I.

SILOGISMUL
1.

Definii conceptul de silogism

Silogismul este inferenta deductiva mediata formata din trei propozitii, in care doua
premise si o concluzie si din trei teermeni:subiectul logic, predicatul logic si termenul
mediu
2.

Definii conceptul de premis

Conceptul de premis=element din structura argumentarii, care cuprinde propozitia sau

propozitiile care se aduc in favoare sau in defavoarea concluziei(tezei)
3.

Definii conceptul de concluzie

Conceptul de concluzie= element din structura argumentarii este propozitia(teza) care

se sustine (se demonstraza) sau se respinge
4.

Definii conceptul de premis minor

Premis minor este propozitia din cadrul silogismului care cuprinde subiectul
logic(termenul minor), fiind a doua premisa.
5.

Definii conceptul de premis major

Premis majora este propozitia din cadrul silogismului care cuprinde predicatul
logic(termenul major), fiind prima premisa.
6.

Definii conceptul de termen major

Termen major este predicatul logic la nivelul concluziei unui silogism regasit si in
premise.
7.

Definii conceptul de termen minor.

Termen minor este subiectul logic la nivelul concluziei unui silogism regasit si in
premise.
8.

Definii conceptul de termen mediu

Termen mediu are rolul de a pune in evidenta raportul dintre subiect si predicat, fiind
termenul care leaga cele doua premise.
9.

Enumerai dou elemente din structura silogismului

Structura silogismului: termenii (subiect- termen minor, predicat-termen major, termen

mediu) sau propozitii( premisa majora, premisa minora, concluzie)
10.

Enumerai dou tipuri de termeni din structura silogismului

Tipuri de termeni din structura silogismului: termenii extremi (subiectul si predicatul

logic) si termenul mediu
11.

Enumerai dou tipuri de premise din structura silogismului

Tipuri de premise din structura silogismului: premisa minora si premisa majora

12.

Numii cei doi termeni extremi din structura unui silogism

Termeni extremi din structura unui silogism: subiectul logic(termenul minor) si

predicatul; logic(termenul major)
13.

Menionai ordinea standard a propoziiilor care compun un

silogism
Ordinea standard a propoziiilor care compun un silogism:
premisa majora
premisa minora
concluzia

II. ARGUMENTAREA
14.

Definii conceptul de argument.

Argumentul este multimea de propozitii din care unele sunt premise(temeiuri), care
intemeiaza, justifica o alta propozitie numita concluzie(teza).
15.

Definii conceptul de argumentare

Argumentarea este procesul prin care dovedim, justificam, demonstram o opinie, un

punct de vedere.
16.

Definii conceptul de indicator de argumentare

Indicatorii de argumentare sunt cuvintele cu ajutorul carora identificam concluzia(teza)

si premisele(temeiurile)
17.

Menionai cele dou componente din structura unui argument/

Enumerai dou tipuri de elemente structurale ale argumentrii

Componente din structura unui argument sunt: concluzia(teza) si premisele(temeiurile)
18.

Enumerai dou tipuri de indicatori ai argumentrii

Tipuri de indicatori ai argumentrii: de premisa si de concluzie

19.

Enumerai doi indicatori logici de concluzie

Indicatori logici de concluzie sunt cei care introduc concluzia(teza): rezulta ca, prin
urmare, in consecinta, deci.
20.

Enumerai doi indicatori logici de premis.

Indicatori logici de premisa: pentru ca, deoarece, fiindca, datorita

21.

Enumerai cele trei elemente pe care le presupune orice

argumentare
Elementele pe care le presupune orice argumentare:continutul argumentarii(teza si
temeiurile), tehnicile de argumentare, finalitatea argumentarii.
22.

Enumerai dou tipuri de forme logice

Forme logice : notiuni (termeni), propozitii, inferente(rationamente)

III. RAIONAMENTUL/INFERENTA
23.

Menionai cele dou elemente din structura unui raionament./

Enumerai dou elemente din structura raionamentului

In structura unui rationament premisa(premisele) si concluzia.
24.

Definii conceptul de inferen inductiv./ Definii conceptul de

inferen nedeductiv
Inferen inductiv/ inferen nedeductiv= este rationamentul in care concluzia este
mai generala decat premisele din care a fost obtinuta si chiar daca premisele sunt
adevarate, concluzia obtnuta ramane probabila.
i. Definii conceptul de inferen deductiv
Inferen deductiv=operatie prin care dintr-un anumit nr. de premise este derivata o
concluzie
25.

.Definii conceptul de raionament/ Definii conceptul de inferen

Rationamerntul/inferenta este operatia logica prin intermediul careia din propozitii

date numite premise este derivate o alta propozitie numita concluzie
26.

Definii conceptul de raionament ipotetic/ Definii conceptul de

inferen ipotetic
Raionament ipotetic/ inferen ipotetic sunt inferentele in care prima premisa este o
implicatie, iar cea de-a doua este fie din antecedent sau din negatia antecedentului, fie
din consecvent sau din negatia consecventului implicatiei.

27.

.Enumerai dou tipuri de raionament dup direcia procesului de

inferen ntre general i particular

Dup direcia procesului de inferen ntre general i particular: rationamente
(inferente) deductive si rationamente (inferente) inductive (nedeductive)
28.

Enumerai dou tipuri de raionamente deductive n funcie de

numrul de premise din care se obine concluzia

Raionamente deductive n funcie de numrul de premise din care se obine concluzia:
imediate si mediate
29.

Definii conceptul de inferen deductiv imediat

Inferen deductiv imediat=daca si numai daca concluzia este derivata direct dintr-o
singura premisa, fara nici un alt pas intermediar (ex.patratul lui Boethius, conversiunea,
obversiunea)
30.

6.Definii conceptul de inferen mediat

Inferen deductiv mediat=daca si numai daca concluzia este derivata din mai mult
decat o premisa(ex.silogismul)
31.

Enumerai dou tipuri de raionamente deductive n funcie de

criteriul corectitudinii
Raionamente deductive n funcie de criteriul corectitudinii: valide si nevalide
32.

Definii conceptul de inferen deductiv valid./ Definii

conceptul de validitate.
Inferen deductiv valid= atunci cand din premise adevarate se obtine o concluzie
adevarata
33.

Definii conceptul de inferen nevalid

Inferen deductiv nevalid= atunci cand premisele pot fi adevarate ,iar concluzia este
falsa.
34.

Enumerai dou tipuri de argumente deductive

Tipuri de argumente deductive: imediate si mediate sau valide si nevalide

35.

Enumerai dou tipuri de raionamente nedeductive dup gradul de

probabilitate al concluziei

Dup gradul de probabilitate al concluziei rationamentele nedeductive pot fi :tari si

slabe
36.

Definii conceptul de argument nedeductiv(Inductiv) tare./ Definii

conceptul de inferen inductiv tare

Argument nedeductiv tare= numai daca pemisele sunt adevarate si concluzia are mare
probabilitate sa fie adevarata
37.

Definii conceptul de inferen inductiv(nedeductiva) slab

Argument nedeductiv slab= numai daca pemisele sunt adevarate si concluzia are mica
probabilitate sa fie adevarata
38.

Enumerai dou tipuri de inferene deductive imediate

Tipuri de inferene deductive imediate: raporturile dintre propozitiile categorice

fundamentale( patratul lui Boethius), conversiunea, obversiunea

IV. PROPOZITII CATEGORICE

39.

Definii conceptul de subiect logic

Subiectul logic este termenul despre care se enunta ceva

40.

Definii conceptul de predicat logic

Predicatul logic este termenul prin care se enunta ceva despre subiect
41.

Definii conceptul de propoziie categoric

Propoziia categoric este forma logica in care se exprima un singur raport logicintre
doi termeni, fara a conditiona acest raport de altceva.
42.

Enumerai dou tipuri de propoziii logice

Propoziii logice: propozitii cognitive, propozitii declarative sau propozitii categorice

fundamentale, propozitii compuse

V. DEFINIIA
43.

Precizai nelesul conceptului de definire.

Definirea este operatia logica prin care redam caracteristicile unui obiect, proprietati
ce-l deosebesc de celelalte obiecte.
44.

Definii conceptul de definit(definiendum)

Definitul este termenul care urmeaza sa fie definit

45.

Definii conceptul de definitor/ Definii conceptul de definiens.

Definitorul cuprinde totalitatea caracteristicilor definitului

46.

Precizai cele trei componente din structura unei definiii.

Componentele din structura unei definiii: definit, definitor si relatia de definire

VI. TERMENII
47.

Definii conceptul de termen

Termenul este un cuvant sau un grup de cuvinte prin care se exprima o notiune, respectiv
intelesul termenului si care se refera la unul sau mai multe obiecte.
48.

Definii conceptul de intensiune.

Intensiunea cuprinde totalitatea insusirilor, proprietatilor unui obiect care formeaza

extensiunea termenului.
49.

Definii conceptul de extensiune.

Extensiunea unui termen cuprinde totalitatea elementelor/obiectelor ale caror insusiri

constituie intensiunea termenului.
50.

Enumerai cele dou elemente corelative din structura unui termen

Elementele din structura unui termen: intensiunea si extensiunea

51.

Precizai dou operaii logice cu termeni

Operaii logice cu termeni: definitia si clasificarea

VII.CLASIFICAREA
52.

Menionai cele trei componente din structura unei clasificri.

Componentele din structura unei clasificri: elementele clasificarii, clasele,

fundamentul clasificarii
53.

Definii conceptul de clasificare

Clasificarea este operatia logica prin care obiectele sunt ordonate dupa diferite criterii,
in diferite clase.

VIII. DEMONSTRATIA
54.

Definii conceptul de demonstraie

Demonstraia este procesul logic prin care o propozitie data este conchisa
(determinata)numai din propozitii adevarate.
55.

Definii conceptul de tez de demonstrat

Tez de demonstrat este o propozitie concreta pe care u propunem si pe care urmeaza sa

o demonstram
56.

Definii conceptul de fundament al demonstraiei

Fundamentul al demonstraiei este un asamblu de premise din care urmeaza sa

conchidem teza
57.

Definii conceptul de proces de demonstrare

Proces de demonstrare este ansamblul de rationamente prin care deducem teza din
premise
58.

Menionai cele trei componente din structura unei demonstraii

Componente din structura unei demonstraii: tez de demonstrat, fundament al

demonstraiei, proces de demonstrare
59.

Enumerai dou reguli de corectitudine a demonstraiei referitoare

la teza de demonstrat
Reguli de corectitudine a demonstraiei referitoare la teza de demonstrat:

Teza de demonstrat trebuie sa fie clar si precis formulata

Teza de demonstrat este cel putin o propozitie probabila

Teza de demonstrat trebuie sa ramana aceiasi pe tot parcursul demonstratiei

60.

Enumerai dou reguli de corectitudine a demonstraiei referitoare

la fundamentul demonstraiei
Reguli de corectitudine a demonstraiei referitoare la fundamentul demonstraiei:

Argumentele demonstratiei trebuie sa fie adevarate

Demonstratia argumentelor este independenta de demonstrarea tezei

Demonstratia trebuie sa fie corecta

IX. DILEME
61.

Definii conceptul de raionament disjunctiv / inferen disjunctiv

Rationamentul disjunctiv/ inferen disjunctiv este inferenta in care prima premisa

este o disjunctie.
62.

Enumerai dou tipuri de dileme

Tipuri de dileme:

dilema constructiva simpla,

dilema constructiva complexa,

dilema distructiva simpla,

dilema distructiva complexa

63.

Enumerai dou tipuri de inferene cu propoziii compuse, dup

tipul premiselor
Argumente deductive disjunctive, cu dou premise: modus ponendo-tollens (modul
afirmativ-negativ), modus tollendo-ponens( modul negativ-afirmativ)
64.

Enumerai dou tipuri de argumente deductive disjunctive, cu dou

premise
Argumente deductive disjunctive, cu dou premise: modus ponendo-tollens (modul
afirmativ-negativ), modus tollendo-ponens( modul negativ-afirmativ)
65.

Definii conceptul de modus ponendo-ponens

Modus ponendo-ponens este argumentul ipotetico-deductiv de forma afirmativafirmativ, caracterizat prin trecerea de la afirmarea in premise a antecedentului
implicatiei initiale la la afirmarea consecventului in concluzie.
66.

Definii conceptul de modus tollendo-tollens

Modus tollendo-tollens este argumentul ipotetico-deductiv de forma negativ-negativ,

caracterizat prin trecerea de la negarea in premise a consecventului implicatiei initiale
la la negarea antecedentului in concluzie.
65. Definii conceptul de modus ponendo-tollens.

Modus ponendo-tollens este argumentul disjunctiv-deductiv de forma afirmativ-negativ,

prin care se trece de la afirmarea in premise a uneia din componentle disjunctiei
initiale, la negarea celeilalte in concluzie
67.

Definii conceptul de modus tollendo-ponens

Modus tollendo-ponens este argumentul disjunctiv-deductiv de forma negativ-afirmativ,

prin care se trece de la negarea in premise a uneia din componentle disjunctiei initiale,
la afirmarea celeilalte in concluzie
68.

Enumerai dou tipuri de erori n construirea argumentelor cu

propoziii compuse
Erori n construirea argumentelor cu propoziii compuse :

Eroarea afirmarii consecventului

Eroarea negarii antecedentului

X. PROPOZIII COMPUSE
69.

Definii conceptul de propoziie compus.

Propozitiile compuse sunt forme logice care iau nastere prin aplicarea anumitor operatii
logice la valoarea de adevar a propozitiilor mai simple; propozitiile compuse sunt tratate
ca functii de adevar.
70.

Definii conceptul de funcie de adevr

Propozitiile compuse sunt forme logice care iau nastere prin aplicarea anumitor operatii
logice la valoarea de adevar a propozitiilor mai simple; propozitiile compuse sunt tratate
ca functii de adevar.
71.

Definii conceptul de negaie logic.

Negaia logic.= este falsa daca si numai daca p este adevarata si este adevarata
daca si numaii daca p este falsa
72.

Definii conceptul de conjuncie logic.

Conjuncia logic.= este adevarata daca si numai daca toate propozitii sunt adevarate;
in caz contrar este falsa.
73.

Definii conceptul de disjuncie neexclusiv.

Disjuncia neexclusiv= este falsa daca si numai daca toate propozitiile sunt false;in
caz contrar este adevarata.
74.

Definii conceptul de implicaie.

Implicaie= este falsa daca si numai daca antecedentul este adevarat, iar consecventul
este fals. In celelalte cazuri este adevarata.
75.

Definii conceptul de echivalen.

Echivalen= este adevarata daca si numai daca propozitiile au aceiasi valoare de

adevar; in caz contrar este falsa.
76.

Definii conceptul de disjuncie exclusiv

Disjuncia exclusiv= este adevarata daca si numai daca propozitiile nu au aceiasi

valoare de adevar; in caz contrar este falsa
77.

Definii conceptul de lege logic/ Definii conceptul de tautologie

Lege logica sau tautologie= o formula este lege logica sau tautologie daca si numai
daca este adevarata pentru orice combinatie de valori de adevar
78.

Definii conceptul de formul inconsistent

Formul inconsistent= o formula este inconsistenta daca si numai daca este falsa
pentru orice combinatii de valori de adevar
79.

Definii conceptul de formul contingent

Formul contingent= o formula este contingenta daca si numai daca este adevarata
pentru anunite combinatii si falsa pentru alte combinatii
80.

Enumerai trei tipuri de propoziii compuse

Propoziii compuse : negatia, conjunctia, disjunctia, implicatia, echivalenta

81.

Enumerai dou tipuri de inferene deductive cu propoziii

compuse
Inferene deductive cu propoziii compuse : rationamentul ipotetico-deductiv,
rationamentul disjunctiv-deductiv
82.

Enumerai dou tipuri de formule cu propoziii compuse n funcie

de rezultatul calculului logic

Tipuri de formule cu propoziii compuse n funcie de rezultatul calculului logic : lege
logica(tautologie), formula contingenta, formula inconsistenta

83.

Enumerai dou tipuri de operatori propoziionali/ Enumerai dou

tipuri de conectori logici

Operatori propoziionali/conectori logici: simbolic: &, , , V

XI. INDUCTIA
84.

Definii conceptul de raionament inductiv

Raionament inductivsau inferenta inductiva=este rationamentul in care concluzia este

mai generala decat premisele din care a fost obtinuta si chiar daca premisele sunt
adevarate, concluzia obtnuta ramane probabila.
85.

Definii conceptul de inducie complet

Inducie complet este rationamentul care produce concluzii adevarate din premise
adevarate
86.

Definii conceptul de inducie prin simpl enumerare

Inducie prin simpl enumerare se bazeaza pe simpla trecere in revista a unui numar cat
mai mare de cazuri din care niciunul nu contrazice rezultatul spre care se tinde.
87.

Definii conceptul de inducie tiinific

Inducie tiinific se bazeaza pe observatia riguros organizata a experimentului

stiintific si a unor metode cauzale de cercetare.
88.

Enumerai dou tipuri de raionamente inductive

Raionamente inductive: inducie prin simpl enumerare inducie tiinific inducie

complet, analogia
89.

Enumerai dou proprieti ale argumentelor inductive

Proprieti ale argumentelor inductive: caracter amplificator al concluziei, inferentele

inductive sunt plauzibile(probabile)
90.

Enumerai dou caracteristici ale induciei incomplete

Caracteristici ale induciei incomplete: concluzia inductiei incomplete este probabila si

are un caracter amplificator
91.

Enumerai dou deosebiri ntre inducia complet i cea incomplet

Inducie complet este rationamentul care produce concluzii adevarate din premise
adevarate in timp ce concluzia inductiei incomplete este probabila si are un caracter
amplificator
92.

Menionai dou tipuri de inducie incomplet.

Tipuri de inducie incomplet: inductia amplificatoare si inductia stiintifica