D dovad de ncredere n abilittile sale n formare.
272. Are o imagine pozitiv despre sine.
Practici de sprijin
Utilizati jocul dramatic pentru a constientiza valoarea
instrumental a acestor informatii, de exemplu cnd se preface
c sun la salvare sau la pompieri, trebuie s comunice numele,
adresa, telefonul.
Realizati mpreun cu copiii calendarul zilelor de nastere, pe
care l folositi la clas pentru a pregti aniversrile.
Adresati-v copiilor pe nume si cereti-li si lor s se adreseze
unul altuia pe nume. Folositi jocuri pentru a memora numele
celorlalti colegi din grupa de grdinit.
Propuneti copilului s-si aleag activitti n grdinit, reflectnd
la ce poate face mai bine si ce prefer; discutati individual si n
grupuri mici despre preferintele copiilor;
Convorbiri pe teme Activitatea mea preferat, Locul meu
preferat, Jocul meu preferat, etc.
Amenajati n cas si n sala de clas un colt n care se poate
retrage cnd se simte obosit/, trist/ (puteti pune perne pe jos,
poate asculta muzic la csti).
Respectati nevoia de intimitate a copilului. Creati oportunitti
pentru copil de a
discuta despre ciclul de viat al plantelor, animalelor, despre
viata oamenilor. Creati un grafic cu caracteristicile
copilului/copiilor din grup (nlime, greutate, preferinte) la
nceputul/sfrsitul fiecrui an scolar pentru a sesiza evolutia.
ncurajati copilul s descrie actiunile sale si ale copiilor n
general; discutasi despre ce poate face fiecare din ei. Implicati
fetele n jocuri care dezvolt nu numai abilittile
verbale (prin jocul cu ppusile), ci si abilittile cognitive si
motorii, oferindu-le oportunitatea de a se simti competente n
ct mai multe domenii de activitate. Dovediti atentie fat de
diferentele de gen (s-a constat c fetele
primesc mult mai frecvent laude si aprecieri dect bietii si mai
putine penalizri din partea adultilor).
ncurajati adresarea de complimente. Mentionati succesele
copiilor, apreciati eforturile lor.
13

Consolidati imaginea pozitiv prin evidentierea calittilor


copiilor, a faptelor bune pe care le fac.
Organizati jocul S facem cunotint (copilul se prezint,
povestete despre sine). Transformati-l n joc simbolic sau
utilizati-l n ntlnirile cu alte grupe de copii.
nvtati-i deopotriv pe copii (fete ct i bieti) s si exprime
bucuria si fericirea, deoarece se pare c ei experimenteaz
fericirea n mod similar, doar c fetele sunt
nvtate s si-o exprime, iar bietii sunt nvtati s si-o
controleze.
B.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului
emotional
Reper 9: Copilul ar trebui s fie capabil s si regleze
tririle emotionale.NIVELUL II
Indicatori
284. si controleaz exprimarea sentimentelor (mai ales a celor
negative).
285. Rmne calm cnd situatia se modific sau cnd nu
reuseste s realizeze ceva (si controleaz furia).
286. si exprim propriile triri n mod constructiv, fr s se
certe.
287. si modific expresia si comportamentul n funcie de
context.
Practici de sprijin
ncurajati autoevaluarea copilului si nu faceti comparatii cu
alti copii: copiii devin critici cu ei nsisi n caz de esec.
Manifestati expresivitate emotional pozitiv, care
construieste
credintele copiilor referitoare la ct de multe si ce tipuri de
expresii emotionale sunt adecvate si eficiente n interactiunile
sociale si ce cunostinte pot eficientiza
autoreglarea si abilittile sociale. Printii si pot nvta copilul
despre regulile privind modurile de exprimare a emotiilor si
strategiile de a face fat emotiilor. Acest antrenament parental
sporete abilitatea copiilor de a-si inhiba emotiile negative, de
a le atenua, de a-si focaliza atentia si a-si regla propriile emotii.
Construiti situatii n care copiii s recunoasc valoarea social
a mesajului emotional.
Dati deopotriv fetelor si bietilor posibilitatea de a-si exersa
controlul furiei (s-a constatat c mamele si tatii accept mai
bine exprimarea furiei la bieti dect la
fete). nvtati-i pe bieti s acorde mai mare atentie suferintei
celorlalti si att mamele, ct si tatii s vorbeasc cu bietii
despre emotii pozitive si despre tristete.
14

Discutati cu copiii comportamentul anumitor personaje care


ilustreaz faptul c recunoaterea gresit a mesajului
emotional atrage dup sine aparitia unor dificultti n
relatiile sociale. Facilitati exersarea si aplicarea de strategii de
reglare emotional precum: identificarea de solutii adecvate la
problemele cu care se confrunt, rationalizarea sau
minimizarea. Oferiti ghidaj emotional, dat fiind faptul c, desi la
aceast vrst copiii apreciaz prietenii de aceeasi vrst cu ei,
continu s apeleze la
adulti (mai ales la printi) pentru ajutor.
Creati situatii n care copiii s recunoasc emotiile pe baza
componentei non-verbale: expresia facial, postur si s
interpreteze corelarea acestora cu contextul.
Oferiti timp permanent pentru jocuri simbolice n care copiii
interpreteaz roluri asa cum le percep ei si cum le interpreteaz
semnificatia. Interveniti n jocuri cu roluri
noi pentru a reconfigura contextul jocului si a determina reactii
si comportamente diverse.
B.2.3. Aspect specific: Dezvoltarea expresivittii
emotionale
Reper 10: Copilul ar trebui s fie capabil s recunoasc si
s exprime adecvat o varietate de emotii.
NIVELUL II
Indicatori
296. si exprim emotiile prin joc si activitti artistice.
297. mprtseste celorlalti tririle/ emotiile sale (copiilor de
vrst apropiat, adultilor din anturaj).
298. Reactioneaz emotional ntr-o manier adaptativ si
flexibil n contexte sociale si fizice variate.
299. si verbalizeaz frustrarea.
300. Are mimic adecvat sensului mesajului transmis de
altcineva.
Practici de sprijin
Propuneti jocuri de asociere a sunetelor, a culorilor, a
miscrilor cu diverse emotii.
Demonstrati unele variante de exprimare a emotiilor.
Discutati cu copiii despre muzic si emotii.
Implicati copiii n diferite activitti artistice (pictur, colorat) si
ntrebati-i ce fac si cum anume se simt. Dac ncep s v
descrie un eveniment, un vis sau o emotie simtit, ascultati-i cu
atentie si oferiti-le sprijin spunnd nteleg sau si apoi?
ncurajati n permanent copiii s utilizeze cuvinte si expresii
ce denumesc stri emotionale. Adresati copiilor ntrebri de
genul: Cum te simti?, Cum te face acest lucru s te simti?,
Cum te simti atunci cnd...? pentru a-i ajuta pe copii s-si
15

identifice propriile emotii. Copiii vor nvta astfel c este normal


s experimenteze diverse emotii si s vorbeasc despre ele.
Cultivati flexibilitatea emotional, care presupune reevaluarea
rapid a situatiilor care provoac emotii, accesul la o gam
larg de emotii i atingerea scopurilor propuse. Acordati sprijin
suplimentar copiilor care n familii sunt nevoiti s se adapteze la
medii dificile sau stresante (copiii expusi la violent domestic
sau n comunitate, care triesc cu printi depresivi, care au o
vulnerabilitate temperamental la stres).
Dialogati cu copiii despre emotiile trite la activittile din grup
(vizionarea filmelor, audierea muzicii, dansuri, audierea
povestilor, etc.).
Examinati poze, fotografii, propuneti copiilor s identifice
emotiile. Aplicati jocuri de tip Omul vesel, omul trist.
Utilizati mesajele la persoana nti pentru exprimarea
propriilor emotii, preri, ateptri (de ex : n loc de Tu m-ai
suprat puteti spune M-am suprat cnd nu ai venit la mine,
astfel i veti nvta pe copii s se exprime si ei n acelasi mod).
Stimulati denumirea emotiilor de ctre copii, deoarece
contribuie la reamintirea unor evenimente si fr o etichet
verbal a emotiilor, copiii pot s nu realizeze c acel
comportament provoac o emotie.
ncurajati copiii, oferind ntriri pozitive ori de cte ori acestia
au fcut fat unei situatii frustrante, precizndu-le exact ceea
ce au fcut, n acest fel veti promova realizarea a ct mai multe
comportamente pozitive de ctre copii.
n conversatiile zilnice cu copiii nu faceti doar referiri directe
la emotii, ci si interpretri ale emotiilor aprute n interactiunile
sociale. Oferiti explicatii pentru aceste interpretri ale emotiilor,
deoarece ele ofer copiilor o teorie cauzal implicit si
mprtsit social.
C. CAPACITTI SI ATITUDINI N NVTARE
C.1. Subdomeniul: Curiozitate si interes
Reper 1: Copilul ar trebui s fie capabil s manifeste
curiozitate si interes s experimenteze si s nvete
lucruri noi.
NIVELUL II
Indicatori
310. Formuleaz ntrebri referitoare la schimbrile din jur.
311. Caut informatii noi legate de domeniile care l
intereseaz.
312. Exprim satisfactia n descoperirea si discutarea unor noi
informatii si situatii.
313. mprtseste celorlalti entuziasmul su legat de noi
descoperiri.
16

Practici de sprijin
Practicati cu copiii activitti de observare si de nregistrare a
schimbrilor din jur si ncurajati- i s formuleze ntrebri
referitoare la fenomenele urmrite
Utilizati calendarul naturii la clas sau metoda Stiu/ Vreau s
stiu/ Am aflat.
Urmriti mpreun cu copiii emisiuni de stiint accesibile lor.
Furnizati materiale informative diverse (enciclopedii, reviste,
cri) si acordati-i sprijinul cnd caut informatii (de exemplu,
cutati mpreun imagini pe Internet).
ncurajati copilul n demersurile sale exploratorii si ludati-l.
Organizati centre de tiint n sala de clas (urmriti
cresterea plantelor, germinarea, realizati mici experiente
nepericuloase).
n cadrul grupei de grdinit, stimulati-l s-si asume
responsabilitti n domenii n care se simte competent.
Initiati jocuri de rol de tip reporter cer - cettor n care
s si prezinte descoperirile.
C.2. Subdomeniul: Initiativ
Reper 2: Copilul ar trebui s fie capabil s aib initiativ
n interactiuni si activitti.
NIVELUL II
Indicatori
325. Alege si desfoar activitti care concord cu interesele
lui/ei sau pentru care a fost motivate corespunztor.
326. Face planul unei activitti si l pune n practic.
327. Initiaz jocuri si activitti cu alte persoane, copii si adulti.
328. Exprim dorinta de a nvta s realizeze anumite actiuni
de autoservire, s confectioneze obiecte, jucrii sau s
gseasc informatii despre obiectele interesante.
Practici de sprijin
Oferii copiilor posibilitatea de a-i alege activitatea pe care
dorete s o desfoare (avnd la dispozitie mai multe
optiuni) si de a-si alege partenerii.
Exersati cu copiii deprinderile elementare de planificare,
discutnd naintea unei activitti anticiparea desfsurrii
actiunii (de exemplu: Dac mergem la picnic, de ce avem
nevoie? Cum procedm?).
Acordati oportunitti de manifestare a initiativei: solicitati
copiilor s propun ocupatii,
jocuri, subiecte de discutie, subiecte pentru activittile artistice,
etc.
Oferiti copiilor posibilitatea de a-si alege activitatea, de a-si
alege partenerii.
17

Acordati timp n fiecare zi pentru jocul liber al copilului, cnd


acesta initiaz jocuri.
Sustineti initiativele care vin din partea copilului si facilitati-le
accesul la informatii si materiale.
Fiti receptivi la dorintele de cunoastere ale acestora.
C.3. Subdomeniul: Persistent
Reper 3: Copilul ar trebui s fie capabil s continue
realizarea sarcinii, chiar dac ntmpin dificultti.
NIVELUL II
Indicatori
340. Se concentreaz la o activitate 20 de minute, fr
supervizare.
341. Planific o activitate din 3 - 4 pai si o realizeaz.
342. Realizeaz o sarcin revenind asupra ei n intervale diferite
de timp.
343. Revine asupra sarcinii chiar dac are dificultti, este
ntrerupt/ sau are anumite
nemultumiri.
Practici de sprijin
Creati oportunitti si timp suficient pentru a alege si derula
activitti care i intereseaz pe copii.
Oferiti copiilor oportunitti de a-si stabili si urma obiective.
Propuneti copiilor s si aleag o activitate dorit si s-si
elaboreze un plan de realizare a acesteia. (Adresati ntrebri de
genul: Ce ai vrea s faci? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai
nti? Si apoi? Crezi c ai tot ce ti trebuie? Ai timp suficient?).
Dati copiilor posibilitatea s si asume responsabilitti pentru
activitti care se deruleaz pe mai mult de o zi.
Derulati cu copiii proiecte pe termen lung, care presupun mai
multe etape (de ex. cresterea plantelor, pentru a le ngriji si
pentru a observa cum cresc).
Oferiti ajutor pentru a solutiona problemele si a-si mentine
ncrederea n fortele proprii.
Discutati individual sau n grup sarcina, examinati alte
posibilitti de abordare si propuneti copilului se revin la ea.
ndemnati copilul s reflecteze asupra sarcinii si s revin.
Oferiti suficient timp pentru a finaliza jocuri sau sarcini
complexe.
C.4. Subdomeniul: Creativitate
Reper 4: Copilul ar trebui s fie capabil s manifeste
creativitate n activitile zilnice.
NIVELUL II
Indicatori
354. Aduce elemente noi n activittile cunoscute.

18

355. Schimb continutul unor poveti cunoscute si introduce


personaje create de el, schimbnd astfel ntregul fir al povestii.
356. Inventeaz jocuri si activitti noi.
357. Utilizeaz sau combin materiale si strategii n modalitti
noi pentru a explora sau rezolva probleme.
358. Gseste forme si mijloace noi de exprimare a gndurilor si
emotiilor (prin muzic,
desen, dans, joc simbolic).
Practici de sprijin
Folositi ntrebri deschise n dialogurile cu copiii. Nu folositi
modele.
ncurajati copiii s utilizeze ceea ce stiu n situatii noi: s
formeze obiecte variate din formele geometrice cunoscute, s
cnte versurile memorizate, s pun n scen povestile
cunoscute, etc.
Propuneti copiilor s nlocuiasc unele personaje din povesti,
filme cu desene animate si s presupun, ce s-ar produce Cear fi dac?.
ncurajati si extindeti ideile si actiunile noi ale copiilor.
Demonstrati copiilor cum pot fi combinate diferite materiale
sau actiuni. Propuneti copiilor s ncerce. Propuneti copiilor
sarcini noi (srbtorirea unui eveniment, pregtirea pentru
vizita unui adult din comunitate) si solicitati-le idei, solutii.
Discutati mpreun cu copiii despre valorificarea deseurilor,
despre ce utilizri pot avea cutiile de carton, din ce pot fi
improvizate diverse obiecte necesare activittilor n grdinit.
Valorificati jocuri n care regulile interzic comunicarea verbal,
propunndu-le copiilor s utilizeze cntatul, desenul, dansul,
miscarea.

D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICRII SI A PREMISELOR


CITIRII SI SCRIERII
D.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului si a
comunicrii
D.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea capacittii de
ascultare si ntelegere (comunicare receptiv)
Reper 1: Copilul ar trebui s fie capabil s asculte n
scopul nelegerii limbajului.
NIVELUL II
Indicatori

19

370. Ascult cu plcere povesti nregistrate pe diferite suporturi


magnetice (caset audio,
CD), nregistrri radio sau povesti citite de adulti.
371. Particip la activitti n care se citesc povesti, povestiri
pentru mai mult de 20 minute.
372. Particip activ la discutiile dintr-un grup, ascultnd si
intervenind n conversatie,
exprimndu-si opinia..
Practici de sprijin
Furnizati copilului oportunitti de a asculta diferite nregistrri,
att la culcare, n masin, n cadrul unor activitti sau n
momentele de tranzitie dintre activitti.
Oferiti copilului crti cu povesti; cititi copilului ncurajnd
participarea lui (urmrind imagini, anticipnd continuarea...).
Oferiti copilului sansa de a participa n activitti de grup, de a
avea dreptul la opinie si de a se implica n luarea deciziilor.
D.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea capacittii de
ascultare si ntelegere (comunicare receptiv)
Reper 2: Copilul ar trebui s fie capabil s nteleag
semnificatia limbajul vorbit.
NIVELUL II
Indicatori
386. ntreab ce nseamn cuvintele necunoscute.
387. Urmeaz instructiuni cu 2, 3 etape necorelate si fr
legtur cu contextele cunoscute.
388. Povesteste un eveniment sau o poveste cunoscut
respectnd succesiunea evenimentelor.
389. Utilizeaz dialoguri n jocurile simbolice..
Practici de sprijin
Rspundeti ntrebrilor copilului cu atentie, oferind mai multe
informatii.
Puneti la dispozitia copilului jocuri de tip F ca mine,
completati mici rebusuri, rezolvati jocuri precum Parcurge
labirintul.
Creati zilnic pentru copil oportunitti de a mprtsi colegilor
evenimente din viata personal, sau de a povesti n fata unui
grup, singur sau mpreun cu un partener scene, poveti,
legende citite de adultii din familie sau de personalul didactic.
ncurajati copilul s pun n scen n cadrul centrului de joc
simbolic/de rol povesti clasice sau inventate de copii.
D.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacittii de vorbire
si comunicare (comunicare expresiv)
Reper 3: Copilul ar trebui s fie capabil s comunice
eficient.
NIVELUL II
20

Indicatori
412. Initiaz o conversatie si particip adecvat n conversatie cu
copii sau adulti.
413. si adapteaz discursul n functie de interlocutor (cu copiii
mici folosette cuvinte
simple, alt ritm al vorbirii).
414. Adreseaz ntrebri de informare si clarificare si rspunde
la ntrebri.
415. si exprim o idee prin mai multe modalitti.
416. Foloseste intonatia atunci cnd dramatizeaz o poveste si
interpreteaz un rol.
417. Foloseste formule de politete n vorbirea curent.
418. Copiii a cror limb matern nu este limba romn
progreseaz n utilizarea acesteia
n comunicare.
Practici de sprijin
Initiati jocuri n care copilul s aib posibilitatea intervievrii
diferitelor persoane: un membru din familie, un prieten, un
vecin (Unde locuiesti? Cte persoane sunt n familia ta? Care
este mncarea/srbtoarea preferat a familie tale?).
Oferiti copilului sansa de a-si exersa vorbirea n public, mai
nti n grupuri mici, n familie, cu prieteni.
Adresati copilului ntrebri deschise si rspundeti ntrebrilor
adresate de acesta.
ncurajati copilul s comunice o idee folosind limbajul verbal,
mimico-gestual, simboluri.
Asigurati accesul copilului la vizionarea unor spectacole de
teatru pentru copii; ncurajati copilul s foloseasc obiecte din
gospodrie drept recuzit pentru spectacolele jucate n cas.
Cititi crti despre diverse culturi si saluturile lor: practicati
saluturi diferite la nceputul zilei.
Alocati timp pentru copiii bilingvi s se implice n conversatii
semnificative att n limba romn ct si n limba matern.
D.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacittii de vorbire
si comunicare (comunicare expresiv)
Reper 4: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze
capacitatea de a se exprima corect gramatical.
NIVELUL II
Indicatori
436. Utilizeaz n vorbire acordul de gen, numr, persoan,
timp.
437. Foloseste corect adverbul de timp (azi, mine, ieri).
438. Foloseste verbe la modul optativ (as putea, a vrea).
439. Demonstreaz folosirea propozitiilor n secvente logice.
Practici de sprijin
21

Jucati cu copilul jocuri cu potriviri de cuvinte de tip Descurc


cuvintele sau Rspunde repede si bine.
Fisi model n vorbirea copilului. ncercasi s l eterminati s si
corecteze singur exprimarea.
Initiati jocuri de rol de tip De-a eroii/De-a magicienii cu
scopul de a se simti puternici, de a avea controlul asupra
sentimentelor si visurilor lor.
Folositi timpul petrecut n familie mpreun (de ex. servirea
mesei) pentru a oferi copilului sansa de a mprtsi
experientele, bucuriile, ngrijorrile de peste zi.
D.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacittii de vorbire
si comunicare (comunicare expresiv)
Reper 5: Copilul ar trebui s fie capabil s-si extind
progresiv vocabularul.
NIVELUL II
Indicatori
458. Utilizeaz cuvinte care exprim sentimente si emotii
proprii si ale altora.
459. Denumeste obiecte care nu se afl n cmpul vizual,
folosind cuvinte adecvate.
460. Poate defini anumite cuvinte din orizontul cunoscut cu
ajutor (cinele este un animal cu 4 picioare).
461. ntelege si utilizeaz n vorbire antonime si sinonime.
462. Demonstreaz nstelegerea unui vocabular specializat n
anumite domenii (ex. n domeniul medical vorbete despre
stomatolog si pediatru).
463. si doreste s foloseasc n vorbire cuvinte noi, creatii
verbale, fantezii.
464. Dezleag ghicitori, rebusuri, creeaz rime.
465. Utilizeaz n vorbire propoztii dezvoltate si fraze.
Practici de sprijin
Implicati copilul n jocuri de rol sau dramatizarea povetilor
cunoscute; ncurajati copilul s-i aleag si s interpreteze rolul
preferat; discutati despre cum s-a simtit interpretnd rolul
respectiv.
ncurajati copilul s povesteasc/repovesteasc povesti si
povestiri ndrgite avnd sau nu ca suport cteva imagini.
Jucati jocuri de tipul Defineste cuvntul.
Jucati jocuri cu antonime: Spune cuvntul opus/invers? sau
Sus/Jos. Cititi poezii copilului; explicati cuvintele necunoscute
cu ajutorul sinonimelor.
Jucati jocuri cu sinonime de tipul: Cum spunem altfel? sau
Gseste cuvntul geamn?
Ludati copilul atunci cnd foloseste n vorbire cuvinte noi;
ajutati-l s le introduc n contexte si propozitii noi.
22

ncurajati copilul s creeze povesti, povestiri,scurte istorii, pe


care le puteti scrie pe msur ce acesta le creeaz pentru a le
putea citi ulterior.
Dezlegati ghicitori citite n crti sau reviste sau ncurajati
copilul s creeze ghicitori si rime.
Motivati copilul s nareze din memorie. Cititi mpreun benzi
desenate din revistele pentru copii si ncurajati copilul s
povesteasc sau s creeze pe baz de imagini propria istorie.
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii si scrierii
D.2.1. Aspect specific: Participarea n experiente cu
cartea; cunoasterea si aprecierea crtii
Reper 6: Copilul ar trebui s manifeste interes pentru
carte si tiprituri.
NIVELUL II
Indicatori
476. ntelege ce este titlul, autorul crtii.
477. Este interesat de crti despre cum sunt concepute si cum
functioneaz lucrurile
(de ex., enciclopedii pentru copii).
478. Povesteste cu colegii despre ce a aflat din crti.
479. Caut s gseasc diferite crti n functie de interes
(despre dinozauri, despre
vapoare).
480. Are un autor sau un ilustrator preferat sau chiar o serie de
crti de acelasi autor sau
editate de aceeasi editur.
481. Demonstreaz c stie cum s utilizeze si s pstreze
crtile.
Practici de sprijin
Discutati cu copilul despre autorul crtilor citite, ca si despre
autorul, regizorul n cazul
spectacolelor de teatru sau al desenelor animate pentru copii.
Cititi copilului alturi de povesti, povestiri, basme sau poezii si
crti de stiint (despre
cum functioneaz obiectele, despre anotimpuri, despre viata
plantelor si a animalelor...).
Oferiti copilului posibilitatea de a comunica cu parteneri de
aceeasi vrst pe teme de interes comun.
Dati copilului posibilitatea de a explora crti ntr-o librrie,
bibliotec, magazin pentru
copii, pentru a-si identifica interesele.
Creati mpreun crti pe diverse teme interesante pentru
copil. Ajutai copilul s dea crtii un titlu, s scrie autorul i s o
ilustreze (Cartea despre mine, Cartea despre familia
23

mea, Cartea vacantei, Enciclopedia noastr despre


case/animale, Cartea despre excursiile
grupei...).
Apreciati, ludati copilul atunci cnd folosete corect si
ntretine crtile.
Reper 7: Copilul ar trebui s fie interesat de citit.
NIVELUL II
Indicatori
492. Este interesat de citit si ncearc s citeasc povestile
favorite.
493. Doreste s rsfoiasc si ncearc s citeasc independent.
494. Este interesat de crti despre aspecte foarte diferite ale
vietii.
495. Diferentiaz un text n proz de unul n versuri.
496. St si asist n momente de lectur fr s deranjeze,
rmne pn la finalul ei.
Practici de sprijin
Puneti la dispoziia copilului si crti cu text putin pe care
acesta l poate citi sau memora.
ncurajati copiii s citeasc unii altora.
Puneti la dispozitia copilului crti despre copii care arat si
triesc la fel/diferit, despre cum ne facem prieteni, despre
bucuria de a avea frati/surori, de diferenta de a locui n oras si
la sat, la munte sau la cmpie.
Cititi copilului poeziile preferate de mai multe ori; indicati
fiecare cuvnt pe msur ce l cititi; subliniati faptul ca ntre
cuvinte exist spatii libere, ca unele cuvinte sunt scrise cu mai
multe/mai putine litere.
Extindeti durata de timp n care cititi copilului pn la 30-40
minute.
D.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacitii de
discriminare fonetic; asocierea sunet litera.
Reper 8: Copilul ar trebui s identifice diferite sunete ale
limbii.
NIVELUL II
Indicatori
506. Demonstreaz cresterea constientizrii sunetelor initiale si
finale ale unui cuvnt
prin identificarea lor fr ajutor.
507. Desparte cuvinte n silabe cu ajutor.
508. ncepe s creeze cuvinte noi prin nlocuirea sunetului initial
(lac, rac, sac).
509. Identific rime ale cuvintelor familiare n jocuri, cntece,
poezii.
Practici de sprijin
24

Implicati copilul n activitti si jocuri de limbaj de tip Fazan.


Jucati jocuri de corespondent ntre prenumele copilului, al
dvs. si al altor cunoscuti si
numrul de silabe pe care astea l contin.
Implicati copilul n jocuri cu sunete sau silabe.
ncurajati copilul s creeze rime; le puteti nota pentru a le citi
ulterior.
Reper 9: Copilul ar trebui s pun n corespondent
simboluri abstracte cu sunete.
NIVELUL II
Indicatori
516. Recunoaste litere mari/mici de tipar si le pune n
corespondent cu sunetul asociat.
517. Poate determina sunetul initial al unui anumit cuvnt, cte
sunete sunt incluse
ntr-un cuvnt.
Practici de sprijin
Indic diferite litere, cuvinte din mediul nconjurtor.
Jucati jocuri de tipul Spune unde s-a oprit roata.
Ilustrati poeziile/cntecele pe care le memoreaz copilul
mbinnd scrierea unor cuvinte
simple (monosilabice sau bisilabice) cu imagini.
D.2.3. Aspect specific: Contientizarea mesajului
scris/vorbit
Reper 10: Copilul ar trebui s aprecieze si s foloseasc
limbajul scris si tipritura n fiecare zi.
NIVELUL II
Indicatori
527. Identific litere din numele propriu si alte nume/denumiri
familiare.
528. Recunoate literele si cifrele n contexte diferite si face
diferenta ntre ele.
529. Citeste numele propriu n diferite contexte si pe cele ale
ctorva colegi.
530. Citeste cteva cuvinte din mediu (grdinit, spital,
muzeu).
531. Constientizeaz faptul c un mesaj se scrie/ citeste de la
stnga spre dreapta, de sus n jos.
532. Constientizeaz faptul c limbajul rostit poate fi scris i
apoi se poate tipri.
Practici de sprijin
ncurajati copilul s-si eticheteze lucrrile, produsele activittii
sale; apreciati ncercarea sa.

25

Realizati crti de mici dimensiuni n care copilul ilustreaz


paginile, scrie titlul si autorul dac este posibil si numeroteaz
paginile.
ncurajati copilul s v prezinte lucrrile lui si pe cele ale
colegilor din sala de grup sau de la avizier; apreciati si
extindeti acas unele din lucrrile realizate n sala de grup.
Cnd sunteti la plimbare sau ntr-un magazin cu copilul,
ncercati s discutati semnele/simbolurile pe care le ntlniti, s
recunoasteti litere.
Cnd cititi copilului urmriti textul si identificati uneori titlu,
semnele de punctuatie de
baz (punct, semnul ntrebrii).
Spuneti copilului o poveste despre primul su pas sau primul
cuvnt rostit; scrieti povestea si invitati copilul s o ilustreze;
cititi povestea mai trziu copilului.
D.2.3. Aspect specific: Constientizarea mesajului
scris/vorbit
Reper 11: Copilul ar trebui s foloseasc mesajele
scrise/vorbite pentru scopuri variate.
lu NIVELUL II
niIndicatori
540. Identific mesaje scrise n mediul familiei sau n sala de
grup.
541. Utilizeaz imagini ca surse de informatie (utilizeaz semne
pentru completarea calendarului naturii).
542. Recunoaste etichete diverse n mediu care faciliteaz
ntelegerea acestuia (semnalizarea statiei de metro,
recunoasterea unui Taxi) sau reclame.
543. Utilizeaz o carte de bucate n imagini pentru a realiza o
reet sau o hart
pentru copii.
Practici de sprijin
Cititi materiale diferite n prezenta copilului, de la pliante de la
grdina zoologic, muzee sau parcuri de distractie, la reviste
auto, harta metroului sau a orasului, reviste de mod sau carte
de bucate.
Realizati un calendar pentru a v ajuta copilul s si
reaminteasc ce ati lucrat sau evenimente speciale ale familiei.
Discutati cu copilul despre cum ar trebui s ne mbrcm
urmrind starea vremii la TV sau rubrica Meteo din ziar, de pe
Internet.
Concepeti mpreun bilete pentru intrare la spectacolul
preferat mbinnd desenul cu
scrierea cu litere si utilizarea cifrelor.

26

Concepeti mpreun o carte de bucate cu felurile de mncare


favorite ale familiei; numerotati retetele.
D.2.4. Aspect specific: nsusirea deprinderilor de scris;
folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj
Reper 12: Copilul ar trebui s utilizeze diferite
modalitsi de comunicare grafic.
NIVELUL II
Indicatori
561. Foloseste/scrie cuvinte familiare (numele, mama...).
562. Copiaz cuvinte familiare sau data.
563. Foloseste instrumente de scris foarte variate (creion, pix,
culori, computer).
564. si ajusteaz pozitia la scris, modul de apucare a
instrumentului de scris si pozitia
foii.
565. ntelege conceptul de scriere pentru comunicarea unei
informatii sau a unui
mesaj (eticheteaz lucrrile, scrie scurte mesaje de felicitare).
566. Utilizeaz, cu ajutor, jocuri de mas cu litere (scrabble,
cuvinte ncruciate, rebus).
Practici de sprijin
Implicati copilul n dezvoltarea de proiecte colective care
implic scris (realizarea unui jurnal, realizarea unei reviste
pentru copii, a unor colaje din benzi desenate).
Responsabilizati copilul n legtur cu propriul portofoliu.
Explicati importanta datrii si etichetrii lucrrii.
Asigurati existenta unui spatiu destinat scrierii acas si n sala
de grup, att pentru lucru individual ca si n grup.
Explicati cu ajutorul copilului importanta pozitiei corecte la
scris pentru asigurarea dezvoltrii corecte a corpului.
Ajutati copilul s aleag o persoan special si discutati cu
acesta mesajul pe care doreste s l transmit; ncurajati copilul
s ilustreze felicitarea si adugati cuvinte dac este posibil,
independent sau cu ajutor.
Jucati jocuri cu litere din diferite materiale. ncurajati copilul s
copieze conturul literei, s o descrie.

E. DEZVOLTAREA COGNITIV SI CUNOASTEREA LUMII


E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gndirii logice
rezolvarea de probleme

si

27

Reper 1: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze


constientizarea relatiei cauz-efect.
NIVELUL II
Indicatori
580. Realizeaz experimente pentru a descoperi relatia cauzefect prin actiunea unor
factori asupra obiectelor (pune ap n dou cpcele, unul la
soare, altul n congelator si constat efectele temperaturii
asupra apei).
Practici de sprijin
Realizati mpreun cu copiii experimente pentru a surprinde
relatia de cauz-efect: s pun gheat n ap pentru a vedea
cum se topeste, s nghete obiecte n ap, s pun lstare n
ap pentru a vedea cum dau rdcin, s pun obiecte n ap
pentru a observa c
unele plutesc si altele se scufund etc.
Reper 2: Copilul ar trebui s fie capabil s observe i s
compare aciuni, evenimente.
61 NIVELUL II-84 luni
Indicatori
592. Compar evenimente si personaje din povesti.
593. Descrie evenimente utiliznd cuvinte ce indic o
comparatie (azi am mncat mai
mult dect ieri).
594. Argumenteaz propriile decizii.
Practici de sprijin
Organizati activitti de lectur n grupuri mici si discutati
despre personajele preferate ale copiilor. Puneti ntrebri de
tipul: Dar cu cine mai seamn....?, Dar n ce poveste s-a
mai ntmplat...?
Discutati cu copiii despre ceea ce au realizat la grdinit
solicitnd comparatii cu zilele anterioare.
Supuneti copiii la provocri de genul Hai s construim n
clas un parc de distractii folosind doar materialele pe care le
avem aici. Cum credeti c ar fi bine s facem?. Solicitati
argumente pentru deciziile pe care le iau. Discutti
argumentele pro si contra ale unei decizii.
Reper 3: Copilul ar trebui s fie capabil s utilizeze
experientele trecute pentru a construi noi experiente.
luni NIVELUL II
Indicatori
601. Explic o nou situatie sau o problem pornind de la
experietele sale anterioare.
602. Explic faptul c o persoan este aceeasi chiar dac este
costumat, poart masc sau este machiat.
28

Practici de sprijin
Supuneti-i la probleme noi care necesit solutii ce se bazeaz
pe experienta lor anterioar.
Solicitati explicatii sau argumente pentru solutiile pe care le
propune copilul sau alti copii.
Implicati copiii n jocuri simbolice si dramatizri, punndu-le la
dispozitie costumatii diferite, msti etc. ncurajatsi-i s joace
roluri diferite.
Reper 4: Copilul ar trebui s fie capabil s gseasc
multiple rspunsuri/solutii la ntrebri, situatii, probleme
si provocri.
luni NIVELUL II
Indicatori
611. Lucreaz n grup pentru solutionarea unei probleme,
utiliznd strategiile dezvoltate
de grup.
612. Discut cnd si de ce o situatie este problematic,
provocatoare.
Practici de sprijin
Propuneti sarcini de grup mic care s necesite rezolvarea de
probleme mpreun cu un grup de copii. Interveniti ca
moderator pentru a ajuta procesul de solutionare a problemei.
Discutati avantajele si dezavantajele alegerii unei solutii si
ajutati copilul s gseasc cea mai bun solutie.
E.2. Subdomeniul: Cunostinte si deprinderi elementare
matematice, cunoasterea si ntelegerea lumii
E.2.1. Aspect specific: Reprezentri elementare
matematice (numere, reprezentri numerice, operaii,
concepte de spatiu, forme geometrice, ntelegerea
modelelor, msurare)
Reper 5: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze
cunoasterea numerelor si a numeratiei.
NIVELUL II
Indicatori
629. Numr cu usurint pn la 20 i din 10 n 10 pn la 100
din memorie.
630. Utilizeaz jucrii manipulative matematice, obiecte cu
cifre, jocuri cu cifre si monezi n activittile zilnice.
631. Utilizeaz numere si operatii simple (Am dou bomboane
si una i-o dau Angelei).
632. Cunoaste ordinea numerelor pn la 20.
Practici de sprijin
Solicitati frecvent copiilor s numere cti copii sunt prezenti n
grup, cti copii lucreaz la msut, cti au terminat o sarcin
etc.
29

Puneti la dispozitia copiilor materiale manipulative ct mai


diverse care utilizeaz cifrele.
Utilizati situatii cotidiene pentru a stimula copilul s realizeze
operatii simple (Avem trei biciclete, dar una este stricat...).

E.2.1. Aspect specific: Reprezentri elementare


matematice (numere, reprezentri numerice, operatii,
concepte de spatiu, forme geometrice, ntelegerea
modelelor, msurare)
Reper 6: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze
cunostinte si abilitti de operare cu mrimi, forme,
greutti, nltimi, lungimi, volume.
luni NIVELUL II
Indicatori
643. Msoar apa si nisipul utiliznd diferite recipiente.
644. Msoar, cu ajutor, ingredientele pentru realizarea unei
reete.
645. Estimeaz cam de cti pasi are nevoie pentru a trece dintro parte ntr-alta a ncperii.
Practici de sprijin
Implicati copiii n activitti n Centrul de Nisip si ap si n
Centrul de Menaj. Utilizati materiale conventionale si
neconventionale pentru a msura corpuri solide si lichide.
Solicitati estimri ale copiilor: Care este mai grea? sau Care
este mai lung?.
E.2. Subdomeniul: Cunostinte si deprinderi elementare
matematice, cunoasterea si ntelegerea lumii
E.2.1. Aspect specific: Reprezentri elementare
matematice (numere, reprezentri numerice, operaii,
concepte de spatiu, forme geometrice, ntelegerea
modelelor, msurare)
Reper 7: Copilul ar trebui s fie capabil s identifice si s
numeasc forme ale obiectelor.
NIVELUL II
luniIndicatori
654. Recunoaste forme n obiectele din mediul nconjurtor.
655. Combin forme geometrice pentru a realiza alte forme
geometrice (dou triunghiuri
pentru a realiza un ptrat, un dreptunghi).
656. Compar un cerc cu o sfer, un ptrat cu un cub.
30

Practici de sprijin
Organizati jocuri n care copiii s identifice forme n mediul
nconjurtor.
Realizati cu copiii postere, afise pentru a srbtori un
eveniment sau pentru a ncheia o activitate tematic, utiliznd
diferite forme geometrice. ncurajati copiii s creeze noi forme.
Utilizati n Centrul pentru Nisip si ap formele pentru nisip
pentru a stimula copiii s creeze noi forme prin combinarea lor.
ncurajati copiii s identifice si s compare figurile geometrice
bidimensionale cu cele tridimensionale utiliznd obiecte din
mediul apropiat si imagini.

Reper 8: Copilul ar trebui s fie capabil s realizeze


operatii de seriere, grupare, clasificare a obiectelor.
luni NIVELUL II
Indicatori
663. Sorteaz obiectele n categorii, clasificndu-le si
comparndu-le n functie de dou criterii (mrime, culoare).
664. Creeaz si descrie un pattern (model).
665. Descrie si explic de ce anumite obiecte sunt ordonate sau
grupate ntr-un anumit fel.
Practici de sprijin
Oferiti copiilor posibilitatea de a lucra cu forme si a le utiliza
pentru a crea noi forme si modele.
Creati cu ei motive ornamentale pentru diverse obiecte
(hinute, vase, felicitri etc.).
Oferiti copiilor criterii diferite de grupare a obiectelor. Lsati
copiii s propun si ei criterii
E.2.2. Aspect specific:Cunoaterea i ntelegerea lumii
(lumea vie, Pmntul, spatiul, metode stiintifice)
Reper 9: Copilul ar trebui s fie capabil s dobndeasc
informatii despre mediul nconjurtor si lumea vie prin
observare, manipulare de obiecte si investigarea
mediului.
luni NIVELUL II
Indicatori

31

676. Caut informatii despre mediu prin utilizarea simturilor,


sau prin observare; se documenteaz din diferite surse.
677. Descrie si discut n urma unui proces de observare a lumii
vii, a fiintelor sau fenomenelor din natur.
Practici de sprijin
Puneti la dispozitia copilului imagini cu fenomene naturale,
enciclopedii de stiint pentru copii, diferite instrumente si
initiati discutii despre obiecte si fenomene n urma
observrii lor. Valorificati evenimente si contexte reale care
permit explorarea mediului (excursii, plimbri, vizite, vacante).
ncurajati copilul s exploreze independent si s formuleze
concluzii legate de cele observate.
Creati posibilitatea de a creste o plant.

E.2.2. Aspect specific: Cunoasterea si ntelegerea lumii


(lumea vie, Pmntul, spatiul, metode stiintifice)
Reper 10: Copilul ar trebui s fie capabil s foloseasc
instrumente si metode specifice pentru investigarea
mediului.
luni NIVELUL II
Indicatori
683. Foloseste simturi si o varietate de instrumente si aparate
simple de investigatie (lup, vase gradate, microscop).
684. Particip n experimente simple, discut si formuleaz
concluzii, generalizri.
685. Colecteaz informatii si nregistreaz informatiile prin
mijloace variate (desene, grafice, fotografii, mrturii narative).
Practici de sprijin
Pune la dispozitia copilului diferite instrumente si posibilitatea
de a le utiliza independent; cereti copilului s organizeze
informatiile obtinute.
Stimulati copilul s fac predictii nainte de derularea unui
experiment, s estimeze rezultatele pe care s le poat
compara ulterior cu cele obtinute n urma experimentului.
ncurajati copilul s nregistreze informatiile obinute n urma
observrii sau experimentelor; tineti un jurnal al experimentelor
copilului/grupei: notati experimentele, estimrile, predictiile si
rezultatele obtinute

32

Reper 11: Copilul ar trebui s fie capabil s observe i


s descrie caracteristici ale lumii vii.
luni NIVELUL II
Indicatori
698. Descrie si compar nevoile de baz ale fiintelor vii.
699. nteleg si exprim interactiunile dintre animale, plante si
mediul de viat (Rechinii triesc n ape si se hrnesc cu diferite
specii de pesti).
700. Foloseste un vocabular care include denumirea unor
principii stiintifice care explic procesele din lumea vie
(magnetism, forta de gravitatie).
701. Are responsabilitatea ngrijirii unei plante sau a unui
animal n familie sau n cadrul grupei.
Practici de sprijin
Provocati copilul cu ntrebri de tipul Ce ar fi dac...?, Ce sar fi ntmplat dac...?
Puneti la dispozitia copilului filme scurte sau secvente din
filme de animatie, crti cu imagini depre modul de viat al
diferitelor specii.
Explicati conceptele noi ntlnite; apreciati folosirea de ctre
copil a unor concepte stiintifice n vorbirea curent. Realizati
experimente simple care s pun n evident principiile
stiintifice i ncurajati copiii s le reproduc n fata printilor,
bunicilor pentru a-si exersa capacitatea de descriere a acestora.
Dati copilului posibilitatea de a ntretine o plant sau de a
participa la ngrijirea unui animal de companie sau din
gospodrie.

Reper 12: Copilul ar trebui s fie capabil s observe si s


descrie caracteristici ale Pmntului si Spatiului.
luni NIVELUL II
Indicatori
717. Identific si face diferenta ntre forme de relief
(cmpie/munte), tipuri de ape (ru/ lac/mare).
718. Numeste anotimpurile n succesiune (iarn, primvar,
var, toamn).
719. Descrie timpul probabil i ilustreaz o anumit stare a
vremii (utilizeaz semne conventionale pentru ape, ploaie...).
720. Cunoaste si folosete corect zilele sptmnii n
succesiune, tie lunile anului.
Practici de sprijin
Jucati jocuri cu jetoane de tipul Spune unde se potrivete?

33

ncurajati copilul s conceap calendare, crti despre


anotimpuri n care s mbine desenul cu colaje de imagini si
text.
Jucati jocuri de rol n care copil prezint prognoza meteo cu
simboluri concepute anterior.
Folositi un calendar care s aminteasc evenimentele
semnificative ale vietii copilului si ale familiei.
Utilizati un calendar al sptmnii si un program zilnic n care
utilizati simboluri alturi de cuvinte si cifre. Faceti referiri la
ceas pe parcursul zilei, la modul n care se nvrtesc indicii
orari, minutari.
Reper 13: Copilul ar trebui s fie capabil s descopere
omul ca parte a lumii vii si fiint social responsabil.
NIVELUL II -84 luni
Indicatori
727. Demonstreaz consetientizarea schimbrilor care se
produc n sine i mediu (copilul creste, plantele au un ciclu de
viat).
728. Cunoasete conditiile specifice ale vietii umane si
semnificatia lor.
729. Particip la ngrijirea si protectia mediului, la reciclarea
materialelor.
730. Este constient de existenta tehnologiei si a modului n care
aceasta mbuntteste si afecteaz viata.
731. Este interesat de fenomene naturale exceptionale
(calamitti naturale) si ntelege pagubele ce pot fi provocate.
732. Identific modalitti prin care poate participa la asigurarea
unui mediu mai sntos.
Practici de sprijin
Creati oportunitti pentru copil de a discuta despre ciclul de
viat al plantelor, animalelor, despre viata oamenilor. Creati un
grafic cu caracteristicile copilului/copiilor din grup (nltime,
greutate, preferinte) la nceputul/sfrsitul fiecrui an scolar
pentru a sesiza evolutia.
Discutati cu copilul pe baz de imagini, filme, despre conditiile
de viat ale oamenilor din diverse regiuni geografice sau spatii
culturale.
Participati mpreun cu copilul la evenimente care se
concentreaz pe constientizarea importantei protectiei
mediului: Ziua Pmntului, Ziua Mediului.
Discutati despre resursele energetice si concepeti mpreun
un plan de actiune cu activitti adecvate vrstei copilului prin
care s economisim energia electric (Ex.: Nu lsm lumina
aprins dac este zi si nu ne folosete, Nu lsm apa s curg
la chiuvet n timp ce ne splm pe dinti,
34

Nu lsm aparate electrice n priz cnd nu suntem acas,


pentru drumuri scurte mergem pe jos sau folosim bicicleta etc.).
Implicati copilul n participarea la actiuni ecologice.
Discutati despre unele stiri din lume privind fenomenele
naturale exceptionale.
Discutati cu copilul teme precum: Fumatul activ/pasiv i
impactul lui nociv pentru individ si mediu/comunitate.

35