I

-.

7,
.:

Ill
-

CONST. L. HRISTEA
APICULTOR

Q ,,-..:.-,
:

- =

t*

-- .f,

/'

&N,(d,pJ

L2..4/.(A1-<

,*-s

dbT-,-&q,&
I

p*

\li,J*:u& .f

ci

STUPARITUL'

. ..

-,-.

....

..

*-'

s.,;

. .

.t

.,

'-,

'

I-

..&-

-.
r.

Tratat complet de apiculturSi

cu 400 cligee.

',i
i:

ltC.

-/

,.?...I
6

.r
~,

f . ..,.&)?'<:

L~

I-

+,

'
i

'

+.

'

..f.

<

i**;

.. _

.I

G.'

',+

, ':&..

.+
-,' . ..:
..
. .. .

.,

1.

.L

.a;.*;.;

'

:,

..

,..

" .
.'., .,.

. 2 2 .
.' .,:

.:':I.:,,

i .

'
.' t ., .

'

1':

. -"'
-

,-.
,

..

. , .

,
,%.

,&.-

.\:.

&.

i?..,
,;;,y;;L'>Air'&
;:i:,.,:,i.s
,
. ,!'
*,&'

-'d3~,

111

*., . ./j";<
<,L,,

.
.

. .

:.I-

;...

$,*, ..?+*:;,\. *~
,,

.Y;..,C

. r ~ ,

'i'i

'.

&gp.d.G;
.-

i.
A'...,'

,-:

.Ui..l.
,...r;.

&:

~',- -

:.;

*'<,

;"

: ;1

. .

. -

-iii
I 7 i ) * .& ~ . & e * . ~ -1 ,q

.
+.,?

-.

~,

!.:

-.

.. , I

:.

. .
. ,, ..'

...i .

.-I.,.

. .

CHI RIAC''

...

. : , .
,. . .

*. ,

t , .

d.,".
'

. .

,'

&:;:,
*

1 9 3 5

.
..

,
\

". % ."

:* :-...;+ ... ;. :

.,' .

\~

~,

ATELIERELE

..

,.

B A R L A D
..FRATII

..:;.

..$<

.'. ,:.

,.

.
i

..\" ...,'"

,
,

-.
'.. .

'

/ . ,

..

..! .

. ,

, ,

.:

$$;?$

a.

EDI'J'IA I-a

..ui

'-".'

~,p:.
,
*
L.

<x'-,j3+& ;
:

.,

;<:.;
J

.,

r'

,.:.,
.

.'

. .
.

4, ., :;:

I.

%
'

\\

:
.h

'

DE ACELA$ AUTOR.
CRESTEREA REGINELOR. Partes I-a. Editura agricolg
a Ziarului Universul".
CRESTEREA REGINELOR. Partea 11-a.
,,
STUPII SISTEMATICI.
EDUCATIA CASATORIEI.
Studiu social.
,)

91

11

p9

Toate drepturile reze~ate

I -.
'.: \
in-

Majesfiftii Sale Regina Elisabefa

Principesa' de Rornrinia - lnalta Sicpdna',
#.

fi

Enchind aceasld lucrare fostul, Sdu adminisfrafor do-

menial, En semn de uddncd recuno$fin/d $i nefiirrnurif ,deuolament.

AUTORUL

CUVANT ~NAINTE
PARTEA

GA

CAPITOLUL I

PLANUL

. . . .

Pag.

LUCRARII

19
1

CAPITOLUL I1

Ordinul hymenopteric

. . . . . . . . 24
. . . . . . . 24
.
. ..
. 2 7

a) Ca vieafg de exterior
b) Ca vieatii de interior
c) Ca organizatie intimii-anatdmicl
CAPITOLUL 111

Istorianaturali a albinelor

. . . . .

29

. . . . . .

31

*
-I

CAPITOLUL IV

. . .
. . . .
. . . .
. . . .

Felurite rase de albine

a) Rasa comuna
1 2 Rasa de Banat
b) Rasa italiang
c) Kasa cipriotg
d) Rasa caucaziank
e) Altesubdiviziuni de rase.
1. Apis dorsata
2. Apid indica
3. Apis florea

. . . .
. . .
. . .
. . . .

.
.
.
.

. 37.
. 37
. 37
. 38

.
.
. 39
.
.
. 40
. . . . . . 40
. . . . . . . . . 40
. . . . . . . . . . 40
.
.
. 41
CAPITOLUL V
Regina $i vieata ei .
.
.
. 42
a) Un ioiu
. . . . . . . . . . .42
. . 48
b) Nagterea unei regine . . . .
c) Fecundarea reginei
.
51
d) Functiile unei reginel . . . . . . . . . 56
e) Ouatul reginei
.
. ,*
59
0 Rostul alirnentatiei reginei . . . . . . . 61
g) Ovarele $i oul
. . . .
. . . . . 64
h) Celula germinativa' . . .
. , . 64
. . . . . . . . . . . 68
i) Ovarele

. -..
.

4 * :
!
4

'

,
I

'6

$, $.,,

stu up^^ LC

c nfstea 2
>

^*

\I,

.,.
*,:.

,
4

'.

,+.'.:'

*g.

%,

6.

cs>

. . '. -<

" j %& *-*

i*;,, J.dl

.A:

.,%$

ik,?;'A
,-!-

:fb

;."' *
....
7

i l

<

'-.*

-.

i*

. . . . . . . , . ,&&:..
I) Alte particularitsti gsstincte ale reginqi . . . 69 ,
;
j)- O u l sau ovulul

"

'

v,

;'*.

<

Il

>,+ 6.'-":
'

k?&!:;dt,

.. .. . . .
'
5

m) Cum moare regina

3.

. . . . . . . .

Albinele ouiitoare

. .

. . . . . . . . . .

CAPITOLUL V11

. . ..

y :..,I.;;'
-. .

Triritorul: Rostulqi vieata lui

.,a.

,
,

.'.

; .<

i C.'
.

~.

CAPITOLUL Vlll

L -'

,..

. i

:
.
':
. :!

$:

.,.t.>

'/

-"
?,:

, . -.!

:..

>,\.:.k.
..

. .

,,..,,

.i..j. .;...
j

'

",(.

i'L-t:.

, . ,

,...:-

..

..,r
. \.

,.

,:.i::;',
....
p~,;:;::
./
+

. . . \
. , ...

..

. .. .h. .

~ 7 Aparaful
.
muscular

';

..

~.
.

... - .
,i

A, Albinele tinere

, ,c

.:.

I:.

. 92
.
.'.
.
.
.
.
. 115
. 117
117
. 121
. 126
. 129
129
. 130
. . . . . . . . .138

. . .
. . . . . . . . . .144
a) Doicile
. . . . . . . . . . . 144
b) Curteni3'il.e. . . . . . . . . . . .146
. '. . . . . . . . . 147
.
c) Jwciugele
.
.
.
d) Rbndbitele .sau.curlfitoarele
149
. . . . . . . . ., . ,. 152
,e) striijerele
f) Ventilatoarele
. . . . : . . . - . 153

&&@

.1"

.-;.

VIEATA ALBINELOR $1 FUNCTIILE CE

LE ~NDEPLINESCIN STUP
141

:-'
,

>.pr
'9

CAPITOLUL .IX
..

,)

./:,

'

!'?.

a) Cum se fecundeazd gi se desvoltl oul

92
9 8
1 . Condi#ile de desvoltare a oului
2. Evolufia oului yi fazele lui p8n2i la naqferea albinei
99
b) Alciituirea anatomic2 exterioarii a albinei
106
1. Capul albinei
107'
2 Toracele
110
3. A rip ile
.I12
4. Picioarele
112

x,.

,,

Albina lucritoare

i.

.
. .
. . .
.
. . . . . . . .
. . . . . . . . .
. . . . . . . . .
. . . . . . . . . .
5. Abdomenul . . . . . . . . . . .
c) Alcltuirea anatomici. intern5 a albinei .
1. Creerul
. . . . . . . . .
2. Aparaful digestiv
.
.
3. Aparatul 'respirator ~i circulator. . . . .
4. Aparatele de semnalizare yi c ~ l ecerifere . .
5. Sistemul nervos
. . . : . . . .
6. Arnieh de apcirare yi de atac ale albinei
.

., ..li
,

80
80

. . . . . . . . 84
. . . . . . . . . . . 89

. . . .

76

b) Cum se face fecundatia

c) Moartea trbntorului

-I

.,

,
!

. a) Organul fecundator a1 trbntorului

...: .

72

CAPITOLUL VI

.\

..
,. ,.

Pag.

,.

,
,

> \
,,
.:.

,.

' .

:, 1

. .> .

:!.:>: .
.L
,:.:,-..
1 ... ,

,~.;

&**

>..

. ,

...LC,.
,

'

,,..<.-:.

.. . .

..ga.;.

, -.
. .,,:.

. ,.

.,
.

g) Ceresele

".:-

'

. 1

. . . . .

. . . . . . . . . . . .155..

...
:, .

Pag.

. . . . . . . . . 157
U. Glandele cerifere . . . . . . : . 157

r-- -

- '7%
-..-

I. Ce esie ceara

.t:"'
.-,.
T,..

III. Cum fabricti'albinele ceara ' . .

IV. Rolul reginei in consfrucfia fagurilor

.
. .
. .
. .
,a) Sacagitele
. . . . .
b) CulegStoarele de polen . .
I. Polenul gi fecundarea florilor
I[. Albina chimistti
. . .
c) Culeggtoarele de :propolis
.

. .
. . .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .

V. Cum se cllide~feun fagure

h) Ingineritele $i zidgritele
1. Ctimtimfele fagurilor
B. Albinele in floarea vlrstei

I. Ce-i propolis-ul?
. . . . .
d) Culeggtoarele de nectar
I. Nectarul $i transformarea lui in miere

. . . .

. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . .

e) Magazionerele

C. Albinele b i t r h e
a) Moartea albinei

PARTEA 11-A
#NUL fNTAlU
CAPITOLUL I

. .

STUPINA SAU PRISACA

a) Cuno~tinfegenerale

+ '.,.fa

-212
212 .
214
221
222
223

. . . . . . . . .
. . .

A. .Flora melifer& $i celelalte conditii

B. Locul prisgcii $i organizarea lui

. . . . . . . .
.
-.
. . . . .

. . . .
.
.
. . .
. . .

a) Apa
b) Arboret
C) Plante primejdioase vietii albinelor
d) Pgsgri insectivore
e) Stupgrie deschiss sau Pnchisg?

. . . . . . 226

CAPlTOLUL I1

PREGAT~RIPENTRU ORGANIZAMA
PRISACI PRIMITIVE

CONSTRUIREA

A. stupi primitivi din sclndurii

. . .

.h1

. *.

c-.

-.
~

\
,,
.
. +;.;:

. c,

3
. .
-.

. ......; . ..., .
7.

- ..
c,>.;

,,

:K-

'

-<

..+:; : +%,
..? .;.-&*:m:
:b?$.&<,
,*,. .y239:
,.
, .'. ?,A
*I.i

,, .

...

'

'

2,,

\\

..;

."&

. . . . . .. . . .234

C. Stupi primitivi din riichitEi,

:/d
. %..,
- .

STUPILOR PRIMITIVI

B. Stupi primitivi- din paie

s,

UNEI

,\.

?I.

:'L.;

- .;

. ,_,.

' F
,

~.
.
. . . .
.
~
.)'ti,
.

::

"

t'.

'

I - j , .

........

2.

. :

.I

--.

.
.:+ .:
,

r.**:$!$

.*

.;,

.p

'

. .. . . ,. > ., . . . . .
:
) .

i ' . . , . '

;,<,-i;: :, ~~;,,:.:-'"

.....
. -. . . . . .. . .

..

..

. I . ) , . .

., .

. ,

. .. ':,

..
.... ..;..,.. .
.

;A

. .

' ,,,,A,..

>I.-..

'

I '

,.

,,

i:.

. I

"

..

IV

Pag.

':~;;z';.\..~i$k
'Construirea glugilor de paie .pentru acoperit
,, ,.' , ;.

,!

. . . . . . . . . . 241
.

.I . . .

stupii primitivi '

E. Stupi primitivi din scorburi de copacl

. . . . . .. .

'I

'..a.

. .

..

CAPITOLUL 111

CONDUCEREA UNEI PRISACI

>.

. . . 243
-

PR~M~TIVE

LUCRARI DE PRIMAVARA
A. Orlnduirea locului prislicii primitive

. 245

. . . . 246
. 247
. . . . . . . . . .250
. . . . . . 250

a) Pregtitiri pentru transportul stupilor

B. Cum se cerceteazk qi se aleg stupii primitivi
I. Stup slab
11. S t u p muribund de foame

C. Transportul stupilor primitivi

.-,

a) fntbrirea pentru drum a fagurilor nesiguri

b) Asezarea stupilor in caruta
,
D. Aqezarea q i orientarea stupilor in prisac5

?. -

E. Cum s H u r n b l h cu albinele

cr

. t-

4:
~'

...

C.

. . . .
. . . . . .
F. Ajntorarea albinelor
I. Adgpiitorul
.
.
.
. . . . .
. 11. Hrinitorul cu polen .
.
.
G. Cum se fac qi se noteaz& observatiile .
H. Pregiitirea stupilor slabi pentru hr&nit .
I. Cu? f " ~ ~ & n t r . & i t
. .
I. ,Furtiqagul albine or . . . . . . .
I. Semnele furtigagului . . . , . .
11. Mbsurile pentru jnltiturarea f u r t i ~ a g u h i.
111. Cum putem stbrpi furti~agulPnceput .

,,

. 255
. . 255

-I

256
257

.. ..
259
.
.
.
.
.
.

'

. 261
. 261
.264
. 265
. 266
. 267
. 268

. . 269
. . 271
. . 272
J. Hrlinirea stupilor slabi . . . . . . . . 275
L. Cum s e d& primiivara o regin& unui stup primitiv 277
M. Curiititul periodic a1 fundurilor
. . .280
CAPITOLUL IV

A ,

LUCRARI DE VARA

. . . . . . . .
.

D, Roitul natural
.

A,, Aqezarea cutiilor de recolti la stupii primitivi

282
B. Roirea artificial&
285
c , 292
C. Trlntoritul stupilor primitivi

1,

. . . . . . . . .294- .
,

294
,295
298
303
.308
.SO9
310
313
E. Roiul secundar
314
F. Ce f acem cu roinrile tertiare qi cum oprim roitul 3 318
G, Munca roiului in noua sa locuintii
320
H. Recoltarea stupilor primitivi
321
Pregiitiri pentru roitul natural
Semnele roitului natural
Care sunt cauzele ce provoacd roitul
Prinderea $i a~ezarea roiului Pn stup
e)Cumputemademeni'roiuri!e
f) Oprirearoiurilor dinsbor
.
g) Cum se despart doug roiuri unite
h) Cum putem cunoagte provenienta unui roiu
a)
b)
c)
d)

. . . . .
.
. . .
.

,
:'

. ',,.

. . . . . . . . . .
.
.

CAPITOLUL V
*

+,

LUCRARI DE TOAMNA $1 DE IARNA

A. Hrbirea de toamni a stupilor slabi

. 325

. . . . . . .
. . . -.
B. Iernarea stupilor primitivi .
,
a) erna area stupilor primitivi afar5 .
.
b) .lernarea stupilor primitivi Pn casti . .

.325

CAPITOLUL' 1

Istoricul stupiiritului sistematic ,

y. (',;

5f;
.:
1

, t .,

'

'.%

4'

.'

..

.-.

>

. -. , +.\,?
. ..!
. .. , - . -<<'

r. . . . . . . .333

.,,

..

'

' ' . , 2 .

' I

.....,

. -.
,

C>~-V
\,

De ce-s mai buni stupii sistematici declt cei

primitivi

,&$>\

C0NL)ITIILE PE CARE TREBUlE SA LE

~NDEPLINEASCAUN STUP

,;.c

: . . : . . . . . 345
..
a) Capacitatea stupului . . . . . . . . ., . 345.
,; ,.;.
..
.-'; :
b) Mobilitatea pdrfilor ce alclituiesc stupul . . . ; '3-47
.
xi1,,;$;-*:;\. 4
B. Condipi de amhnunt . . . . . .,. . . . .
.,p
L::,;s*?$
!:;hi+!
i;;i
!~.

A. Condivi genetale

\.
,

~'

..

$,

..

.r

,.3-.c

. ..

:,/
.

-.

. :

*..;.~
,

%.,

.:.74,.
!

;..

,
'

.:

. ..
.-.

b ~ ' : .

'

.343

CAPITOLUL 111

'

. . . .

CAPITOLUI. 11

,.,

.:.i

STUPII SISTEMATICI

1
.

. ...'
.

._,

. 326
- , r ~ ,
. 329
. . 329

. . 330 c) Cum se orgnduiesc stupii primitivi pentru iernat . 330

PARTEA 111-A
ANUL AL WILEA

.,

.'
,
,

a) Hrdnirea,'obi$nuitg cu miere sau cu s i ~ o pde

zahdr
b) H&ea
stim*

,.....

"

,f

$33

...

-*

;:,;?,

,,

.>., . - .;'1*': .y;:.

,:,

) "

;*,

'

:,,,.

;,
:
f
c5

.==":Tk,J

.+

_ ,. ) +.

. c:

A . S T U P I ORIZONTALI

. . . . . . . . 399

. . . . . . . . . . 399
a ) Istoricul sbu . . . . . . . . . . . 399
b) Dimensiunile stupului
.
401c) Ramele stupului .
.
. 401
d ) Fundul stupului . . . . . . . . . 402
e) Corpul stupului . . . . . . . . . 402
f ) Urdinigul .
.
403
g) Capacul
. . . . . . . . . . . 404'
h)FoloaselestupuluiLayens
.
405
I1. Stupul Sagot . . . . . . . . . . 406
111. Stupul Hermes . . . . . . . . . . . 407
IV. Stupul Derosne
. . . . . . .407
V. Stupul Wells
. . . . . . . . . . 407
B. STUPI VERTICAL1
.
408
I. Stupul divizibil . . . . . . . . . . 409
I1. Stupul Berlepsch . . . . . . . . . 411
I11. Stupul Burki-Jecker . . . . . . . . 412
IV. Stupii Gerstung. Levitchi $i regnicolor unguresc. 412
V. Stupul Voirnot . . . . . . . . . . 412
VI. Stupul Langstroth . . . . . . . . . 413
VII. Stupul Dadant . . . . . . . . . . 417
a) Corpul
. . . . . . . . . . . 419
b) .Fundul
. . . . . . . . . . . 420
c) Capacul . . . . . . . . . . . 420
d) R a m a
. . . . . . . . . . . 421
I Stupul Layens

.
422
. . . . . . . . . . . .424

VfII Stupul trapezoidal

a) Corpul
b) Fundul
c) Particularitiitile stupului trapezoidal
1 Urdiniqul
,
. 2 Sccindura de sbor
3 Camera de aer qi sisfemul de uentila#ie
4 Evacuarea aufornat~
d) ' R a m a

.
.
.

. . . . . . . . . . . 426
.
. 427
. . .
. . . . . . . 427
.
428
.
. 428
.
.
.429
. . . . . . . . . . .430

...

'.

PARTEA IV-A
'.

CAPITOLUL I

'

i-

ORANDUIREA UNEI
PRISACI SISTEMATICE

*I

FORMAREA $I

:'*
.
"

..

A Ce ma'terialne trebuio pentru mnstrtlirra unui stup 4 3 7 ' ~ : ~

.>,$ ..*

...

* ....
bT

/'

VID

Pag.

'B. Cum se construieste un stup sistematic

440'

.C

C, Pregitirea unei camere speciale pentru laborator 442

PREGATIRI PENTRU MUTATIA COLONIILOR

DIN STUPI PRIMITIVI f~ STUPI SISTEMATICI

. 447 .
. 447
. . . . . 448
. . . . .449
. . . . . 450
. . . . . .450
451
a) Alegeiea cerei pentru fabricatie .
. 451
b) Mijloacele practice de . a cunoa~teceara fal$i'ficati 452
c) Cantitatea de cearii trebuincioasii uiui stup.
. 456

A. Pregiitirea ramelor

.
. . .
. . .
.
B. Fabricarea fagurilor presav .
a) fnzestrarea ramelor cu ~ i p c i
b) Lzestrarea ramelor cu shmii
I. Ga'urirea ramelor
. ' II. Fixarea cuieor
III. Cum .se htind siirmele

. . . . . . . . .

Ritsche
f ) Cum se fac fagurii presati cu presa cilindricg
I. Fabricarea foilor netede de cearci
II. fntipcirirea fundurilor de celub pe foile netede
de cearci, la presa cu val@ri

=r

.457
460
461

. . . .
. . . 465
C, Fixarea foilor de cearg presatii in rame . . . 468
a) Ce unelte sali instrumente ne trebuiesc?
. . 468
I. $ablonuldesciindurii
.
.
. .468
. . . . . . . . . . .
.
.

2. Ibricul
469
3. Pintenul Voiblet
470
b) Cum se fixeazii foile de cearii presatii f n ramele
de cuib, cbt $i fn cele ale magaziei de recolt& 471
I. Fixarea cu ,aparatul electric
474
II. Fixarea cu ajutorul unui aclhnulator
475

* . . . . .
. . .

CAPITOLUL 111

CONDUCEREA UNEI

PRISACI SISTEMATICE

LIGARIRI DE PRIMAVARA $1 LUGRARILE fN PRlSACA

A. Cum se scot stupii de la iernat vi avezarea lor
in prisacii
478
B. Cum putem cunoaqte primivara situatia stupilor ? 483

. . . . . . . . . .
I. Semnele fundului . . . . . . . . . 483

*QJ"

Pag.

. . . . . . . .
.
.
b) Biiziiitul albinelor .
- c ) Ciochitul in doaga slupului . . . . . .
d ) Activitatea albinelor .
.
C. PregHtiri pentru prima viziti de primHvarEi .
a) Curiit;tul fundurilor
.
.

)r

. 488

11. Semnele exterioare

- ,

.488

a) Greufateu sfupului

b). Sf~tu~ic~u -prjV;,rr....................

la vizita de

$4. .

488

.488
. 489
. 490
.490

..
.. ...-'
-..-

~.

..

..

. . 491

--

.
.

A. Cum s H te porti cu albinele

a) Miisuri contra atacului albinelor
b) Dibiicia stuparului
B. Pumul
a) Cum sii afumgm albinele
b) Combustibilul
.
c) Afumltorul
,

..

. . . . . . . . . I .
.
.
. . .
.
.
.
.
L Afurntjtorul Bingham
....:.....
II. AfumXorul Layens
. . . . . . . . .
C. Ridic5torul de rame. :.
.-.
.
.
D. Care e cea mai bun5 poiipe a apicultorului la
deschiderea stupului
. . . . . . . . .504
E. Cum s H deschidem stupul . . . . . . . . .504'
F. .Cercetarea stupului
.
505
G. Interven* neapHrat trebuincioase la stupii cu
situafi proaste
. . . . . . . . . .506
a) Stupi-cu faguri mucegiiiti
.
505
I . Lipsa polenului +-i ajutoraria ~ o l o n i i i c upast5
gi sirop
. . . .. ' . . . . . . ' . .507.

A.

... .

-\.
.

. ._.,

. ..

..... .

-.=

...

. . .:
..:.-.\
.

.-

. . . . . ..
+

- 7

. .
....

., .

.J

.~
..... .
, '

. . . . .. :

.
.:*I

s;

;,

.
..---

...,

,-

,.
,. . ::;:i,
.:":'
,

....
'

. . . . .
. . . . . . . ..

I. Hriinitohl peritm urdinig

. 2: H ~ n i t o r u lAlexarider
. 3; ~ ~ i a ' n i t d n & ~ & i f t l e
..
.

;-.:
,

:
~

. 512

- . .:.. -

... . . .
. . . .

-~

. ;-.
.
. . . .+
,
I
,

.-

. .

,
.

__
. .. :

.C ,

.
, -5
.
*
- 1

, ..
.

.
~

<.

.;...:

'-:

,.. .*,
.2

-<&&::

-.

.. .. - . :. . F. . - . . >?f.+?,. . . . . . . ., . ..... . -.;,:

..
:
. ~;\;,
.7.~;.
. . ... ....;..,'
.
..
. . . ..--; :::;&~;.,;.:,:.).+,
.: ........
I

,,?.

,;,;$a:<::<~i;-, . .

. > --'?;?-?~
. ;

..?,.,:

:,:,,'...+,*.-L

m.

,?..--

.h-.
;
..z

.' . ...--*~
. . -ky
. sZ.
.<
'

<,

'

5i%y;$.;:+;~.,... -- .,

. . J

.. -

*.

....:.

&..

;*
->:,
:. ;a
.....
.

...

'

'.'

-;;;+.ky:*G-,
;;:;.:
517
. :,.;<,~-:
,5.fi<..;c::
:;.-, :.~..

...

.
. . .
.-.

-.-,.*.

:r-

:.

'

. . . . . . .:.

,:
. .

. 516

~"-7%

.'

. . 517
.;
?

,I

..... ,,..

II. f i ~ n i r b a 's.i ~h p~ de iahdr pus direct inr&6

. III. Hriinirea cu felurite sisteme de hrcinitoare
.

. .

>

.:
~

b) :Stupi avbnd rame CU- 'celule de trlntor .pjn mijlo- ...

.
cul -cuibului . . .. . . . . . . . . . . ........
.
509
c) Stupi s l p . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 510
. . .:..
511
I. Hrttni a cu- rniere m rame gata'.ccipcicite - ~

.
:-,
+.

--

,,;.
..

'

...
c

497
497
498
499
499
500
501
501
502
503

I..:

- . ..
..

i.'

' c

LA STUPII DADANT '$1 LAYENS

-.

..

.. .-.;
.
,>

CAPlTOLUL 1V

%.

. :~

y
*

..

.:
A';

*,-+.

:.r.;;'<.,.I.',

'

,.,

..

,i

\
/

,
%

.;

, , .

.,:;&:
.
...

" -.
...

..

.'

.
.:

'>
I

. .
-

.-

.
-

'

. . .. . ,.

. .

Pag.
\-

-.:

-9

1.

-.-*
*

..

' +

*.

.
. . . - .,
. . . . . . . . . . .
. . . . . . . . .
.

=,

>

. . . . 519
.
519
. . .
. 2 .. . . ':521520

4. Hr~nitorulMiller yi Sibenfhal.
5. Hra'nitorul Hill .
IV. Hra'nirea cu zaha'r de ca'pa'fbna' '
V. Hra'nircra cu zaha'r cubic
.
VI. Hra'nireu cu qerbef de zahdr ( c a d i )
1. Cum se prepara' ~erbetul
2. Cum se da' gerbeful
d) Stupi muribunzi d e foame - . . .
e) Stup mort
f) Stupi orfani
I. Cauzele
- II. Mijloaceie de indr@plnre

. 522
526
.
. -528
. 529'
. 530

. 523

. . . . . . . . .530
. . . . . , . 531

,
I

'r

KEGLNELOIC. . . .

INTRODUCEKEA
532
Cafe-i timpul qel mai prieMc idtroducerii reginelor 534
\ 1. Metodele directe de introdwere
.
535
536
1 1. Mefoda arnefirii ra furn de salpetru
2. Metoda lui ~ l r i % ' - ~
536
.
3. Metoda lui Doolittle
537
4. Mefoda slropirii cu apii zaharafci
537
5. Metoda iui Froissard
531
6. Mefoda lui Snrnuel Sirnrnins'. .
538
7. Mefoda lui Rooth
538
8. Mefoda lui Smelgrave
539
;
11 Metode indirecte de introducere
,
, 539
I

'

1
/

&.

.L..

.-

..

,
---,
~

I . -

a.

'

.
.
.

540
.. . . . .. . . . .. 540
c) Colioii automate
1. C u ~ c aA'sprea
. . . . . . . . . . 541
541
2. CUSW Piana sau Gaspir . . . . . . . 5 4
,3. C u ~ c aMaisonneuve . . . . . . . . .542

.
,.
-

.
.

g ) Stup cu regin2 epuizat2 .

. . a 3
I. Unde pufem g k i r e g i n a .546
'II. Felurife mefode pentru ga'sirea reginei in stup, 547
' 1. A~ezarea unui f a b r e go1 in mjflo&I iuibului 547
2. Apezarea unPi rnagazii goale deasupra sfupului-547
3. fnlocuirea stupniui populaf cu un stup gal
547
4. Mefoda lui Dadanf
:
548
h) Stup besmetic
,
,548
I. Infroducerea unei regine fecundate
549
II. frnpreunarea stupilor besmeiici
550

..:..

.-.

,:
r_

(I) Coliviile sau

b ) Colivii simple

!
P

- , a -

.
.
. . . . . . .
. . .
. . . . . . .
.' .
.
.
. . . .
..
.
.
.
.
.
.
.
. .
cu~tile

. "-

...

'

.
........

'

. .

1
1

1. Irnpreunarea pri
.
2. impreunarea cuiz3. fmpreunarea pen rame cu ~ u i e t
.
4. Tmpreunareci prin schimbared stupilor
.i) Stupi bolnavi

. 550

. . , . 551
.
,
. 551
. . . 552
. . . 553

/,

'

. BOALELE ALBINELOR .
.
. 553
a) Notiuni pregititoare
.
.
.
.553
..:a
_.
b) Bacteriile . . . . . . . . . . . 559
_ .a$
I. Grupul animal . . . . . . . . . .559
~. .
II. Grupul vegetal
;.
560
. .r.-.!
...!
&, ;
....,. .
A. Miisuri higienice pentru preintiimpinarea boalelor 561
.
a ) Misuri higienice privitoare. la prisaci
561
\-.
1. Distanfa dintre stupi
. . ' .
; . .
;
561
.
2. . Colorarea . gi idesenarea sccindurilor de sbor
362
'..,i,
. -.
-.
3; Cumtenia . . l'
562
4. Picioareh stupilor
562 .
. .
- '.
.,.,
5. Adiipa"toru1
,563
6. Lampa ucigiifoare de gciselnzye
. : . .563
'
: ..
b) Mgsuri higie&ice privitoare la stupi
563
.1. Construc#ia strtpilor.
. . . . . . . 663
2( Curii#enia . ; . . . . . . . . . 564
.
.
,3.
Numerotarea
accesoriilor
sfupilor
564
-.
c) M ~ S ~higieqice.
X
priuitoarela 6eata; intirikari a ,
.
~i
coloniilor : . . . .... . . . . -*
.
,564
1. Popula#ia s t u ~ u l u i.. . . . . . . . . . . . .. . .565
.
.
. , ...
....
2. Regina. gi puferea coloniei
565
.
..
3. Stcirpireh. furtigagului
567 , ...+
.
4. St6rpirea piidwhilw--..-.-.
albinelor
567
. ,,>.;
.,,,
.
,
.
,.".: 5s
5. n l i i t u r a e a r r .
:
568'
. . 's. ,
.
.\.'.
d) Mdsuri higienice , privitoare a!, vieata"individua1ii
-.
a a i e o
568
..~
.
<?
..
..
1.: Aerisirea
i
. .
568
. -. . .,
...
2.;Hrcinfrea
569
. .... . .\:....~,.
,?.,;
.,. .
. . ... . .
,
3.; Linigfea coloniei in fimpul iernii
570
. ... . . . . . .
. e) ,Alte m2suri higienice privitoare la prisaci ~ i s t u p i570
. ... .. .. . .
,
570 . ', . ~,,;.'$
I. F o r m '
,
;
. 5
,,,'..
2. $lopred de puc)oascj
571 '
, ,.,' - .
:.:
..
...
: B; M&surT%igiedce dZ'%rdia general in caz de
,. ,,<<..?
epidemic.
57.1:.. :. . : ; ; , .,< .:-.:. ,
. . --/
c . .; ,-*:
-. a) -StArpirea furtiSagului,
A
572';:'.;.: ;-::;,:.
. .
. .. . .
. . . < .-. , , : .*:;.,:;>~:
-:.;..-':
.. . .
. . ~.
. ,,
,>: +?*<.+

?.I

. . . . . . .
. . .
.
.
. . . . . . . . . . . .
.

>

.,

. . . . . . . . . . .
. . .

'

'

.\

. . : . . . . .
. . . . . . . .
.
.
.
.
.
.
...............
. . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . .
. . . . .
. . . . ".
. . .
1

, . _ I

.CI

,$,

<

-,

-1%.

gL.

..\,.A

_i

. '

r; '

'

..-,Y,

-_
,

.~. . , .

'

. . . .

.$.

,
:!,.I**?
.:*<,:.-$.#:
2 ,
,.
..
:, +-.. ,
,..s?
,

-I..<?,'

,:-' . . \. . . . . .
-, ,\b .-, .!?g-'

, . ~

.......,.I

'

>

- . I

. . .
./. . .

. . . ..........

, .

,\,,,.. .--

*.

..YV

...

b) ~ t u ~ i l borhni
rli

,.:.

... .

~.. .
....

- .

.....
+_.,.

..;:*.
....
.
.
.

.
:
. ?--,.
3

"

'.

.,.
.
:,..

.:
. .-. .

..

. . . . .

7 . :

.
.-;
.

.- .

.\

' .-..

..

.>-.

.....

...

L %.'.
,.. .,.. .. .

. . ..

.T-

,.. ,.

...

&

>

:.

r '.

t %.---

I,&.;
. .

..

.,. .;. . .
.-

. . .. . .
i
.':
.
[

-.. .. . .

,<, :

.. .ax.
.

ri.:..

.... . .. ... , , .
,
:. .

..:

1.

. . . . . . . . . . . . 588
.

s:..

~.*

.. ...

,,

,
~:
,... ....
:
.<.

5 , .

9%

'

-I.,

.
s >' :
,v:-. .- - .

:.x.

'

-.-

- .
-.

.
il

.F;.,

I.*.
'

3. Praful de ipeca
111. Bdala de Mai
a) Tratamentul
1 . FormoluI qi floarea d e pucioasa'
IV. hchircirea $i chelia albhelor .,
V. Nosema
a) Simptomele
b) Tratamentul ' special
I. Distrugerm :coloniilor bblriave
...
2. Naftol-ul gi salol-ul
.
3. Esenfa de eucalipt
4. Hra'nirea cu simp de zaha'r
.VI.Amibiosa

.-

: !.:.

+-.
r..

1,

.
586
. . . . . . . . . . .587
. . . . . . ~ . . . . .587. .
.. . .. .. . ..587
588

.. .:.
*.

,:..

w.

;:

..,
.t . ..

. . . . . .

: ><>

. . . . . . . . 580'
.
. . . . . . . . . . . . . 581
..
. . . . . . . . . .581
.
,
:. . . . . . . . . . .581
5. Iernarea indelungaia' gi hrana de props fa' calitate . 582
6. Vizita -prea de iimpuriu . . . . . . . .583
. . . . . . . . . .583
7. Lipsa reginei
b) Tratamentul . . . . . . . .
.
584
II. ~ o x s s t i ~ . $ r . . . . . . . -. . . . . . . . . . .: . 585
a) Tratamentul . . . . . . . . . . .586
1 . fnla'ftzrarea furfisagului gi a albinelor bolnave . 586
2. Siropul medicamentos . , .
586
.-

.-.. .. .. . . . .

+;.

. . .
..2. Umezeala
3. Llrdini~ rnic
,
, 4 . Sgomoful
., .
.

,.I.
....t,

'

.:
.576
.
.
h) Distrugerea coloniilor. . ~ . . . 578
. .
i) Unirea stupilor slabi
578
. . . . . . . . 578
j) Zn~esnirea aerisirii
1). fnlsturarea reginei bolaave . . . . . . . '. 579
A, B-OALELE ALB-R
.
d . p V
1 , b i a r e e m Z i n t e r i a -s
a) Cauzele
. . . . . , . . . . . ,. .. 580
560
I : Frigul

:\ .

. . 573
.
.
. 573
. . . . . . .573
. . . . . .574

. .- .

, 572

se dii o reginii fecundat&

c) Cum trebuie . ,& umblgm la stupii bolnavi
. . . d) .fntkebuintarea scnielor
e)Analizialbinelorbofnave
- f ) Distrugerea coloniilor bolnave
g) Stbrpirea trlntorilor

.
. . .590'
.
.594
. . . .594
. . . 594
-

.
. . . . . . . . . . . -594.
594
.
. . . . . . . . . . . .595
. . . , - . . . . : . . . . .596
a ) 1.
Tratamentul
Secarea apelor sta'ta'toare . . . . . . .'597
' *
..'.

.,

. . .
. . . . . .
a) Fmptomele .
. . . .
b) Tratamentul .
.
1. Tratarnentul lui Angeloz
.
2. Tratarnenful lui Froow
.

. . .
.
. . .
. . .
.
. . .
. . .

2 Schirnbarea reginei
3. Alfe rndsuri de preinfcirnpinarea boalei
VII. Acariosa

. . . . . .
. . . . .
. . . . . . . .

B. BOALELE PUIETULUI
I. Pietrificarea puietului .
a) Tratamentul

. . . . . .
CELE TREI PESTE..
Pesta europeani . . . . . .
.
a) C u m se riispdnde~temicrobul
b) Tratamentul .
. . . . .

.
.
.
.
.

11. Puietul viros

I.

.
.
.
.
.

1. Regina trebuie irnpiedecatii de a mai oua

2. Infroducerea unei regine de rasii ifalianii
3. Polenul proaspiit
4. Forrnolul
5. Tratarnentul lui Baldenspergher
6. TraturnentulluiAngeloz.
7. Alte rniisuri
11. Pesta americani

. . . . . .
. . . . . . . .
. . .

.
.
.
.

a) Tratamentul
1. Formolul

111. Sackbrood-ul
a) Tratamen tul

. .
. . . .
. . . .
. . . . .
. . . .
. . . .
. . . .

.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

J"y?$,L&R"-...

.
.
.
.
.
.
.
,
-*
.,,

>-.

. . . . . . . . . 622
a) C u m se rispdndesc a c e ~ t iparaziti .
. 623
. . . . . . . . . . 624
b) Tratamintul
. . . . 624
1, Trafamentul cu sirop pi naHalinci
2.-Tratarnentul cu furn de tufun pi camfor
. . 625
3. Disfrugerea larvelot cu sulfur6 de carbon . . 625
. . . . 626
4, Colonii p u f e ~ i c epi bine poPul&
If. Trihodes apianus . . . . . . . . . 6 2 6
. . . . . . . 627
III. Fluturele de giselniti
a) Cum se Pnmulteqte .
. . . . . .628
. . . . 630
. b) M h u r i .de apiirare. fmpotriva lui

I. Piduchele a lnei
.

42!_

-...--.,..

.;

. -:,;
..

1:

-A

--

..

..

. .

..:-.:,,

- . -.-

h-.

*.

. -

..

..

.-..
.,.

,-c:,,,. ,-.
-

,.

...

--:,..A

:.1

. . . . -

.
,

:
,

. -

. .
,

puternice
. 1. Colonii
.

- .

<r

;;;,. ;

+.;,
.

,;

. .

-.:

.. .

y::.

-.

-:

.>%

I.,<:, 2

.. . . < , ~--. i g

' - + ....
;. .w:..
,:<*7." e. - -P

L A

7.:

I.'

,<"

>

*.?L-:

..630'
. .
.+*"-

..... ...... .
:,.
. . '-.4rF: -:
:
., .........
<* . .
. :
:
.. ... ,..,.. .. . :. ;,. . .. .. ..,?.....::.g...<>
- .
. ..;...7... . . . . ?..: -.
.,:.. '..-.
.
....&*..-.
::
.:.
.
..-:,:-: - ......;: :,.. ,;,>..;.- . .~;.~
.:.,:;. ,... .;,. - ~;:. . .
. .
.,. ;-.
, -;;., .:,;\,:,;,
:.+.
.
.
.
.... . -..
, . ' . ~.
.
- ..
-.

. .. . . ., .

;.

...

.
)

.'

XIV

.*..

. . . . . . .

h\-

2. Clrr6fitea fundurilor
630
Curdfirea erefilor gi ramelor stupilor atacafi
630
Cum putem ri fagurii d e . atacul gciselnifelor
631
fnlhhrrarea rarneloi neocupate de d i n e
L 631
Distrugerea flufurelui cu uleiu mineral ~i cu
pcicurd
631
7.'Stcirpirea gciselnifelor cu ajutotvl musculifei
. . . . . . . .631
~ibrachis"

a<

...

3.
4.
5.'
6.

- '.
*
,.
,-. .

_--

:,-k

.t

'

I .

a<
%,a.

.a

-7

,-* i:z-.

'

-I

>

.c

v. ,-,

. . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .
. . .
. . . . . . . . .
...
. . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .
.
. . . .

. . . . . . . . . . .

.;1'

a.

-.

*. -

. .
. . . . . . . . - .

IV. Fluturele cap-de-mort

.633
a) Miisuri ce trebuiesc luate pentru 'stiicpirea lui . 633
V. Alte insecte apivore
633
. 634
a) Cum putem lupta impotriva acestor insecte
1. Cum le putern stcirpi cuiburile cu- sulfur6 de
carbon
634
VI. P$ianjenii
; 635
VII. Furnicile
.635
635
a) Cum putem feri stupii de furnici?
'1. Aqezarea stupilor pe picioare inzestrate cu manfoane de fablci
635
636
2. Arseniatul de sodiu ~i BuZfura de carbon
VIII. Pgsirile apivore
636
a) Prigoriile
637
1. Cum fenm albinele , de ele
,637
b) Alte piisiiri apivore
637
IX. Sopiirla ~i ,Broasca raioasi,
.637
X. Soarecii
637
a) Cum Ii putem'Pmpiedeca d(! a piitrunde Pn stup 638

1'

.
.

-t'

.7

"

CONTINUAREA VIZITEJ DE PRIMAVARA

, LA STUPII 3 E ALTE ,MODELE

4 -

\.

. -. .

A. Vizitarea stupilor Langstroth

.
bili .

. . . . . . 638
.
. 640
. 641

ltarea cuibului Pn primgvarii 642

AU MUTATlh STUPILOR DIN

PRlMITlVl IN SISTEMRTICI

,' -

i-. I,< .

!,t

.-

. . . . 644

A. Transvazarea direct&
, a) De ce avem nevoie la aceastii operatie - -

-\

b) PregLtiri pentru transvazarea directs

$.

C)

.,

645 -

. . 645
. . . 646'

lnstrumentele treb4ncioase la operatia transvazgrii

.647

. . . . . . . . .

,648

e) Curn s'e face ~nutatiaalbinelor i-n stupul siste-

. . . . . . . . . . .

, matic
-649
1. Mutaiia albinelor m prisaca', cu urdini~ul.deschis 649

'

2. Mutafia albinelor in laborafor, cu urdini~ul inchis

650

. . . . . . . . . .
3
: Transvazarea indirect5 .
.
.
.651
a) Metoda prin suprayunerea stupuluiprimitiv . . 651
b) Metoda p i n Buprapunerea stupului sistematic . 653
'

'S

- -i

:. .+. . .;.
. . .@

CAPITOLUL v
. A DOUA VEITA DE P R L ~ V P ; ~

. .

.
,\ -

D. Vizitarea stupilor . divizlbili

. .. ..

,.

%I

. . .

-- ,.

-,

, .,I
.,

,,

'

,.:

.. .
-fi T .I
i

..- .

,'.L::,
. .

.s.-.
. ...

....
'

- '

',

.'6
1-..

. . ... ..
, .

. . . . . .673

- ,-I

'
I

. < , .

.,.

'

. ..&+

.-.,

,.

.658 ..

a) Cum trebuie cercetatii o ram5

660
b) Mgtirea cuibului
661
c) fnlocuirea ramelor rele
662...
d) Complectarea proviziil~r
663
e ) Schimbarea reginelor epuizate, pe cale natural5
664 -.
f) Reunirea stupilor sistematici nedesvolt
ajuns
1:Ptima metoda' . . . .
2. A do& metodd, fa lui Lay&)
.
.
. 668
3;' A treia 'met6d~'
(cu' ajutorut fa'inei de grciu) : 668 ,

. .

-LC
.

. 656

'

. . . . . . .
. . . . . . . . . .
.
.
.
. . . . . . . . .
.
. . . . . . . .
.
.
.
B.. ~Litardastapilor Layens
. . .668
C. Vizikrea stupiloi Langstroth .
. . .671
..

&'

i,

. : . . . . 659

A. Vizitarea. stupii'or.~adarit; :

.!:.;:. . $.$

.a

a). Miisuri pentru p r e i n t ~ m ~ i n a r efurtipgului

a
b) Care e ..rostul vizitei din Aprilie '-

%,

..-2

::

,-.:
&jzeQ-?
.;,'A.R
.

.
-

Is) Chnd
,., ..

.
.

. . ,f
. +

? .

a) Cum se face roirea

1,. Roirea prin mutafie
2. Roirea prin mufafie-dubla'

<.

-.

-.b

~.
..

'.
. . . :. . . . . .. '..
\*.*&&*
.
.
,

,
.., .-.,: .
: .,...

'. "

. .

..
L -..:. -. ' . -.-

. .,

.:

. .
, .

.. . .-.

.
. .

.- > . . .

,,;,

:..

. .. . ..
. . .. ....+,.
;

,',

. A 1 .

:. *

. .

.
'

....

..

. , +> I

:,-'Q;;~

i..
-.
,,,

..

.;.

.. .'<:
.*. , . .

>. '
;:,,

,<:7-~::~:.

. . .,\
. . .. ....
"
:"!\,
. I., .

. . -,
. . .. . ...%
- .,

..

...
.

. . 1- ~ .. -

,..

..

....
.. ..~:,P.I.,
/.. :fd
:..
-..-....

.,

..
-

. 68y.

-0-

.-. .,.. . ..

674
675
677
678.,

, .

','

,.*,.
,.
,, . .?*,

:
:I

. - ,,

. . . . . . . 673
se face roirea artificial3. kixtii
.
. . . .

-.,

.,
.

. 1. .
. . . .
.
.
.
simplii . . . . . . . . .680

? 2 , ,

. . - .

I . . ~ o i r e .prin.'muta#ie
a
sirrip16- . . . . . . .
. .
2. Roirea prin. mufatie dub@ ,.
. -..
II;.'Roirea artificial5 intre. stupii sistematici

.. . . .

' . '

, .

, .:.

'

..............

. .,

I.~..Roirea-artificial5 miktii, intre,+kthpii

primftivi ~ i .
. ....
. . .
sistematici
. . 673
a) Coridit;ile,.
673

',
.;.. : . . _ , .. .. . .
.
> . .: ,
*L&'4:&,:
.::

d ) C u m se face mutatia fagurilor

-.
-

.~..

(.-

:
.- . ,.,..>>~.*??,.
* ~,.. -.:.
. . .
,

,<,:

< :

. ..?i-<.:
(*'? ..-.' >
.
- ->.
. , . . . . ..
.

. -.

,
;

.,-&'k

Pag.
'a

A. Pregitiri pentl'u recolta de Mai, in regiunile cu

s a l c h , sparcetii $i m u ~ t a r

B. Prima recoltl de Mai la stupii Dadant

a) Asezarea ramelor cu foi de cearZi presatii

b) Asezarea magaziilor de recoltii

685

. . 685

. . . . . 685
689
. . . . 690

C. Recolta de Mai la stupii Layens

D. Recolta de Mai la stupii Langstroth
E. Recolta de Mai la stupii divizibili.

'

CAPITOLUL VI

LUCRARI 'DEV
?..

.
.-..
.

,..j..:.-

.':

.>

. ., .
.-... . ,. .

,I_

. I .

...
.

, ..,.j,+ - 1, :

. . . . . . . . . . .
. . . .
. . . . : . . . . . . . .

';.,

..

'

. . . .

. . . , .
... . . . . . . . .
.....
,.;
. ' ....
$
...,. .. .. . . . . . .

,.;.,

. . . .

._I_

. . . . . .

......
. . .
. . . .
. . . .
' . . . . .
.........
fnzestraren st&ilor cu magazii de recoltB. 1.
b) Folosirea fagurilor gata cliiditi
.- . .
c) Aerisirea . . . . . . . . . . .
d ) A ~ e z a r e a s t u p i l o r l aurnbt-2 . . . . .

i.

,:.

.
i.

'

,'

'

,?--I. , ' I
...... ..

.... . ..: . ..

-jar.,>

. .

~[.;>:

,.

-. . ...
.
*:

. .?

'.

.L,

' ,

..............

A. Transportarea 'stupilor Layens

8. Transportarea -stupilor Langstroth
C. .Transpertarea .stupilor divizibili
D. CLnd trebuie si transportiim stupii
E. Aqezarea stupilor in pldure
F. P ~ r ~ ~ ~ @ w q , @ W u i p s l

a
-)

-.
.

. .-.-.
,..~.,
...
.......

't

&.~.

. V

d:

.:

......

...

? -

T.,

4..

. . .
A
A. hzestrarea sectiunilor . . . .
a) Ce sunt sectiunile
. . .
-I, b) Cum se fac dectiunile . .
e) O r anizarea' coloniei

. .

.
.
.
.
.
.

. . .
. . . .
. . .
. . .
. . .
. . .

B. PREG TIRI PENTRU MAREA RECOLTA

.;<B.Orgnduirea definitivii a stupilor

. "*
-

b). in China
.
c) fn America
d) Ce este apicultura pastoral5
e) Ce mssuri .t&uie sg lugm cdnd transportgm
stupii.? . . . .
f) Cum s5 a~ezgrnstupii fn c h u t e
.g)Cum .se face. trahsportul

. . . . . . .

.. . .. . . .

~RA
LA PADURE

. . . . . . . . .
. . . . . . . . . .

,.

: . -.' ,;
-......

. 682

Stimularea

-a)

a) OrAnduireastupilor Dadant.
%:

. 692

XVII

Peg.
720
720
721
726
727
727
727
. 732

. . .

I . AlcZtuirea depozitului de rame man'

b) Ordnduirea stupilor Layens
C) OrAnduirea stupilor Langstroth
d) Orbnduirea stupilor divizibili
C. APARITIA MARELUI CULES
a) Ultimile preggtiri
.
b) Operatiile la stupii Dadant, fn timpul recoltei
11. ROIREA STUPILOR SISTEMAl'ICI

. . . . .
. . . .
. . . . .

I
\

. . . . .
. . . . . . .
.
.

, CAPITOLUL VII

--.

. . . .
. .
. .
. . 741
. .
.
.741
. . . . 742
. . 743
.
. .
,743
. . . . . ,747
. . . . . . 747
. .
. . . 748
. . . . . . 748
. . . . . .749
. . . . 750
. . . . . 750
. .
. . . 750
... . . . . 7 5 1
. . . .. 751
. . . . . . 752
. . . . . . 753
. . . . . 753

RECOLTAREA
STUPlLOR
--S*lhlWI'

a) CAnd er5
-t
mlerea
A. EXTRACTIA MlEREI
. ,
a) Camera de extractie
.
.
b) Cum se recoltau stupii altidati
c) Sculele trebuincioase la recoltarea mierei
1. Extracforul
.
.
2. Desccipciciforul
I. Vasul descGpp'citor
II. Desccipciciforul-plan~etci
.
III. Desccipcicitorul italian
3.Cufitelepentrudesccipcicit
4. Butoiul pentru transporful mierei
5. Pcilnia pmtru turnat mierea
6. Roaba de transport
,
7. Trusa cu felurite unelte
8. Isgonifoarele
,
I. lsgonitorul Porter.
II. Isgonitorul Heyrand
III. Isgonitorul Maisonneuve
d) Cum se poate face recoltarea fir5 isgonitoare
1. Cu ajutorul pcinzei fenicate

. . .
. .
.

<

.
. . .
.
.

754

. . . . . 754

. . .

2.Cuajutorulafumiitorului
,
.755
e) Cum srii ridicim magaziile de recolt2
.
755
1. Recoltarea stupilor Dadant @ trapezoidali
756
a) Ridicareafmagaziilor de recoltg
756
t
b) Transportarea magaziilor cu roaba Pn camera
757
de extractie
c) Descipicirea
,
757
d) A~ezareararnelor descipicite tn extractor gi

. .

. . . . .

. .

. .
. .

. .

. . . . . .

,
t

'

. . . . . 759
111. Recoltarea stupilbr Layens
. . . . . . 759
B. TOPIREA CAPACELELOR FAGURILOR
RECOLTAT1 CU TOPITORUL SOLAR
. . 760
C. ,RECOLTAREA S E C T I ~ I L O R . . . . . 761
D. DEPOZITAREA MIEREI f~ MATURATOARE 763'
a) Granularea nlierei . . .. . . . . . 764
11. Recoltarea stupilor Langstroth

CAPITOLUL Vlll

I <

. .
. . . . . . .
b) Calitatea mierei . . . . .. . .
c) Felul mierei . . . . . . . .
d) Miere cristalizatii $i necristalizatii . .
e) Sfaturi cu privire la vdnzarea mierei .
f) fnf~ti~area
produselor
. . . . .
g) Ambalajul
. . . . . . . .
h) Cum sg expediem bidoanele cu miere .
CEREA
RECOLTEI .
yy.y .: SYI-811* " -*-&
p1et11

i) Cum sii expediem butoaiele cu miere

j) fndem~nareagi omenia stuparuiui
1) Publicitatea $i reclama . . . .

'\

. . 766
. . 767

. . 767

. 767
. . 768

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

. .
.
A. Mierea in medicin%. . . . . . .
I. Mierea $n qreintdmpinarea diabetului .
11. Mierea ca aliment . . . . . .
111. Mierea .yi untura de pe~te . . . .
1V:Mierea la sugaci . . . . . . .
V. Mierea In tratamentul feluritelor boale . .
VI. Mierea ca leac in popor . . . . .
B. Expozi#iile ' . . . . . . . . . .
C. Desfacerea sectiunilor . . . . ,. . .
D. Pretul , . . . . . . . . . .
E. Mierea falvificatii vi mijoacele de ckoavtere
a) Analizele chimice . . . . . . . .
1. Mierea arnestecatii cu sirop de feculci . .
2. Mierea fakificafi cu sirop de gluc&ci
. .
Mierea fal~ificatcicu arnidon . . . .
P5. Mierea
falqificatii cu\dextrinii
. . .
Mierea falqificafii cu gelatini
. . . .
6. Mierea falqificatii cu zaha'r inuertit . . .
'

. 768
. 769
. 771
. 772
. 772
. 774
. 775
. 776
. 777
. 778

'

. 778
. 778
779
... 781
779
784
. 786
. 786
. 787

,787

. 787
. 787
. 787

. 788
. 788

ULTIMILE LUCRARI DE V A ~ A
DUPA RECOLTA 789

XIX

Pag.

. . . . 786
. . 789
. .
. . 790
. . . . 791
a) Observatiile din partizile coloniilor . . . . 791
b) Obseryatiile f5cute cu ajutorul glosometrului ., 793
c) Observatii indirecte . . . . . . . . 796
I. Puterea de iieafii a coloniilor sau durafa uiefii albinelor.
. . . . . . . . . . 796
II. Desuoltarea corpului albinelor . . . . . 797
III. Experienfele lui Baudoux . . . . . . 799
IV. fmblinzlreh albinelor . . . . . . . 801
E, Lupta ishpotriva g&selni@lorqi apgrarea fagurilor 802
a) A~ezareaplansetelor . . . . . . . . 802
b) Cum putem feri fagurii de atacul giiselnifelor . 803
1 . A~ezareafagurilor . . . . . . . . . 803
2. ~rzarnentulcu sulfura de carbon' . . . . 803
3. Tratamentul cu paradiclorurbenzenul . . . . 804
4. Tratamentul cu fumui de pucioasii . . . . 805
F. Deparazitarea coloniilor niipsdite de priduchi- . 806
G. Hriinirea stimulenti
. . . . . . . . 806
a) Echilibrarea stupilor . . . . . . . . 808
H. hmultirea stupilor prin cumprirare de roiuri . 809
a) Scoaterea albinelot din stup . . . . . . 810
b) ASezarea roiurilor cumpiirate, fn stupi . . . 810

A. Dscarea florilor cu polen .

.
B. Formarea depozitului cu rame de rezervii
C. Ramele cu polen . .
.
. .
D. Studii pentru selectionarea albinelor

'

CAPITOLUL I X

LUCRARI DE TOAMNA

\
~ . . \ ~ o ~ i rcerei
e a qi transformarea ei

.
. .
. . .
. .

. .
. .

a h ~ l e ~ e r efagurilor
a
:
b) S f ~ r ~ m a r efagurildr
a
c) Topirea fagurilor .
1. Topirea primitive
2. lopirea sistemaficc?
.d) Turnarea cerei topite in forme
I. Fomele pentru topit ceara
1. Topitoml francez
'
2. Topitorul eluefian
3. Topiforul Rooth

B. .Feluritele folosinti ale

..
. . .
.
. . .
. . .
. . .
cerei .

.
.
.
.
.
.
.
.
. . . . . . . .

.
.
.
.
.

+
.
-

.
.

.' .

1 4 3 ~I ~

.
.

.
.

a) LurnlnZrile de cear5
819
b) Fabricarea fagurilor presati
820
c) Ceara albd
820
d) Ceara de altoit
821
e) Ceara pentru mobile
821
f) Lac pentru mobile .
821
g) Ceara de parchete
821
h) Ceara im~ermiabildpentru sticle
822
i) . Piele impermiabili
822
,
j) Ceara in medicini
822
1 Contra tusei ~i pentru expectorafie
822
2 Plasture (ernplastru)
822
3 Alifie pentru boale de piele
822
4 Contra sbcirciturilor
823
5 Cold-crem
823
6 Felurite unguente (alifie. ir)
823
I Unguent cu acetat de plumb
823
/I Unguent aromatic
823
111 Unguent basilic
823
IV Unguent emolienf sau alifie de spermanfef
823
V Unguent sirnplu
823
~ l7 HLDROMELUL (VINUL DE MIERE)
. . . 824
a) Conditii generale
827
A Hidromelul fabricat cu struguri (Metoda Godon) 831
a) Pregdtirile
831
b) Sdrurile Gastin
831
c) Strugurii $i fermentalia
832
d) Pritocirea
833
e ) fnlocuirea strugurdor cu fructe
834
B Metoda fermentatiei cu ajutorul polenului (Metoda
835
Derosne $i Layens)
a) Pregdtirea maielei
835
b) Pregdtirea solutiei
835
c) Pregitirea mustului
835
d) Limpezirea
836
C Hidromelul dupi metoda Jacquemine
836
a) Pregdtirea maielei
837
b) Keguli ce trebuiesc respectate la pregiitirea ninielei 837
c) Pregdtirea mursei
838
(I) (.r.il,iren fermentii{iei . . . . . . . . 838

. . . '
. . . .
.
.
.
. . . . .
.
. .
. . .
.

. . . . . . . . . . .
. . . . . . . .
.
.
.
. . . . . . . . . . .
.

.
.
. . . . .
. . . . .
.
.
.
.
. . . . .
.
. . . . .
. . . . .
. . . . .
.

. . . . . . . . . .

. .

e) F'ritocirea
.
I Hidromel dulce
11 Hidromel spumos

839
839

. . . . . .
. . . . . . . . 839

I1. OTETUL DE MIERE

. . . . . . . . 840
.

. 840

a) Fabricarea ofetului din miere

b) Fabricarea otetului din hidrornel

. . . . . 841
. . . . . . . . . 844

111 TURTA DULCE

. . . . . . 845
VlZlTA DE T O A M N A A STUPILOR $I PREGATIRI
D E IERNARE .
.
. 846
a) Cum ierneazii albinele Pn stup .
847
b) Legile unei bune ierniiri .
.
.
. 848
1 . Populafia coloniei . . . . . . . . 848
2. Hrana coloniilor
.
850
3. Buna ozenduire
a
stupului
.
.
851
...
.4. Aerisirea stupului .
.
. 856
4: Pregdtiri pentru iernarea coloniilor cu refine. de
rezerva'
. . . . . . . . . . 859
5. L i n i ~ t acoloniei in timpul iernii . . . . 859
JERNAREA ALBlNELOR . . . . . 860
A. Iernarea afar& . . . . . . . . . . 860
a) Cum se face turata dulce

Y _ . .

B Iernarea iniiuntru

..

. 861

PARTEA V-A
ANUL AL TREILEA
CAPITOLUL 1
k

CREsTEREA REGINELOR
A STUPUL-PEPINIERA . . . .
A Descrierea stupului-pepinierii . .

.
I

a) Exteriorul
1 Corpul propriu-zis
2 Urdinip.nile
3 Fundul
4 Capacul
. b) Interiorul
1 Planqetele
2 Ramele
3 Diafragmele

.
.
.
.

.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

. 867 .
. . . .

. . . .
.
.
. . . . . .
. . . . .
. . . . . .
.
.
. . . . . .
. . . . . . .
. . . . . .

B Cum am populat la inceput stupul-pepinierii

.870
. 870
. 871
. 871
. 873
. 874
.874
. 875
. 875

.. 876

... .-.

875
..

&b

XXII

. . .
. .
.
. . . . .
. . . .
.
. .
-. . .
. . . .
.
. .
. . .
. . .
. . . . .
. . .
. . . . . . .
. . . .
. .
. . .
. . . .
. . .

Pag.

.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

a) Observatii asupra selectionirii

876
b) Alegerea reginelor pehtru priisit
877
t
c) A~ezareareginelor selectionate Pn stupi
878
d) Operatiile de primivarg
878
B. OPERATIILE DE CRESTEREA' REGINELOR 880
"'
i
A. Lucriiri pregiititoare .
.
880
a) Pregitirea ramelor speciale de cre~tere
880
b) Asezarea ramelor operate h cuib
882
c) Orfanizarea stupului'pepinieri
882
A,
d) HrAnirea stupulhi-pepinieri
882
e) fnliturarea botcilor de pe ramele vecine
882
. \ B. Formarea nucleelor
,
;
884
a) Desplrt;rea coloniei in nuclee
884
b) Condi$ile
. ,
884
884
I . M6suri pentru a preintcimpina'unirea iucleelor
2. Temperatura
885
3. Nectarul
.
.
.885
4. fmp6rfirea albinelor in huclee
885
C. Altoirea botcilor regale .
887
a) Altoirea botcilor direct Pn ram2
887
b) Altoirea botcilor cu ajutorul dis'pozitivelor mobile 888
c) Altoirea botcilor cu ajutorul potiragului demontabil Maisonueuve
,
889
D. Primirea botcilor regale
891
a) Cum s i umblim la stupii cgrora le-am dat o
regini
.
.
891
E. Fecundarea reginelor
,
892
a) Pregitiri pentru fecundarea reginelor
892
1 . Asigurarea intoarcerii din sborul de fecundare
in stup
.
892
I. Agezarea paravanelor qi vopsirea urdi&gurilor 892
II. Altemarea fecund&% reginelor
893
III. Insemnarea urdinigurilor cu obiecfe felurite 894
2. M6suri privitoare la trcintorii selec#iona#i
895
F. Operafiile ce se fac dupii fecundare
896
a) Ridicarea oblona~elor
.896
b) fyemnarea sau marcarea reginelor
896
c) Retezarea aripel?.
, , , 897
G. Care este rostul unui dtup-pepinierii
, 898
I

\-

.
.

.
.
.
.

&

.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

. . . . . . . .
. . . . . . .
. . .
. . . .
. .
. . . . .
. .
. . .
. . . .
. . . . .
. . . .
.
. .
. . . .
. . . .
. . . .
. .
.
. . .

xsm
. . . . . .
B. Ce este ' cre~tereaintensivii . : . .
C. Metodele de cre~tereintensivii
. . .
a) Metoda americani (Doolittle-Pratt) . .
1. Neajunsurile acestei metode . . . .
b) Metoda lui Pridgen . . . . . .
c) Metoda lui Alley
. . . . . .
d) Metoda lui Heyrand . . . . . .

Pag.

. . 902
. . 903
. . 905
. . 906
. . 912
. . 913
. . 914
. . 917 '
I. Uneltele folosite in rnetoda Heyrand . . . . 917
1. Decupa'torul de celule
. . . . . . 917
2. Port-celulele . . . . . . . . . 917
6 ) Metoda Maisonneuve . . . . . . . 921
I. Uneltele folosite in rnetoda Maisonneuve . . . 921
1. Tubu~orul . . . . . . . . . 921
2. C l e ~ t i p r u l . . . . . . . . . 922
3. Potira~uldemontabil . . . , . . . 922
4. Ldrgitorul
. . . . , . . . . 922
II. Operafiile acestei metode . . . . . . 922
D. Stupi de fecundare
. . . . . . . . 930
a) Stupi de fecundatie simpli sau individuali . . 931
b) Stupi de fecundatie colectivi . .
. . 931
c) -Stupi de fecundatie erec chi sau gemeni . . . 933
E. Coliviile sau cuytile de pistrare. . . . . 936
a) Cu~tilecolective . . . . . . . . . 937
b) Custile individuake . . . . . . . . 937
F, ~ e c ~ d a r ereginelor
a
cu trgntori selectionati . 938
G. Pregiitiri pentru iernarea nucleelor . . . . 941
H. Iernarea nucleelor . . . . . . . . 942
Bibliograf ie . . . . . . . . . . 943
Indicele alf abetic . . . . . . . . 945

A. Lucriiri pregiititoare

Cunoagterea vietii albinelor tine de atbt de muitii vreme,

fncbt nici mintea omeneascii n'a fnsemnat pe pietre ori alte
mijloace de comunicare a celor vechi, dovada unui fnceput;
totul se pierde h negura vremurilor. Se gtie numai cii Egiptenii, Asirienii, Babilonienii, popoare care au triiit cu mii de
ani hainte de veacul nostru, cinsteau mult cultura albinelor,
de pe urma ciirora triigeau gi un mare folos.
Au scris fnaidtagii aga cum au putut gi ei, lhisgnd totugi
urmagilor hsemngri vrednice de lauds gi ca scriere gi ca te-.
meinice cunogtinte. Istoricul Herodot a1 vechilor Greci spune
cii albiniiritul pe
vremea lui era una din cele mai bgnoase
hdeletniciri, iar numgrul stupilor c l t gi a1 albinelor de prin
6nuturile noastre era aga de mare, cii nu puteai umbla deadreptul peste campii.
Mai tbrziu, nehtrecutul cbntiiref a1 naturii, poetul latin
Vergilius, a hchinat albinelor, in frumoasa sa operZi, Georgicele, o paste fntreagii, in care cele mai gustate $i alese versuri zugriivesc minunata lor via@. Citindu-le, ai impresia unui
cbntec dulce gi adokmitor ca zumzetul de albine, ce umple
prkaca h noaptezi caldii de vark clnd se hfrgfe$te cu seninul cerului, mireasma plmbntului gi parfumul florilor.
Vergilius e ckl dintaiu scriitor, care; poetizbnd' via@ a-.
cistor gbze, a dat fntbile cunogtinfi xkai sigure, de cliipul curn
se pbate conduce o prisacii. *) .Acolo ztfliim, pentru fntbia
') Prisaoa e cuvAni m o l d o ~ e n e s cc a r e are16 l o c u l unde se qh
slupiii. In a l l e p5rli se mai zice s t u p l n a ,

..

..
.,

, '.

'

,.''

.. .

, ,

..

,,

..

.
\

>. - ,
._1

...

...
c,1,

~.
,

.:

oars, de minunata ordine ce domnegte fn cetatea cu zeci de

mii de. ogtene harnice gi viteze, gi tot acolo autorul ne desscrie rolurile prin care trece, fn scurta ei via@, o albins,
dAndu-ne totodatii gi o sumedenie de sfaturi practice, care
pang azi au riimas adeviiruri nesdruncinate gi cu sfintenie
urmate de prisecarii, nogtri.
Vremile de restrigte, prin care a trecut avoi omenirea,
sbuciumul rnai tuturor popoarelor din cauza niiuiilirilor barbare, gi apoi, preocuparea de noi weziiri gi noi statorniciri, au
fiicut ca secole fntregi,
degi .stuparc se ocupau mereu de
cregterea albinelor,
nimeni sii nu mai scrie nimic despre
ele. Un cglugiir necunoscut din evul me\diu, a lgsat scrii fn
latinegte o cwulie demnii de luat fn seamii. Dela el gi pAni
fn secolul a1 18-lea, nimeni nu s'a mai ocupat de viata liiuntricii a stupului. Atunci, un hviitat mare, olandezul Swaderi
man, ngscocind microscopul, cu bare a pntut vedea alGtuirea
florilor sau cum e fiiuritii fniiuntrul ei o musculitii ori o al.
bin& -, a dovedit cii stupul e ciiliiuiit nu de unrege,
aga
cum spuneau fnaintagii fnc i i 4 e lor,
ci de o reginii; ea
e mama tuturor albinelor din stup gi e 8ingura 'care prinimensul numsr a1 ouiilor depuse, duce la nesfargit' viata coloniei.
S a stabilit pentru' prima oar& .c& dansa e cea care dii
stupului, prin minunatele' ei fnsugiri de fnmultire, striiluciri

, ,.,

,.

.
.,....
.. .
$,:

5i

. .
: ,,'
;:(:

' '\,
,
., .~
.
.
.+\,

,
'

i,
I .

P..:

., , ,

I:

t',

'

.,

*.

.
, ..
.., 1
.
,'. ; . i
,

t::.
,

.,

1.. .
1

nefntrecute, ca apoi, cAnd qa ar pieri fAr2 urmagii, totul sg

se niirue.
.
De atunci studiul albiqdritului a iiigit spre cunogtinti sigure, cu temeinice principii ciiliiuzitoare, care au riimas pe
aceiag pozitie gi pAnii* azi.
Incbtul cu fncetul s'au ridicat pionierif, caqe, fn sfoeiiri
fiicute deosebit,
unul fntr'un colt a1 lumii, altul fn cellilalt,
gi-au trudit mintea sii dea acestei vechi hdeletniciri, impuls de via & nou&
Crist, erlepsch gi Dzierzon fn Germania, Layehs ~LI
Franta, Bertrand h Elvetia, Hrusca fn Cehoslovacia, Mehring fn Bavaria, Langstroth, Dadant gi Root fn America gi
atltia altii, au fiicut pe rbnd, fel de fel de stupi sishmatici,
fel de fel de magini de 'scos mierea fiirii sii strici fagurii, au
tipiirit foi- de cear& cu prese anumite, ca s l fndrumeze gi
i

/-

y:,

11

>

,'

. I 1

sii hdemne albinele la clgditul frumos a1 fagurilor fn rame .

drepte ori trapezoidale, rame pe care le scoti cAnd vrei, le
cercetezi, vezi cum merge colonia, $i apoi le avezi la locul
lor, fnchizlnd stupul, pentruca viafa din el sb-gi urmeze munca
pling de rodnicie gi voe
$i a$a a propgqit stupgritul fn ultimul secol prin alte tgri, cb de unde fnainte un stupar, care vroia sg facg miere
mulG trebuia sZi aibg prisaci fntinse $i locuri bune, din care
albinele ,s&-gitragg nectarul, acum; fntr'o prisacL cu un numgr restrgns de stupi, puqi fntr'o regiune bung, se poate
scoate bsutit.
In minunata revistg francezg .Vie A la Campagne" din
1931 fn numkul 340, Maisonneuve, fgcgnd o descriere a unei
stupgrii din Landes-Franfa, spune cb acolo fn anii buni se
produc aeci de vagoane de miere. In 1927 unii stupi au dat
pbna la 253 Kgr. miere; fn acela$ an stupgria. unui anume
Grandel, pe care o descne, a dat o medie de 160 Kgr. de
fiecare colonie. Stup6 cre~teaufn fiecare zi fntr'o m&urb
nebchipuiG; cei agezaG pe cAntarele de control, fnregistrau o ui-care ce mergea de la 7 pAng la 9 Kgr. 1 zilnic.
N'am crede-o, dacg articolul n'ar fi semnat de consilierul de
curte Maisonneuve, savantul apicultor, recunoscut ca atare
m toat5 lumea stupkeascg.
Desigur cii aceia au fost ani exceptional;, dar fn F r a n ~ ,
media anualg a stupilor, ca produc ,ie, ca ani buni, cu ani
r&, e de 35 Kgr. de stup, iar fn America, e r a cu regiuni
melifere foartt htinse ~i bogate, se obtine normal o medie
aproape dublg. La noi, care tr&m la o latitudine aproape ca
a Frantei, & n'ar lipsi,
ba din contra -, ca productia
'sg fie mai ,mad"ca acolo. Miinoasa noastrL tarin&, u d a a de
atgtea rauri ~i pArae, smgltaG de corolile atAtor milimne de
flori, c i ~dealurile acoperite de p ~ d u &bogate in nectar,, cu
Sesurile gi fgnefele pline de ierburi $i burueni mirositoare,
ere-$ scald2 In 'soa* nesfArgit de variatele lor culori gi
paffumuri, au fgc'ut sb se s p u d cu drept cuvgnt, cii aci e
pra blagoslovitl de Domnul, a laptelui gi mierei. '
De aci, de la noi, plecau ,corgbii bgrdiinoase, pline ' cu
ceara ~i mierea gesudor ~i muntilor nogtri, $ cu ele se pig-

'

,
F

-A

I'

-4
>

11

, .

'1
-

'

<

.;*'

k)~

A7

i
I

."
-5

\A

\ L

. b.
\

'\

bT

> -

C ' ,

*i>

"

. .
i

*i

teau pegchegele gi birurili sultanilor, care-gi hdulceau mesele

gi fgi luminau seraiurile acelei vieti largi gi bogate de altg datii.
Pe atunci nu era sdtean care sb nu aibg o micL prisac& pe\lbngil casii ori Kvadii, ~i chiar Pn pgduri, fn mijlocul
poenilor cu floare la tot pasul, sateau stupii ascungi h iarbii
pang la brbu, stdjuiti de vre-un biitrbn sfiitos cu barba albii
colilie, care de dimineatti $i pbnii'n noapte, Pgi giisea de treabg
cu tovarg~elesale dragi, albinele.
BZtrAnul aduna de pe crengde copacilor sburdalnicii roi,
Pi descbnta cu vorbe de vrajii stropindu-i cu apa Snmieresmas a busuiocului, gi potopul acela de aripi bbzbitoare venea
de se ageza sfios, ori pe buduroiul gata pregiitit, ori pe crengile aluaului din prisacg.
Se tot mlrea numgrul stupilor pAnii toamna, cbnd venea
bstutul roilor; f n a i se alegeau cei mai buni de siimbntl pentru la anul viitm; iar din ceilalfi, prisecarii, uciziind albina cu
fumul de pucioasii, fi fntorceau cu gura Pn sus gi scoteau toti ,
fagurii aceia albi gi frumogi,
de mierea parfumatii a flo.rilor din fAnefe. Budanele se umpleau piing h gurii gi plecau
la vale fn ciirute ce scktbiau sub greutate, fn chiotele ~i hazul tuturor, ca la un cules de vie.
Drumul plin de praf a1 Galatilor era neobosit de Sirul
chutelor, care duceau produsele prisgcilor romanegti, cu mierea limpede gi plinii de parfumul cbmpulor noastre, ori sloiurile de cearg galbene ca gofranul.
$i se fntorceau sHtenii nogtri cu. chimirude pline de
bgnet, atbt cbt a r fi luat pe zece chute de piiine, $i huzurul
pornea in gospodgrie adus pe aripioarele strgvezii, ori fn guqulitele fnfundate ale acestor mucenice ale muncii, albinele.
Domnia fanariotg, cu urmlririle de venituri de ori ce
naturz, a descurajat pe stuparii nogtri. Igi dgdea seama hriiparita stiipanire, cii acolo era un isvor de cagtig gi a pus atunci diiri mari pe el, gifncji aga de mari, cii 1-a secjituit cu
totul. Ce bung lectie ar fi sii o $tie orice stgpdnire
de ori-'
unde gi oricbnd, pentru tot greul prin care trece orice plugar l Dintr'o pornire spre lupG, care adesea on merge a$a
de departe incat omul fgi neglijeazz Pnsu~iinterasul sbu, oamenii depe atunci, asupriti de atatea dgri aplisbtoare, au 14-

sat s i se pustiasci prisicile gi ei sii p i r i s -asci aceasti minoasi fndeletnicire. Din ce fn ce numirul stupilor s'a fmpufinat; bbtrbnii n'au mai fnvgtat pe tineri megtegugul; o boali
veniti rnai tbrziu a distrus o mare parte din prisici; lumea
s'a descurajat, iar noi am ajuns fn halul de azi, cbnd abia de
rnai auzi c i la zece sate se rnai gisegte clte un stupar cu o
prisaci mare 9i frumoasi.
A rnai venit apoi $i exploatarea nemiloasi a pidurilor,
care nu numai c i s'au tiiat pentru foc sau lucru, dar s'au
scos chiar din ridicini, ca fn locul lor s i se puni cerealele,
ce ar fi rnai binoase decbt pidurile. Islazurile ~ ' a u arat gi
ele; fbnetele pline de flori gi erburi fnalte, unde se pierdeau
hergheliile de cai $i cirezile de cornute, au fnceput a fi $i ele
desfundate, $i, fncetul cu fncetul, floare dupi floare, totul a
pierit sub brazda cotropitoare gi licomia de cbgtig a vechilor
arendavi, fncbt rar de rnai vezi
azi cbte una ce-9i ridici
sfioasii fruntea din lanurile de secari ori grbu. Doak haturile
bucifilor, cele ale loturilor gi ale r i ~ i ~ i i l oopcinele
r,
$i marginele de drum, de rnai au pe ele cbteva flori.
$i atunci stai gi te intrebi, de unde rnai aduni atbta miere
neobositele albine, ce sboari kilometri fntregi, pentru a aduce fn taini6le fagurilor, aceasti comoari strivezie gi parfumati a florilor, gi cum de rnai rimbne $i azi stupiritul o ramurg hsemnati de productie $i cbgtig plugiresc? Ce trebue
sg fi fost alti-dati, cbnd tot cbmpul $i pgdurea erau numai
ale lor gi se defitau fn parfum $i dulceatil
fn ciuda culturilor, care au luat locul fbnetelor cu flori, ,
$i fn ciuda nemilo$ilor distrugitori de piiduri, care parJci-gi
puseseri fn gbnd s i despoae tara de cea rnai frumoasg podoabi a ei, stufoasa coami a dealurilor gi a mun6lor nogtri,
pidurea -, vifn ciuda atbtor strlmtoriri ce-i vin din
toate p g d e , mica gi harnica noastri albin&, cutreeri fn lung
$i lat clmpiile, iar' toamna stupii gem de miere, gi albingritul
rimane un hsemnat isvor de clgtig, spre care a r t r e b ~ i s i
se fndrepte c l t mai mu16 oameni dela fari, spre folosul pungii
lor gi propgvirea @I%.
Desigur cg pentru a ajunge ,acolo, va trebui mulG muncti,
rabdare gi rnai cu seqm4 Pndemn gi a j u t ~ rdin partea condu-

- -

, /,

..

-11

T j
\

,L"\

dtorilor. Pe oxice cale trebue deschis gustul gi laimuritii lumea satelor de folosul mare pe care-1 vom avea poxmind spre
un stupiirit rnai rational gi pe o scar& rnai intins& folos direct pentru buna stare $i pentru hdestularea casei siiteanului.
Cine nu cunoagte puterea miraculoasL a unei piciituri de
miere, tezaurul de siingtate, energie gi putere, ce-1 are in ea?
Cdt ar folosi fn alimentatia aga de redusii $is putin substan6alii a copiilor de la tariil
Nu e i vorbesc de enormele c+tiguri, pe care Statul
le-ar avea depe urma unei bune fndrumiiri a acest2i miinoase ramuri de productiune plugkeascii !
Canada, viizdnd cbt e de fnapoiatg sub raportul stupiiritului, cheltuevte, de zece ani fncoace, cbte 27.000 dolari
pe an, cu public~fiunigrituite, premii, stupi oferiti fncepiitorilor, regine selebfionate trimise cu preturi mici stuparilor,
asistent5 gratuitii a unui institut de cerceGri apicole, etc. De
unde cu dou& decenu fn urmii avea 41.000 de stupi, azi, dupii o nouii statisticii, numiirul lor a crescut pbng la 169.000
de stupi, 'cu o producfie de trei milioane $i jumitate Kgr.
miere anual. Cu banul cheltuit cu rost, la timp $i cinstit, s'a
Pnfiiptuit, fntr'un timp atdt de scurt, o operii aga de mgreatii!
$i la noi, cgte nu s'ar rnai putea face! Desigur cii progresul aci merge rnai pe indelete, ciici e ,nevoe ~i de educa6e
gi de exemplul dat ; totugi, el trebue sg meargii cu un ritm
rnai accentuat, rnai vioi, ca s& prindem pasul vremii gi %iinu
ne ia altii fnainte. Mai e mult oare pbnii acolo? $i mult, gi
pu$n I Mult, de vom merge agale cu lenea gi-nepiisarea ce ne
stgpdnegte, putin, dacii cu pas vioi $i miisurat, ne urmiirim
fink, ne piistriirn niidejdea fn inimii $i dorinta de a ajunge
rnai curbnd pe cei dinaintea noastrii 1
$i asta fmi scoate din minte o povestire &tit&odatii, nu
vtiu unde :
1
U n cliliitor ce biitea odatii drumul Atenei, a fntdlnit
fn cale-i un filozof.
Cat timp oare h i trebue pdnii sii ajung Pn orqul
lui Pericle?
Mergil Pi rsspunse filozoful.
.

D a r bine, nu-mi dai cu aceasta nici un rgspuns fntrebiirii mele;

zise striiinul.
Mergi! 5 riispunse din nou biitrbnul:
$i ciiliitorul, crezbnd cii are aface cu vre-un biitrbn ce
gi-a pierdut mintea, ridicii din umeri gi pleci mai departe.
Dar abia ficu zece pagi gi filosoful din spate fi strigii:
Vei ajunge la Atena fn mai putin de patru ceasuri.
Ciiliitorul, mirat; se opri fn drum $i fl fntrebil din nou :
Dar de ce nu mi-ai spus-o cAnd te-am fntrebat adineaori ?
x
Cum puteam oare sii gtiu aceasta fnainte de a te
vedea cbt de repede mergi ?
riispunse . filozoful.

1
I

1!
i

- -

Ca sb ne atingem 6nta pe care 0' dorim gi sb gtim fn

cbt timp vom ajunge la ea, avem nevok sL cunoavtem fntli
miisura gi ritmul in care fntelegem sii mergem. Ceasurile vor
fi ani, gi anii d e c e ~ sau
i
secole, daci vom rbmbne fn starea
de llncezealii gi indiferentii, gi dacii atbt viata de sat, c l t gi
de Stat, vor riimbne nepiisiitoare fafat5 de orice initiativb gi
achvitate rodnicii fnceputii pe alocuri, gi cu atbt rnai mult se
va hfiiptui atunci, cAnd buniivointa, stiiruinta, buna chibzuialii gi mai cu seams fndeninul $i ajutorul, vor veni la timp
vi se vor folosi bine.
Dbndu-mi seamii de fnsemniitatea unui studiu complect
gi potrivit nevoilor prezente pentru stupiiritul rombnesc, de
ani de zile scriu gratuit articole prin gazete, pagini agricole
gi .publica~unide specialitate, precum gi brovuri eftine gi la
fndenibna tuturor, privitoare la aceastii frumoasii $i biinoasii
hdeletnicire.
0 mdnii de oameni de inimii, strbnqi fntr'o societate centrali de apiculturii l a . Bucuregti, avbnd gi un organ propriu,
, , ~ o m b n i a ~ ~ ~ i c oluptZ
l i i " , din greu cu nevoile gi lipsa de ajutor din partea sktului, precum gi cu nepiisarea publicului.
facem aci o operii national2 de redegtep. $i ei, gi eu, voim
tare a dragostei pentru albine gi sA redeschidem un nou isvor.
de venituri pentru cetiiteni gi stat.

'

.. :i

.
.

i
8-

:,,-

. :. :!
.
, ,-.
.<:..
~

.
,,

V..

,,'

,~

,.1

'<

;;;.I .

~5 ., . - '

...
,.

...,..;
::
; >!
.!
. .~
:

.. .,, , ,.'

.<'

.,,,,

1
,
'I

,:;':i3

;> ,

.,:

,.:?

"

Scot de sub teascuri, cu acest gAnd, prezentul studiu, in

care e tot ce h aproape douiizeci de ani de stupiirit am aduriat ca gtiinp pswticb. gi te~retics, la care se adbug&,

:,

.
..

. .-.r .
I

.
.

,,: . . . ,
, ..'.
,

,
,.

,i

I,.

..,

r ,

. .
1

. .
>.'

,,:

,.
.',

,.

'

.j

"

,
,
I

ceea ce-i ese&al,

o piitimagz dragoste pentru aceste micute
sburiitoare cu aripile striivezii ca lumina, a acestor ,,bgutoare
de rouii", cum le numegte-marele Maeterlink, gi cu care h i fmpletesc viata de t a d , fn singuriitatea unui colt din Moldova.
In ele hi giisesc, privindu-le, un isvor nesecat de niidejdi, de fndemnuri de bine, de munc$ de curaj gi voe bun&
~i nici o clip5 fn via* mea n'am fncercat, fn toviiriigia lor,
vreo deceptie ori necaz.
t
Am ciiutat fn aceastz lucrare sii unesc cele douii feluri
de scris a literatuni apicole din lume, pe care m'am striiduit
sii o cunosc pe cbt mi-a fost cu putinfii; astfel, unii scriitori
au poetizat numai splendida via@ a acestor mucenice, f s r i a da
vreo n0t;une de tehnicd, pe cbnd alfii, hitin potriv$ in recea
descriere a atbtor operat;uni, n'au coborit nici un pic din
mireasma-fmbiitiitoare a florilor, nimic din triisiirirea gi wata
acestei minuni, ce estupul, gi, ?n descrieri sumare, s'au miirginit doar sd ne ariite cum se face una sau alta din cutare
$i cutare lucrare fn stupiirit. Dacd, citind pe cei dintbi, nu riimbi decbt cu dragostea gi dorinta de a vedea albinele la
muncd $i a le studia pe teren, cercetbnd tratatele celorlalt;,
fntbmpini adesea oboseala unei ingiriiri de situatii, care uneon te face sii lagi cartea din rnbini, gAsind'o fiirii interes gi
plictisitoare. Eu, dupd trei-patru ani de stupgrit, abia m'am
hotgrit sii studiez gi sii urmiiresc de aproape acele piirti din
tratate care vorbeau de morfologia albinei. Mi se pdreq anevoios gi plic!isitor de citit : cum, e ut.l sistem nervos, sau
cum actioneazi o antend, cum se articuleazii tarsul gi cum
acul veninos lucreazii Pn apirarea fiintei.
Cbnd am pornit la lucru, m'am g ~ n d i tla toate acestea
gi mi-am propus sg dau o forms noug acestei ciir6: sii fmpreun frumosul cu practicul, poezia cu tehnica.
Am ciiutat aci de asemenea, pe cbt mi-a stat fn putintii,'
sii fnliitur neologismele, aceasfi niivalii de &orbe streine, ce-a
prins, dela o vreme sii ne cotropeasci graiul, fiicbndu-1 aproape de nefnteles .$i siipbnd o adeviiratii priipastie fntre piitura cult2 gi popor. In aceastl lucrare, menitb sii fie cercetat& $i de cei ce nu cunosc decbt dulcea limbii rombneascii,
n'am fntrebuinfat neologisme, decbt acolo unde, pentru ter-

^*

menii gtiintifici, n'am putut gasi cuvbntul romAnesc, care sg

arate lgmurit .nofiunea potrivitii.
Cetitorii vbr aprecia mgsu~afn care am reugit. Eu fnsg
mi-am pus aci tot sufletul gi dragostea ce am pentru albinele
mele, toate cunogtintele teoretice gi practice pe care le-am
dobAndit pang azi.
Multumirea mea va fi cu adevirat mare, atunci c h d voiu
afla cg publicul cetitor a &sit, fn acest tratat, un fndreptar, o
bung c51guzg gi care i-a deschis gustul pentru a fncepe, cu
un ceas rnai devreme, sg studieze gi s&iubeascg via@ acestor
minunate insecte, aga de blbnde gi bune, ce aduc atgta bine gi
atbtea foloase materiale. Aceste foloase fnsg nu se mirginesc
numai la c%tigul propriu zis ce-1 putem avea prin desfacerea
produselor unei prissci, ci gi prinajutorulindirect pe care albinele P1 aduc fn cbmpul plugarului. Fecundafia florilor face
ca fructele s5 lege mult rnai sigur gifntr'o cantitate rnai mare.
In America, de pildg, marii cultivatori de portocali plstesc stupardor sg ving cu stupi: fn nesfArgitele lor planta$ii, pentrd a asigura
florilor o fecundare gi rodnicie cAt rnai mare. In ultimul timp
s'a stabilit cu preciziune cg floarea soarelui, pusii fn preajma
unei prisgci, produce mult rnai mult decbt cea de la o dist a n g mare, pe care albinele n'o cerceteazii ~i deci nu aduc,
fn felul acesta, eleme2tul fecundator fiecgrei floricele fnparte,
spre a face sg Iege sgmtlnta, pe toatg suprafata florii.
Mai de luat fn se2mg sunt fnsii fndemnurile morale pe
care albinele ni le dau prin felul 9x1 care ele fnieleg sg trgiascg. Viata de munci hcordatii gi piing de devotament pentru colectivitatea, pentru casa, stupul, cetatea fn care a deschis o c k , a iubit-oi a clgdit la ea, a apgrat-o gi a lhat-o urmagilor rnai fnfloritoare, rnai piing de huzur gi de ngdejdi
pentru un %tor perpetuu, nu e oare exemplul cel rnai viu
pentru noi oarnenii, ca, din toate ce avem ca him&, suflet,
putere, muncg, ssl consacrh, dacg nu totul, cel pu% o paste,
acestei colectivitgti, ce, dacg pentru albinii e stupul, pentru
noi e tara cgreia sg-i fnchinHm,-ca gi albinele, stupului lor,grija gi dragostea noastrii, tot devotamentul gi tot ce avem
n d mai bun fn fin@ noastg trecgtoare.
Eu h i aduc aci partea mea de contributie, fn care am

Y.?;

,.

',

I.'

-..-

- - -..
.

.--

.--A
',..%
. .
,

..
,

.
.

,.

-.. .
. .-, - .. ,::
.._
_- - ' . .
. ,. .
-.-

./.x,.>
'

-,

i)-.-.--..
.

. .

.C.

L. H.

. -

pus o fntreagg simGre gi sufletul meu htreg, h slujba unor

fnvA&ninte pe care le-am dobgndit de-a-lungul anilor.
-Am scrk ace as^ carte cu ggndul la copilulmeu, Cglin,
pentru care mii strgduesc, ca de mic sg-i sgdesc Pn him&
dramstea de stup .$i de albine, ca sg-1 fac ~i pe el o albinii
harnicg ce va'sg contribue cu stropul sgu de miere, la fagurul
in care eu am adunat o cornoar& parfumatii dk hv5titLminte
folositoare ?i bune pentru aceastii colectivitate ce e Tara $
Neamul meu.
"$i acelasi lucru B doresc tuturor celor ce vor citi-o.
1934 Oct. 14

.-

.-

PARTEA I
CAPITOLUL I
PLANUL LUCRARII

- Ce fericit a$ fi eu, tat3,-fncepu

'

Cllin fntr'o searit, c h d

abia se ffitorsese dela studii,-sg fncep de acum a cunoaste
atbt viata albinelor, cbt $i practica stuplritului ! E pentru
mine, care de mic copil am trzit aproape de ele, a dorint&, ce se leag& cta planul fntregei mele viet; de viitor, pe
care vreau sii mi-o triiiesc cu ele, fn preajma lor $i prin ele,
~i cred cA acum cAnd fs mare gi cu studiile terminate, nici o
piedicl nu-mi mai sf2 in cale, ca sii-mi realize2 aceastl doting.

.-

1
i

In adbncul sufletului meu, spusa copiIului a fiicut sii

tresarg lic&irea unei bucurii ce par'cii sta sb izbucneascii. De
atbta tirnp gbndurile $i d o h f e l e mele erau fntr'o continul
f r b h t a r e pentru viata de mbine a bsatului meu, viaH pe
care a$ fi voit s l i-o orbnduesc ~i sii iio pregztesc
sbrios.
Gbndul de a-1 face un cbt mai bun apicultor, 1-am avut totdeauna. Asta m'a fiieut chiar, ca orele mele & .libertatk s l
le consacru studiului ain5nunt;t atbt a1 vie$ii acestor minunate
insecte, cbt $i al.colectivit3~
in carqvi duc existen*.
Azi, cbnd .n&diijdkescc i st.iipln~,c,fntr'o miisurl oarecare, gipractica gi 9&ia, cred cii voiui-8bea fndemgnarea, rlbdarea gi. sbrguinfa .Gi i-o pot transmite q a fel, fnegt din easg
nu reese doar .recea.teorie ori s i d f ' i 'practic$ cipe ambndouz
sg 1,. fncheg cu. cimentul unei p.@&nice iubiii pentru aceasts
gbz$ iubire $i admiratie ,de magie.dnsemn$tate pentru un bun'
apicultor ~i pentru o bun& r6Kgit5 fn fndeletnicirea sa.
. -.
Sunt de aceeagi pl$&, Clliie, cu dorin* ta 9i vom
studia l m p ~ u n ud
l plan dek:lucru, pentru ca s l pofi ajunge
la InfZiptuirea nizuinfei talw,P

tI

i
.

.
r

.
.

c ..
:

%.

..

'

'

4j

. .I

.-

. ,

;:I

' 1

'

. . ..

y.:i/
-,

. ..

: ]

,.

,I

,.' :
.

'

x;

.,:',*!

+.;.. . ,
-'

.:

,I

. .*
.,. ..

:.

. ..

'u <.

.,'>

~
.: . .+:.

'

20

:,

Dupii doug zile, am chemat pe biiiat fn biroul meu.

IatA, Cgline, ce-am hotgrit sd fac $i cum am chibzuit mai bine, ca sg poti ajunge gi tu un bun-stupar, Sg $tii
cii Pn acest plan intrg doi factori esential;: tirnpul 9: riibdarea. S5 nu te sperii dacd fi-oi spune cg deplina fnvgtdturd
a stupgritului, abia fn trei ani vei putea-o cunoaqte bine.
Vom Prnph-6 deci lucrgrile fn aceastg duratg de timp,
pentru ca, prip urmdrirea lor 4n de aproape ~ipracticarea feluritelor operafiuni, sg te g&e$ti pe calea ces bung.
Vei Pncepe fn prima jumiitate de an, adicg pAng Pn toamna aceasta, sg te familiarizezi cu albinele, deslugindu-ti 2n
linii largi, orginea gi istoria albinei, pAni la formarea acestei
colectivitiifi, ce se chiamd colonie.
Privind
e*) din prisaci, vom studia pe
, argtbadu-le Pnsu~irile, calocuitoarele acestei
racterele, anatomia $i tot rostul lor, precum
gi a progeniturii
care le asigurd v.'itorul.

Fig. Nr. 1
Stup d e observafie ")
*) Slupul d e obserpalie e o simp16 IBdifi prevlz"tB c n geamuri ; in;udlru ea a r e numai o singuri ram6 cu fagure; populatla aceslui slup e
redusi ca num6r d e albine, ins6 complect6 c a organizare. Cine vrea s i sibdieze viala albinelor, dB cele d o u i obloane de pe fereslre d e o parle, gi inainlea ochilor i s e d e s f i g o a r i viala unui stnp, cu to1 c e harnica lui populafie lucreazi, in vederea scopului lor unic : propigirea gi perpetuaree
micii lor republice.
*') Cligeu Dadant ,L'abeille el la Ruche'.

Odatg cunoscute $i date toate aceste explicatii, ne vom

preocupa de alegerea unui loc potrivit pentru o prisacg, $i
fti voiu arlta cerintele gi conditiunile prielnice pentru ca viitoarea ta fndeletnicire sd-ti reugeascg pe deplin ; vom studia
deci locul ~i flora.
Toate acestea ne vor lua tot timpul, pbni fn primgvara
u rmgtoare.
Stgpbni pe aceste cuno~tinfeprivitoare la individ gi mediul sgu prielnic, vom ~treceapoila praclica apicolfi cea rnai
simpl8,
cca a sgtenilor nogtri -, conducbn8 dupi sfaturile mele, o mici prisaci primitivg. E neapgratg nevoe
faci practica cu astfel de stupi, cgci .primitivulu, prin greutgfile ce-ti scoate fn calea dorintelor tale de a cunoaste viata
din lguntru, te va face s2 piitrunzi rnai cu greu,
dar rnai
sigur -, fn atbtea taine.
Ce bine ffi va prinde practica primitivg, vei vedea-o atunci,
cbnd, dupg ea, vei fncepe-o pe cea sistematicg. E destul si-ti
spun cg astfel vei invgfa una din cele rnai fnsemnate pg~$
ale stupgritului: gtiinw de a cunoagte pe dinafar5 gi fgrg sg
deschizi stupul, ceea ce se petrece in tntunericul acela, fn care
doar numai ochigorii depringi ai gbzelor noastre, pot sg deslugeasci. fntorci un stup primitiv gi, degi priv<$ti cu atentie,
nu vezi decbt fundul fagurilor, $i totugi, trebue s i gtii cum
merge fntreaga colonie, cBre poate are nevoe de ajutorul tgu.
Cum vei face-o ? Studiind viata stupului
dupg
aparentele
sale
exterioare, du~kactivitateaalbinelor, du@ cantitatea d e s
'G ,
len ce-o c a r a , w num5rul culeggtoarelor ce pleacd la c h p
.$i milte altele c e : @ i ~~ o ~ u " h G ? ' E %- n ~p u. ~ o s & n toate
d
acestea, atunci cbnd vei face stupgrit sistematic, nu .vei rnai
fi nevoit, ca toatg vremea, pentru un nimic, sg deschizi mereu stupul. Albinelor nu le place acest amestec nehcetat al
unei fiinte streine fn gospodgria lor, gi bunul mers a1 coloniei se va resimti cu atbt rnai mult, cu cbt curiozitatea stuparului va fi mai mare.
fn vederea scopului de a - organiza
~
deci o micg prisacg
prirnitivg pentru studiu, vei merge cu mine fn primgvara urmgtoare la un stupar vecin, gi vom cumpgra cdteva budnroae cu albine. Ve3. avea atunci prilejul sg cunoyti atltea si-

r'-.. :
.
j

tuatii cbte se pot prezenta fntr'o prisacg primitivg, gi-$i voiu

ehlica toate cele trebuincioase, pentru ca buna rbnduialii sii
domneascii fn toate coloniile.
Te voiu fnviip cum sii alegi stupii, atunci cbnd vrei sii-i
cumperi; vei vedea durn se fmpachetead, cum se transportii
gi cum se ageazii fn prisaca bine randuitii h c 4 de mai fnainte. Odatii veniti acasg cn stupii primitivi, fi vom conduce
un an fntreg, dar te voiu liisa sii te lovegti de. toate greutiitile,
fiiebnd toate operafi;le, fncercbnd toate ciile- de exploatare
gi experimentand toate situatiile ce se vor prezenta.
..
Vom hriini pe cei slabi; vorn reuni pe cei besmetici ; vorn da regine
celor ce n'au; vorn adzuga magazine de miere celor ce l e ,
trebue; vorn liisa o parte sii roiascii pentru a+ putea da
seama unde-ti este folosul mai mare : h roiu 6au fn recola ;
vorn opri din roit pe cei care se istovesc printr'o repetaa migratiune; ii vorn apii~ade boale gi furtigag; fi vorn recolta
pe cei buni; 5 vorn alege pe cei slabi gi, fn sfhgit, fi vorn pregiiti pe toti pentru o bung iernare. IaG ce tre$ue sii gtii fn
stupiiritu1 primitiv.
Apoi,
m'am gbndit
sii te hvgt rnai htbi cum se conduc
acegti stupi, pentru ca, tr&nd fntr'un mediu de tar&, sg
p o sfitui
~
pe siitenii tiii cum sii fa& gi ei un stupgrit primitiv rnai rational gi, prin urmare, sg se pdatii apropia b e tul cu fncetul de cel sistematic, pbnii la care rnai au fnci
multe de hvgpt.
fn iarna anului acela gi In primivara celui-urmitor, vorn
pregiiti totul ca s i pornegti spre o apiculturti sistematicii. Vom
studia rnai fntai care sunt stupii sistematici, de cbte feluri sunt,
ce caractere importante au, care e cel rnai potrivit unei. exploatlri apicole inicii sau mare, gi, dupi ce ne vorn hoar1
asupra celui rnai bun sistem, vorn trece la constructia gi pregiitirea lui pentru primiivarii. In acelaqi timp vorn pregiiti totul:
vorn fntinde sbrmele fn rame, vorn cumpiira ceara, - pe care
te voiu Pnviip cum sL o analizezi,-vom lucra fagurii presati
gi vorn pregiiti ramele In care urmeazii sii punem fagurii scogi
din stupii primitivi prin transvazare. *)
'

.*) Transvazare e operafia d e scoatere a unui roiu de albine din stuput siiu prirnitiv gi mularea lui intr'un stup sistematic, in ramele ciiruia s e
pun gi fagurii prirnitivi c u miere, puet gi polen, legindu-i, fie c u sBrm6,
fie c u gipci subfiri d e lemn. pin6 cBnd albinele ii lipesc in Fame.

,-.
.

-.,

t:.

-. .
,

. >.

:~ ,

..

.d

'

Cdnd va veni primlvara gi toate vor fi gata, la h p u l

potrivit, vom muta coloniile din stupii primitivi fn cei' sistematici, gi, din ace1 moment, prisaca ta fmpreunii cu a mea, vor
merge mdng fn mdng printr'o sene de operatiuni gi felurite
situatii. Astfel, pbng fn iarna celui de a1 doilea -an, ve1 trece
prin tot virul de fncercgri trebuincioase deplinelor cunogtinte
$i practici ce se cer unui prisecar cu stupi sistematici, dela
vizita de primiivarg, pan5 la recolta vi iernarea lor, terminlnd
cu desfacerea gi transformarea feluritelor produse ale prisicilor
noastre.

Pentrucg se nirnere~tecg in anul urmgtor, adicg cel de

a1 treilea a1 studiului nostu, e timpul sii schimb o parte din
reginele stupilor mei, y e i putea ~i tu sg urmgregti aceastii
insenmat& practicii a cregterii reginelor, mai mult decdt-trebuincioasg pentru o bung reugitg in stupgrit.
fn felul acesta, timp de trei ani, irei putea sg ajungi
sg-6 vezi visul cu oc&, sg-6 conduci singur $i prin propriile
tale cunogtin6, prisaca, pe care o vei m k i cdt vei voi, cgci
egti sigur cl.$atuncinu vei fntdmpina neplgceri, ci vei avea
totdeauna multe satisfactii morale gi mai ales materiale.

C A P I T O L U L I1

Ordinul Hymenopterrc.
Seara, fn pridvorul r5coros a1 casei noastre, unde ne-am
adunat cu tofii, am fnceput s5-i dau lui Cglin cele dintbi no$uni de apiculturg.
$tii desigur, Csline, dar e nevoe s5-t; rearnintesc
,- cii albinele fac parte din acea clasii mare a insectelor gi
anume din numerosul ordin a1 hymenopterelor, caracterizat
prin aceea cii au patru aripi membranoase. Fac parte dinfamilia Apidelor, genul Apis, iar albina noastrii domestic5 e din
speta : Melifica.
Ele sunt bune surate cu furnicile, viespile gi toate albinele siilbatiee,
dela singuratica Xilocopti, ce-gi face cuibul
fn lemn, pAng la Dosipode gi Halicte, Prosope, Panurge gi
Meliponite, ce reprezintg o scar5 crescbndii de perfect;onare
Pn felul lor de traiu, pAnb la desgvgrgita noastrii albinii.
Desigur cii te-ai fntrebat gi tu, Ciiline, cum poate fi oare
furnica categorisitii drept sorl bung cu albina, gi cum s'au fiicut
apoi deosebiri aga de mari fntre aceste insecte cuprinse fntr'un
singur ordin? Acestea le vom studia ceva mai departe. Deocamdati s5 vedem care sunt caracteristicele ce le unesc fntre
ele, adicg tr5sbturile generale ce le apropie.
~ a % i a f dde exlerior.
a) Hymenopterele, aproape toate, triiesc maiamult sau mai
putin bine organizate, fntr'un fel de republic; mici sau mari,
gi de unde sunt fnliiturate elementele fzrii folos sau a ciiror
..prezenti
nu e trebuincioasii decbt vremelnic. Aceste republic;,
- ' .
ii,.
.:
dupi un grad mai inapoiat sau mai fnaintat de civilizat;e,
::.. *.
.,
$-au organizat viata in comun. Astfel Xilocopele singuratice,
:
spre
iarni, se aduni la rbdbcina unui soiu de liliac pentru
.. .

.i

E,,
-.

.-.
-

'"

;,
):'

a trece iarna la un loc, pe ~ 2 n dDosipodele, Halictele, Coletele,PanGgele, fie tlmporar, fie permanent, f$i duc un traiu
aproape fn comun.
Astfel Panurgele,- zice Peretz,*)-,fn ce privevte mun- ,
ca celulelor, fiecare se poarti ca $i cum ar fi singuri; dar
toate se folosesc de o intrare comung, deci de munca uneia
singure $i economisesc astfel timpul vi osteneala de a-$i face
fiecare o altg galerie de egire. Ar fi interesant de qtiut dacg
munca acestei galerii nu se face cumva de toate laolala ~i
daci rnai multe femele nu se htelegpentru a munci cu rlndulu.
Perfecfia acestor republici fn treapta cea rnai de sus *
a scgrii unei civilizatii, o .detin fnsi furnicile $i albinele, unde
munca, afecfiunea, unirea, devotamentul, sunt factorii care
formeazg gi cimenteazd coeziunea lor.
b) Hymenopterele se fnmultesc prinpumeroasa prbilg a
unei regine, care depune un numir rnai mic ori rnai mare de
01-15. La anumite date $i la unele specii,
cum sunt albinele domestice,
reginele depun p l n i la 3.500 de oug pe zi
Clnd locul din colonie ajunge sg fie prea mic pentru.0
populatie ce cregte fntr'o a$a de mare mgsurii, fnclt albindle
nu rnai pot depune
munca la care sunt chemate tocmai din
lips% de loc, o parte dm colonie, se desmembreazii, roe~te,
emigreazg ~i pleaci sg-$i organizeze o noui casi. Cu ele merg
fnsotindu-le una sau rnai multe mame, care se aleg
- fntre ele,
$i astfel, o a l a cetate risare ca din vis, pornind muncg $i
progres, acolo unde pdni atunci era singuritate $i pustiu.
c) Mama coloniei, rnai la toate hymenopterele, se fecun.
d e a d o singurg datg fn via@ ei $i e fn stare ca 4-5 ani,
$ la udtele furnici $i zece ani,
sg depung un ngmgr atbt
de mare de oug, fncdt s i asigure
fn toaa aceasti duraa de
timp, refmprospgtarea continuii a coloniei cu elemente n ~ i ,
tinere, viguroase gi harnice.
d) Toate hymenopterele f$i clidesc locuinfe miiestre.
Xilocopa f$i sfredelevte migglos celula fn lemnul uscat
a1 copacilor ori sclndurilor, fmbriclnd interiorul' cu un giulgiu de c e a r t $i $i duce acolo singuratica sa Gat5 pang vine
.
timpul rece.
Dosipodele .$i Halictele precum $i Bondarii fgi clgdesc

;.

'

') Perelz, au'torul cunosculei ciifji apicole: ,Les Abeilles',

case fn phAnt, ee adunii h colonii mari gi fgi zidesc un fel

de faguri rudimentan gi fiirii ordine, a ciiror compozitie e din

Fig. Nr. 2 - Cuib de bondari ')

cearii .$i o materie lemnoasii, ca hlrtia sau cartonul. Viespel~

adunate fn societiiti mai restrlnse ori mai mari, Igi cliidesc, !a
adiiposturi, - dintr'o substan ii le
a_s& ce-i fn combinabe
cu saliva lor,
arhitectomce cui uri in form2 de clopot, fn
care fagurii paraleli gi orizontali stau fn etaje frumos suprapuse, sprijinite de pilagtri puternici.
Alte specii fgi fac locuinta fn form3 de conuri etajate, care
sunt striibgtute de -0singurs uli@ medianii din vlrf qi pang la
bazii, a.$a h c l t olliclnd poate fi miirit acest frumospalat babilonian, prin adiiugarea unui nou etaj Pn partea lui inferioarii.

Fig. Nr. 3
Fig. Nr. 4
Cuib in form5 d e clopol c~iidild e viespi")
Cuib piramidal d e viespi
') Cligeu Arnold ,Le Rucheru.
") Cligeu din Bouvier. .Communisme chez l e s insedes",

$i de data aceasta, furnicile $i albinele stau fn culmea

civilizat;ei, ca ordine $i arhitecturg. Cele dintli, furnicile terestre sau sburgtoare, fac palate cu etaje scobite Pn lemn sau
fn pgmlnt. Clnd folosesc pim%ntul pentru constructie, $1 cimenteazd cu o anumitd saliva $i-i dau o astfel de triini-cie,
h a t nici o vremuire, oricAt a r fi ea de rea, nu le poate distruge
mgeastra lor locuintb. Astfel, sunt unele furnici australiene,
Eutermele,
precum $i Termitele din Africa, care-$ fac
cuibul halt de clte 4-5 metri, $i, clnd ai privi de sus o adunare de rnai multe cuiburi de acestea, ai crede cu drept
cuvant cg ~ c & I oe un sat omenesc. Albinele f$i clgdesc din ceara
ce singure o produc, rninunafi faguri drepfj $i cu chilioare cxagonale, fn locuinfe adgpostite de furtuni $i ploi, punlndu-$i
f n ele de o parte hrana pentru pui, cat $i cea pentru iernarea
coloniei, hrang pe care o adund fn special pentru viitoarea
progeniturii" ce ya apare Pn primiivar5, $i care consum5 o
mare parte din toaG munca anului din urmg.
C a uiutd de inferior.
a) Mai toate Hymenopterele au o minunatg organizatie
a muncii, fiecare fgurind o anumitg lucrare, dupd zdrsta ce-o
are, treclnd din funcGe in functie, fnceplnd cu cele mai
grele pentru ca, spre bgtrlnete, sii le rsmlnd cele rnai ugoare
$i care le cer sfortgri rnai reduse, deci au o diviziune a mun. --- cii Pmpbrtitii pe categorii $i vlrste.
b) Au de asemenea un simt a1 curgteniei,
dus la extrem
-----la unele din specii; astfel, furnicile se spa15 unele pe altele, iar
albinele nu fngddue nici cea rnai micii necuriitenie fn stup. E
cunoscuti de toti stuparii pgfania voarecelui ce-a intrat fn
locuinta lor, fn care $i-a g&it moartea : albinele Pi fac un &ulgiu de cearg care-1 izoleazg complect de lumea de afard, @ulgiu sub care descompunerea nu se rnai poate face, $i deci
nu rnai poate fi stricat aerul din stup.
c) Toate au un simt practic de prevedere,
adunlndu-$i Pn
hambare, rnai rudimentare ori mdestrit constr uite, hrand chiar
mulf rnai multi decdt nevoile lor obivnuite, precum $i toate
cele necesare inui an fntreg. Ele merg cu prevederea atbt de
departe, cg-gi Bdung totdeauna rnai mult decAt au nevoi, fn
vederea unor zile negre, ori a vreunui an de restrigte. , .

'

A-

..,Ye>

d) Sunt fnzestrate cu un minunat simt a!propo+fiei. Nici-odatii nu vom g k i o colonie de Hymenoptere,-on care ar fi
familia din care face parte, care sg-gi fntreacd desvoltarea puetului peste puterile ei de acoperire, de pazii &de hcdzire,-ci Pgi
pgstreazg o mgsurii dreaptg in raport cu numgrul $i fo*
sa.
e) Simtul d i w nl au toate, cgliiuzindu-se de min ne
prin locun necunoscut<; furnica par'ci
a r avea o bus015 ce-i
aratii mereu buna directie de urmat a drumurilor sale vegnic
paralele, cu cotiturile ce formeazg perfecte unghiuri drepte;
viespile $i albinele, dacg au puncte dups care sg se poatii
c&liiuzi, f$i regiisesc casa dela o depgrtare de kilometri. Desigur c i aci lucreazii anumiti factori, pe care-i vom studia aminuntit mai tbrziu, dar din care trebue sii amintim, deocamdatti, minunata memorie a locurilor $i a cgilor vgzduhului, ajutate de un nefntrzcut simt olfactic gi vizual.
f) Au un spirit niiscocitol; cum rar sepoate vedea. Sunt
cunoscute'miiestrele p r p e care furnicile le cliidesc, pentru a trice peste o -piedicg de-o clips. Invgtatul ~ e c a r
pus, htr'un cuib artificial de furnici, o farfurioarii cu apii;
aceasta stanjenea, prin umiditatea ce riispbndea, bunul mers
a1 - coloniei; furnicile au ciirat fire de nisip,
cu care a u umplut farfurioara; nisipul a absorbit apa, inlgturbnd astfel umezeala ce primejduia viata puetului.
Dar ce ai spune, Cgline, despre acest spirit nbcocitor,
cbnd ai afla cg o colonie de albine din rasa cipriotii, lipsitii de
regin2 $i de ouii bune din care sg-gi poatii creyte o altg marnii,
au furat ouii dela o colonie vecing $i astfel $i-au putut salva cetatea de la o adevgratii pieire? Cbtii iscusintii $i spirit l
g) Simtul coopera&i e de asemenea foarte desGoltat h organizatii lor. Cine, fgciGd transvaziiri de faguri primitivi gi
legati cu sfoars de Manila, n'a vlzut cum albinele o rod
fir cu fir, o scot afar5 pe urdiniv gi, cbt e firul de lung, cbteva din ele se -fn$ir5 de a lungul lui, fl prind cu fglcutele, gi,
ca la o comandii, de odatii 4-5 f$i iau sborul, duc2nd departe firul, cgruia, de sus, fi dau drumul deodatii gi apoi se
fntorc din nou, la aceaskii ordonatg $i unit5 muncg.
h) Educatia tineretului la diferite specii din ordinul Hym e n o p t e r b ~ o ~ c u n o s c uEa
t . e preocuparea ce-

'

lor b&tr$ne, care invat&pe tineret toate muncile, vi se manifestg rnai ales la albinele-domestice gi Meliponide.
i) Spiritul de sa-u
a1 individului pentru colectivitate
e minunat, $1-1 posed&
toate Hymenopterele. Un inuguroiu de
furnicj, sgbndgrit la suprafat$ face st3 iasi fntreaga armatl
dela fund, iar viespile gi albinele fgi ap&rii pAn2 la moarte
stupul gi cuibul lor.
j) Un element sihic sau sufletesc se manifest3 de asemenea, &
-PO
m&surd rnai redusii, la Hymenoptere: mila pentru cei b&trAni gi neputinciogi nu li-i cunoscuti.
Ea se z&tii fnsg citeodatii fati de vreo regin5 b3trAn3 gi
ggrboviti, pe care o hriinesc gi o tin de o parte fntr'un colt
de stup, feritg de ochii cercetiitori ai celei domnitoare gi de
apriga ei rgzbunare. La furnici totugi, mila e rnai sirn$t&. Experiene aruncirii cAtorva furnici fn a h de 1Angg un furnicar gi salvarea lor,
cAte odaa,
de la fnnec de citre tovariigele ce le sar fn ajutor, e dovadg de mil2 gi i~lbire.
Acest element psihic, Cgline, primegte forme car~cteristice, cAnd e vorba de grija zilei de mAine a unei colonii r&mase fgri mamg. Albinele au un bocet caracteristic, jalnic gi
prelung, de parJc?i ar fi o rugi spre o pronie cereasci de
la care-gi a~teaptgmAntuire.
Furia luptelor,_ca ~ibucuria giisirii unui loc fmbelgugat fn
hran$ sunt de asemenea m m e s t a n de ordin sufletesc, cese
observii obi~nuitfn via@ de toate zilele, mai a1,es la albine.
E recunoscut apoi cg toate au un limbaj specific fiecsrei situafii fn parte, gi despre care-$ voiu vorbi rnai tArziu.
Ca organizafie in tima-anatorniccT. asupra c&reia vom reveni cu amgnunte ceva rnai departe, Hymenopterele au de
asemena trhiituri ce le apropie $i faarte mici deosebiri.
a) Astfel, armele
Ad.-.
de atac gi apgrare sunt tan gi ascu-,=a
tite, compuse din fglcutele mai mxt sau rnai putin puternice;
au un ac cu venin, iar cele lipsite de aceastg arm&, au putin@ de a h p r o ~ c a ~Zjmagul cu un fel de otrav& sau
cu diferite lichide puternic mirositoare, asfixiante gi respingg-

'

b) Baritf-

la toate insectele acestui ordin, cu organe sensoriale mult mai desvvltate de c8t ale fe2

melelor, pentru a putea gisi repede pe acestea la fecundare ,.

~i pentru
a se putea selections mai bine.
C) Toate femelele ordinului fgi
cu elemente ce vin din afari:
polen, ap$ nectar la viespi gi
albine -, musculite gi purici producitori de lichid dulce .gi
Igptos, la f~rnici.Aceasti brans, o combing cu saliva jpe
care anumite glande esofagiene o produc gi-~ih r h e s c astfel
progenitura.
d) Toate sunt inzestrate cu un sistem digestiv apropiat
tuturor speciilor ordinului, cici au g u g s o m a c $2 tub digestiv.
desvoltat
i un -weer
e) AU un s i s s n -----:-=a s foarte
-----.-2-care, fn ce privegte co?il?ormatia cat $1 greutatea fn raport cu
corpul lor, .fntrece chiar pe cel a1 omului.
f) Un mare numir de furnici gi viespi; precum gi albina
domestic&gi cea sblbaticl se reproduc prin pathen.ogen~ezbl_ _.._
--adibi fenomenul reproducerii T n n o u i X G - & o femeli nefecundatb.
La albine hi, ffintele vii ce se nasc din aceste oug
nefecundate, sunt numai de sex masculin. De altfel, acest
dar nu-1 are numai regina coloniei, c&ci atunci cAnd aceasta
lipsegte gi albinele nu-gi pot cregte o alta, se aleg din ele
cAteva albine obignuite care, hrdnite special, sunt fn stare sb
depund gi ele un numir de oub din care vor egi fnsg numai finte de sex masculin.
g) fn sfargit, toate au tr&bturi comune gi forme apropiate, ce ne obligb sii le fnglobbm, fgri exceptie, in marele
ordin a1 Hymenopterelor.
Acestea, Cgline, sunt caracteristicile generale
ale ordinului din care, de-a-lungul vremurilor, s'au diferentiat speciile,
aga cum le vedem azi.
,

brines-1

'

'

C A P I T O L U L 111

lsforia nafurald a albinelor.

Dar cum s'au diferentiat aqa, Pncbt unele au devenit
furnici, altele bondari, unele viespi gi, fn sfbrgit, celelalte, albine?
- mii fntrebii biiiatul meu, prins de o curiozitate mereu
crescAnd&.
E tocmai cele ce voiam s k $ explic, $i acum, sii trecem
la istoria naturalii a creerii, diferentierii gi desvoltiirii albinei,
ciici, fn deosebi de ea ne interesgm mai mult fn studiul
nostru.
E o poveste fntreagii, copile, ciici n'o putem numai altfel.
,,A fost odatii ca niciodaa
cii dacii n'ar fi, nu s'ar
povestiu: a$a q putea-o fncepe.
fn negura vremurilor se pierd orice urme; orice cunogtinte de felul cum s'au creeat albinele, cum s'au diferentiat,
cum au ciipgtat o formii gi- organizafie nouii. Singurele care
s'au mai giisit, merg cel mai d e ~ a r t epAng fn era t e a r s , fn
stratul superior, unde se giisesc fosilele; dar aci se opresc
urmele trecutului.
Ele ne vorbesc de diferentieri hotiirfte, de organizafii
bine fnchegate,-cum e, de pildii, cea descoperitii de Weler fn
riigina unui conifer baltic din-ace1 timp, fn ccdre s'a piistrat
urma unui clan de furnici cu larvele, pupele gi puricii de
frunze, cu care ele obignuesc a-gi hriini puetul, ceea ce dovedegte cii, cel putin spre sfAr$itul-acestei ere, Hymenopterele
se diferentiarii qi organizarii , aparte.
Despre albinii, cam tot din ace1 timp aveni dovada existentei sale. S'a giisit la Aix-de-Provence fn Franta, pe o placii
gipsoass teftiarii, urma bihe piistratli fn stare de fosili a
unei albine. E a e putin atinsi de vreme gi, dupii descrierea
lui FR Rillg, se aseamhii bine cu cea a noastrii, cu foarte

,......

I
4

_ ,
r

.--I

x
A

mici modificiiri : ,Culorile sunt aproape naturale ;capul triunghiular lass d

i i se vadii fncg nn ochiu; mandibulele is scurte,
iar antenelor fn forms 'de secerii li sa pot numsra cnele 'articulafii.

Fig. Nr. 5
Albina preistorici intiperit6 inlr'o place de gips din era terliari. *)

Mijlocul subtiratic e unit de abdomen printr'o gbtuiturii de culoare galbenii, aripa dreaptz e fndoitii, iar cea stbngA, foarte bine fntipiiriG, aratZi o retea arterialii asem5nitoare
cu a albinei noastre; numai o aelulii, azi dispgrutii, se gLsevte sub stigmate, fntre celula radials,
caracteristica genului,
.$i bratul rnedio-transversal a1 arterei mediane. Se
disting la pbntece, cinci inele care au o culoare cafenie inchisii, cu urme deslu~itede strivire ; prima pereche de.l&bute
lipseqte,
de sigur cszutii,
perechea a doua, bine fntinsii,
e de culoare cafenie, iar a treia, de aceeaqi culoare, cu deschiden tibio-metarsiene mult mai mari, proprii apidelor sociabile, are fnciiun pintenut, azi dispgrut la aceste articulaGu.

Din cele de mai sus, poti vedea, Cgline, cbt de putin

spa schimbat albina tertiarii de-a-lungul timpului, $i, dacg lugm
de bune cele afirmate de geologul Zabrovschi,-cum cii numai aceasG erii a tinut 680.000 de ani, $i In ea giisim totugi
o via@hymenopterics organizatk-fti poti fnchipui pe ce drum
de presupuneri trebue sii piqim, ca sii putem lgmuri fntrebarea ce ne-am pus-o mai sus.
') Cligeu din ,L'apiculleur8 1924.

Toti cercetiitorii au ales o metodg practid Pn stabilirea unui adeviir, fn jurul acestor p;resuPuneri; ei, dacl au viizut cii totul se pierde gi nirnic nu le mai vorbegte de trecut,
s'au Pntors cu fa@ spre lumea existentl, vie, cea a noastrii,
gi, studiind anumite trepte de evolufie fn timp gi pe specie,
au stabilit cu oarecare preciziune, cum a fost oda.%it
gi odaa...
E bine dovedit, Cdine, cii fn lumea animalii gi vegetal$
celulele vii au proprietatea de a se modifica sub influen@
mediului gi de a se reproduce cu aceste modificiiri, transmifhdu-le urmagilor prin ereditate. Zilnic' s e viidegte acest
adeviir. CBimistul Bohn, fn studiul siiu "Chimia.. -gi Vies@",
aratii cii forma gi migcarea sunt rezultatele unui chimism
iniern, gi dii o sene de exemple f o a ~ t econvingiitoare; el a isbutit, cu ajutorul unei solutii iodate, sii transforme un mormoloc htr'o broasci desiivArSit?i; tot astfel, sub influenta unor: 82run de magneziu, un piiduche de frunze capiitii aripi ;de asemenea, substantele chimice, extrase din glanda genital&.reguleazg
manifestiirile esenfiale, a t l t morfologice cAt gi psihice ale sexului; ag putea da multe alte pilde de acest fel. Bouvier,
in cartea sa Comunismul insecielor' scrie : .pentru ca mediul intern sii susfinii fiirii fncetare acfiunea mediului extern,
el Pgi schimbd nehcetat constitufia sa fizico-chimicii, ceea ce
dii gi o schkbare corespunziitoarest&&fiziologice a indivizilor".
Deci, Cdine, dintr'un ordin mare, - s l zicem a1 H y menopterelor, - s'a desprins, de-a-lungul vremii, sub acfiunea'
feluritelor elemente cu care ordinul s'a giisit fn atingere, fn
lnediuri deosebite, o diferenfiere ce-a dat nqtere la soiuri.
noi gi tot aga de deosebite. Odatii celula vital5 modificatl, ea
s'a transmis astfel, cu forma ei noud, descendenfilor, ~i s'au
creeat, fn felul acesta, diferenfierile. Acegti indivizi cu 0 altA
fnfiit;sare, desigur cg s'au apropiat unii de alfii, s'au unit,
s'au fecqndat, gi un nou tip s'a creeat gi s'a fnmulfit, urmAnd
o evolufie fn raport cu nevoile pe care mediul i le impunea,
ajungand astfel la o stare de fixare gi perfecfie. Legiitunle
comune ordinului ins5 s'au piistrat; numai apareptele le despart Pn familii, genuri gi spete deosebite. fnzestrate cu organe
felunte, aripi la unele, mandibule la altele, etc.
fiecare
-

specie nouii gi-a croit o altH formii de vieatii, unalt mijloc de

traiu, gi le giisim astfel fn &ra ter+iarii nu numai ca insecte desivtwgtie, dar chiar organizate fn clanui-dupii cum Weler
le-a giisit ca fosile fn riigina acelui conifer texjiar baltic, despre care am mai vorbit.
Astfel deci s'a format gi albina noastrii, pnn diferentieri, din marele ordin, gi ea fnsiigi s'a despiirt;t fn genuri gi
specii, mai mult sau mai pu$n bine organizate.
Dar oare sub condi$a gi fortarea ciiror elemente au fost
ele' silite sii se uneascii qi sii formeze societatea de azi?
$i aci, Cgline, mergem pe drumul dibuitor a1 presupunerilor, fn care desigur fnvtitatii n'au ciizut de acord. Cea
mai apropiatg -de adeviir fnsii mi se pare cea a lui Dumas,*)
care afirmii cii albina, fn era, secundarii, triiia la hceput singuraticii. In regiunea unde azi sunt ziipezile nesfbrvite ale polului, acolo, fn ace1 timp, era un raiu, vegnic in ,floare, cu ciildurii gi ume~ealb,,~otlivitii
unei vieti ce se puteacbatiga gi trAi
simplu, cu organe gi organizati; tot atbta de simplificate.
Ce-ar fi putut sili oare, fn acea vreme, pe albinii, sii se
alipeascg de tovariiga ei cu care se asemiina, dacii nectarul
era continuu gi cildura nu avea variati;? De ce trbntorul a r
fi triiit ca un parazit intr'o colonie unde culegiitoarele sii-i
care nectar-de-a-gata, cbnd el fl ggsea la once orii din zi gi
cbnd avea poftii ? De sigur cii ideea de organizatie n'au sim$it-o decAt mai tbrziu, cbnd toate acestea s'au schimbat.
Intr'adevir, spre sfbrgitul erei texjiare, dar mai ales la
fnceputul formafi;lor quaternare, sosi o perioadii glacialii, cu
frig mare care a crescut din ce fn ce. Aceastii perioadii glacialii, care durii 224.000 de ani, - dupii geol~gulZabrowski,
schimbii cu totul conditiunile de existents ale vietiitilor;
acelea care nu s'au putut adapta noului mediu, sau au pierit, sau au emigrat spre tropice, unde ghetarii nu-gi htinsesera stgpbnirea.
Albina,-ciireia, dupii cum o vedem, 6 prieste on unde este,
gi triiiegte de te intrebi cu ce, fie fn $nutul friguros a1 Groenlandei unde abia o lung, douii pe an e verdeatii gi pufine

flori, ca gifn uscatul pustiu a1 Saharei,- e o fintg foarte uqor

adaptabilg mediului Pn care trgiegte gi conditiunilor noi de vieafg.
La inceput, organismul singur a luptat, crebndu-gi gi acoperind insecta cu pen, c e - ~aptirau de frig, peste finbrgcgmintea ei de chitin5 simp15 gi ugoarg. A fost fnsg nefndestulgtoare aceastti autoprecautie brganicg. Ea a simtit nevoiea de
c%ldurg ma; multg, $e care i-o putea da tovgriigia unor .fiinte
asemiiniitoare ei gi astfel, din doug fiinte apropiate, s'au fgcut
lnai multe ; din societate in clan, din clan fn roiu mare, gi
astfel, ahptbndu-se mediului gi nevoilor, gi-a schimbat obiceiuhle, incat sfbrgitul erei ter$iare o ggsegte constituitd intr'o
astfel de organizare.
Albina prei~toricii,giisitti ca fosilg la Aix-de-Provence,
despre care 6-am vorbit, are un sistem plros foarte pronuntat. Multe schimbbri,
zice Dumas,
Pn organizaf;a albinei gi a societgtii ei, dovedesc cii ea a gtiut mai repede decbt
alte animale sociabile, $i mai ales decbt omul, sti capete simA
tul perfectiunii sociale: Ceea ce noi abia fntrezbrim afirmti
el,
adicti principiile organizatiilor gtiintifice, diviziunea muncii,-pe care lucriirile lui Durkaim, Taylor, Henri Ford, Gilbert, Pncep sb le desprindii din haosul lor empiric,-albinele
le-au fnviitat acum 350.000 de ani.
*
Organiza:ia,vietii interne, Cgline, s'a fgcut printr'o e v o ~
lutie lentb: din poligine, adicti mai multe mame fntr'o colonie, ele au ajuns monogine.
Intrucbt colonia a devenit monoginii, dacg regina,-unica
mamg a tuturor, gi lucrul cel mai de pret,
nu s'ar fecunda, ar dispgrea Intreaga organizatie. De atunci trbntorii au
ajuns gi ei la uk mare pret. Albinele, ca s S i aibti la indembng la ,nevoe, ,le-au fnggduit o vieat2 ugoarg, feritii de primejdiile din afar& i-au hriinit din belvug din propriile lor gugulite gi astfel, de unde odatl gi ei adunau nectar, au ajuns nigte paraziti buni numai pentru unicul scop a1 fecundgrii unei
viitoare regine, ce ar urma pe , tronul celei btitrane, sau din
fntbmplare ucise.
$i astfel, vieafa $i-a tesut nevoe cu nevoe, pbng a ajuns la perfectiunea de azi.
Din minunata carte a lui Bouvier,
amintitti maisus,-

se poate urm'Ari evolufia aceasta, gi eu nu mg htind mai

mult fn aceastii istorisire, cgci studiul de fa@ are alt scop.

***

Era tkziu cAnd Bin terminat toat5 aceastg poveste. Glasul kigcat a1 lui Cdin rupse tgcerea ce se lgsase fntre noi
timp de cateva minunte.
Ce minunat mi se pare, tat&, tot ceea ce mi-ai spusl
Am retrilit acum, langfi tine, ceva din copiliiria mea pecbnd,
blbnd ~i bun, primeai
la$ treburile gi sg vii sii-mi spui
o poveste. Cu capul pe brafele tale, neriibdgtor, agteptam, gi
tu hcepeai sg fn~iridespre smei' gi fmpdrafi, despre Ilene cosinzene qi palata de cristal!
A fost odatii cii dacii n'ar fi nu s'ar povesti 1
$i biiiatul tiicu, stiipbnit pafcg gi acum de emotia zileJor acelea!
Da, Ciiline, a fost odatg.
cgci lceea ce ti-am
spus.... de n'ar fi fost, nu s'ar fi povestit. Oamenii hvgfat;,
ce se ocupg cu studiul pgmbntului, a1 lucrurilor vechi, a1 rocilor, a1 erelor antideluviene, a1 fosilelor qi a1 gtiintelor naturale, afirmg cu to6, cele ce +am spus.
$i trebue sii-i credem gi s l ne fmpodobim mintea cu cele
ce ei se trudesc sii ne fnveie.

....

....
...

C A P I T O L U L IV
FELURITE R A S E DE ALBINE

A doua zi, merglnd fn pxiiaciicu Cglin,'el singur a ob-.

servat la cbfiva stupi, albine de alti%culoare decbt cele obip
nuite ; de indatg fmi gi ceru liimuriri asupra acestei curiozitgfi.
Dupg cele spuse asears, Cgline, ar trebui sii giise~ti
singur rkpuns fntrebiirii tale, cgci dacg diferenfierea unui ordin a me:rs p h i i acolo, fnclt a creeat specii ce par aga de
deosebite unele de altele, apoi atunci cu cbt mai u ~ o r ,fn sbnu1 uneia din ele, se pot ivi mici deosebiri de formi culoare,
Pnclinag, etc., datorite mediului fn care triiiesc.
Deci gi albina noastrg, pus5 fn felurite medii, s'a schimbat pufin cu timpul, crebndu-se a.$a zisele rase, &re nu sunt
ca numgr prea multe gi nici cu deosebiri prea man fntre ele.
Din cele mai cunoscute, ma$ rgspbndite vi cu caractere
a cilmr diferenfiere se poate vedea mai bine, sunt pat?:_
Rosa comund, care se giisegte in toatA Europa $1 care
e cea mai r;sticb, rasa
care-gi are leag&nul 4n Italia,
dar $a, rkpiindit aproape pretutindeni prin ,caliafle ei hcercate gi care se pot observa u ~ o r , sa cipriolb, a1 c5rei
sz--leaggn e Pn insula Cipru gi fn sf&&, cea -5~-cazrand
ce stAP
pbnegte 4n regiunea din Sudul Rusiei, spre Casp~ca.
Prin apropieri fntbmplgtoare sau voite, din aceste patru
rase deosebite, s'a 'creeat o serie htreagii de subdiviziuni. Aproape fiecare f a d , cu o oarecare fndeletnicire apical$ are pretentia cii gi ea are o rasii specificii, pe care o laudg mai mult.
A) Astfel rasa comund,-ce de obiceiu e de culoare ctlnd
neagr5, cbnd brun$-mai are nigte surate de culoare cenu~ i e ,denurnhe Caroliniene.
Rasa do Banal,-tot dib cea comudi,-rAspbndit& fn t o a a

tara noastrii, igi are obbrSia fn Vestul Frii, chiar fn Banat, gi a

fost multii vreme categorisitii drept o rasii aparte qi cea rnai
veche. Ea e foarte rustics, harnicii, rezistii la geruri man, e
foarte previiziitoare in privinfa vremii rele gi luptii cu mult
succes contra boalelor molipsitoare.
In cornparatie cu cea italianii, racolteazii rnai putin, se
apirii oontra furtigagului destul de bine, dar totugi cu rnai
puf;nii tiirie decbt rasa italianii; e blbndii cbnd lucriim cu ea
vi nu roiegte prea, mult, iar dacg locuieqte de multii vreme in
stupi sistematici bine condugi, se pare chiar cii pierde fn mare
parte, aceastii inclinare naturalii.
Ea depune un puet precoce fn primiivarl ceea ce e un
folos pentru tara noastrii, unde perioada de nectar nu e de
aqa lung5 c'uratii qi flora nu-; prea feluritii Pn timp gi soiuri,
E rar cbnd reginele nu sefecundeaz2,-$i am avut prilejul s i
vid cii, de$ am prelungit o cregtere de regine pbnii spre
toamnii,-acestea au iegit la fecundare gi pe un timp rnai putin prielnic. Longevitatea am stabilit-o rnai mare la rasa noast r i comunb decdt la altele cu care a n comparat-o studiind
fndelung aceastii particularitate.
,
Am convingerea cii selectionatii, rasa noastd ar fi superioarii
multora din cele importante,
de s'ar face fntr'adeviir
o selectiune metodicii $i care sii urmiireascii rnai ales piirtile
sale slabe.
B) Rosa iialiond e socotitii drept cea mai desiivbrqitii ;la
vedere se deosebeqte de celelalte prin culoarea ei de un galben
deschis, cu pbntecele fnconjurat de inele dungate negru cu
galben,, iar pe torace,-fntre aripi,-avbnd o ridiciituri ca un
scut; e cea mai harnicii albing din cele cunoscute qi e "mtrecut2 in aceastii privirtii. numai de sora ei ,upis aurila" din
America. Aceasta fnsi nu e alta decit albina rtaliand seleclionaid foarte bine dupii cele rnai qtiintifice metode. Americanii, dbnd o important5 deosebitii acestui mijloc de perfectionare
a raselor, au isbutit fntr'adevbr sii creeze un tip ce corespunde tuturor cerintelor, ca organizatie gi productie mare.
Foarte blAndi clnd imbliim cu ea, igi apiirii 'de .minune
stupul contra furtigagului, fiirii insii ca ea sii se gdndeascii s i
crute liniqtea vecinelor sale, pe care le atacii violent pentru

+
t

a le priida. Intr'o prisacii fn care avem douii rase, din care

una italianii, vom fi siguri cii furtigagul nu va fi starpit pln5
nu italieniziim toate coloniile, dupii care vom fi scutiti de aceasG nepliicere, luAnd totugi miisurile trebuincioase.
C) Rasa cipriofd se asemiinii la fnfiiGgare mult cu italiana; are fnsii vgrfbl pgntecelui ceva mai negru; e foarte harnicii, depune puet precoce fn primiivarii gi se aclimatizeazg
f6arte ugor. Din nefericire e foarte artiigoasg, fnteapii pe oricine gi nu po$ lucra la stupi decdt cu miinugi fn mAnii gi bine
acoperit; foarte supiiriicioasii, ea sboarii amenintiitor gi fnfeapg la cel mai rnic sgomot, gi mai ales c$nd deschidem un
stup propolizat.

Fig. Nr. 6
Felurilk rase de albine recunoscule prin coloralia abdominali *)

Se deosebegte prin aceea cii reginele sunt f o a r t subtiratice; pot trece prin gratia Hanemann, dacg intervalele sunt
') Cligeu dupi5 Alfandery: .Le livre d e s abeilles".

,
,,

..

I...

+.+, < ;

..
,

>..-*

; ".*,; '
,,r

i
1
8

prima vedere, de forma viespilor ; are de altfel, ceva comui . cu

aceste surate, cgci fesgtura ciipi%celelotcu care fnchide puetul, o
construiqte dintiun arnestec in care intr3 rnai multe substante
celuloidice $i pufing ce'arg, cu totul coitrar albinelor noastre,
care folosesc, fn aceastg compozitie, o proportie de multii cear i gi polen.

/.

-. .,

1
.

:,<.

.>.. . ,

..;; .
:\ '.' .

i,:'
. . .. .
,.

r:.:.

.>

1 ".;

.;:::

, '.. . ,.'
..

, ,.
.

',.,.>:. ' . ,

.. ,.

:.:.:/,,;,,

1:>

,.

.
,,. ,

..

,.q?
.
. ,.
...<.-' ,

,,

..
, ,

; :,:\,

. 1 .:..
;& .~.\,
:' ,
.,. .,
L?

;::

1 ?.:;I;

! ,.,
,-..
..

. ,

;:,'.

'!

::
..
~

. .. .,
!
<

*;,. h.

.-,

I,,

+,-.,,.. ,

,.., ., '..:.
ii. ,y-; ,
, ,"
'

',

I
.

,.", .

,.
. ,

.,

'

.
7

.
.~
,.

I
,

'- .

>

1. ,..-.
LC,!'-.,

,'

\,

.:~

k.<3:;;9

.?..

2-.
1. ) ~
*:

..,.... ,
'_

'

a ! '

I
, I
. , , . . ,,,

. , ,

I:

...

D) In sfbrgit, rnai avem rasa cqucazian&, ce-i ibtermediar5 intre italiad $i ciprioa, cu un caracter,blAndgi&coltAnd
destul de multumitor.
E) Desigur cii entomologi~tiivor giisi serii htregi &e subdiviziuni . acestor patru rase principale. Fiecare regiune are
albina ei specific&, car2 sJa adaptat mediului.
Astfel, Groenlanda are o varietate brunii, ceva mai mare
decbt albina comunti, pgroasii ~i harnici; perioada de cgldurii ~i pufinelefloq ce sunt acolo intr'un riistimp destul de scurt,
au fgckt-o sii se pregitteascii pentru un astfel de regim
friguros Qi pu+ bogat fn isvoare melifere.
De Femenea fn Sahara, tr&eite o subdiviziune a cipriotei
care e ,sobrd ca, o cdrniid ~i ca beduinii din finuful.ei', cum
.spune Baldensperger; ea rezistii cgldurilor c e l ~ rmai man Qi,
ceea ce e mai curios, supusg la temperaturi de 8-10 grade sub
zero, nu s'a resiinf;t de loc; are o culoare portocalie cu o
frumoasg cruce galbeni pe abdomen 9;-i acoperitii de un pufugor z~uriu.E fnzestraa cu un simt olfaetic ne mai pomenit
adulmec~idmirosul florilor dela kilometriPhtregi, simt desvoltat fntrJun mediu unde flode sunt atbt de rare;-$ care trebue sg o c~lilguzeasc~
oricbt de departe ar fi acestea. ,
In Asia trgiesc trei rase bine distincte gi ca Pnfiif;gare gi
ca obiceiuri:
Apis dorsafa, mult mai mare decbt ilbida noastrg gi a1
cfirei corp e mult mai .lunglret. Colorat5 foarte felurit, rasa aceasta are capul gi toracele negru, jumgtatea dinainte a toracelui foarte pgroasii, iar pbntecele galben fn .partea lui din
fatii, negri spre mijloc $i cenuqiu albicios spre vbrf.
Apis indicn e mai m i d decgt albina noastriiJ gi fn colonie,
indivizii au culori deosebite. Astfel regina e de culoare castapie 'fnchis, trbntorii supt negri $i albinele, galben deschis..

'

b :

mai msri de 3 milimetri .$ 8 diviziuni, ceea ce a apropie, la

"

, . , ,

. ,. .
~
,

'

Apis florea e cea rnai micg din toate; la colorit seamgnii

i
cu apis . dorsata ; abdomenul fnsg are inelele colorate gelunt cu
cdte un cerc alb.
\
Toate aceste trei rase, datoritii faptului c?i triiiesc fntr'o
regiune caldg cum e cea a Indiei giIndochinei, Pgi aliidesc fagurii fn aer Iiber, atgrnati de crengile copacilor, acolo unde
e rnai sus $i rnai umbrg. Suntnomade; cliidesc, scot un rand
ori doi de pui 6,dupg trei-patru luni, pleacg Pn altg parte,
mdnate mereu de acest neastdmpgrat dor de d u d , Pn vegnicg rebnoire a vietii.
De sigur cii atat rasele europene cat gi celelalte care
traiesc Pn diferite continente, se rnai fncrucigeazii fntre ele,
formand felurite tipuri de metigi; totugi ele, h cea rnai mare
parte, ss pbtreazg cu semnele distincte atatate rnai sus. ,
Intr'o prisacg mare gi care ar avea mai multe rase, e foarte
' greu sg fie selectionate fiecare fn parte, ciici aceasta ar cere,
, Cgline, prea multe precautiuni gi prea multb atentie din partea
prisecarului care,' dacg s'ar ocupa numai cu aceasa-fndeletnicire, gi-ar putea atinge scopul. .
Metigii &re ies din aceste Incruciggri de sigur cg prime c, fn par*, cusururile qi calitiitele ascenderiflor. Ceea ce
fnsg merit&s5 fie retinut, e cg ma; totdeauna, din asemenea hcrucigiiri, caracterul lor e mult schmbat, Pn sensul c&devin mult
rnai riiutgcioase, gi chiar dacii qparentele gi prixpele rezultate
ce le dg o hcrucigare sunt bune, dupg cateva generati;, metigii degenereazs, i,mhAnd mai mult cu pkatale .$i p&Me
slabe ale pihintelor de la originti,

CAPITOLUL

CINE P O P U L E A Z A STUPUL?

A. REGINA $I V l A T A EI.

In ziua urmitoare, aproape de amiezi, biiatul din prisacii, care la vremea asta pizegte roii sii nu iasi pe negtiute gi
s i ia ciile vizduhului, veni gribit s i m i cheme.
- A egit un roiu gi-i nevoe sii venifi, cgci altii par'cii
a r voi s i faci la fel $i singur n'ay putea s i dovedescl
L-am chemat pe Cilin s i vadi yi el.
Ciorchinele greu ce stitea rnai... rnai s i rupi creanga ciregului de car2 se prinsese, P$i potolise cu totul zarva gi nurnai un forfot se rnai vedea fn ghem. 0 razi de soare funvat5 prin frunzigul des, ficu sii iasi sclipiri metalice din miile de aripioare ce se adunaseri grbmadi acolo; cdteva fntgrziate gi rnai nebunatice, rnai dideau Pnci tdrcoale roiului.
Ciilin privea atent totul, f5rH sii piardi nici o mi~care.
Se apropie de roiu, fl cercetii ca gi cdnd ciiuta ceva gi, desamggit, se intoarse spre mine :
Bine, aceasta e un roiu, Pnteleg, dar a$ voi sti gtiu
ceva din vieata celor ce-1 cornpun.
Riibdare, Ciline; ti-am spus doar fn planul de eri, c i
nu vom p*i rnai depwte, pdni ce nu vei cunoagte fn aminunte locuitorii stupului, felul lor de viati gi rosturile fieciiruia.
Am prins apoi roiul fn roinita de papuri Empletitii, agezaki cu gura fn sus drept sub ciorchine gi, cu o miycare vi-

oaie, am scuturat creanga. Un geamiit 51 ciiderii se auzi din

fundul roinitei $i de fndatg valuri negre de albine fncepurii
s5 se reverse pe marginile ei; am a~ezat-o Pncet jos $i, cum
albinele $i-au regdsit regina ce stiitea pititii Pntr'un colt, toate
au prins a se chema bdtbnd din aripi ~i adundndu-se sub
clopotul acela dcoros.

Fig. Nr. 7 - U n roiu')

Dupii ce s'au aciuat cu totu1,lam adus stupul sisternatic
pregiitit de mai Pnainte cu tot ce-i trebuia, 1-am a ~ e z a tjos gi
Pn fa@-i am a~ternuto pgturii, a cdrei margine se htindea
pe scdndura de sbor, pdnii sub stup. Cu doud pene de lemn,
am ridicat put;n fn sus stupul de pe fundul siiu, aga fel fncbt
albinele s i p o avea
~
loc mai larg de intrare ~i sii nu se fngriimiideascii toate la urdiniv,
Pe piiturii, fn fa@ urdini~ului,am squturat roinip cu o
loviturg datii in pzrnbnt .$i albinele au ciizut hpr*tiindu-se ca
o apii vie, juciiugii $i sclipitoare. C u putin'fum $i cu ajutorul
unei pene de gAscii ce-o, avem la fndemAn$ am dat roiului
calea spre sup. Cele dintbi care au ajuns pe pragul lui, cbnd
au simtit mirosul de cearii din liiuntru, au hceput sii batiivoioase din aripi $i sg le cheme pe ckle de afarii. Turma fntreagii prinse a urca sui~ulscAndurii de sbor acoperite cu marginea pgkrii, ~i o mare parte din roiu a piitruns fniiuntru.
*) Cligeu dupii Gagel: .Les abeilles el le miel'.

-..

Regina ;.Km~seseZn grosul trupei $i acum se fndrepta

gi ea acolo unde chemarea bucuroasb a supuselor ei ti spunea

I <

cai e loc potrivit pentru casa nouii gi fnciipiitoare.

Vezi tu, Ciiline, albina aceasta mai mare, mai lunggreaw, galben-argrnie, cu piciorugele rogietice, cu pdntecele greoiu ~i care e gata s2 intre fn stup ? Ea e mama tuturor acestor albipe-mii gi mii-ce le-ai viizut agiifate adineaori fn ciregul nostru. Ea e singurii cu roiul acesta, ciici fntr'un stup
numii o singurii regin6 poate triii.
Albinele se daideau fn laituri din: cale-i gi, -peste cele care,
din nebiigare de seam% nu o observau cumva,-cu o semefie
regalii, ea trecea pe deasupra, griibitii $i preocupatai de a ajunge rnai repede la palatul unde o aqtepta bucuria unor zile
bune $i a altei vieti.
~ u ~ cum
i i vezi, ea e Pnconjuratii cu un sentiment
de respect .$i dragoste ; un alaiu de curtence st5 mereu fn
preajmg-i $i ea nu face altii treabii In stup decdt ouai mereu,
zi gi noapte, la vremea aceasta de Iunie, $i din ce fn ce mai pu$in, pe miisurai ce timpul se riicegte.
Prin deschiderea urdinivului, fn sfbrvit, a intrat gi regina
noastrii. Din clipa aieea zumzetul $i chemarea ultimelor riitiicite devenirii gi rnai puternice. $uvoiul negru a1 celor riimase afar2 se fndreptii buluc spre stup $i fiecare se griibea
sii piitrundii ma; curdnd fn primitoarea casii, care $-a deschis atdt de larg portile $i le chiami par'cii cu drag hiiuntru.
Iatii, Ciiline, vezi aci clteva albine ceva mai man,
mai voinice, mai gteoaie gi mai bkdgnoase, acoperite cu un
puf castaniu fnchis, $i care se fnghesue de zor spre urdinig ?
Acelea sunt albinele b&rbaji, cibora noi le zicem frdnlori

.'

< I

3 ,

5-

*>
,

*>

,
l,

\
'

11
I

gi care nu fac fn stup &ic deosebit $i de folos. Ei, ca gi

oamenii cei lenevi, stau gi miindncii din fruptul $i munca albinelor lucriitoare. Rostul.lor fnsii e, ca unul din ei,
dacii
cumva ar pieri regina $i albinele ar trebui sii-$i crease5 o
alta,
sii.se poatii fmperechea odatii cu tlniira reginii, i,i,
fecunddnd-o, sai o poatii face in stare sg nascii oul fecunde din
care sai iasii albine lucriitoare.

'

*,einllnalde;p

I
/

~aflaioo srno3" :suareq Fanp na6![3 (,

-OJ 6
!
(~o.(un%j a a w ~ w r nazds , me:, nF:,!qo ap
'pm
!em egelnwp 74 aJem ~ n eaqsyae
r
'a~vnr pnr a lnzyaunq
4.
-ujapun q w y o d oof un $alv *:,sa%la~qeqaape n3 uyseal un
asad!:,-d
! a s e o p y:,svapq3 3s d a ? q aIa 'doas qsa:,v
i
'=J' M a J
I
ynou o a:,sea:, # 4 - p wapu@ as-'yseo~amnu e a ~ da))elnd
-od o n q y d pa? w a d p n ~ o m peaqqa~-(n$?dsap ysdg urp .
e:,sv!<xl p asa!oa q a p a p u o :!a?uop:, p sJaw lnunq ngnad
ano)qn,sapq agelndod o tnpdnqs e4&!st3 q e o d !eu~nu O! yuk4
-yq e a ~ d.a so1 e-a~ a:, pyd ' a m p 3 'appqle PUT=)
*n!ox mun\<au+ud e a F !6 p~s0.1a d s a p mln)a!yq :,sa~sa~od
r-ys
qnda:,q mv 'y~esyd yfanq ' ~ o p p p swqwn el !6' !nl esm u j
qv.qq e In!oJ 'raqsa:,~ aqeoq snds 'me-! na a:, d q u
9

.?

zAnd peretii despMtori

a dous-trei celule, fac un Ioc mai
fnciipiitor, unde aduc un ou sbignuit, ce era hdriizit sii scoaG
albinii l ~ c r ~ t o w e ~ a ~ ~ de
~ ~
3 zile
% ~
de mcAnd
a r e
I-a fiicut regina-mamt gi din care ele vor face o viitoare regins.

Fig. Nr. 9
Bolci regale pe marginea unui fagure')

F'

f
34

!. .
L

' _

Acestui leagan regesc, noi stuparii fl zicem bolcd regold.

Peste ou gi fn fusdul leagiinului, albinele-doici, recrutate
din cele mai tinere albine ale coloniei, varsii o hranii galbenivorie, numiti%,,pap& regald", un lapte pe care albinele, tinere fl produc cu nigte glande esofagiene, lapte a ciirui compoz i ~ ee foarte bogatii fn materii proteice, grase ~i azotoas/e, gi
e gata digerat de ele.
Ce rost are aceastii hranii ? Ea are o putere minunatii asupra oului, ciici din el iese o altg fun^ care nu mai
semanii cu albinele decAt fn parte, gi care e menit5 sii asigure viitorul de mbine a1 unei colonii.
') Cliqeu dupll Dadant : "L'abeille 41 la Ruche".
.

.
I

rC.

e~

$i acea noug fiintg cu totul strginl e o regina.

Intfadevdr, dacg am lua o reginti sg o compar5m cu o .
albing lucrgtoare, am vedea deosebiri foarte fnsemnate fn
anatomia ei, degi amhdoug au ieqit dintr'un ou fntocmai la fel.
Deosebirile se datoresc atbt acestei fermecate hrane, cbt .$i
locului sau botcei 4n care privilegiata $-a trecut evolufia pbni
la nagterea ei.
Care sunt efectele gi deci, care sunt deosebirile anatomice produse de papa regal2 ? Privind, Ggline, fnfAtiqarea celor dou5 surori, vei vedea dintfodatd cg una are:
a) 0 culoare deosebitd fa@ de cealalti: regina e de
cu picioarele rogietice, pe cbnd alb'ma e
un galben--Si
de culoare castanie qi cu picioarele negre.
b) Albina are, la picioarele de dinapoi, c ule ele unde
fgi adung polenul gi care reginei ii lipsesc cu totu
!@
cgci =
n'areI+
ce face cu ele, ea avbnd alt rost fn stup gi alG menire in
vieata ei, decbt de a cgra aurul florilor .$i dulceata lor.
C) De asernenea, partea cea mai vgditii, -- p
s
la regind e lungAret qi bine desvoltat, pe cbnd la albind e rkdus.
Dacg am analiza apatomic pe cele douti surate, am
/bw\v
vedea iargvi deosebiri interne:
a) Regina are o limb& mult mai scurtd decbt a albinei,
cdci ea n'are nevoe sg sugd nectarul din fundul potirelor de
flori, fiindcd prime~tehrana gata datti de curtencele ce-o
fnconjurd.
b) Guqulita- unde se fac transformarile nectarului, regina n'o arZ;<cdci ei i se dg o hrang gata digeratA de cele
ce-o fngrijesc.
Analizand fn sfbrgit pbntecele, a&c2 principals parte a
corpului unei regine, vom vedea cg:
c) P
m ei are doug pungi numite ovare, foarte
desvoltate, pline cu oug fn felurite sttiri de desvoltare, pe cbnd albina are numai doud ovare mici, bchircite gi nepotrivite unei reproduceri.

d) Mergbnd la comparatia o
gssi la reging desvoltate, pe cbn
zgregte canalul receptacol pentru sgmbn$a btirbiiteascg, ctici'
cu vremea el s'a hchircit la fel cu ovarele.

. \
,

Toate aceste deosebin le ~roduce numai acea hbanii

fermecati, . care mai are marele .folos, . erk dd o pulere
de. . . uitalitate unei regine, fofd d e - o albind, de aproape cincikeci de ori moi mare; ciici trebue sii gtii, Ciiline, cfi o rggihd poale trdi dela 4-6 oni, pe cAnd o albid, h timpul verii
gi fn perioada de lucru mare, abia de atinge 6-7 siiptiimbni.
I Numai cele mai norocoase,aare se nasc spre tdamd, pentrucii nu mai au ce munci, gi deci -nu se istovesc, pot tr&,pAnii
h' primdvara urmiitqare, cbnd mor. gi,. ele . dupii 2-3 sCiiptAmAni
de alergAturCii.
Iatii deci,. fn cbteva cuvinte, ce .$i cum este ~dgina
noastrii.
Noslereo unei . regine.
Dar din oul ptis fntio botcii, c mmEcregte gi se nagte
o. reginii ?
m'a btrebat CCiilin.
Mai htAi, CCiiline, trebue s%gtii din ce se compune acea
repurnit%pap5 regalii, de care ti-am vorbit fn treadit.
-Ea e produs%de albinele tinere gi numai pAnii la o anumik vArstii, prin nigte glande ce se giisesc lAng% faringe
$i esofds, numite glandele esofagiene.
Analizath aceasti hranii $a dovedit cii are :

l',.:::
.<.?:.
_ ,., ......, ..

'

.<.

..c.

.. .')*.,
,:. * *

.>.

'

>I,,

, . .

' .;,.

..I"'., .

;.;,

>,

... ,

<,.

.~

t.:.:

-'r

;!;,..

s,

$.:
.

>

i.
, ,
. \ .

I.

'.&

.:;:I

. . . .

.,

!.- d*
>

S
, t

'

'

:1

ri

%A,

. . . . . . . . . . . 24.15Ofo
.
.
$4.580,'0
. . . . . . . 30;6%,0
. . . . . . . . . 0.38/o
. . . . . . . . . 0.67010

Apii
Azot
Proteins
Sulf
6
FosfaG
Zahgr sub form5 de dextrozii
v
n
zaharozH
Felunte extrase eterate gi cenugi-

11.7010

. . . . 3.350~0

, ..- . .

I...

.,.

..., -

": i'.',

,,

. ,I

,
:

,..,..:'
,

1 :

., ,......

.,

. .~,'

. . . ,.,....
.\..

..,, ,.\

...

'..!,
.,. .

Din tabloul de mai, sus,, se vede . :mares bogiitie a materiilor proteice gi a azbtului, precum 6 a zahiirului, . elemente .a
.

';

I.

17.92Oi0

ciiror valoarea :nutritivA.e pr.ea. cunoscutii ca sii mai stiirui.

VItamina B, atbt de mult cercetatii de hvii@fi, se giisegte
fntr'o mare cantitate fn b p a p o aceasta, nu mi^ cu drept cu,v8n.t ,,regala;
3.
Oul pus Pn botd, avbnd aceastii hrahii fermecatii,, st&
h nemigcare timp de trei zile, apoi coaja lui. se craps gi. din

..

li

el iese, ln a patra zi, un viermigor albicio?, care, din ziua a

cincea pang fntr'a noua, tot cregte, ajunggnd aprotspe de gura
botcii. Atunci albinele fac un capac leagiinului acelei niici
principese, ce fncepe a-gi tese un giulgiu fn care se Pmbrach
ca sg-$i ducs un somn de nimfii timp de cinci zile, somn din
care se trezegte, ca prin farmec, o insectii pe dep& formats.
In ziua
secta vrea sb ieasb din pfatul
ei de bear&,
,puse cu gapte zile, fnaiate de
cgtre fngrijitoarelt ei, nu-i ingiidue sg pgyeascg afarg.
Atunci, cu clegtigorii pe carei are la gur$ fncepe sii road5
~is&subtieze grosimea capacului, pan& ce apare, pe marginea
'lui, o ggurice ca o fmpunsgturg de ac, pe bare o liirgegte mereu, pink ce regala prizonierii poate s5-gi scoatii limba prin
ea. Doicile ce stau sg-i ajute, se reped de fndaG cu gugulifele
pline gi ea soarbe nesdfioasg prima p i e u r g de hrarig. E par'c5
stropul de putere 'a1 voinicului din poveste, care, cu o sorbiturg de apg vie, prinde noi puteri, cii sg continue lupta cu
smeii.
Era gi timpul pentru aceasta, deoarce hrana, pe care nimfa
toat5 vremea cat va dormi somnul h giulo sorbise pentru
giul coconului, era pe sfAr~ite.Cu puteri noi, ea fgi incepe acum
mai fnd&r&tnic$munca de eliberare. Ca gi cum o pAnzg de
fiergstriiu neviizutii ar tbia fncet, dar sigur, cu riibdare gi anevoe, u ~ a
ferecatt a unei fnchisori, tot aga cle~tigoareleei rod
ciipiicelul ce-o fnchide acolo, pAn% c$nd desprinde cu totul
gi aceastd ultimd piedicg, ce-o desparte de lumea de' dincolo.
Da, htr'adevgr, o alG lume, fn care i se pregiitegte o vieat&
piing de glorie, dar gi, de munc; crunt de ostenitoare l
fn sf&$, iese la luming firava ei fgpturi., amort;tii par'cg
de atAta stat pe loc, osteniG totugi de ultimele sfo@ri de
descgtuvare, cu ochii fmpiiienjenit; ori de somnul lung a1 zilelor de transformare, ori de lumina ce8strducegte fn cetatea
care st5 mbndrii la picioarele ei. Ea are hcg trupul acoperit ,
de un pufugor cenuviu, ce par'cii ar fi praful unui cgliitor ce
vine de departe, de pe alte tgrAmuri $i pe care supusele ei
bcep sii i-1 scuture, ca ~i cAnd prin aceasta ar voi s'o facti sii
uite cg odatg a fost aga de mica gi de pliipbndk vi s'ofncredinteze c k o agteapth de acum ,fnainte, zile fwmoase gi man-

'

dre, pentru care trcbue s& aparz fn toaa frumusetea W 2 ~ ei aurii str&lu&toare.
, ,
Grijuliile doici o fnconjurii, ceata hrgnitoarelor se hdeasg
care mai de care sii-gi fntindii gugulifa piing de hrang fntilritoare gi.ea, dupii ce schitead cateva migdri cu picioare.le de par'cg i-ar fi fricii sg meargg cu ele de s u b e ce-s,
fncepe .s2 pheascii Pncet gi atentii pe fagure.
, Albinele se dau fn liituri din calea pe care eautii sg i-o
hdrumeze printre pirurile ce se alinieazii ca la parad4 gi regina noastrg, din clipa aceea, e stgpAna stupului, iubitii $respectatll de supusele ei; fn cetate e svon nou de vieafii renbcutii, cu viitor mai stralucit, cu asiguriiri
de d&nuire Pncg
pentru multg.vreme gi plin de speranfe frumoase pentru zi.lele de rnaine.
De acesf ~ l a i u4mpKrlltesc fnsii nu se bucurg toate principesele, ci nurnai aceea care, prin nagtere, a scKpat cea din- -a;
ti% stupul dintr'o situatie critic5; pe cdelalte, hkizite :roitului,
degi le $in fnchise fn otci, albinele le fngrijesc cu atentie,
far& fnsii a le a~iitd.pa-- multii dragoste, ciici fn stup ele nu
-9i ,,la
nu se fnchin6".
-- doi domni, albinele
------ ----s-s-T=-..
<I

_-_-

$i aga se 'nagte, Ciiline, o printesii, care, peste cAteva

zile,~va fi cu adeviirat regina stupului, cgci sg gtii cg deocamdatg, degi s'a ngscut cu darul de a putea sii dea nagtere la
fiinw v i i f&ii s&fie fncg impreunatg cu un biirbat, totu~i,
din coapsa ei,
aga dupg cum +am mai spus,-nu poate
ie$i acum decbt numai parte bArbgteasc5, adicii trbntori, care
nu sunt de un folos prea mare, ci de scurta duratg pentru
vieata'coloniei. Numai du$l ce se va Pmperechea cu un
trAhtor,'abia atunci va putea face ca din ouiile fecundate cu
*siimAntaliisatii de biirbat, sii se nascii albine 1ucrAtoare ~i
nu trbntori cum s'ar fi niiscut, dacii ea n'ar fi fost fecundati%. Cbnd Pfi voiu vorbi, putin rnai departe, de felul cum se
fecundeazii oul, vei pricepe mai' bine mecanismul acesta fi.,
ziologic.
Dar albinele crese vreodatii o reginii noug cAnd au
o altg reging fn stup? mii fntrebg biiiatul.
Da, dar 'numai cbnd regina care a stgphit in cetate PARI a ~ c i ~ a3d4 yir, d u p ~o rbunci~aht de isto-

cului. Ici un fir de iarbii, dincolo un ciob, putin rnai departe

salcAmul ce-gi apleacii o ramurg grea pbni aproape de acoperigul altui stup, dincolo un punct negru pe zidul alb a1 propriei ei locuinfe, ce pare a fi un numiir de ordine a1 stupului,
fn sfdrgit, totul de jur fmprejur : culoare, miros, miscare, e fnregistrat cu atentie gi migalii fiirii de seam%, de fricii ca nu
cumva sii gregeascii la fnnapoierea din sborul de nunfci $i sii
nimereascii intr'un alt stup, unde desigur, gi-ar gdsi moartea.
Sbor de nuntii ai zis?, m% opregte Cilin $i mii fntreabii.
Da. Credeam cii ti-ai fnchipuit cii un alaiu aga de mbnd
dru n'ar putea fnsofi decbt o nuntii! $i iatd cum se siivbr~egte ea: dupg ce vdrtejul acela furtunos a tot dat tbrcoale stupului,
timp in care din prisacii $i chiar din fmprejurimi au
putut veni fn calea principesei un cbt rnai mare numiir de
trbntori,-de odatt tbniira fecioarii fgi ia sborul fn Inaltul cerului. Albinele lucrgtoare riimdn fn urmg vi vin de se ageazi
fngrijate par'cg pe scdndura de sbor, fn pragul urdiniSului,
agteptdnd fntoarcerea reginei.
VArtejul se'tot ridicii fn sus, mereu fn sus, urmat gi Pngrogat de alt numiir de irdniori miri, ce nu sliibesc din ochi
bobu~orulacela auriu, care, pe aripi de vis, se tot fnaltg de
pare c& le-ar cere gi lor dovada destoiniciei $i a puterii, purtAndu-le fnainte ispititoarea ei fiipturg pe care le-o dg spre
o fmbkfiSare diving.
Incetul cu Pncetul, gloata pefitorilor se micgoreazil, cgci
unii din lei se retrag din lupta aceasta de a cuceri o amantii atdt de amggitoare; cei cu puteri rnai mici, he rnai putlnd fnfrunta
sfoeHrile cerute de un sbor sprig gi anevoios, lasii altora rnai
puternici, rnai bine fnzestrafi dela naturi.; grija de a putea
ajunge gi a-i da logodnicei sgxutul de nuntg.
$i iatH c i gi clipa aceea se apropie. Mirele, unicul fericit, cel mai voinic, cel cu aripile mai puternice gi mai dibaciu
fn sbor, cel pe care natura 1-a fnzestrat cut calitgfi mai alese,
In s'fhgit.,. f ~ ajunge
i
chinuitoarea pradl a Forinfelor sale piitimage gi acolo, fn fniilfimile albastre, sus, - atdt c$t ocbiul nu
rnai poate vedea, fn linigtea gi pacea vAzduhului, fn sclipirea
soarelui, fn baia aceea de luminti $i c&ldurii,f i bnbrAtigeazii

54

augusta mireas& o fecundeazd, varsg Pn ea s&mAn@ dKatoare de vieaw milioanelor de oufi pentm ca apoi, dupg
aublimul act, s i cad5 rgpus de moarte gi sg-$i plgteascg cu
vieaw, tributul nemilos a1 unei clipe de iubire, pentru care spa
nbcut, a vietuit $i a dorit-o atbt!
0 singurg datg iese regina fn sborul acesta dk nunG.
In faarte rare cazuri s'a vfizut ca ea sg ieasg fnc2 odat$ dup l p u h timp, gi anume atunci cbnd simte c l s2mbn$a rodnici nu e fndestultitoare pentru tot ce supusele i qteaptii dela dlnsa, fntrJoperioadg atbt de lung$ ciit dureazl ,vieaw ei.
Natura, impuniind aceastfi sfbnti taing a fmpriunfirii in
conditiuni atbt de grele, a avut fn vedere selecfionarea rasei,
care np se poate.perpetua de cAt atunci, cbnd elementele cele
mai destoinice $i puternice vin s2 contibue la ea.
Dar cum se face aceastfi fecundare? mJa htrebat
-

- S2 vezi cum 1 Albinele, ca $i trantorul

Gain?

gi regina,
au
fn corpul lor n i ~ t esaci goi, pentru aerul de respirat. Acegtia,
cAnd se umfli gi se umplu cu aier, m&resc volumul corpului,
ugurdnd Pn acelagi timp greutatea specific2 a insectei, ceea ce
fngidue acesteia sg se poat2 avAnta h sus $i sfi sboare.
Acegti saci, la trAnton, sunt mult mai man $i se umplu cu
aer pe, mgsurii ce sborul e mai viu, mai sus, mai Gternic.
TrAntorul care urmire~tepe regina fecioarg fn dorinta de a
i
aga de tare acegti saci, fncAt atunci cbnd
o ajunge, f ~ umflg
se face fecundatia, aerul din ei exercitii asupra organului fecundator o apgsare ava de puternicii, hcbt fl svbrle afar2 cu
punga seminald cu tot.
Impreunarea se face in aceastfi situafie,iar bgrbatul trebue sL moari dupi5 acest act, cfici, organele sale fiind ievite
cu totul fn afarii $i prinse de cel ale reginei cu o ventuzii
ce o are fn vbrful lor,-cbnd voievte sP se desprindti din hbrgfi~areadiving, dar fatall pentru el, zadarnic hcearcg s'o
facg, cfici legiturile se rup, qrganele sale r2mbn legate de cele ale regind ($i .el trebue slhspii$eascg prin rnoarte, sfdnta
clip&de iubire pStimag2 $i mistuitoare.
Mecanismul propriuzis a1 acestui act fl vei Pnfelege ma;
bine ciind f6 voiu vorbi despre trhtor.
-

.
$i -a, fericitul 'mire fgi G h e i e vieata cu acest trist s f k sit a1 unei fericiri de-o q a scurtii duratii; el, prin moarte sa,
dii fnsii vieafb la milioane de outi ce vor fi rodnice; de acum fnainte, prin aceasa frnbriiti~are,el le-a schimbat destinul $i rostul Pn vieatii, cgci din acea clipti, regina e mum&
procreatoare nu numai de oud din care sd ieasd numoi bdrbati,-Pnsugire cu care a $i fost n?iscutii,-ci-ea poate da ou&
fecundate, din care sd ieasd albinele lucrdtoore, singu?
niidejde $i puterea
de mbine a cetgti;.
Unii spun p e t nedfept cti natura a gregit supunand fecundarea reginei unei legi q a de curioase gi. grele de f n d e
plinit, fntrucbt sborul de nuntii ar'fi foarte primejdios, cgciafar2 multe Pntbmplgri neprevtizute o agteaptii pe regina noastrii.
Frumoasele prigorii cu penele
multicolore, dugmancele
cele mai netmpgcate ale albinelor, vegnic cu ciocdrile deschise Pn goana dupg pradii, , botgrogii cenugii, rgndunelele cu
sbor de siigeat& biirzgunul cel chior, -ace1 lup a1 albinelor,
despre care-$ voiu vorbi mai departe, toti nu fac altceva,
decbt s i pAndeascg gi sii nimiceascii rnii de albine.
Oricine igi poate Pnchipui ce priipgd poate aduce unul
din acesti dugmani, cAnd dau peste o regin5 Pn sbor de fecundare. Peste cetatea Pn care vibread a a t e a niidejdi, trece
un suflu de moarte, de chin gi de groazk gi toate supusele
sunt cuprinse de o desniidejde ftirii de mar&, r h a s e dintr'o-'
d a a fiirii sprijin, ftirii conducgtoare $i fiirti putintg de reproducere. In chilioare de mult nu mai sunt ouii mai mici de trei
Ale,--singurele din care gi-ar putea cregte o nouii regins,-.$
atunci, bietele albine &cep sg-gi plbngii nenorocirea cu ace1
bocet a$a de caracteristic, pe care un stupar priceput fl Pntelege de fndaa ce deschide un stup orfan.
$i totugi, dacii natura a pus vieata stupului la o astf'el
de fncercrrre, a fkut-o cu m i l a fntelepciuhe. Intr'adevgr,
cine nu-gi poate da ie&a cg dacg ea ar %fi or~kduit @reunarea fn stup, aceastg fecundare s'ar fi ficut cu u n trdn/or
frate bun cu mireasa. Si cine nu stie
.
. oare urmiirile rele
c e le aduce unei specii p r w d.".
i a consangoinitd)ik? Apoi,
fn a1 doilea rand,
cum $i-ar=a
oare alege t r h torul cel mai bine preggtit ? Pe cand astfel, ea nu-$ alege

____r_

biirbatul, ci el se alege din gloata aceea ce numh& cu miile

~i el singur suportil o fncercare aga de chinuitoare,.aceL sbor
de nun& care-i cere o htreagii pregiitire,
foe& gi calitk6
fizice deosebite,
fa@ de tovarigu sgi r h a g i fn urmii.
Natura, dacii ar fi ceva de corectat, vine fnsii curbnd
dacg ar fi htr'adeviir o lips$
de fndreaptii lipsa *parent$
prin aceea cii micgoreazii cbt rnai mult timpul cbt regina
,
cere s5 fie fecundat&.
Prin moartea fulgeriitoa~ea mirelui, de fndatii ce fmpreunarea are loc, regina riipegte cu dbnsa organele fecundatoare cu toate apendicele purtiitoare de ' siimiinfi. In sborul
ei de coborfre $i pbnii la curiitirea gi roaderea lar de ciitre
albine, apendicele organului fecundator a1 trbntorului cu canalele lui seminale, descarcii mereu siimbntii fn punga spermatics a reginei, siimbntii care asigurii fecundarea a sute de
mii de OU$ din care vor iegi albinele lucriitoare de mbine.

E uncfiile unsi regina

Deci, regina e fecund5 pentru parte biirbiiteascii chiar

din clipa h care se n q t e !, mii fntrerupe Ciilin, , dupii ce-a
ascultat cu atentie descrierea frumosului sbor de nunt5.
-'
Da, i-am spus eu,-e o putere pe care o au unele insecte
fn deosebi multe Hymenoptere ca, fiirii s2 fie frnperechiate
cu masculul, s5 fie totugi ?n stare sii dea nagtere .la fiinte vii ;
aceast5 putere se chieamii,-dupii cum 6-am mai s p u s , - p a e nngenezc7, adicii putinta de a creea fiinte vii, fAr3 sii fie nevoe de fmpreunarea celor douii sexe.
Unele insecte fnsii nu pot creea nefecundate, decbt numai parte femeieascii. De aceea, oamenii de gtiintii le-au spus
celor dintbi insecte androgeneze, adicg fkiitoare ,de b k bafi,' gi celorlalte ginogeneze, fiicgtoare de femele. Sunt unele care, din ouii nefecundate, scot at$t b5rba6 cbt $i femele, iar altele, precum e un soiu de furnici numite termite,
pot nqte, din acelagi fel de ouii, patru feluti de fiinte cu totul deosebite unele de altele, qi ca fnfiibgare, gi ca scop.
Regina noastrii fnsii, dacii n'ar fi fecundati, ar tot da
nagtere mereu numai la ouii de trbntor. Iti pofi ugor hchipui unde poate ajunge un stup, fn care nimeni nu mai
aduce nici un strop de nectar, dar toatg lumea consum5 din

.y

rl

fl

belgug, din proviziile deja adunate ; vorba Rombnului : ,,sacul

oriclt de plin, are $i el fundul lui"!
Pustiul ar cuprinde fn curbnd cetatea ce aladatii s t d lucea de huzur $i veselie, gi-ar pieri htreaga ,colonic, d a d
regina n'ar i e ~ i
in sbor de nuntii, ca, prin hpreunarea cu
trbntorul, sg poatg produce $i oug de albine lucriitoare.
Cbt de minunat2 e aceastg orbnduire a naturii I In pbntecele acestei firave fiinte, ce pan&rnai ieri eFa ccratoare numai de bdrbali, prin fecundarea ei cu un trbntor, adicg prin
siimAn@ pe care bgrbatul o aduce fn fmgreunare, pot sg ieasg
de acuw fnainte fiinte femele, fn stare sg fndeplineascg alte
rosturi mai fnalte, fnsufleGte de sentimente a$a de fnalte, ca cel
a1 muncii, a1 devotamentului gi a1 datoriei cgtre societate, gi
tot acest isvor de vieafl noug se datorevte unei clipe de h b r g fi~are,In taina hgl*ilor!
J Dar o regins fecioar5,-mg fntrebi b&atul,- iese oric h d fn sbor de nuntii ?
- Nu, i-ain rgspuns, cgci regina, ca $i celelalte
albine, cbnd e frig, stg fn amoeealg $i nu poate sg sboare ;
trbntorii nu ies nici atbt ; cbnd fs vbnturi prea puternice, furtuni ori ploi nehfbrvite, regina nu poate e$i la fecundat, $i o
regins,
cel
mult, d
bine
lucriitoare, rgmbnbnd numai cu darul cu care s'a ngscut: de
a da nu~lerenumai la trdnlori.
,
Se mai poate cbteodaa ca o reging, chiar fecundat&,s&-$i
piardl puterea- ei fecundatoare; aceasta se fntbmpll cbnd
r ma e ar fi fngheet-o gi apoi am readus-o la vieag din
aceasta tnstg htbmplare,
noi sau albinele.
Elementele tecundatoare pe care trbntorul le-a depus Pn
ea, mor foarte u$or la temperatun joase. De aceea, cei care trimit regine $tuparilor*care au nevoe, o fac cbnd timpul e cald
$i nu amenintg vreo. revenire 'bruscg a tempe~aturii reci.

unw
'

$i dcum, dupg ce-am spus toate acestea, s&ne fntoarcem,

Cgline, iarggi la povestea reginei noastre, pe care am b a t - o
acolo sus fn bratele unui iubit norocos prin fericirea unei
clipe, dar atbt de tragic rgsplgtit prin sinistrul lui s f b i t .

.:'.1
I

:?

,.

. -

,\

'

.: . .

:.

.J-

,
.1 .;-s:.
:;.'3

Din inSl(imile unde numai ochiul lui Dumnezeu a p u h t

vedea sfbnta tainl se prgviilegte fiirii vieat5 trupul cald fncii
$i infiorat de fmbrgtiqarea pgtimagl care 1-a contopit, fn 'ultimul siirut, cu moartea. El se priivali fiirg vies*, coborhd
repede drumul sdigului ce-1 fiicuse cu putin fnainte, fndemnat
de o lege mai presus de puterea noastrg de gbndire, in cgutarea unei clipe fericite, vevnicul drum pe care-1 bateoricine,
ciirare stancoasl $i asprii, fn care se poticnesc gi se stnvesc
atbtea idealuri, la capgtul ciirora vieata rena~ternai din plin,
vegnicii gi mereu fn refnnoire.
$i regina, ce acum e mam$ cu puteri de a creea ~i
albine lucriitoare,
P$i ia sborul voioasd cgtre lumea ei de
jog. Ca un stindard glorios, ea poartii, atiirnate de organul
siu, urmele sfantului act a1 bperecherii $i-+ cautil din ochi
cetatea pe care, cu cbteva minunte fnainte, o lgsase fn 6nutul prislcii. '
Pe prag, albinele stau ingrijorate gi o a~teaptil.De fndatl ce-o viid, fi ies fnainte, fi dau tbrcoale, o fnconjoar2 ca
sg-i arate rnai bine drumul casei, de fricii ca. nu cumva s i
nimereascg. fn alt stup unde 9i:ar giisi desigur moartea
Cbteva se reped gi rod, cu forfecutele, rgmiigitele ce rnai
atbrni fncl de organul ei fecundat, qi tot alaiul reintrg apoi
cu grabii fn cetatea h care vieata f$i fncepe un ritm nou, pornit de aceastd prezentii regall ce asigurii dsnuirea cetiitii
hcii pentru multg vreme.
Ea poartii in ~bnteceleei, sgmAnt& fecundatil pentru
multg vreme ~i fn cei 3-5 ani e mereu rodnicd, datoritg acestei singure fmpreungri.
Cu cbt insii timpul trece, cu atbt rodnicia ei se rnicvoreazii. In primul gi cel de a1 doilea an, regina d3 contigentul cel rnai mare de oug. De aceea, fn stupiiritul dupfi
metodele noi, ~ r i n d edin c e p ce ideea,-$i ea se aplicA cu mult
folos, dupii cum vezi fn prisaca mea,
ca regina sii fie prest
b
d
r
$
atunci
cbnd
a
ire ,- \.&.~td. h"
*%B&*mbT
l.;i*%'I
$ks$e
caA. IGstuT aces&pe~
s
re+ voiu vorbi rnai pe larg &va rnai tbrziu, std fn prin-.
cipiul argtat cu atbta fntelepciune de unul dihtre cei rnai .
de seam5 stupari ai lumii, americanul Doolitlle, care, prin-

_-

'

t i o formulli scurtii, rhpunde atgtor Insemnate chestiuni Pn

stupgrit: .dd-mi o regind bun6 $i fdndrd
zice el - si,.
tfi uoiu da o recolt& Imbel~ugald".Ce poate fi rnai limpede de- ,
cAt.icest principiu ? CAci o regins tgngrii va depune un mare
numgr de o u i ; in timpul cel rnai scurt, ,populafia se va mdri
foarte repede, ava cd in vremea marelui cules, care dureazg
prea pufin din nefericire, nectarul va veni fn stup fn ral
pe care stupul le are la ,timpul
port cu n u m d ~ culegiitoarelor,
potrivit. fn stupArit, Ciiline, este un principiu sacru, pe c&e
niciodatg sii nu-1 uiti dacii vrei sii isbute$tiin meseria aceasta
gi oricine trebue sg t;nii socoteald de el, dacii voieste sg a-

rn

Ouoful reginei.

$i ce face regina apoi, dupg ce s'a htors din sborul ei de nunG?,

mli 4ntrebA nersbditor bgieatul.
P&, sd vezi: ea mai stZ aga
'- ei zile.
t
lenevind rnai lass prin celule cltiva oua e rAntor, ca apol sa
d e p u a e o u i fecundate, din=
criitoare;fntr'un, numir din -ce In ce rnai mare, in raport cu vremea de afarii gi h ~ a n ape care ea o primegte dela supusele sale.
Numdrul ouslor pe care le depune, depdgegte clteodatg4]
chiar cifra de 3.000 pe ~i gi e nevoe de un numlr aga de
mare, p e n t r u d rnai PntAi, viea* albinelor lucrgtoare e scurtg,
abia de Vase siiptiimlni vara, clnd munca e Pn toiu,- dupA
care mor istovite. In mod natural, ele a r trebui sii triiieascg 5-6
luni daci ar s b fgr& s i munceascii gi numai a r consuma, d c i
sunt gi din cele ce tr&esc atlt, dar acestea sunt norocoasele
care se nasc toamna gi n'au .de alergat he clmpii dupg flori, nici
nu duc grija puilor care, in ace1 anotiip, nu rnai ies, cgci regina Pgi bpregte oiatul de fndaa'ce se lasg rgceala toamnei.
In al-doilea rand, n u m h l . de oug- &ebuii sg fie foarte
mare, c?ici, dupg cum am spus mai sus, daci perioada fn
care florile au nectar din belgug trece aga de repede f n e o ,,
regiune, $i numii&i culegitoarelor ar & prea
provizGle
a r 6 in acelag raport gi albinele n u gf-ar putea .a h n a bran$
necum s l mai dea gi recoltd prisecarului.
. ...

.i

_ '.,.,.!:
%
.,.;

\,.

p7,.*9a

&;.:

,.:,

:,

IY

'

I&,

.. .
,

.
.
\.

. *..

, ,.\. ..

.$.,

;*

'

,:.

~,,,

. .,."
i
\.

;-.

',
. ,.

ki

Dcpunerea acestor oug fnsg e fn raport cu timpul de

afarii gi cu lirana pti care albinele o dau reginei. $iiati.cum:
regha, care st5 mereu fn stup unde e bine gi cald c&nd ciisu@ e bine-fncheieatii, fgrg crgpgturi, f&rg curenfi ~i cu populatie mula, nu poate s& gtie prea bine de schimbgrile timpului de afarii, gi e'hclinatg sg oug mereu 9i mult, mhatii
de dorinta sg vadg Pn juru-i cAt mai multe supuse, spre fdlosul 9i propggirea cetgtii.
Dar albinele, cu fntelepciunea lor mare, .presimt dacg
timpul e rece sau cald $1 taie dinport;e, sau fndoapg din belgug pe regala ei majestate, dupii cum timpul e friguros ori
cald afarii. "'De ce? Ele gtiu cg, dacl fn timpul unei prim%. veri timpur; ori toarnne iArzii,-cfrnd vremea e foarte schimbticioasg gi poate veni pe neqteptate frigu1,-reginaar oua fn
gir, depungiid un mare numgr de ouii pe cAfi mai mulfi faguri, atunci-khd frigul le-ar const~gngesg nu mai poatii iegi
afar5 dupg piisturg $i ap$ puetul ar muri nehriinit i adesea
chiar neacoperit, ele ,fiind silite sii se strAng5 fn ghem ca sg-9i poatg N t r a cgldura trupurilor lor. Un puet rgcit e cea
~ n a mare
i
primejdie ljkntru existen@ poporului, cgci o mulMe
de boale fl $menin@.
De aceea, de h-rlinesc regina dupg cum e timpul afar&.
CAnd e cald; o fndctapii mult 9i ea depune atgtea oug c&,dacg ar fi cantiirite, numai cele. depuse fntr'o zi, a r depggi cu
mult greutatea trupdui ei.
&vg+t;; au fiicut aceste Incercgri gi-au vgzut cg trei
, mii de oug cfrntaresc O,39 grame, pe cAnd o r e g i d trage abia 0,22 grame.
Cum se poate explica atAta putere de vies* ce'iese
din pfrntecele ei? mi. fntrebg surprins biiieatul.
Iat3.r cum : regha outi mereu f&rg f n t r e ~ p e r tot
e timpul d e i gi ftirii sii fi6 preocupaa de altceva. Hrana pe care
i-o dau albinele, e gata mestecats gi digeratii, q a c5 ea trece de-a-dreptul hsfrnge gi alimenteazg ovarele cu elemente noi
giproduc&tdire de OU& obignuite, astfel, hcfrt din hrana absorbit& nu r&&te nici, un rezid. *) Pentru aceasta $-am mai
spus fnainte cg limba, guga, stomacul gi rectul unei regine,

') Rezid = resturi nelolosiloare organismului care le dB afar&.

sunt foarte sumar construite d c i , deoarece regina primegte

hrana gata digeraa ~i bung numai de asimilat, ele nu-$ au
o functie prea mare. Organele de secret;e urinarii sunt hsii
foarte desvoltate gi active, pentru a da afariicbt mai repede,
prisosul de apii ce se aflii h hraaii.

Rosiul alimeniqfiei.
Dar cum hriinesc albinele pe regina lor ?
mii cercet3 mai departe b&eatul.
Multi stupari, C&e, au avut credinte gregite fn aceast5 privintii. Ei spuneau cii albinele 4gi hriinesc regina,
dlndu-i cu limba hrana trebuincioass, ceea ce e cu totul gregit, ciici albinele nici n'ar putea s'o f a d , limba lor fiind putin
hcovoiatii h jos. Regina Pnsii fgi introduce limba ei fn guta
' %
hriinitoarelor, unde 2asegte x r a n a gata pfegatita fh '&il$iliv
;
ea soarbe hrana gi-gi cautii mai departe de ouatul ei.
Suita care o hconjoarii hsii are toatii aten* fndreptat2 asupra regegtei ei fiipturi, clutbnd par'& sl-i ghiceascii
din ochi, orice grijii gi nevoe ar avea; o hgrijesc, o hrhesc,
o curiig, o mlngge cu antenele ca gi c b d ar voi 6%-i vord
beascii ~i s'o distreze Pn obositoarea ei munc$ ariitlndu-i o
dragoste gi un respect, pe care adesea noi oamenii u i t h s b l
diim Regilor .$i Reginelor noastre.
Ea nu face nimic singurii. Aga e de obignuit5 cu aces?
fel de griji din partea albinelor sale, hcilt, dacii hchidemc,
o reginii singurii h cugc$ punbdu-i aliituri m%ncare dibelgug, adesea o g&sim moartii de foame, c h i ea nu $tie cum
sii se Pnfrupte din bucatele puse hainte-i. De_aqet$a>44 "
c&zi-~.gnii clhto_tulg-aeaGna
-h-'
skti=a cirtence.
Toate ace~Te'*~riji
cu care supusele ei -0 Phconjoarii, sunt
pe deplin riispliitite de ea prin tot ce face pentru ca cetatea
sii fie mereu PncredinetiX de un viitor nefndoibs.
Primiivara fncepe sii ouii cbte pufin fn locul cel mai
cald .$i aierisit a1 stupului. Ei nu-i place sii auii dcclt h celule
de lucriitoare, ~i numai la nevoe gi cbnd fagurii aunt p
E
cu ouii fecundate, fncepe sg depunii ouii de trbntor. Z;)ac&un stugar aepriceput la agezarea .pentru iernat a

*
+
,

,4h;,-%.+~>$k'*~

T.

t'

2.4

,&&&.
~c;.

"&?d

'?

.,
',:.\,*
;.;, r
.
I-

P
,

j,

I*-',,

.ct \!
.,',
x

, .'...,
.:,j
'

-..,.;
C:.'
.

.i?-

.
!

' ,

cuibului n'a avut grijl sii fndepgrteze ramele cu celule de

trantor din cuib, gi regina giiseate drept En locul cald o ram5
de acestea, hcepe sii depunii oui fn ea, oricAtZ neplgcere P;
face acest 'lucru. U& Pnvg@$
au statornicit c2 ea oui mai
cu drag fn celule mici, pentrucg fecundarea oului i-ar da senzatii ~liicute.Dup5 cum vezi, Cdine, gi aci natura a avut
grijii sii hsoteasc& cu un simt de pliicere operafiunea fecund~rii'oului,pentru ca regha s& caute mereu s i depunii ,un
cat mai mare n u m b de ouii rodnice, din care vor e ~ ialbinele lucrktoare.
Cu cAt vremea fncepe sZ se fncazeascii, regina oug din
ce fn ce mai mult. D e dimineatil. vi'pani'n sear3, ouii mereu,
iar fn timpul verii, cbnd recolta se apropie, ouii chiar $i
noaptea. Far2 hodinii ea trece din chilioar6 h chilioarii,.lubndu-le pe toate la rand, hcepAnd cu cea din mijlocul cuibului,care-i fn fomii de elips5,-din centru fagurelui spre margine,
in care
le cercetead fntdi pe fiecare, vede dacii leagiinul
urmead s2i pu& oul e curat ~i bine grijit de albinele PnsKrcihate cu acest lucru, piivegte de sus cu grije Pniiuntru .gi
apoi, ridic,hdu-se fncet pe picioarele lungi de dinapoi pe care
le sprijing pe marginea celulei, fgi fncovoaie pdntecele ei lung ~ &pe care-1 fntroduce cu biigare de
seam&in celulii gi, . Pncordbndu-gi mu$chii, dii drumul unui singur ou din cele
.
douZ un cu ouA, numite oaare..
& n f o suprafa@ a fabrelui e plinii de ouk regina trece pe cea de a doua
f a g gi oug fnceplnd tn aceeagi ordine,
adicA din centru spie margine. Rostul
acestui fel de -a lucra fl gZsim fn faptul
c& puetul de pe o. fat&,Gne de cald celuilalt de pe f& a doua a ~ n u ifagure,
Fig. Nr. lo
ciici totul h organizatia unui stup,
ca
Cum ouZi o reginil *)
tot ce porne~tede altfel de la albinii,e aga de fntelepte~tefiicut,cii nici un locugor du se pierde
nefolosit, nici un grad de ciilduri au se irosevte, nici o
,

') Cligeu dup6 Layens;

<

,Cours complet d'apicullure".

'

I,

muncg nu este de prisos, ci totul, cu o migalg deosebitg, cu

mare econornie de timp gi material, contribuie la isbdnda cea
Aare : progresul cetgF, buna stare a coloniei $i huzurul ei.
Cu c l t vremea merge spre toamng, cu atlt gi regina P$i
micgoreazg numgml ouglor, adicl rnai bine zis, e silit'g sg'o
f a d , prin faptul cg albinele o hrgnesc rnai pu@. Spre sflrgitul lui Octombrie,".nu
mai,~&sess
.ou@ fn faguri decAt
, se-,'.
.
n $ n . f & w ~ $ c, p rygine,.,+sreLe$himbate f i toamiiA. In
practicii totugi, a i fi de dorit ca ouaf;il""sZ'TdIr pi.eI&ngeasca
cAt rnai mult, gtiut End cg albinele care se nasc fn toamng,
prin faptul cg nu muncesc prea mult pe clmp, au o duratg
de vieat& rnai mare. Acestea vor fi cele care, cu avlnt, dragoste gi curaj, vor pleca in primgvara viitoare, prin furtuni,
frig, vremi nouroase $i reci, sg adune polen proaspiit $i sg
care apg puetului, ce fncg de pe la fnceputul lui Februarie
fgi face aparitia. De aceea, unii stupari, ca sg ingele albinele cd afarg rnai e nectar,-pentru ca ele sg nu reteze de tot
po~tiareginei,
dau fiecgrei colunii, fn se$e de toampii, timp
de trei siipt&nlni,
,,-. un sirop de zahgr cglduffn cantitate3icg
d;'160-150 $Fame. "K&&%t%.
7TGEbT$6.'~g
'gfg9ele Eelepciuiea
albinelor noasire,' care-$ hrgnesc din belgug regina, gi ea depune oug pang mai tlrziu. E ceea ce se zice fn stupiirit,
hrdnire sfimulenf~,despre care f t i voiu vorbi rnai departe.
Deci cu fncepere dela Februarie gi pdng fn octombrie,
regina oug mereu, in raport cu timpul gi hrana ce primegte.
Unii invgfati au stabilit cg fn cei 3-4 ani din viafa sa, depune pang la 2.000.000 de oug, ceea ce face de 1650ori greutatea ei, gi aceasta, d a t o r i ~faptului cg ea tot timpul primegte o hrand foarte substanfiala $i gata digeratg de albinele
ce-o fngrijesc.
Cu cAt stupul are o capacitate rnai mare, cu atAt regina
ou5 rnai mult.
stupii mici, albinele, din lipsa de loc fn care
s?L-gi pun5 proviziile, hpiedicg pe regins de a oua, restrangAndu-i ouatul gi cdte odaG oprindu-1 cu totul. De aseL,"ntuC.-.cI1..(,

L.

.&

k,.&

fn

medea, faptul cg ovarele nu sunt supuse la sfo~$gripreamar;,

ele se lenevesc gi ou& din ce fn ce rnai putin. E deci de sf&
populeze prisgcile noastre,
pot fi numeroase :gi re+nele

L>

11;.

1 2;

1 ,'. . -

I >:
a

p
5
4

-.

.?

'b

I
1

(>:

II

<

?.'

T
i
I

LI '
i

prolifice, *) dbnd toatii puterea lor de procreafie atbt spre folosul gi progresul cet5t;i cAt .$ pentru cbgtigul stuparului.
Ouarele $i oul.
r
Tare mii chifiuie gAndul cum or mai fi gi aceste ovare ,
fmi spune C&, bdemnbndu-mii astfel fa descrierea am&
nunfit5 a acestor organe reproduciitoare.
A r fi fost bine sii ~ t i rnai
i
fnt& cum e format5 fn
totul o reginii; dar pe aceasta fi-o voiu descrie amgnuifit,
atunci cbnd ffi voiu ariita cum e o albinii lucriito~re;de aceea mii voiu miirgini sii-fi vorbesc numai despre ovarele,re- .
'ginei, adicii de ceea ce are mai fnsemnat in fiinw ei fntreagii.
Natura a fnzestrat pe reginii,
dupi cum ai v ~ z u t ,
cu o putere ziimislitoare nemai pomenitii; ea are siimiing Pn
douii pungi ascunse fn pbntece, fente qi acope6te de acele
helube chitinoase care fnconjoarii pbntecele ca o armurii striilucitoare, pungi numite ooare gi care produc oude.
1nainte.de a trece fnsi la descrierea ovarelor, e bine,
cred, ca mai fntbi, sii vorbim despre ou qi formatia lui, pentruc& atunci vei pricepe mult rnai ugor rostul ovarelor gi funcfiunea lor.
Celulo germinatiud.
$6 Wine, c& baza vietii vegetalelor gi animalelor,
st4 acea celuld germinafivd numitii ou sau ouul, care fnchide
in mijlocul ei nucleul, s.mburele din care rlisare viea*.
P h i i aci ai fnviitat gi tu la $coal$ dar mai a d h c n'ai
putut piitrunde, ,ciici dincolo de aceste notiuni, fncepe domeniul mai larg ce intrii in preocuparea oamenilor de specialitate. Datoria h e a este sL te fac sii adbncegti lucrurile gi sii
fi le liimuresc, ca sii cunogti tot ck poarts interes studiului nostru. Voiu ciiuta deci sii-ti arst felul fn care e compuvi aceastii
celulL germinativii, cum se desvoltii, se fmpreunii gi ajunge
insectii desiivbrgitii Iiimurindu-fi totodatii acea tainii a parthenogenezei, pe care pan&acum fi-am deslugit-o numai fn parte.
Desigur cii toate cele ce vor urma, le vom discuta pe r h d ;
deocamdatk pentrucii vorbim d;e ou gi ovar, ne vom miirgini numai la ele; cbnd vom vorbi de trbntor, vom vedea
- ') P r o l l t l c = calltalea ce o au unele vielgfi de e s e inmulfl prim

\.

Ir'o Pr6sili5 numeroas8.

procesul de fecundare a1 oului, iar cdnd vom trece la metamorfoza lui, vom vedea dcsvoltarea sa.
Oricare celuli germinativi are un nucleu, care e baza
vie$; oricirei fiinte. N u $ti; fnsi cb acest nucleu a1 oului e
la rdndu-i, format din hchegarea mai multor pirticele,
pe care oamenii de $tiintile-au denumit cromosomi. Nu merg
mai departe fn analiza acestora, cici deocamdatb nu intereseazi subiectul nostru; trebue sb gtii totu~i,c i a c e ~ fcroi
mosomi au, Pn compunerea lor, c a f e doud celule, ana de sex
masculin $i nlfa de sex femenin.
Numirul cromosomilor, fn nucleul unui ou, se schimbi
dela fiinti la fiinti. Oul, sau mai bine zis, ovulul produs de
ovarele femeiei, contine 12 cromosomi, cel depus d e regini 16,
iar cel mai simplu e a1 unui vierme numit ascaris ce are nunlai 2 cromosomi.
Rolul pe care-1 joaci acevti cromosomi f n desvoltarea
nucleului, 6-1 voiu a r i t a atunci cdnd vom vorbi de format;a
oului $i metamorfozele lui; totu~i,n'ag putea pbgi mai departe,
f b r i sb-t; spun c i aceyti cromosomi ai nucleului din ovu1,-formdnd fmpreunii cu cei ai]spermatozoidului sbmbntei masculului
un nucleu mai mare, -prin fnmulfire, ajung s& formeze, d u p i
o evolu6e Pn timp, o fiinti asemenea pirin$lor din care a i e ~ i t .
Numirul cromosomilor din fiecare celuli osoasb, musculari, nervoasi, reproducitoare, etc. din noul sau noua
nbscutb, este egal cu numirul cromosomilor din nucleul oului, la
care se a d a u g i cei ai spermatozoidului, dupb fmpreunarea lor.
Astfel, dacg vom diseca oricare din celulele ce compun corpul omenesc, vom ggsi cb celula e fbcutii din 24,de cromosomi, a d i c i 12 cromosomi ce-au fost fn nucleul ovulului produs
de femeie $i care s'au unit cu cei 12 cromosami ce-au fost fn
nucleul spermatozoidului biirbatului de-au format fmpreuni
adevirata celulii germinativz, care s'a multiplicat $-a dat n q tere fiintei: orn. L a fel e cu viermele ascaris care, fn nucleul ovulului, are numai 2 cromosomi; prin unirea cu nucleul
spermatozoidului ce aduce cu el a16 2 cromosomi, fiecare celulg din trupul s i u va avea 4 cromosomi, care, fnmul&i, dau,
dupg u n timp, navtere viermelui ascaris.
Ti-am spus fns$ Ciline, c i nucleul oului d e regins are
in el 16 cromosomi, ceea ce ar hsempa, dpp& teoria dg mai

s L

SUS, cii albina, trgntorul sau regina, ar trebui s i a i b l in celulele trupului lor, un numar de 32 de cromosomi, c l c i dacii

Fig. Nr. 11
O v a r ~ l ereginei ')

01 ovare; E] oviduct; D] spernialica : C. Sj canalul spermatic ;

H] uler; V1 vagin; C j m u ~ c h i u ; A] vezicula veninoasii; R] reclul; A c ]
a c u l ; C. n. v] canale conducflloare d e venin; K] c o c u l ovarului; F] so.
cul c u aer.

--

') C l i g e ~dupe D s d ~ s :l ,L'ebeille

el le Ruche",

16 ii are nucleul ovulului gi alij 16 ar trebui si-i vini dela

nucleul spermatozoidului, prin fmpreunarea celor doui nuclee, ar face tocmai 32 de cromosomi, din care, prin acela~i
proces de fnmultire ca la om $i viermele ascaris, a r trebui
sii iasii, dupg un timp hotikit, acea insect5 desivkgitii, care e
albina lucrdfoare. Lucrunle fnsii de data aceapta ies din faigavul lor obignuit, cici daci vom diseca oricare celulai ce
compune corpul unei albine, a1 unui trantor sau a1 unei
regine, nu vom gisi fn ea decdt 16 cromosomi, adici tocmai
cat am ggsitfn nucleul ovulului, ceea ce fnseamnii c i nucleul
celulei germinative dintr'un ou depus de regini, se poate fnmulti gi da navtere unei fiinte vii, chiar fgrg $ s imai fie ne+oe
s i inee fn acfiune $i elementul birbgtesk, adicii spermatozoidul. De aceea, $-am spus cii o reginii, chiar nefecundatii, e tn
stare sii nascii fiinte vii. Acesta e fenorn~nulparfhenogenezei.

I
)

Fig. Nr. 12
Abdomenul rrginei ')

* ,

a. b. c . d.

el inelusele pfintecelllli ; N] Ian1 ganglionar

nervos ;

MI guva ; E] bvar; V] oviduct; S] spermatica; D] intestinul mijlociu ;

R] inleslinul g r o s qi reclul: A] anus; S. s ] feaca acului ; S. I] acul PI mu$.

chiu ; HI glands mucoas8 ;

..

AnalizAnd h s i acum nucleul unui spermatozoid de trAntor, vom vedea c i el e compus numai din 8cromosomi.
Dar bine-fmi spuse Ciilin,
atunci cei 16 cromosomi din nucleul oului; hpreunii cu cei 8 ai spermatozoidului,
vor face 24 de cromosomi, atunci cand se vor uni. Cum se
face totuvi cii, analizand o celulii din albinii, gbim fn ea numai 16 cromosomi gi nu 24 cat ar da hpreunarea celor douii
nuclee-a1 ovulului gi a1 spematozoidului ? Ce s'a ficut cu cei-

c
I
,

b-

*) Cllgeu dupe Praklise-lmker de Gravenhorst,

9

lalG cromosomi, de-au r h a s fn celull numai 16 cromosorni?

Vei vedea acest lucru, Cgline, cbnd P$i voiu vorbi,
ceva rnai departe, despre formatia desvoltarea vi metaorfoza
lui. Ne oprim deocamdatg aici cu aceste liimuriri gi s l trecem
la descrierea ovarelor unei regine.

Ovarele.
Ovarele sunt principalele organe ale unei re+e. Forma
lor se aseam&n&cu a unei pere cu vlrful 4n sus, fn mKrime
cam de 6-8 milirnetri.
D e vom face o tiiieturh de-a-lungul ovarului, acesta se va
prezenta format dintr'o sefie de tubulete -cam 180 la n u m b
ascufite spre vbrf gi din ce Pn ce mai largi spre partea
lor de jos. Viirfurile subf$ratice ale acestor tuburi se fnvduiesc
unele fn altele ca fntr'un coc. Analizbnd con#inutul' unui tub,
vom vedea cii el e striibltut de un mare numiir de ovule Pn
felurite stgri de desvoltare. Ovulele acestea sunt socotite, in
toate tubuletele, la un numir de peste un milion.
Fiecare ovar se terming fn partea lui de jos, prin cbte un
tub numit trompd sau ouiduct, pnn care ouiile din ovare coboars Pn jos, $i ambndouii oviductele se unesc Pntr'un fel de
Buzuniirav numit uter.
Aliituri gi fn partea de sus a uterului, deci put;n ma;
jos decat locul unde se unesc cele douii oviducte, se aflii
o pungut% de culoare albg-sidefie numitii spermaiic&, uniG
de uter printr'un canal Pngust numit canal spermatic, Fnzestrot cu o -sene de m u ~ c h ice lucreozb automat vi alternativ,
ava cum vei vedea cbnd fb voiu vorbi de fecundarea oului.
Aceastii spermaticii are o capacitate ce adiipostegte 25 de
milioane de spermatozoizi ; ea are un diametru abia de un
milimetru, fiind inviiluitii de 0. retea deasl de canale cu aer h
ele. In partea ei de sus se mai glsesc $i alle doud glande ce
produc un lichid rnucos, a1 cgrui rost, $1vei vedea Pn curand.
Uterul se prelungevte fn jos 'vi dL fntr'o altd pungi mai
volurninoasii decht el, numitii oagin, format& din membrane
suprapuse gi mu~chicare se fncordeazl spasmodic fn timpul
actului de fecundafie cu trbntorul.

,I
I

I
t

lui

Oul sau ooulul.

In ce privegte formatia, un ou, pbnii ce ajunge la deplina
desvoltare gi-i gata de a fi depus fn celulg, are o evolu$ie

.*

'4

ugoarii de urmlrit, cici, disecbnd un tub ovarian din cele dou i ovare, putem urmlri starea de desvoltare a ovulelor ce se
ggsesc de-a-lungul lui. Astfel
dupbFlammarion-fn partea de
sus, acolo unde tubuletele se strdng ca fntr'un coc, vom giisi
oul In starea lui cea rnai primitivi, a$a cum porneqte orice ou,
de orice fel, adicl cu prima sa celull germinatid $i nucleul
sgu alcituit din cei 16 cromosomi.*) Mai jos, vom ggsi aeeastii
celull germinativg organizatl fn celule ovuligene $i altele nutritive, fiecare fn camere aparte, dar strdns apropiate. CAnd
ovulul a ajuns la maturitate, avand desvoltati fndeajuns cei
16 cromosomi, el absoarbe confinutul camerei n u t ~ t i v ede alituri $i f$i formeazii astfel ace1 oilelus nufrifiu, pe care-1 gbsim la
onvice ou, de orice..naturb ar fi el. In aceask5 stare, oul se
fmbracl cu o cima~iichitinoasi, care-1 a p l r i de apisarea feluritelor organe printre care trece p l n l iese, $i care e $i un fnveliS ce-1 pizevte de toate intemperiile ce-ar putea veni pe neagteptate. Inveligul fnsi are fntr'unul din capetele sale, o micg
deschiz5t:ri numiti%microfil, care comunicg cu interiorul lui.
In aceasG situafie, oul e gata s l iasi din cele doui
oviducte $i s l treacl fn uter. Aci, Clline, ne oprim cu explicatia noastrg, cici nu vreau sg-$ vorbesc despre fecundarea oului pbni nu-$ voiu limuri mai fntli cum e trbntorul, din
ce se compune organul s i u fecundator, cum se formeazi $i
cum pgtrunde elementul blrbitest: fn organul femelei $i
ajuti la fecundarea ouilor.
Llsand deci s i desluqim, Ciline, pu$n mai departe, aceastl gingavg parte a vie$i intime a reginei noastre, sH trecem mai departe $i s i studiem vieata de exteripr a acestei
unice finte, $i anume particularitiGle sale esen$ale. Partea
ce o are aseminiitoare cu albinele lucriitoare, o vom studia
atunci ciind vorn vorbi aminunfit despre ,acestea din urmi.

'

Alte particularitc?fi distincte a h reginei.

Ca particularitgti distincte, trebue sL amintim fnci doui
lucruri, pe care albinele nu le au : felul slu de a-$i ariita
feluritele-i stiri psihice, stgri pe care albinele le aratii prin
sunetele deosebite ce le scot fn anumite fmprejuriri, -sunete, pe
care regina le scoate altfel decbt albinele lucritoare, precum
9; anna sa de atac, care e unac cu totul deosebit gi ca form5
$i ca fntrebuinwre, fat5 de cel pe care-1 au albinele.
S6oml ei de asemenea, are un bbzbit ceva mai sonor ~irnai gros
~

') Vezi figure Nr. 13 de la pagina urrntiloare.

Fig. Nr. 1 3

- Schema unui lu'bulet ovulifer din ovarele

( v. t -- vbrful tubului ovulifer
(

reginei *)

c. g =celula -germinativb initial5

e. =epitelium

c. f =celula folicularg
c. g =celula germinativd in evolutie
( c. n = celula nutritiva

1, 2, 3, 4, 5.{

.c. n= camera nutritivg

c. o= camera ovulari

*) .Dupti

"Gazelle Apicole". - Alfandery

de~Ata1 albinelor, clar nu aga de profund gi gtilllgios ca a1

trbntorilor. Prisecarul obignuit cu vieata albinelar gi carsre le
cunoagte felul lor de a vorbi prin sunetele acestea, simte
u$or cbnd Pn aer e o reginii, priri caracteristicul siiu bbzbit.
In ce privz~te unele- suneje ori semnale pe care regina le
scoate cgteodatii, iatii ce $tiu: c h d , fn serile tkzii de varI,
colonia se pregiitegte de roit, la unii stupi, - dacii stai aproape
de ei,-se aude ca un
tbniir5. Sunt strigiitele reginei cbnd roiul a
rb din cauza vremii,
strigiite ciirora le 'rsspund, din palatele lor de cearii, principesele prizoniere. Vei afla mai multe lucruri interesante
cgnd $6 voiu vorbi despre roit.
Ceea ce fnsii e frumos de povestit, sun( cele privitoare
la acul reginei, ac pe car; ea nu-1 scoate decbt frnpotriva
unei alte regine rivale care i-ariegi Pn cale gi-ar v ~ s'o
i detroneze.
Oricine poate lua cu mbna. o regin5; ea nu-gi va scoate
acul, czci Pn mdre6a eiaugusts, dispretuiegte orice, afarii de o
fiintii egal%cu ea -fnrang. S'ar zice cii se socoate at& de
sus pus&, au o predestinatie aga de diving, cii, fn afar& de
rangul ei, totul e p&mdntesc gi nu merit4 nici atacul, nici apiirarea. ce-ar schifa-o prin vreun gest fats de oricine gi orice, $i nu vede pe nimeni care sii-i primejduiascii existents ei
regalii, decbt o altii reginii care ar voi sii-i ia locul. De aceea,
am spus cd acul siiu, care are forma unui hanger turcesc,
adicii sabie Pncovoiatii spre vbrf,,--8 scoate nnmai atunci c&nd
dii lupta cu o rivals.
Ce interesant este sii privegti o luptii de Eelul acesta 1
Cbnd douii rcgine se Pntblnesc, se opresc pufin in loc pentru
a se miisura par'c5 d i n ochi una pe alta: Inddrjite apoi, se
aruncii fntr'o prim5 fnciierare, care se pare cii are rostul sii
le miisoare p~terile.~
0 clipii mai tgrziu h s & desclegtarea luptei le fndepirteazii la cbfiva pagi ; fug griibite ca gi cum imaginea morfii apropiak a uneia din ere, le-a fnfricogat fntr'atbt, c5
renuntii gi la demni4atea $i la chemarea lor. Se opresc insg.
0 lege mai puternicii decdt vointa lor gi care trece dincolo
de orice rafiune de a-gi apira vieata,-lege impusii de naturg,
~a reginele sii se aleagii prin lupte grele, pontru ca cele mai
puternice sii fie stiiplne fn stupi, lege care poruncegte sK se
selectioneze gi, prin riscurile vietii, sii-gi cA+tige drept gi cinsfit
gloria de a fi mame unice,
le opregte din goana in care

.
\

P
b-

+*

->

I'

-.
!.
$

p:
p

-~

.1

, . -

r--,
k,

~.:

. ~.
.

.y
,.

.2-

- .I~L
C

1 :.

I :
. .

1'.
.

!.

K: ..-.

..

:.,

I;j,:
f

.,.

-.:,t.

.
ti'--

'

l k
!.

i.

Cum moare regina.

.. -

p, :< .

..
.

ambndouil porniserll -spre ascunziquri $i It bpioeazti fatii. fn fatti. Se cautii cu griibire, fmbrancesc supusele,
care nu rnai au timpul sii se fereascd fn ldturi din calea lor,
le calc& trec peste ele $i h sfdr$it, se ziiresc $i se fndreaptl
cu fndbrjire una contra celeilalte, se niipustes,~,se prind fn
brate, pentru ca sii nu se mai sliibeascii nici o clip&,pbnii cbnd
una din ele nu cade riipusii. Se riisucesc $i ~ad~rostogolindu-se fnluptii; una vine deasupra' gi pare cii va iegi victorioasii,
ca dupii o clipii numai, sii o vezi dedesuptul celeilalte, ciiutAnd mereu sii se striipungii cu acele. Siibiile se fncruci~eazil,se lovesc una de alta, alunecii mai departeciiutdnd locul
nirnerit ca sii piitrundii prin inelele pbntecelui, care se strdng
ins2 gi, ca o platog$fac da acul sii alunece mai departe Pn gol.
$i lupta tine mereu fiirii riisuflu, pbnii cdnd cea dint&,
sleitii de puteri, cautii sii se retragii gi sii fugii. Albinele fnsA
care stau de jur fmprejur, ca la o arenii, gi privesc cu atentie fnciierarea, n'o lasii pe fugarii sii piirsseascii cbmpul de
luptii $i atunci, victorioasa, dupii ce-a prins putere in ace1
riigaz de timp, se niipustegte din nou pentru a-i da lovikra de gratie.
Hangerul ascutit fn vbrf gi veninos piitrunde cu u p rinw Pn locul vulnerabil, $i rivala cade riipusii, dupi ce, cbteva
clipe, vieafa din ea rnai palpdie fncii fn mi$ciiri desordonate.
$i pe chid alaiul pornegte voios fn frunte cu regina st2ipdnitoarecare-qi ia fn primire cetatea, albinele aruncii afarii din
stup cadavrul celei fnvinse, ce mai svbcnevte Pncii fn ultimul
sughit a1 mo*.
Acestea ar fi, Ciiline, tot ceea ce pot sd-ti spun deocamdatii .
despre reginii gi vieata ei, fn afar& de 'actul fecundgrii, pe care
41 vei prisepe rnai bine atunci- cbnd vom vorbi despre trbntor.
Ne-a mai riimas de spus fncii un singur lucru deosebit, fn 1egzturii.c~regina $i care e foarte fnsemnat, 9'1 anume,
cum moare o reginii.

Rareori o reginii moare 'de moarte natural$ cu toate cii'

albinele o fngrijesc a$a de bine .$i o piizesc de toate riscur.de
amenintiirile. Dacii friguI e prea mare $i le fnghe&, ele
o fin pe reginii chiar in mijlocul ghemului, hciilzind-o cu
...?trupuqile $i riisuflul lor. De.foame regina moare numai atunci

ii

'ur

cAnd cea din urmL picbturii de miere s'a terminat Pn stup;

adesea s'au ggsit roiuri numai cu cgteva albine sleite $i
lihnite de foame, gi unde regina era vioae gi puternicii; ele
pbstreazb tot ce e rnai bun fn stup pentru ea $i mor pbng
la una, sacrificdndu-givieata, numai ca regina lor sB poatii trsi
gi sb-$i duca rnai departe neamul. De accidente de sbor ea e feritg,
cici nu pbriisegte stupul decbt atunci cbnd se fecundeazd
ori roiegte. De boa15 ea e cea din urmd atinsb, cbci grija
albinelor gi hrana curatg $i aleasii xe-o primegte, o apbrg
fntio mare misurg. Mai curbnd moare din cauza nepriceputului stupar, care, uitdnd cb reginele din firea lor sunt foarte
simtitoare la sgomote, fum gi luminii prea bruscg, cercetbnd
stupul, ridicg cu stbn,obcie ramele. Adesea regina noastrL
se ascunde pe letigorul lateral a1 unei rame, crezbnd
cb e rnai apbrati acola 0 migcare gre~itiia prisecarului
$i ea cade victims, strivitii Prltre peretele stupului gi letigorul
ramei, lgsbnd stupul orfan, poate Pntr'o vreme cbnd colonia
nu rnai e Pn stare sb-gi creascb o altg regins,-din lips5 de ou&. De
aceea, se cere ca, la .deschiderea unui stup, prisecarul sa' nu dea
prea mult furn, sa' nu loveasca' ramele una de alta, sa' le scoata'
drept in sus, tot drept sa' le introduca' qi rnai cu seama' sa' nu
facti prea mult sgomot, ceea ce o fnsp&mbntZi pe regins, o face
s& fuga fn negtirepe rame, iar albinele, hbnd-o drept o strbinb, s'o ucidg chiar ele.
Speriat, Ciilin se uits la mine fntrebgtor.
-Da, gi 6-ar piirea curios acest sacrilegiu din partea
celor pe care pbng acum f; le-am ariitat cu insugiri aga de
alese gi de frumoase. $i totugi, ele urmeazb gi aci o lege a naturii,
care le iApune ca in stup sb nu aibs niciodatii declt o singurb
reginb.
Odatg ce ea fuge In negtire pe rame, albinele cred cg
e una din afar& venitg.s& tulbure linigtea cetbtii. Curtencile
tinere o urmeaz$ ca s'o opreascg gi s'o bgteasci., dar albinele bltrbne cred cb o gonsc, gi aceastg urmbrire nelinigtegte
$i rnai mult colonia. Bgtrdnele, care au legbturi rnai pu$ine cu
stiipbna lor, ocupate cu atbtea treburi din afarb gi din lguntru, -n'o rnai recunosc ugor. Ele sunt totdeauna rnai pornite sii
atace pe regina lor, decbt cele tinere. $i e destul ca una. din
babele acelea rgutiicioase, cure sunt aga de geloase pe neataritarea casei lor, s l se repeadg dupA bieata regink cb t&b'&-

r&ec de fndatg cbte zece, c;minprezecc be ca, 0 prfnd cu

fiilcutele gi o tin str$ns de aripi, fnghesuindu-se una fn alta, o
strlng ca fntr'un corset viu din care siirmana reginii abia de-$i
mai trage riisuflul. Ea scoate atunci un fiuit prelung qi plingiitor, chemlnd par'cii h ajutor salvarea. Adesea, albinele se
impart fn doud tabere,-unele ce se s t r l n g h ghem $i altele
ce vor sii scape pe regin&,-gi atunci tutburarea fn cetate e de
nedeicris ; e greu fnsii ca sii rnai scape vie din cuqca aceea de
trupuri ce-o fnchingii plnii f$i dii ultima suflare. Rareori 4nsii
s'a viizut ca in lupta aceasta, ele s%-atace cu acul pe reginti,
$i chiar clnd 0-fac, ele o fnteapii drept'h torace, 9'I ea m ~ a re de PndaG, paralizatii de veninul otriivitor. Mai adesea bsii
moartea 2i vine prin sufocare.
4
Sunt multe, Ciiline, cauzele care hotiiriisc cbteodatii pe
albine sii-gi ucidii regina,
De obiceiu, o fac clnd aceasta a ajuns prea biitrlnz $i
ele $i-au crescut o alta tlniirii gi viguroasii ;uneori o pbtreazii
gi pe cea biitrlns .pe vreun fagure -miirginag; clnd vine Ins&
toamna. $i ghemul albinelor se formeazS ea f ~ primegte
i
h sfAr$it tragica sa moarte,
Alteori, clnd stuparul nepriceput umblii la un stup $i
pune mbda pe reging dlndu-i mirosul degetelor sale, atunci
albinele n'o rnai munogc, o prind fn fmbrii~gareastrdnsii a
ghemdui $i-o ucid.
.
Chiar ptimiivara se hamplii ca ele sii-$i ucidii regina,
dar tot din greqeala stuparului, care ori cii afumd tare stupul
de o sperie $i ea fuge, ori cii deschide brusc un stup cu sgomot, fum $i rnai ales cu luming, hcbt o t r i c o $ e a d , $i atunci
ea fuge sii se ascundg fn vreun colt. De aceea, sii qtii cii primivara nu-i bineisii umbli prea
des la stupi, rnai fnainte ca albinele sii fi desfiicut cu totul
ghemul lor iernatic.
Apoi, se ht?rmpl&sii rnai cad5 cltesdatii $ipradii hoatelor
ce v i i fur6 stupul; acestia &t&iliregin&s&itiped, $%d cii o
colonie fiiriiconducgtoare e descurajatii $ise lasii in voiea soartei.
Clnd vei giisi o astfel de situatie, Ciiline, sii tau$ sii iei
mburi h grabii, ciici ar fi cu putjntii fncii sii rnai smulgi din
&iarele mo+ pe ac-tii
nenorocitk a ciirei moarte adesea aduce priipiidul stupului htreg. 0 desfaci din ghem ddnd pufin
fum, ori, $i rnai bine, aruncbnd ghemul fntr'o farfurie cu a@;

albinele, de frica fnnecului, !idau drumul ~i tu, prindnd !n

sfAr$it pe augusta prizonierA, o pui fntr'o cugcii .$i o redai
coloniei intr'un Eel pe care-1 vei afla la timpul potrivit.
$i astfel moare, Ciiline, o reginii.
Acolo, fn cetatea fn care, cu ani fn urmii, zorile unei
dimineti au chemat-o la o vieatii a$a de lung&, a$a de activii
$i trudnici, rispliititii fn& mereu cu o dragoste $i un respect
fiirA seamiin, umbrele moriji o hviiluie, o iau $i o due... vestigiu trist a1 unei glorii ava de striilucitoare odatii.
E misciitor totugi fapttll, cA albinele cipriate niciodati
nu-$ ucid regina. De-i strding pi vrea sii vie fn stupul
lor, ori de e una din principesele tinere care a evit cu un
roiu $i vrea sii se fntoarcii fn stupul marnii,-- unde este deja
o sorii de a ei stiipbna' aleas&-on de e o reginii biitrbnii $i
detronaa, niciodatli albinele nu o vor ucide, fh nici un fel. 0
fnconjoarii cu atentie $i o fmping fncet afar& din stup,
pentru ca apoi striijerele sii nu-i mai - dea pas sii piitrunctii
fn cetate, unde ar aduce. &%boi $i revoltti.
Iatii o conceptie nouii* de civilizafie fn obiceiurile lor
$i care dovedevte & $i la ele tofu1 evoluieazli spre un ideal
de perfecfie, spre care tofi tmdem, dar pe care trebuie sii
miirturisim cii, in unele privint;, noi oamenii, hcii nu I-am atins.
$i a$a se fncheie, Ciiline, vieata ~ n e iregine, 9; cu ea vi
povestea ce +am spus-o, un col$$or numai din atbtea $i atbtea taine, gi care poate vor minuna pe vreun striinepot de
a1 a u , caruia i-ai povesti $i tu la rbndu-ti, daci fnviitat;i ce
se ocupii cu ele, nu le vor desviilui piing dtunci.
,

C A P I T O L U L VI

-d

Albinele oua'toare.

- Am

auzit fnsb-fmi spune Cdlin-cb nu numai regina

poate sb fac5 oub, ci $i unele albine.
- Da, ai auzit bine vi iatd cum staulucrurile,-mb grbbesc eu sb-i rbspund. Sunt imprejuriri fn vieata stupului, cbnd
regina moare pe nea~teptate,fntr'o vreme cbnd, fiind fng, ea
cum e iarna de pildii,
$i
nu rnai depune oub de loc,
atunci albinele nu pot sd-vi creascd o noud reginb, cbci
n'au de unde.
Dacb stuparul nu observb lucrul acesta $i nu db coloniei o noub regind, lulnd precaut;ile cuvenite, pe car* ti le
voiu spune la timpul $i locul potrivit, atunci unele albine,
rnai ales din cele rnai tinere,-clnd timpul Pncepe sb se fncblzeascb vi munca i*n s tup pornegte, -vbzbndu-se fbrb conducbtoare, fncep sb se hrbneascb, sau rnai bine zis, sb fie hrbnite
de albine, cu aceeagi hranb cu care ele hrbneau pe regina
lor de rnai inainte.
$tii din cele ce ti-am spuscbnd am vorbit despre papa
regala', cb aceasta are darul ca, printre alte schimbbri anatomice vi vitale, sb facd ca ovarele reginei sb fie foarte desvoltate iar tubuletele cu ovule sb fie rnai multe la n u m k $i
bine organizate, ca sd poatb rdspunde rostului pe care regina
fl indeplinegte fn stup.
Acelea~iovare se gdsesc la toate albinele, dar fnchircite, micvorate, reduse la un numdr de tubulete ovulifere ce
nu trec de doubzeci.
Ele, in aceasti inchircire, au urmat legea naturals dupd
care, un organ nefolosit fyi pierde din ce fn ce mbrimea $i
apoi chiar puterea lui de vieatb, dispbrgnd aproape cu totul.
La originb, clnd albinele singuratice ouau fiecare, desigur

cii aceste ovare au fost rnai desvoltate, dar PndatZ ce vieata

s'a organizat pe bazg de comunitate, unde rolurile au fost
fmpgr$ite iar cel a1 ouatului $i creat;ei a fost fncredintat nurnai reginei, ovarele albinelor, ne rnai funcfionbnd, s'au tot
fnchircit p i h i ce-au ajuns ceea ce le vedem azi.

Fig. Nr. 14
A. Ovare de regin&').
B. Ovare-inchircile de albinl lucriloare.
C . Ovare pufin desvoltale de albin6 ou6loare.

.r

I
,

.i

In schimb, regina g;-a pierdut unele organe ce nu i-au

rnai trebuit in noua ei situat;e.
Astfel, pe picioarele ei de dinapoi, se mai ggsevte $i acum o urmi, unde odaG au fost co$uletele de recoltat $i care,
ca $i ovarele albinei lucrgtoare, au dispgrut, h t r u cat ea
nu le-a rnai fntrebuintat, odati ce-a- fost chematg sb hdeplineascii alti muncg. Limba ei s'a rnai scurtat de asemenea,
pentruci n'a mai fost folositi la recoltat nectarul, iar gu~ulita~i stomacul nici nu-$ mai au rostul, decbt fntr'o mgsurri
foarte mic$ cici regina fgi ia hrana gata digeraG de albine.
$i acum, dupi un -a de lung ocol, &i
rispund la fntrebarea ta.
Ai vizut- ca albinele f i r i regini dau pap5 regalg unor
albine mai alese. Aceastg pap2 foarte bogati in materii azotoase, are darul de a miri ovarele fnchircite ale albinei noastre $i iatg cg, dupg c2Gva vreme, fncepe sg depung Q U ~ ,
') Cliges dupe Alfondery : ,Le !ivre de8 abeilleti',

2,

.-

.1

. :
.,
,

F-1
I

DupL unii autori, darul acesta ce-1 au unele albine de

a oua fn lipsa reginei lor, s'ar datora gi faptuhi cii h c & de
pe vremea cbnd acele albine erau larve, doicile. lor le-ar fi
dat in hrana obignuitii ae se dii larvelor de lucriitoare, gi o
cantitate oarecare de papti regalii. Aceasta ar fi predispus
fncii de pe atunci ovarele lor $i le-a fticat putin rnai mar;
decAt pe ale celorlalte surate. Hriinite din nou acum din bel$ug numai cu hrana ce se dii reginelor, ele sunt h stare
sii depunii un numiir oarecare de ouii, din care fnsii nu ies
decbt trbntori, pentrucl cele depuse de albinele ouiitoare,
nefiind fecundate, nu pot da nagtere la albine lucriitoare.
Dupg teoria lui Marchal, albinele ouiitoare se recruteazii din
fostele albine-doici, care, ne rnai avbnd puiet indeajuns
pe care sti-1 hriineascii, au inghifit papa regalz ce era hiiriizitii
puietului gi aceasta a dus la o desvoltare anormalii a ovarelor.
Albinele, fie cti nu gtiu, fie cii se leagii de iluzia cii astfel vor putea duce rnai departe vieata coloniei, le hriinesc din
belgug, $i varsL qi peste larvele ce ies din ouiile depuse, o
mare cantitate de hranti.
Cbnd voiesc fnsti sii-gi creascii o reginii dintr'un ou depus
de o albinii ouiitoare, puiul crescut fntr'o botcii largii $i bine
pregiititii, moare dacii i se dii numai acea pap2 regalb, cu care
ele de obiceiu scald%larvele ce au o astfel de menire gi nu
ajung niciodatii sii creascd o regin5 dintr'un astfel de ou.
In ce privegte fnsii puietul, el se fnmultegte, cregte ~i
801onia riisuflti u~uratiide apiisarea chinului cii cetatea va
rtimbne fiirii urmagi. Munca prinde a spori. Albinele aleargii
dupii apii gi piisturii cu care sii-gi hriineascii puii, dar vai !..
ele giisesc cdte 2-3 $i chiar 4 ouii in aceeavi chilioarii; atunci
le s ot le a$eaziiLn-altech;lioare,
le hriinesc mereu gi viid
cii vlermisoru 16
~e~"u~s"e"i-n-atdt,
fncbt ele sunt nevoite
sii prelungeasci peretii;,dupi cgteva zile, cbnd ciipiicelul
acopere ciisue pentru ca nimfa sii-$i doarmii sornnul trebuincios transformiirii, ele sunt silite s i facti ace1 ciipiicel rnai
bombat gi rnai mare; in sfgrgit, dupi ce rnai trec cdteva zile
peste socoteala dupii care ele gtiau cii ar trebui s i iasii o
albinii lucriitoare, iatii cii in ziua a 24-a spar-de sub capacul
doi ochi bulbucati ca de broscoiu $i un
ros cu dintigorii
trup mgttihblos gi greoiu.
Privesc bietele albine gi nu le vine sti creadg, Ele cres-

...

cuser5 cu atlta gnjg $i sperantgpui de trinfori, c4ci nu ~ t i a u

sgrmanele, c5 dintr'o albing ougtoare, - oricbtg mlncare sau
pap5 regal3 i-ar da, ~i oricbte oug ar oua ea,-acele oua' nu
sunt fectmdafe pi din ele nu pot ie$ decliit trcintori, cgci albinele ougtoare nu s'au fmpereehiat pentru ca sii poatii -face
oug rodnice de albing lucr3toare, $i chiar de-ar fi voit, n'ar
fi putut s'o f a d , cgci dela navtere, organul lor fecundator e
aVa de fnchircit, fncbt triintorii nu-1 pot fecunda.
Iati ce sunt acele albine - oua'toare de care m'ai fntrebat;
ele ouii ca ~i regina, dar din ouiile lor nu pot i e ~ decbt
i
trbntori.

CAPITOLUL

VII

Trcintorul: rostul ~i vieafa lui.

$i pentruci vieata reginei noastre e legati aga de strbns
de cea a biirbatului f i r s de care ea n'ar f; in stare sii dea
nagtere la o u l fecundate, si-t; vorbesc acum, Ciiline, gi de
soarta trbntorului nostru.
Dupii
cum ai vizut fn roiul ce 1-am prins fn cire$ul de
lbngi cash trantorii, ca Pnfiitigare, sunt aseminitori albinelor
gi totugi, sunt multe lucruri ce-i deosebesc. .Inti%, trupul lor e
mult mai mare-cam o datii gi jw
miitate ca a1 albinelor ; capul rotund, ochii man gi bulbucati,
numgrii fiecare cam 13.000 de
fetigoare; antenele mai lungi
cu o articulat;e, deci fn numir de
9, sunt inzestrate cu o putere
de miros neinchipuit de desvoltati.
Fig. No. 15 - Trbnlor')
Un trbntor poate simti o reginii cbnd iese la f t c u ~ d ade
t la
dep5rtih-i de; h.wd-$i&wla-Ais- kilnme tr: Pn vederea acestui.-mare seop ce e fecund3Fea, "riaturai-a dat=,aceste douii organe : a1 vcizu!ui gi a1 mirosului, pentru ca, la sborul de nunti,
sii poatd lua parte trlntori cbt mai striiini ca rudenie cu regina fecioari $i venifi cbt mai d-. departe, fnliiturandu-se
astfel primejdia consangvin; ti$.
9
-

Organul fecundator a1 trcintorului.

Organul siiu fecundator desigur c i e cu totul altfel
decbt cel a1 reginei. El e compus din doui glande numite
testiculi, de forma unor boabe de fasole $i de o miirime
') Cliseu dupii Lagens: "Cours complel d'apicullure'.

cam de 415 milimetri. Ca gi ovarele reginei, acegtia sunt striibiitui$ de nigte tubulete unde se forrneazd spermatozoizii.
Din amAndoi testiculii coboarii cAte un canal deferent cu
incovoituri care se unesc ceva rnai jos, fntr'un altul rnai
mare, numit canal ejaculator. fn locul uride se fntAlnesc canalele deferente cu cel ejaculator, se mai gdsesc douii pungi
denumite vezicule serninale.

. .

Fig. Nr. 16')

- .. . , -

'

'

'

.::~,%:
>,

.
.

,.*..,, - . .

:.',:

+:

:::
,

Canal seminal

.-

genitald. - Punga de locuit a spermatozo&~or

. .
.
tr&ntorului
e. - Ventuza
,
f. - Canal defergnt
.
- .
.Cctwlul. ejacdator e cea mai fnsemnat5 parte a organu- lui genititli;al trhtorului. El-se liirgegte prelungindu-se fn j
os.
\

. :.. .- ,4"
..,' ..,...
,... ,. :,.,.. - .
.. ., .~ .,
' .A:?
,,'.. ;
.-...,, ! .. .
. .:
', .
.'
I

. * . I

Aparatul

. , . - ~.

- Testiculi "
b. - Veziculil seminal6

a.

'

,.-. . .-. - - . ' .')

lilb?.;;?:;,. :
;: ;
<,

'

~lidePdupk ~ ~ r ~ g * ~ a d a n t .

-'

.- . . i,;;:*..-: $"<,: . :l.::,<.J.. .c~.

, . -: '
*,. .%,+,
..
.-, , . . ~ .
2+><>,:. --.J..~;-.~'..
.
2":,*;I,:.,..a
. .i: .
. , . .,
.
'..
.,,-.::., .,$.>. ..~*.'" :- -':
,...,:;,3j.
<;,; , .. . .
. .
, *
. . . . . ! *'.' = ., rr-7'.
-.-- '.. '
. ,
..
,. '*'*:
. . ,.
z..:v.
.. '. :.~. , . -,. :... .,..-..
.
.
W b 5 :,;+<
&?,:;!*! >&*.
.:;+,!:>&*$*
,.:;z, ::-, .
'r.s~-;.>: :~.

.::..";<.
,

;,,,.;~
;,:;:;$;.:.
.
,L,,;<L.

.5.?3

'

: ,\,~,
'.re

',,

,,.-

;L?

,-

. \ .

.,

.,<

.'*<_.'.,.
s
.,

.,

- ,

+.,:

>';t.-'::l";~..

":I

,L'-

fi~

,.

-.,

6
.,

.
"

'

7 1 ' .

".b!;;~~&+&&.&,

,1

,.

'

+ '

..,

. ..
.
. .
- '.. .
. .-.
.. . .
.@;,$.;, ,-.
*~,:
7/-:.-,
.-,.'.r -.-:q&tp.:c. . : .-, .- 4
-

,
;,

;,

'

':

,.<,,

'-

-,

<.;*+<* .&

.;:..~
:' ;.,. F
$.:L-. ' :. ,.<:.(.'
: -,.,!,,..,

*+a
,.&
',
\

.82

$i ia forma unui sac ce-a primi t numele de bulb ;acesta are

de jur imprejurul sbu, nivte perigori spiral;, care ajutii ca organul bbrbiitesc sii se prindii mai bine - de organul femelei.
Bulbul se strdmteazii spre partea sa de jos, pentru a se lbrgi iariigi fn spre iegire printr'o venfuza' format5 din douii cornite Pnconjurate de perigori decSi.
Acesta e, Cdline, org-ariul
genital a1 trlntorului. Dar inainte de a trece la descrierea
functiei pe care organul o Pndeplinegte, e timpul gi locul sb-fi
llmuresc cum se formeazii spermatozoizii care ajutii la fecundarea oublor. In acelagi fel am procedat ~i ceva mai Pnainte, cdnd
-- -- , ti-am vorbit despre seginii, $i
n'am descris functia organului
pan5 ce nu ti-am deslugit chipul
Pn care se formeazd oul.
Testiculii trantorului sunt striibiituti de o serie de tubu1ete mici**) fn care se formeazd gi se desvoltdspermatozoizii.
Ce sunt acegtia? Luat Pn parte, fiecare nh e decdt tot
o celulii germinativii cu nucleul siiu, gicare deci urmeazb, la
timpul potrivit, aceeagi lege a fecundiirii, adicd nucleele celulei femele din oul reginei yi cu nucleul celulei din spermatozoid, unite fmpreunb, dau nagtere unei fiinte noi.
Flammarion,
Cum se formeazii acegti spermatozoizi? DUJ~B
Pncl de pe cbnd lai-va de trant0.r e de 11 zile, celulele germinative care au un numdr de 16 cromosomi, se impart: in
doud pdrfi neegale cu clte 8 cromosomi; jumdtatea cea rnicii
dispare $i deci rdmdne numai jumdtatea cea mare, care contine 8 cromosomi.
fn primele trei zile ale vie$; trlntorului, aceste celule
germinative se tot coboard ?n josul testiculului, desvoltandu-se
$i Pnmulfindu-se, pbnd ce tot golul tubuleielor e plin de ei; fn
acela~i timp, cele doud vezicule seminale . de- ldngii testicul
produc un lichid mucos, cu care se umple golul veziculelor.
Fig. Nr. 17
V e n l u ~ aaparatalui genital
al Irbnforului ').

') C l i ~ e udupe Barbo-Dadanl.

") Vezi figure Nr. 18 dela pag. 83.

13
3-1

I
,

c.f

ae

ss.
c.e

Fig. Nr. 18
Tiiieturl de-a-lungul gi de-a-latul unui tub seminifer. de trtintor.

..

&

~:.

'.

Td;,

'

-.%

8..

spre v6rf.

-.
>

. .

4-

*,.

C. f.
celull folicularl.
c. e. - celull epitelianii.
c. c. - ciment celular.

'

I) c. f. - celulii folicularl.
S. e. - spermatocist.
C. e. - celulii epilelianl.
C. c.
cimenl celular.
2) S. c. - spermatocist.
S. g. - sperrnatogoni.

Tlieturi
de-a-lungul,
spre mijlocul
tubului.

') Cligeu dup5 ,,Gazelle Apicole' AJfandery.

*.,

3) S. g. - spermatogoni.
Tiielurii
C. f. - celull folicularl.
de-a-latul,
,
c. a. - cirnenl celular.
spre
C. Sp -cuib de sperrnatozoizi. sfirgitul lu.c. f. - celulii folicularir.
bului seminifer.
.

*--.
- ,.
..
. .L.:
.

- ..C
j4

- ..-,-..
% -

.,

.i
,
.
.

. ,

.,;I

84

b
\

'/

' .
*

D u p i trecerea celor trei zile, se varsi prin canalul ejaculator h bulb, tot confinutul testiculelor pline de spermatozoizi pe deplin for ma^, cbt qi lichidul mucos a1 vezlculelor.
fn bulb, lichidul acesta. hconjuri spermatozoizii de jur
Pmprejur ca fntr'unfel de cu c i ntlmitg spematoforci, pentru ca
9
toti s i fie gata unifi ~ i1a.momentul
,
potriGt, s i poati trece
grimad2 $i repede fn vaginul reginei, fn clipa fecunddrii.
Cum se face fecundafia.
.
Am ajtins '&um;-C~line, $2 la limurirea. marelui act -a1
hpreungrii. D u p i cum fi-am mai spus, acest act se sivdr$e$te h tainicele bilfimi ale cerului.
Cu sacii ce! aer plini pbni la saturatie, trbntorul urmiirevte fn'sbor de libeluld *) prada dorintelor sale, ace1 bobu$or de aur sclipitor ce se ridici mereu in sus.
In clipa cdnd o ajunge, trbntorul se prinde cu picioarele
de dinainte de cele de dinapoi ale reginei, care sboarii cu
ele fntinse.
e
Cu dibgcie, el face o migcare ca un gimnastic
pe un trapez, $i, dandu-se peste cap, f$i fncovoaie pbntecele $i-1 introduce fn&e picioarelefreginei, pdnii cbnd cele doui vbrfuri ale
abdomenelor se a ting.
i

.
~

.
>.

.:

'

.. .

. .
.

.
. . .,

..,-.

. .

..

'

4,:.

I.

id:%.
'
..

:' '

-7 <,

>

. ..

-9 .

<. : .

,. ,.;:..',

,>: ,,>:-,*,

= calul popii.. ' .

") Cligeu dup6 ,,L'apiculleurU 1935.
') Libelula

,'.,

<.-

'

'

/'

. ,

>.

..

,
\

L
.

'

_.

...&.

+-, . , .*>, ,.~.

.'
..,,. - .. . , .,,..--..
.:,A..
..
:,.;
"+.?'

*')I

- In acea clip& sacii cu a e r apasii &supra oiganului siu

fecundator $5. el intrii In vaginul reginei larg deschis, gi se
~~ind
iya
e de putcrnic qu cele doud ventuae ~i periyorii sii
spirali, c i frbntorulnr,i-1 mai poate retrage.

":(.

2 -

Fig. Nr. 19
Cum lecundeaz5 un frtlntor pe o regin;.
1) Pozitia d s sbor c l n d o ajunge.
2) $i 3 ) Pozitia in clipa feclmd6rii.

.
,

..: -.,+:.

. .i.;y..:; ,. '.
.
.:,,. .
. .
y f i :

.
. .

-..:

: ., : .,,*

. .,

-:' 8

':

. s

.:.,

Fig.Nr. 20') Organele fecuadatoare ale trbnlorului $i aeezarca lor in 'abdomen

TI tesliculul; V. Sj vezicula seminal6 ; BJ bulbul; C. El canal ejacula1or;C. Dl canal delerent; R] reclul; 5, 6, 7, etc., segmenle dorsale $i
venlrale ale pbntecelui.

Bulbul aparatului genital a1 masculvlui, cu to$i sperm'atozoig fnchi~if n , e u ~ c alichidului vdscos produs de veziculele
seminale, r5rnAne fn gura vaginului, sprijinit $i (inut bine de
acul reginei, $i f r l timp ce trdntorul se desprinde, murind din
aceastg frnbrgtivare fatalg, mugchii acului 8; zii vaginului,

..,v.'

.
/

1:

DCr

Fig. Nr. no*)

- '0ig&ndle lrbnlorului $i'reginei in momentul fecundafiei. .
.I-C. El canal ejaculator; B] balbul; P. p. s].porfiunecu peri spirsli;
P. p. Dl portiune cu peri drepti,P.p. 11 portiune cu peri triangulari; V] venluza;
2-'C. El danal ejaculator; 6
1 bulbul; U. S. A. V] ullimul segment ,.
abdominal ventral al reginei; 01 ovarul reginei; s ] spermalica reginei; Ac]
acul ,reginei; U. S. A. Dl oltlrnul segment abdominal dorsal a1 reginei;
- T. Ac] leach acului reginei.
,

') ~i ") Cligeu: dup8: "Gazette ~ ~ i c o l e " - ~ l f a n ) l e r ~ .

C
*

.'

-*
'-

-i,

strdngbndu-se spasmodic, storc bulbul plin de spermatozoizii

strAn$i fn cugca vbscoasi a spermatoforei; sperrnatozoizii, desf5cgndu-se din cugca lor, trec in uter gi de acolo, prin canalul spermatic, ajung fn punguta aceea ce se numeqte wermatici.
De acum fnainte, CBline, spermatozoizii f$i fncep acolo
o vieaw aparte. CAnd am vorbit de aceasti%spermatici, ti-am
spus cii ea e fmbr2catii cu o retea foarte fin5 cu canale de
aer ce vin dela sacii cu aer sau plimAnii reginei, plimAni la
fel cu cei ai albinei gi trbntorului, ~i despre care-t; voiu vorbi
cbnd ne vom ocupa de anatomia albinei gi aparatul ei respirator. Spermatozoizii, fiind htr'un numgr de peste 20 de milioane, desigur c i au nevoie atbt de aer, cat $i de hrang; aer
primesc prin aceasG retea respiratorie, iar hrana le-o dau
cele doui glande despre care +am vorbit fn treacgt, fgri
sii-ti ar5t func$a lor, gi care se afli In apropierea spermaticei. Aceste glande produc un lichid vhcos, plin de elemente
hriinitoare de prima calitate, absorbite de-a-dreptul din sAngele ce vine fncgrcat cu aceste elemente pe care regina le
ia gata digerate, din hrana ce-i dau albinele.
D e aci vezi, Ciline, nevoiea ca regina sg absoarbi Pn cantiGti man, acea hrani plini de substante proteice $i azotoase
atbt de fnsemnate, cgci nu numai pentru d h s a sau pentru
a echilibra o sfortare a organismului s i u o absoarbe in cantitate mare $i de calitate aga de aleasi, ci gi pentru a hrini
milioanele de spermatozoizi ce stau fn spermatica ei, precum ,
$1" ovulele sale pe cale de formatie in cele dou5 ovare.
Deci, CIline, acum cred cii ai fnteles taina formgrii atbtor milioane de Ginte vii, ciirora o regin2 e fn stare s i le
dea nwtere 4x1 cei 3-5 'ani ai vieG ei.

$i acum, sg ne intoarcem la trAntorul nostru, despre care

fncepusem' si-ti vorbesc $i a cgrui vieat5 vreau sg t;-o termin
de descris, ca apoi, cand vom trece la studiul a%inei lucrgtoare, s i pot si-ti lgmuresc taina fecundatiei oului din care
ea se nagte.
TrAntorul, fn afar5 de particu1aritif;le pe care
le-ain
descris cu privire la alciituirea ochilor $i antenelor sale,
deosebite ca numir de cele ale albinelor, a ciror anatomie
va fntregi not;unile. elementare ce-ti lipsesc deocamdaG,-mai
prezintii $i alte mici deosebiri fatti de albina lucritoare. Astfel:

a) ii lipsesc anumite organe de recoltat, cum sunt co$uletele

dela picioarele albinelor, En care acestea aducpolenul fn stup;
b) nu are periile cu care sg strdngl pgstura ori propolisul
de pe flori sau copaci; c) limba lui e mai scurtk cgci n'are nevoie sg sugg nectarul, deoarece ia aceastl hranb de-a-dreptul
din faguri, cgratg acolo de muncitoarele $i devotatele albine ; d)
chiar gugulifa trdntorului nu-i atdt de complicatd ca cea a albinelor, cgci elgrimeste o hrang pe jumgtate digerats gi transformatg. Deci functiile unui trdntor se reduc la fecundatul
reginei gi, fn acest unic scop, albinele cresc un numgr de c&teva sute. fn alte colonii, se numgrl chiar cu miile, cdci albinele le hgbdue toate gusturile $i le fndeplinesc toate nevoile.
Dupg cum vezi, $i aici avem fncI un prilej rnai mult s l
admirgm minunata organizare a societiitii albinelor noastre.
Aceste fecioare f l r l prihang, care par'cg n'au alt tel fn
vieab lor decdt viitorul neamului .$i striilucirea cetlG, gi
care, pentru o picgturs de miere, aleargl ceasuri fntregi sburbnd la depgrtiiri de kilometri, dacl vid c& interesul speciei
cere ca ele .sg facg un sacrificiu din munca lor, fl Pndeplinesc
fgr5 murmur sau govgire. Ele fngrijesc pe acegti lacomi, fi
hrbnesc, le rabdl toatii obraznica lor fndrlsnealg, nu le cer
nici o sforbre de nici un fel, iar ei le asurzesc cu sgomotul $i
bbzbitul ce-1 fac, le fncurcii trebile fn stup, gi toate aceste
neajunsuri, pierderi gi lipsuri, ele le primesc fiirii a schita cel
mai mic gest de nemulfbmire, fgrg a se gbndi cel putin sg
le micgoreze numkul, numai gi numai ca sii serveascl prcvederii ce le sfgtuegte ca, la caz de primejdie, cbnd adicii
neamul ar avea o regind nefecundatg, sb se ggseascg fn stup
un numar cdt mai mare de trdntori, din care sg se poatd alege mirele cel mai bun.
PoG oare sg stag Cgline, frirl sb te minuneze aceastg
jertfA de sine, pe care albinele o pun cu atdta rAvn3 fn slujba
unui ideal aga de mgret ? $tii cdt consums un trbntor fn vieajx
lui de doug luni? Invita6 au socotit cti fiecare ia din agonisita albinelor, cbte 11 grame ; socoteqte deci gi vei vedea cii la
700-800 de. trbntori, cb$ sunt de obiceiu fntr'o colonie, ele dau
acestora cam a treia parte din recolta medie, ce-o plgtesc
tribut anual stuparului ! Care dintre popoarele ce umplu pgmdntul @i dg, fn fiecare an, o atbt de mare parte din munca lui ? Care ar putea rgbda o tovirA$ie at& de lacomg qi de
-

?
1

'\

:.
,

:'I
,

4
I
I

obraenicd, fdr&s& mumute on sd se revolte? Si pentru care

ideal omenesc ar fi el gata & imite aceastd dovadd deprevedere. $i: fntelepciune politics ?
Se pare fns$ -dupd unii fnvdtat;, -cd rostul- trAntorilor
nu s'ar miirgini numai la actul fecundatului reginei. E u s+r
'
am obsel-vat cg sunt colonii ce nu pot trdi fdrii trbnjori, $i
albinele fac tot ce le std fnputintg ca sd aibg fn stup, un rium i r oarecare de trhtori, orice a m face noi, pentru ea sd cornbatem aceastd hclinare. $i ele Ei cresc '$-i f n t r e ~ nnu numai
cAnd colonia a r f i rdsleatii $i deci fdrii putintg ca trbntorii striiini sii le fecundeze regina, dar chiar cbnd colonia e vecinii- In
prisacii cu multe alte colonii care au destui trantori, ce sboard
mult pe afard fn zilele calde cbnd reginele ies la fecundat.
Dacd vom Miitura toti triintorii dintr'un stup deodatd, albinele vor deveni foarte neliniqtite, ca .$i cbnd ar cguta ceva,
DBnd rame numai cu celule de lucriitoare, in care trbntorii
nu pot fi c1escu6, albinele, fn desnddejdea de a vedea cii
regina lor d a r e unde depune $i oud bdrbgtegti, se chinuesc
tji stricg, r o z h d , o serie de celule pbnii'n fund, ca apoi sd
recliideascii, fn locul lor, cbteva celule largi de trgntori, i*n
care regina vine sd oui fndatii.
,
fn foile de cearii presatd cu funduri de celule de lucriitoare, albinele vor clgdi, fn partea lor de jos sipe laturi, celule
mari de trbntori sau, dacd foile vor fi bine fntinse fntre
spetezele ramelor $i ele n'ar gdsi nici un loc go1 pentru astfel
de locuinte, iror acoperi cu un strat gros de ceard, fuddurile
' presate ale celulelor de lucriitoare-fiicute
de presii,
$i apoi,
pe noua temelie netedii, vor porni sii ridice chilioare largi $i
Pneiipgtoare pentru aceqti norocoqi ai soartei.
Bare sb fie oare pricina acestei fnddr-tnicii? Numai grija
cii o viitoare reginii fecioard n'ar avea, la momentul prielnic,
de cine sd fie fecundatd ? O n poate intrii fn aceastii dolint5
a$a de rituos afirmatd, ceva dintiun sentiment feciorelnic de
fete nernsritate, pe care le atbt5 la lucm prezenta unui element bgrbdtesc?
Poate e nevoie de ace$ arbitri, ce Indeamnd'mai mult la
muncii pe fecioarele ce se istovesc pentru a atrage fiecare
asuprii-i o privire mai atent$ o distinctie mai bine meritatg,
o dragoste oarecare l
Ori poate prezenta lor e o atgtare erotic2 pentru aceste

'ci

'

)rll

mucenice ce tbjesc dupii realizarea unui vis: acela de a fi r

gi ele odatii mame prin fericita fmbriiti~area unuia din tgt;
acei eroi cu care se fntblnesc la fiecare pas ! E cu putintii ca
'imboldul acesta sd le. predispunii sufleteSte, sii le dea un
nou avbnt, un nou spor la muncii ! Poate, neprihiinita lor fiintd
se multume~tenumai cu prezenta acelora ce le satisfac ceva
dintr'o chemare la care au fost puse odatii sii rbpundii, $i
dela care totusi au fost fndepiirtate printr'o hranii s d r a d
pe care albinele-doici le-au dat-Q la vremea cbnd au devenit larve !
/
Toate acestea s u n ~ r e s u p u n e r ila care va riispunde observatorul de m b i n e x n lucru fnsii e statornicit deocamdaw,
Cgline : cii, dacii albinele fnliiturii sau nu trbntoriiunei colonii,
ea nu va da nici mai multd nici mai 'pufinii recoltii, d din potrivii,
in rnersul obignuit a1 vietii din colonie, va f%
Pntrerupere de
activitate,atunci cdnd apicultorul fi va fnlgtara cu totul din stup.
De aceea, albinele fac toate sfortiirile ca sg aibii un anvmit numar de trbntori, dar aceasta numai cdnd chemarea florilor din camp e mai atrdgdtoare, cbnd corolele sunt
pline de nectar, clnd vgntul $die $i scald3 totul fntr'o baie
de soare caldd $i parfumatii.
Merg pang acolo cu fngsduinw, fncbt, pe vremea anotimpului frumos, ei sboarii cu mule prin prisac; ~i printre strdjerele de la porfi, care n'ar ingiidui nici unei-albine striine,decal ceki fncdrcate cu nectar,-sd piitrundii fn cetate; strdjerele lasii liberii intrarea acestor cavaleri fncrezuti, ca gi
cbnd ar face p a ~ t edin familie, desi unu din ei apartin altos
, colonii. Nu mai spun de coloniile care, din cmze nepreviizute, '
au riimas besmetice, adicii fiiri 'regin5 $i ftirii putintii sii-$i
rnai facii Pncd un$ fn astfel de sttipi, ei se adunii cu miile, gi
eu fnsumi am avut riibdarea odatii ssb num3r vreo 3.600 adunafi de pe la alte colonii, intr'o vrente In care dbimle nu-i
prea primeau. Cercetdnd ramele stupului, am giisit cii ar
fi putut,-dupd celulele ce le aveau,-sii tot fi crescut 250300 din ei; restul erau mosafirii bine primifi gi larg ospiitafi
fn niidejdea cii din vreun ou nefecundat depus de vreo albin5 oustoare, o s i ias& poate o regind care va avea nevoie
de fmbriit;~areaunuia din ei toti.
'

Moaitea frcintorului.
Ca gi cbnd prezenta lor ar fi fost folositoare pentru fn-

demnul la muncii 51 c'etate numai atbt cbt afarii toate farmecele firii se fntreceau fn a-gi ariita frumusetea gi bogiitia,
din clipa cbnd florile nu rnai pot da belvugul de altA da'tii iar
albinele fnteleg cii timpul sentimentalismului a trecut, f$i fntorc privirile de la acegti -nesbtui iubitori de buniitb~,vegnic
cu' yomnul pe ochi $i cu guqa plinii.
Intr'o zi, ,cbnd frigul incepe sii sii resimtii, clnd florile,
se riiresc fn cAmp $i se deschid rnai tbrziu, lipsite hsH de
bogltia aceea zaharatii ce le chema cu zecile de mii' afarii
. din stup altiidaG, albinele fgi dau seama cii, dacd
ace$ lacomi locuitori ai cetiitii ar rnai triii tot ava, fn scurtii vre- ,
me nimic nu le-ar rnai rimbne nici lor pentru iarnii $i pentru
puietul de primiivarii, $i atunci se hotiiriisc sb-i . fndepiirteze
sau sii-i suprime.
Poate, daciimbntorii as fi rnai la locul lor, rnai pufin
fndrgsnefi ~i nu atbt de obraznici, rnai putin lacomi $i nu a$a
de trbndavi, dacii ei ar veni fn ajutorul albinelor cu o d t de
micii muncii fn stup, desigur cii ele i-ar rnai trece cu vederea $i n'ar lua contra lor nici o miisurii. Dar pentrucii lucrurile nu stau a$a,-oricbt
le at& prezenta lor simful de
mbndrib $i le dii un ,imbold,-viid cii balanta nu e dreaptii $i
ele sunt cele fn pierdere. Cbtii vreme veneau fn stup valuri
de albine fnciircate gi cu guqile d o b r a de nectar, nu s'a
biigat de seam5 cbt de repede se golesc ciimiirufele cu provizii. Altele veneau $i le umpleau din nou $i lucrul trecea u$or. Azi hsii agonisita se duce vizbnd cu ochii, $i vieata stupului $i viitorul cetiitii sevor resimfi, dacii lucrurile vor merge tot aga.
De aceea, dupii un sfat a1 instinctului lor, albinele se
hotiitiirkc dintr'odatii sii fnerce poftele boierilor ce se risfa@ pe faguri $i, prinzbndu-i fntr'un colt pe toti, fi bconjoarii,
le pun striijere sdravene care sii nu-; rnai lase sii f a d nici
un pas spre hambarele cu provizii, iar ei, lihniti de foame
$i sliibiinogi, mor cu sutele ori fug afar5 din stup
Altii mai fndrhnefi cautii sii le fnfrunte. Pe acegtia fnsii
ele fi prind, le rod aripile, le rup antenele, fi ciopbeesc pbnii ce nu rnai dau nici un semn de v i e a ~ . Cbnd miicelul
s'a terminat htr'un tbrziu, . curiititoarele $i cioclii fgi fncep .
trudnica $i trista b r muncb.
Rand pe rbnd, cadavrele sunt scoase fn prag, $i albinele

le prind cu fglcutele gi, ~n sbor, le indepiirteazii din veciniltaitea stupului, ca nu cumva miasma lor sii strice aerul fnconjuriitor. Am urmgrit de aproape aceastii funerarii muncii $i miirturisec fir5 putin@ de indoiealii cii desigur, o f5ceau cu un sentiment de durere, sau cel putin cu piirere de riiu. Au fost bietii
trlntori pentru ele nigte sustiniitori morali in orele d e g r h munc5 $i chin, iar azi, clnd hambarele sunt pecetluite gi frigul se
apropie, chiar ele sg le fie cgliiii ce i-au riipus?! Se vede acest sentiment dill felul fn care par'& mai alintii cu cornifele trupurile reci sau Inc5 svbcninde. Vreme. insii pentru sentimetalism, albinele nu prea au $i duc... departe..! cu cei ucigi,
Lnci o iluzie din putinele pe care vieata le-a egiiduit l Apoi
totul reintrii in ordine $i m cetate domneste linivtea $i pacea.

C A P I T O L U L VIiI
ALBINA

L U C R ~ T ~ A R E

Cum se fecundeazti ~i se desvoltd oul.

A doua zi era cald gi frumos afarb. Soarele de dimineafd strdlucea puternic, dbnd de veste cii va lumina din plin
Pntreaga zi ;termometrul de pe balcon arbta dimineafb 18 grade
gi s'a tot urcat mereu, p&nbce-a ajuns la 25 de grade.ln prisac5 era svon de lucru mare gi pe cbnd mb duceam spre un
stup sb-1 cercetez, Cdlin mb intbmpinb cu rugbmintea de a-i
arrita un stup cu albine gi a-i descri vieata $i obiceiurile lor.
- AS voi sb gtiu cum se nasc, cum trbiesc gi ce fac in scurta lor vieatb, de cbnd
au vbzut lumina zilei gi pbnb ce moartea
le chieamd gi pe elel.., imi spuse el.
Bine, Cbline, - -5 rbspunsei gi pornii spre stupul de observafie, - cel cu
geamuri,--ce
st5 in mijlocul prisbcii cu
Fig. Nr. 22
obloanele gi perdelutele trase.
Albin6 lucr6loare')
Vezi, Criline, acest stup ? e mic gi format numai dintr'o singurg rams, gi are o populatie in raport
cu mbrimea lui; In el vom gdsi albine de toate varstele, dela oul proaspbt pdnb la albina cea mai bitrand. Acest stup .L.
fricut cu per+ de sticlb, ca sb putem vedea cum igi trbiesc
vieafa albinele noastre; e numai cu o ramb, pentru ca sb
putem studia colonia din Ibuntru, cu toate tainele sale.
Aceastii observare nu s'ar mai putea face dacb stupul a r
avea in el mai multe rame, a$a cum sunt toti ceilalti din
prisacii. El are peste geamuri, nigte perdelute ce se pot ridica
cbnd voim sb pr.ivim fnbuntru, - cbci albinelor le place sii
lucreze mai mult la Pntuneric,-gi de n'ar f; construit astfel, al-

*) Cligeu dupe Layens $i B o n n i e r : " C o u r s cornplel d'apicullure".

binele i-ar acoperi sticla pe diniuntru cu un strat de propolis on ceard, care ar Pntuneca interiorul, iar pe no; ne-ar
lipsi de putinfa de a-1 cerceta. Peste perdelute mai sunt douii
obloane de scandurd. Ele tin de cald stupului, si intunecd
interiorul 8i'mai mult.

Cu aceste vorbe,. am dat oblonagele de o parte fdrL

sgomot, am ridicat perdelutele negre ce acoperii sticla geamurilor $i vieata stupului ni spa ardtat dintr'o datd in toatd
desfdgurarea ei. Albinele intrau $i ieveau cu grabii. Unele se
migcau fncet pe ramd, de la o chilioard la alta $i, in sfargit,
dup2 ce-am mai fntblnit in calea ochilor novtri $i vreo cativa
trbntori ce se ospiitau cu liicomie din hambarele cu nectar,
am descoperit $i pe regind. Tacticos, ea f$i urma sfAnta ei
chemare, ftirb a se sinchisi de prezenta noastrd: oua.
Am privit-o cum fgi fndeplineSte aceastd menire gi-am
fnceput sd-i povestesc lui Ciilin despre vieafa allYinelor

L.

- Iatd,

Y-

CBline, regina depune ouii, aga cum ti-am spus

ieri. Aci, din cauzd cd locul e stramt, ea e silitd sii depund
oud mai puGne; ea ouL acum in raport cu miirimea stupului,
cu numiirul mic de albine ce compun colonia $i cu chilioarele
pregdtite pentru munca ei. Ea trebuie sb aibd fn vedere cii
aceastb ram% micL e ca un stup complect $i trebuie sd cupnnda, in numiir mic, tot ce se gdsegte' in cetiif;le cele mari
din prisaca noastrti: puiet, miere de rezervii, ncctar proaspbt $i pokn 'trebuincios pentru pregdtirea hranei larvelor.
Iatd, in aceastd singurd rams a itupului de observatie, sus,
se vede rezerva de, miere ciipbcitd ; Ejuf;n mai jos, mierea desciipbciG $i,nectarul ce-1-adac culegdtoarele de afard; la mijloc, in form5 de cerc, pe ambndouii @tile fagurelui, se vede
puietul, gi pe, la colfunle de jos iatd ~i polenul

...

fn grupul de albine din &rtea noastra, regina fqi urma

trudnica ei muncii.
Privegte bine,. Ciiline, fn funddl chilioarei din care regina $-a scos acum pantecele, gi spme-mi ce vexi?
ct alb ivoSe vede-fmi rbspunde bdieatul -'un
riu ca un bastona~ce sti%fn picioare sii fie oar acela un ou?
Da, desigur,' C&Kne, ~i fricg unul fecundat, pentruci
e pus fntr'o celulg micii d e albinti lucrlitoare.

'

...

..,

-4

. _.
?

x.

Cum adicii
m& fntrebg el
mgrimea celulei are
vreo fnrAurire asupra fecundgrii oului ?
Credeam cJai fnteles acest lucru atunci cdnd +am
mai spus altii * datA, cg ea ou& mai cu plscere fn celule
mici, pentrucg fecundarea oului i-ar da senzatii plscute.

Fig. Nr. 23
Schema canalului~spermalofer.*)
'

Canalul spermalic tBieal de-a-lungul. stiu.

E. C. S j - Epitelium cilindric a1 peretelui canalului spermalofer

1; chj
C. Sj
C. s ]

'

- invelig

de chitin;

- deschiderea canalului in spermatic&.

-- canalul seminal.

Slructura exterioari! a canalului spermalofer.

- spermalica.
S. p]
M. C j -- m u ~ c h icompresgri.
M. F]
- mugchi c e s e slr8ng.
M. Ej - mugchi c e s e inlind.

'1

Cligee dupEi Alfandery : .Trait+ complel d'apiculture'.

Incii de mult a fost enuntaa aceasa teorie de biologistul Kuckenmaister gi ea are mulfi partizani.
Degi 'piirerea e bcii desbiitua de autorii apicoLt Am ajuns gi eu totugi la aceeqi convingere. Unii, pe care eu fnsii
nu-i cred, spun cii singurii vointa reginei e ceea ce hotiiriigte,
dacii cutare ou sii fie fecundat gi nu altu1,-gi anume, prin actiunea rnai slabii on rnai puternicii a mugchilor pbntecelui asupra ovaralor'gi spermaticei. Eu nu cred cii acegtia au
dreptate, ciici odatii cu aceastii teorie, trebuind sii admitem
h
gi prezenfa unei vointe,-decl a unui element psihic ~iprin aceasta cu neputintii de controlat,-susfiniitorii acestei teorii nu pot
avea o bazg sigurii de sprijin. De aceea, eu fnclin sii primesc teoria a doua, cea iegitii din observatiile unor migciiri,
a unui tot de fmprejuriiri gi date, care ne pot face sii credem cii adeviirul e rnai degrabii de partea mea, dacii nu cumva
o fi r h a s nedescoperit cu totul.
Teoria aceasta sustine cii un ou e fecundat ori nu, dupg
cum regina fgi introduce pantecele fntr'o celulii micii de lucriitoare sau intr'una rnai mare de trbntor; acest mecanism
se explicii astfel: celula de lucriitoare are o capacitate putin
rnai micii decbt volumul abdomenulyi reginei. CAnd ea f1 introduce pentru a oua, perefi celulei Spasii asupra spermaticei.
Aceasta, dupii cum +am rnai spus, e pus5 h &$care de doi
muSchi,
unul lungiiret gi altul rotund,-- care funcfioneazii
automat gi alternativ; unul din mugchi piizegte poarta spermaticei ce dg Pn canal, celiilalt piizegte goarta canalului ce da
fn uter; cAnd cel a1 spermaticeise deschide, ne liisbnd sii t r e a d
decAt un spermatozoid, cel de jos se hchide, gi invers, cAnd
cel de jos se deschide pentru a da voie spermatozoidului sii
treacii in uter ca sii fecundeze oul, cel de sus, dela spermaticii,
-hAne hchis pentru a opri niivala spermatozoizilor in canal.
~n
cazul cAnd hsii regina ouii fhtr'o celulii mare de trAntor,
nemai fiind nevoie de apiisarea asupra pbtecelui ei, nici actul reflex a1 deschiderii spermaticei nu se mai face, gi oul trece hainte nefecundat, ciici mugchii nu rnai au comanda reflex& pentru deschiderea lor alternativii.
Deci, Ciiline, celula apasii abdomenul ; aceastii mivcare
se transmite spermaticei; printr'o contracfie automatii, ea dii
drumul fn uter unui ou care a sosit acolo in acelaqi timp,
coborit din tromp& odatii cu spermatozoidul.

a-

Prin microfil, care, dupii cum am spus,

e gaura pe care o are 061 in coaja sa,
spermatozoidul piitrunde <fiinteriorulsiiu.
D e acuh fnainte incepe opera de inchegare a vietii unei fiinte no;,
a
unei albin~ lucra'toare,
care se deosebegte mult de reginii gi trdntor, gi ca rol,
gi ca fnfiitigare,
gi h a t e aceste'a se
datoresc numai spermatozoidulLi.
Cum se face aceastii o p e 6 de fncheFig. Nr. 22
gare
? Aci e locul $i timpul sii-ti rgspund
Capelul
cu
microfi~ul
la fntrebarea ce mi-ai pus-o cu privire
la alcbtuirea or'icbrei celule din trupnl unei albine, trbntor sau
regine $i care, dacii a r fi urmat, legea de reproducere dela
o m gi viermele ascaris, a r ' f i trebuit s i aibd on 36 de cron~osomiori cel putin 24, -- ~i totuvi, celula n'ire fn ea decdt 16. Acum cbnd ' cunogti fenomenul pa-i.tlienogonezeii adicii
navterea unei fiinfe vii chiar tdintr'un ou nefecundat,-in cazul de fats un trdntor, - urmeazk sb te l&n>uresc cum se
combing in celula gennina iva, cei 16 cromosomi a i oului cu
cei 8 cromosomi ai sp.Srmatozoidului:
lncd d&la inceput, cind ti-am dat cea dintdi nofiune a
cromosomului, ti-am spus c i fiecare cromosom are, n alcbtuirea sa, douL mici celule de sex con'rar : una masculd gi
alta fernel%. Cbnd cfouii nuclee,-acela a1 oului gi a1 spermatozoidului,
au unnumdr egalde cromosomi, ei se vor htregi
gi din aceastii fmpreunare va ieqi o f i n t i de un sex oarecare.
Ce determind sexul nouei fiinfe? Biolosia moderns a statornicit fn aceastii privintii cii, degi douii nuclee impreunate $i
cu acelaqi numdr de cromosomi in ele, par cii sunt egale,
exist; totugi o deosebire de potential intre un grup de cromosomi, fie a1 spermatozoidului, fie a1 ovulului. D e cdte ori
potentialul unui grup
.
. de ci.omosorni va
fi fp fauoarea cro-

#.

r.

-- . .
... . ,.: ,'

.,
..

..

t*-'.

. .. .

..

'.

.:
q

.
.

,..
,

* .,

mosomilor masculi, va iegi o fiinti femelb, :sau .c.ontrariu,

de cbte ori grupul cromosomic femel va ava un potential su-'
perior fat5 de grupul cromosomic' mascul,
dupii evulutia
normalii de Lesvoltare a embrionului,
v a ie$i o f'iintg de
sex masculin.
-

') Cligeu dup6,Alfandery :

.T~;I~c ccrmplel d ' s p i ~ l t u r a " .

Deci, din cele de fnai sus, poii trage concluzia cg potenfialul cromosomic e cel care hoGrdgte sexul fiintei ce urmeazd s2 se nascd.
Ce se f n t h p l i in cazul albinelor, cbnd cele doug nua1 spermatozoidului cu 8 ,cromosomi gi a1 ovulului
clee,
se fntAlnesc $i se fmpreuni ? Aci intervine aceastd
cu 16,
lege a potentialului : cei 8 cromosomi ai spermatozoidului
absorb 8 cromosomi bgrbdtegti ai ovulului, formbnd hpreund
un grup numai de 8 cromosomi bdrbdtevti, fat5 de celglalt
grup de 8 cromosomi femeievti. De sigur cd potentialul fn acest
caz, fl are grupul de cromosomi bgrbgtegti.
Urmeazd deci c& dupd legea biologicg amintit&mai sus,
potenfialul avbndu-1 grupul mascul, --se va nqte, dupd o evolutie pe care o vei vedea mai departe, o femeld, ceea ce se
$i Pntbmpl$ cdci din contopirea cromosomicd a celor doud
nuclee, va iegi, dupd douiizeci $i una de zile, acea femeld
care nu e alta declt albina Iucra'toare.
Cum se face evolutia $i fnmulfjrea celulelor, o vei vedea
.
atunci ~ 2 n dvom vorbi despre metamorfoza oului.
Deci, Cdline, acum cred cd ai ldmuritd bine 4n minte
nofiunea parthen~~enezei,
ace1 dar pe care-1 are o regini de
a da navtere, chiar nefecundatt la fiinte vii: trbntori.
Dar oare o regind fecundatii nu va c'epune gi oud
nefecundate ?
m i fntrebd acum biiatul.
De sigur cd da, Cdline, gi aceasta se intbmpli atunci
cbnd unei regine i s'ar fi golit spermatica, ori spermatozoizii
ar fi pierit fn urma unei fntbmpldri oarecare, sau chiar atunci
cAnd, spre sfArgitul anotimpului de ouat, mugchii uterului, o b o s i ~
de atlta muncl nu rnai pot funcfiona normal $i de aceea,
oudle depuse vor fi nefecundate. Dealtfel, gtii cd depunerea
ouilor fecundate sau nefecundate mai atlrnd g'i de mdrimea
celulelor fn isare regina oug. Dintr'o celuld micg de albing .
lucriitoare, fn care a fost depus 'un ou, dacd regina e normall $i fecundat& totdeauna va iegi o albing lucrdtoare, cdci
mdrimea celulei . fnduregte de-a-dreptul fecundarea oului;
cbnd ea fgi depune insd oul htr'o celuld largd, acesta r5-

.-d

I:

,.
'

.
. ,

*
,

,,.*.
. ..
-

-.J
...I.
!

- ,
-1

.., .

,.

.<

.*

s.

mbne nefecundat gi atunci, din el nu :poate iegi decbt un

tr~ntbr.
Cei care au combdtut teoria iduentei celulei fn fecundarea 02 nefecundarea7-unui ou, spunlnd & a; v-t
al.-,

,.
. < ,

.-i

.&!

<.
I
, .si
- -..I
I:: .., . . .- ..
...
.a,-.
.:
,
,

'

bine lucriitoare niiscute fn aelule de 'trbntori, nu gi-au dat

osteneala sii priveascii lucrurile rnai de aproape.
Eu, chiasfn aceastii varii, am putut face o asemenea observat;e : -albinele strbmtaserii gura celulelor de trbntor cbt
a celor de albine lucriitoare, pentru ca, prin apiisarea lor asupra pbntecelui reginei la introducerea lui fn celulii, biigica cu
siimbntii biirbiiteascii sii fie pusii h migcare gi deci sii fecundeze ouble, din care vor iegi albine lucriitoare degi vor fi
crescute h celule mari de trbntor.
S'au rnai viizut de asemenea cbteodatii chiar regine fecundate gi prolifice depunbnd'ouii nefecundate fn celule de
lucriitoare, ceea ce ar dovedi cii teoria de rnai sus n'ar ficea
adeviiratii. S'a dovedit hsii cii acest fenomen se fntbmplii
rar gi numai spre sfbrgitul anotimpului mare de ouat, datoritii faptului cii mugchii ce apasii punga cu s&m%ntiibiirbiiteascii, obosesc cbteodag gi, ne mai functionbnd, cu toat3 apiisarea peretilor celulei de albinii lucriitoare asupra pbntecelui, punga nu se deschide, lichidul cu siimbntii nu scaldii oul
ca sii-1 fecundeze gi, degi oul e pus htr'o celulii micii, din
el iese un trbntor, pentrucii n'a fost fecundat.
Aga pare de adeviiratg aceastii teorie, cel putin pbnii
acum-ceea ce m'a fiicut sii o iau gi eQ de bung-fncbt' cresciitorii de regine, dupii cum vei vedea rnai departe, pentru a
nu avea fn prisacii dec!it trantori se1ect;onat; din anumiti stupi,
hliiturii din celelalte colonii, orice ram& care are celule de
trbntori. E foarte,usor s'o facH oricine dupg 3-4 ani, timp in
care gi-a ales cei rnai 6uni faguri de felul acesta. Ei bine l
fn stupii in -care fagurii n'au celule de trbntori,-sau au foarte
pufine pe marginile ramelor,--reginele depun numai ouii de
albinA lucriitoare, sau un numiir foarte mic de ouii nefecundate .$ numai fn rare cazyi s'a putut observa fenomenul de
..care +am vorbit rnai sus. $i dacii cineva ar pune htr'un stup
numai rame cu celule de trbntori, cateodatii, roiul, ori' Qi piiriisegte casa fn care nu-i poate fi asigurat viitorul, ori rnai adesea albinele se pun gi strbmteazii gura celulelor de trbntor,
pentru a le da mkimea celor de albine lucriitoare.

***

d
,

Condifiunile he desvoltare a oului.

Astfel; Ciiline, $-am l h u r i t ce este oul, cum se for-

..

. , . ,.

!
,

"

'

,
I

. .. '

....
<..,

'

. .

meazg gi cum se fecundeazg, pentru ca din el sb iasg o albinii IucrZitoare.

Depus de reging fn chilioarg, el igi incepe o vieat2 aparte,
ajutat de trei klemente cu totul trebuincioase viefji lui.'El are
nevoie fn primul rind de :
a) Ca'ldura' - care trebuie sa' fie intre 27-30 grade, pentru
ca oul s w d e s v o l t a normal. Albinele pcist&aza' aceasta' ca'ldura' in stup prin caloriile cele r&pcindesc corpurile lor. Tu gtii,
Cgline, c& hrana pe care noi o lugm, ne servegte la alimenta$a shgelui yi deci la fntretinerea corpului. Aceastg hranii
desvoltg fn noi, prin arderile ce se produc fn ~ o r p ,un anuniit numgr de calorii, care dau ciildurg trupului. Tot aga $i albinele, ca sg-~i
c d d u ~ atrebuincioasi, consutna' rniere
. pgstreze
gi, cu cdt e mai frig gi deci au nevoie de mai mult5 cgldurii,
cu atit vor consuma mai multii miere, pentru a produce cAt
mai multe calorii. Asa dar, cgldura.de care are nevoie un ou
ca sg se desvolte normal, o ggsegte in stup, produsii de albine. Puietul, ccind se desvolta', produce la rcindul sciu, oarecare
ca'ldura', care ajutg astfel propriei lui desvo1tib-i.
A doua . conditie f nsemnatg e :
pe care o cere oul precum ~i puietul pentru
. Fgrg umezealg caldg, ooul sau larvele s'ar
usca gi-ar pieri. Un fnvgwt american, Wallace Park, a stator- '
nicit cg albinele pgstreazg fn stup umezeala trebuincioasg prin
apa adusii de afar& de cdtre cgrgtoare, care o tin in gugii gi
n'o scot de acolo, deciit atdt c&t cere nevoiea.
c) fn sfdqit, ultima condif;e pentru evolutia unui ou
depus Pn celulz, e hrana-pe. care albineh o dau puietului lor in
raport cu rna'rimea .ai destinafia ce vor sa' o dea oua'lor. Aceast i hrang e de dou6 feluri: papa regal&-din care hrgnesc
tot timpul pe reginele, ce urmeazii sg se nasc$ gi pe care
o dau oricgrei regine fn timpul cbnd aceasta oug foarte mult,
-precum gi o altg hrans obignuitl fiicutg din poleh, miere si
apii, cu care hrgnesc puietul de- albine gi triintori.

dL)

rc

Evolufia olrlui ~i fazele lui pen6 l a naakrea albinei.

. .

., -

. .'<
-.'I

' ,

'

Oul supus acestor con'difiuni, Cliline, igi bcepe evolutia

sa trecand prin trei . stiri: aceea d-e oou- in care - sta' frei zile ;
-&poi se transform5 2h lami-sfhnd a p a l k 6 zile; fh sftiqit,

.
\

a
/

yl
\

.PI

.\
.

' . I

,
1 ,

-..

E
'

'

pg$e$te la ultima lui transformare: starea de nirnfd

in care
m'rnbne 12 zile; deci, evolufia unei albine se face in fimp de 21
de zile, din clipa in care regina a depus oul.
Sb le luiim acum pe rbnd, Ciiline, pentru ca s l - 6 poti
da seama mai b i n e de feluritele schimbgri prin care trece;un
ou, plnii ce devine insect5 pe deplin desvoltatb.
Starea de ou hcepe din clipa cbnd el e depus fn celu19, fie cii e fecundat, fie c i nu, gi dureazg trei zile;'procesul
de evolutie mai interesant e cel pe care-1 urmeaziioul fecundat, gi de acesta ne vom ocupa mai serios, cu toate cb $i
cel nefecundat urmeazii acelagi drum.
Dupii ce spermatozoidul a intrat prin microfilul oului,
se produce in ou o membranii care hchide cu totul aceastii
ievire, pontru ca vieata dinlduntru sb-$i urmeze astfel cursul
fbrii sb fie stbnjeniti de vreun element striiin din afarii.
Aceeagi membranii gi-o face chiar $i oul nefecundat,
de f n d a t L c q i depus f n celulii. In interior, Pnveligul spermatozoiduliti ae'"desface fn nigte firiSoare subfiri numite filamente, care sant ca nigte raze de jur fmprejurul sdu. Pentrucii
el ia forma unui astru, invbtatii 1-au denurnit aster. Cu ajutorul acestor raze filamentoase, spermatozoidul fncepe sti fnnoate fn lichidul ce fnconjurii nucleul oului $i care nu e decbt acel vitelus nutritiv, adicii materia hriinitoare ce-i va servi
embrionului drept hranti. Migcarea spermatozoidului e o mi$care de rotat;e $i el o face astfel pbnb cbnd atinge nucleul
oului, cu care se u n e ~ t ede fndatii, contopindu-se cuintreaga
sa rnasii. fn aceastd clipii, se produce acel pmces de absorbire a celor 8 cromosomi biirbbtegti, astfel fncbt noul nucleu,
unit $i miirit, nu mai are fn el decbt pe cei 16 cromosomi cu
potential prielnic grupului cromosomic mascul. Dupg ce s'a
slvbrgit aceastg schimbare, nucleul fgi fncepe evolutia sa : din
lichidul inconjurtitor, care e hrana ce-1 alimenteazb, nucleul
se hrtinegte, cregte gi se desvoltii, iar cromosomii se dubleazii;
clnd desvoltarea lor s'a terminat, nucleul se imparte fn douii
celule fiecare celulti avbnd cbte un nucleu a1 ei cu cAte 16
cromosomi. Aceste doub celule cu nucleele lor, prin alimentare, fgi fndoiesc, la rbndu-le, numiirul compugilor ; clnd
$i acegti compugi au ajuns la deplina lor desvoltare, ambndoub celulele se fmpart, fiecare cu cbte un nucleu cu acela?;
nurniir de 16. cromosomi, formbnd ~JI felul acesta patru celule.

s,

fnmultirea aceasta merge Tn progresie geometric2 vreke

de trei zile, fn care timp, din micul embrion, prinde si. se
fnchege organismul viitoarei albine, fncepbnd cu organele
principale care f i ajuG la alimentatie: gurii, tub digestiv,
c2i urinare, aparat respirator, fnveli? epitelian, etc.

Fig. Nr. 25')

Fecundafia oului $i evolufia sa.
1, 2,3) s ~ e r m a t o z o i d u lc u razele s a l e filamenfoese i n criularea nucleului din O V U ~ .
4) Unirea c e l o r d o u 5 nuclee intr'unul singur.
5) Segmentei-ea nucleului i n douri plrfi, fiecare c u nucleul s l u a parle, c e confine un egal n u m l r d e cromosomi.
6, 7 , 8 ) multiplicareacelor d o u 8 nuclee i n progresie g e o m e l r i c i , formlnd-F-4: 8: 36: 32: 64: elc., celule, fiecare c h nucleul sBu aparle $i cu
un numrir egal d e cromosomi.
-

fnmulfirea aceasta ajunge s2 seciituiascii fnsii hrana trebuincioasg acestei evolutii, iar embrionul, mlkndu-se, ocupii
tot locul liber de sub fnveliSul chitinos a1 oului, astfel c i in
ziua a treia dela depunerea lui fn celulii. aceastg coajii chitinoas5 se desface ~i din ou apare _un viermiyor alb-ivonu. De
acum fncolo, el giise~tefn fundul chilioarei, hrana daG de doici;
procesul de fnmultire a celulelor f$i urmeazg drupul strgbiitut yi
pbnii acum; aceste celule se fnmultesc mereu dar se $i diferenfiazii : unele merg s2 formeze celulele chitinoase ce alciituiesc
fncetul cu fncetul scheletul de chitin2 a1 organismului, altele se
transform& fn celule musculare formbnd sistemul muscular.
altele, fn celule nervoase formbnd sistemul newos, pe cdnd

*I

Clfqeu din ,Educelion sexuelle' d e Bendry

.>$

altele se consacrii celulei reproducitoare a speciei, ~i tot

aga, pbnii ce Pntregul organism se formeazl in tot timpul
cbt viermigorul fgi trece toate fazele sale de larvii gi nimfl,
gi iese insect5 pe deplin format& Acest timp e de douiizeci
h i una de zile pentru un ou din care urmeazi s l iasii o al: binii lucr5toare, de douiizeci gi patru de zile pentru unul de
frbntor $i numai de gasesprezece zile pentru unul din care
se nagte o regind.
$i dupi toate acestea, Clline, hai acum s l privim pe
geamul acestui stup de observatie,. feluritele faze ale unui ou,
ca s l - ~dai seama rnai bine de toate aceste transformlri.
Iatii, colo sus, in marginea cercului cu puiet, se vede,
in fundul unei celule, un ou ce st% drept 4n picioare, ca un
bastonag, a$a cum ai spus $i tu.
Acela e oul de o zi; ceva mai jos e
unul putin inclinat: este oul de doul
zile; dedesubt e unul culcat cu totul pe
fundul chilioarei :e oul depus de trei zile.
Ti-am spus c i dupa o trecere de trei
zile, oul se transform5 in larod. IatH,
! Csline, - $i scotbnd o lupd din bu-.
zunar, am apropiat-o de sticla geamului,
vezi in celula de colo ceva albicios ? E ca un mormoloc mic,-mult
rnai mic decdt oul,
putin Pncovoiat,
avdnd pe el cbteva ondula,ii; e larva
ce abia a iegit din ou ; e cea dint& liclrire
de vieat5 a albinei; cu ochii liberi nu
prea se poate vedea bine ;mai mult ghicim c i ar fi ceva acolo fn fundul alFig. Nr. 26 '1
bicios a1 chilioarei. Din acea clips, vierFagurz c u puiel in felurile mi$orul pbgevte in noua-i stare, aceea de
'Ieri de desvo'lare.
Zarv~,stare "m care va rlmbne, dupg
'leu; j. '1 larva de
cum ti-am mai spus, timp d e : G l e .
zi ; I ) larv8 d e 5 zile ;
Cbt tirnp st5 in ou, mormolocu~ se
I] larva de 7 zile;
hriinegte cu materiile ce inconjurii gercelula c 6 ~ 6 c16
i ; pl polen.
menul; de acum fnainte, vor avea grij5 de
mica fiinfb suratele din stup, adicii albinele-doici, care-i varsl
din gugulitele lor hrans, atbt cbt i; trebuie Pn fiecare zi. D a d

''

'I

C l i ~ e udupe Layens $i Bonnier: .Cours complel d'apicullureu.

rq

I
r '.

b~ola13asu!In!pnls n3 ~ d n a oa s a 3 la3 = Bololnolug

1,

yaln~a:, Inpun3 q ala~eop'd n3 I - n p q %

-u!dmg ' y ~ q u p q s a a q!-an3 n3 aIaDaJn3s urp p u n a ~ g 3'ylon
-sap $03 as a3 psnsym ad 'u a ~ e 3 a gq ~ 3 - e ~ q s acue?
p
'glnla:,
u g a p u n ~ ~ y!ahIeI
d
sopumqaq Iwae ale3 u p d 'yny% aljnrn ap
JnJgqyJqs a y3 apaA as f d n l el ~ p u d'la3ydy3 JsaDv * J O ~~ n q
-!na 3e3 $3 al!dsap aJe3 UIJ pflqns a)!oj ala3e n3 suymeas a3

-mg yugd yqonsap $03 as e6e !$ -3saun as !n[ndn.q ale aqadea

ynop ala3 pug3 sugd naJam a ~ 6 a ~ :eaJe1
,
'dm9 ~sa3-eu
1
.a~e36;m y j e $ a ~ q a n0,r)ng a omel a3 dm9 ug lal-npug~uam.f[
-e4n!m1!fm I"uFlsa?u! ~6 ySn8.u~a p n w ~ y dy u e ~ yy s e a a e 'la~qse
!6 'psm3sap naJanr em9 n3 !6ysus !a In.xn! ug naJam as-npu!l~ga
-ug !alnIao Inpun3 ug psndap e u e ~ yug y e o u q e A J e 9 -yj!Sa~B
ma a ~ a u n d n s a ~gJsea3e
d
~3
la~nauuos?tlwm1 alp awog
- a ~ dap e6e ~ o p ) v a ~ a s qyou o ~ e p 'appa.rd n;, ysrrg J!paaop
e,s !!nln~08nuja!a !a)xa!d ?pod u u d Jo1aJuaunI-e eaJa3a.q u u d
T a p e 'yzonrso ap 1a3 n n / ~ ) n u d FueJq yqsea3a e! eaJel y3
. neauflsns (, ~ O o l o n r o ~ u'mn3-e
a
yugd *ea q puaJormJ !6 I-nm!
ug a s - n p u y a g ~ q' p u e ~ yy)seaDF a!nroDyl n:, 6
! naJam a q n o s q e
ap WJVPe u e q ug I?JVOUU~ la !!;rqfl ~ n p p on3 eapan
16 !'3!0p
ajeod as ea u!p I n ~ o b p ~ af !u ~
o e a u r p O-JPJFJV we-I) a3 !ala3
InJqnsapap ap eInIa3 UJ a ~ b a ~ u: mn3
d
!zaa gs '!ody
*uy[y=)asdn~aqug
gm

.
u

L ?a eJeogyr, q gaJel o gqoAsap as mn3 Jea

'

*y1e3a~yded ap 3a7

.ala.zur 19 ualod ' p d n mp y ~ r ? n r ~a!+zoduroo

oj
o n3 yJe3alsau&
~ d e yugnd
d
eazd y 4 m a ~ e ug
3 YueJy o nep a1 'a~!nu6!qo arcfqle
p s e a m gs JOA am;, u!p lolame1 pug3 ad ' p ~ v i 7 apdvd
~
Jugan3
q d a ~ pn3 yl!nrnu '~$eunn!map JTJP yded yTsea3e !emnu 'aqu!euj
urn3.e ap e p JOA al t?.xo~saae!6 a u g a ~ap InSut?~el ampp a1 ys
JOA a3 a1aseo30.10~ad 'ea~saoe a1aaJel u p a s a p JOA a a '~sug
!z m o p e !~o1au$3a~
16 nep o aJvr, ad yded !beaa~e yu!qle
g ~e 19a3uo ap ' ~ o l a a ~ eJomqnJ
l
nep
ap p o J O $ U ~ J J ap
al!qop '!z e w p d ug p3 eapaa me 'tqsea3e e u e ~ ye z g m e ure

->

104

-,
f

.-

Tot ceea ce ins5 a mbncat pAn5 in ziua a noua,

zi
in care albina, i-a pus portit2 la celulii,
larva a fngriim5dit fn intcstinul ei. Intrebarea e acum: ce face ea cu toate
rezidurile acestea, c l t gi cu scutecele din fundul celulei, care,
dacii ar riimbne aga, ar strica hrana ce o rnai are adunaki
acolo? $i aici- natura a qtiut sii deslege minunat de bine
problema I Larva, degi-i aga de desvoltatii, face sfortiiri foarte
mari, se fndoaie plnii ce ajunge cu capul unde Pi era coada,
soarbe qestul de hranii ce rnai riimbsese fn fundul celulei $i
Fnghite toate scutecele ce-o fmbriicaserii odatii gi pe care le
aruncase acolo.
Apoi, fntorclndu-se fn pozit;a ei naturalii,-dupd ce hrana a fost absorbitii de s4ngele din organismul ei,-f$i descarcii
dintr'od'atii tot continutul stomacului gi intestinului cu toate
scutecele fnghitite, gi, desbriicitndu-gi ultima cimavii ce-o acoperea, hpinge aceste reziduri fn spre peret;i celulei sale,
acoperindu-le cu cbmbauta desbriicath-pentru ca leagiinul fn
care-gi va face somnul ei de nimfii, sii rbmbnti c l t se poate
de curat. De fndaa apoi fncepe a-gi tese un giulgiu, care e
un fel de cocon sau gogoagii unde fvi va desiivlrgi evolutia,
pl&i ce va iegi din celulb. Leglndu-se cu codita de fundul
celulei, viermi-gorul face nigte migciiri cu capul, teslndu-~imiitiisoasa-i hainii, lucrare pe care o fndeplinegte fntr'o zi gi
jumiitate; dupii aceea, doarme timp de gapte zile, dupii care
se trezegte albinii pe deplin formatii, 2x1 cea de a douiizeci
gi una zi dela depunerea oului de ciitre reginii.
Larva de trlntor ins% e hriinitii o zi rnai mult, tesutul
coconului tine iar o zi fn plus $i somnul ce precede transformarea larvei fn nimfb, tine din nou o zi rnai mult, ceea ce
face, fn evolutia viet;i sale, trei zile rnai mult declt la albinii
gi deci, el se nagte fn ziua a 24-a dela depunerka oului in
celuli.
Evolutia larvei de reginii se terming mult rnai repede,
datoritii faptului cd larva primegte tot timpu1,-dela depunerea
oului .$i plnii la ciiplcirea celulei, -acea hrani specials, numits
papii regalb; clocitul oului ijne trei zile, starea de larvii
cinci, tesutul coconului o zi ; dela tesutul plnzei gi plnii la
transfornarea Pn nimfii, trec trei zile, gi apoi alte patru zile
de somn, p l n i ce principesa iese din palatul ei, ceea ce face
jn a(*...total- 16
....zile dela depunerea oului fn botca regal%.
-

='=-'

SOT

Deci, Caline, ca s3 rezurngm cele spuse, ft; repet c3

,&oului,de orice fel ar fi el,-de trbntor, regin&ori albinii lucrgtoare,-6 trebuiesc trei zile pentru clocire $i cinci zile pentru
desvoltarea ltirvei. fn ziua a noua, toate celulele sunt cbplcite,
pentru albina
iar nagterile se fac: pentru reginii fntr'a--, .
t lucrbtoare intf ad :
iar pentru trbntor fntr-'.
. Pot fi Ins5 $1 unele
mai ales atunci c&nd ap rece, ceea ce-i foarte
picultorul a deschis stu
primejdios nu atat pentru puietul ciipbcit, care are propria
lui ciildurb, cbt rnai mult pentru ouiile ce clocesc $i larvele
ce sunt descoperite $i care, la o temperaturii rnai joasb de
12 grade, tinute putin afarii, suferii gi mor, sau, fn cel rnai
bun caz, I$i lungesc evo1ut;a cu cbteva zile. Unii au fiicut
experiente, tinbnd puiet neacoperit de albine timp,de o orii, la o
temperaturii de
2 grade fiirii sii fi avut pierderi hsemnate ;
alGi 'au mers gi, rnai departe, 6nlnd puiet intr'o liidi*, neacoperit cu albine, timp de 6 ore, la o temperaturii de
8
grade, de asemenea fbrb nici o pierdere. Aceste experiente ne
dovedesc cb $i puietul are o cbldurii proprie; totuvi, eu
n'a$ sfbtui pe nimeni sb deschidb un stup la o temperaturii
rnai joasb d w a d e , rnai mult de cdteva minunte; pe
ldngii cb o parte din puiet rbcegte, apoi, $i albinele-trebue s l
consume o cantitate foarte mare de miere, pentru a produce
echilibrul de temperaturii cerut de o bun5 desvoltare a cuibului, echilibru rupt fn-momentul cdnd colonia f$i pierde toatl
ciilduia din lbuntrul stupului, cbnd acesta e deschis.

w,

***

Alca'tuirea anatomic^ exterioara' a albinei.

$i acum, Ciiline, cbnd ti-am spus cum se nagte o albinii,

din clipa In care regina a depus oul fn celulii gi pbnii ce acesta gi-a terminat intreaga lui evolutie, sii trecem la cercetarea ei anatomicii. Cu notiunile de aici, Iti vei fntregi cunogtintele
de amiinunte pe care nu ti le-am dat cAnd am vorbit de regin5 $i trlntor, cbci, In general, Pn ce privegte alcbtuirea anatomic& reginb, trbntor gi albinii se aseambnii, afarb de
particularitiifle pe care ti le-am arbtat la fiecare.
n descrierea alcbtuirii gi felului de vieatti a albinei, vei
ggsi un plan unic fn felul sgu, cgci, odatii cu descrierea piirtilor ce alcbtuiesc o albinii, fti voiu ariita rostul fiecgrui organ
fn parte .$i opera ce-o hfiiptuie$te, operb legatii de vieap stu-

-h

pului. Pentru aceasta, vom lua albina dela navtere - si pbng

la moartea ei, arbtbnd-o fn toate slujbele pe care le Pndeplineqte, slujbe legate totdeauna gi de ceva organic.
Capul albinei.
Dacg vei deschide, Cgline, un stup gi vei scoate o ramd
fn care puietul e gata de iegit,
cum e cel; din celulele din
mijlocul ramei stupului de observatie,
vei auzi un sgomot
ca cel a1 unor cari, ce rod fn noapte o b l m g de stejar dintr'o casg veche. Acesta e sgomotul ce-1 fac albinele ajunse
la maturitate, cbnd rod ciipicelele cdmiirutelor unde pojghi+
de ceard le-a zdbreluit vieata de la a noua pAnd la a douizeci $i una zi, cbnd trebuie sii iasg afar&.

Fig. Nr. 28')

01 c a p d e albin5 Incr8loare; MI c a p de regin6. E] C a p d e trlntor.

Iatg cd una rnai harnicb, mai voinicb, ori poa'te mai fn

vbrstL ca celelalte tovarige ce fnci rod zfibrelele pot$ilor,
dg fn lgturi aceastii ultimd piedicb ce se tot fncdpgtAna sL se mai'
tin2 in unele puncte. 0 doicd ce pbndegte nagterile, .tifntinde
pdrintegte limba hcdrcatd cu miere din gugulitii, miefe pe care novicea o suge cu lgcomie.

'1
t

Dar capul albinei e triunghiular-fmi spuse b&atul

gi eu credeam cii e rotund I
- Nu, CBline, rotund e numai a1 trcintorului, care par'cL
e fnconjurat de un turban turcesc, pe cbnd al albinei are
trgsiituri mai delicate. Capul e dintfo compozifie chitinoasa' for- '
maG din plgcute, ce-se fnchee fntre ele ca ~i crani'ul omului.. ,
E qi. nevoie sg fie astfel apdrat, cgci el e cel care se ' lovegte
C t i ~ e ud u p l Layens: ,Cours d'apicullure'.

htAi de toate piedicile $i apoi, addpostegte in el, creerul gi atcitea alG organe sensoriah fgri de care albina n'ar patea trgi.
Dar la ce i-or fi servind cornitele acestea?
se
m i 6 bgiatul.
Acestea, Cgline, sunt antenele, despre care ai hvgtat
la zoologie, c i le au mai toate insectele. Sunt organeh cele
mai insemnate ale sirnfurilor.
PriveSte cu lupa .$i vei vedea mai bine. Iat& ele sunt
formate din doui pirG : scapelul, care-i suportul ce leags
antena de cap $i flagelum, care e compus din doussprezece
articulatii, pe care se v5.d n i ~ t eperigori; acestea sunt organele cu ajutorul cgrora albinele pipgie.

Fig. Nr. 29.1

Ttiielurl de-a-lungul unei antene de IrAntor.
A. s. c ] scapelul
fl] flagelum
1-13] num6rul arliculaliilor
a,. f ] locul d e articulatie a antenei
Ir] lrahee penfru aer
m] inveligul anfenei
W. h] Peri sensifivi
1. mJ m~igchic e s e string
d. m] mugchi ce s e inlind
B] o mice parle din flagelum mlril de 60 ori
n] nerv
a] legglura inlre d o u l arliculalii.

Sirntul mirosului, care la albini e foarte desvoltat, fl

servesc n i ~ t emici giurele ce strgbat partea de dinainte a
antenelor, printre perigorii pipgitului. Cu ajutorul mirosului,
'1 Cligeu dupe Cheshire - Dadanl.

~r

albinele se cunosc, cgci fiecare colonie are mirosul s&ucaracteristic. D e fndaG ce o strging intrgfn stup, ele o simt, o miroase qi-o gonesc, sau o ucid. & ce pnivegte auzul, pbnd acum
nu spaputut afla bine, prin ce organe aud albinele.
Ele h s g aud bine, cgci cel mai mic sgomot ce s'ar face
fn stup, stgrnegte o mare zarvg fn fntregul roiu ; se biinuiegtecb nigte gdurele ce sunt fn partea de pe lgturi a antenelor
ar fi canale auditive.
Dar ce ochi mari are noua ngscut.A vorbe~teCglin.
Da, de sigur, cgci ea trebuie sd vadg de departe, sK
deosebeascii florile, sg le cunoascd culorile, sii gtie drumul
casei gi sd vadb orice intereseazg vieafa ei de mane. Privegte-i
bine de aproape qi spune-mi cum 5 vezi?
Bsatul fqi apropie lupa de ochii albihei.

m.

Fig.

Nr. 50 '1

- Ochiu de albinii.

Par'cg ar fi fscuti din n$te fefigoare multe, multe,

ca piatra scumpg de briliant dela un inel.
Da, ai dreptate, ~i sd gtii cb fnvgtatii le-au numgrat
gi-au g h i t cg sunt 6.300, gi cg fiecare fe~goariifn parte e un
ochigor ce transmite creerului o imagine. Ckhiul reginei,
din cauzti cg ea st5 mereu fn stup gi d a r e de vdzut atbtea,-n'are decbt 4.920 de fefigoare de acestea, .dar d trantorului
fn schimb are 13.000 de fefigoare, pentrucii el trebuie sd vadg
cbt mai de departe o reginb ce iese f2sborul de fecundare.

\-..-:

. *)

Cligeu dnpi Barbo-Dadanl: "L'abeille e l la ruche,'

.
-

.-I

%ST

y:
'

110

PriveSte fnsi colo fn frunte $i vei mai vedea fncii trei

ochi9ot.i ; acestora noi le zicem ocelli, gi cu ei albina se slujegte
sg vadii de aproape, lg niunca ei fn lguntrul stupului.
Guru e compusii din doui piirfi bine deosebite una de alta: primaegura propriu zisii cu buze pentru pipiiit, sub care se viid
doul cle~ti~oare
ce se deschid lateral- numite tnandib~le.De
ele, albina se servegte precum noi oamenii ne siujim de mAinile noastre; roade fn prirnul rand ciipiicelul ca sii i e pdaa
libera din celulii; apoi, car%cu ele orice necuriiteniis'ar giisi

/
Fig. Nr. 31 ')
~ l l c u l e l eunei albine

Fllculele unei viespi

Pn stm, aruncbndu-le afarii pe urdini?. Cand albinele sunt mai

fnaintate fp vkstii .$i.fac ceara, plandibulele le ajutg la prins
solzivorii de cekrit pe care-i duc fn *gur&;c&nd cliidesc, ele se
slujesc de mandibule -ca de nistk mist$ pentru a netezi pereF celulelor. Culegdtoarele de polen- f olosese . mandibulele la
deschisul sacilor cu polen: ~ i fn
, sfbr~it,sunt ~ i - arm&
o
de atac,
cu care prind, sdraviin pe albinele hoate sau alti duvmani
care ar indrgs& s5 1 atace locuinta, rozandu-le aripile $i ru'i . . <
pandu-le antenele. Mandibuiele sunt din chitind de thoare negrici~asiistriilucitoare.
Cu totul contrariu celor afirmate d t unii; cum cit ele ar
putea ataca poamele gi aar pricidui striciiciuni, 's'a staklit neh- .
doios cg e cu xieputintii ca, albinele sd facii o astfel de striciiciune, fntrucbt suprafata acestor clegtigoare e netedii. Dacii
vedem fntr'adeviir toarnna albine ce sug must$ $e pe boabele strugurilor, nu ele au pricinuit plesnirea pielitei fine a boabelor, ci, ori cii ea a plesnit singurii, ori cai a fost htAi atacatii
de viespi, care fntr'adevdr pot face pag;be de acestea, prin faptul cii mandibulele lor sunt crestate ca o panzii de fieriistriiu.

. .
Toracele.
, 0 albi,nifii ce s e niigtea atunci, se'chiniia, sg se ridice

fn sus, sprijinindu-se cu piciorugele de dinainte . de marginea

:celulei; pieptul sau-.trunchiul ei fncepu sii apars; era acope') Cligee dupl Dadant: .~'abeille-elleruche".

..

Id..

.
.

. . .

rit cu un pufu~orcenugiu gi pe alocuri par'ci avea fivii de .

scutece; aripioarele-i erau lipite de trup $i moi.
Privegte, Ciline, aceastg parte dela cap gi p l n i unde
albina e strlnsi ca fntr'un corset: se chiamg trupul sau toracele. Si pentrucg tdt ce o sg-ti spun, are nevoie de o observaije de aproape, troiu prinde o albini vi, finbnd-o cu un
clegtivor, o vo'm studia aminuntit cu lupa.

Am prins de pe sclndura de sbor a stupului nostru de

observatie o culeggtoare ce venea obositg dela clmp $i stiitea fn prag si-gi tragi risuflul. Bgiatul o privi cu atentie
cbtgva vreme $i o fntoarse cAnd pe o parte, cand pe alta.
Spune-mi, Cgline, ce vezi mai deosebit la toracele
.
acestei albine vi cum e fgcut?
D u p i o cercetare atenti, care m i minunaprin ribdarea
gi migala cu care era ficutii, bHiatul incepu. :
- V i d cg toracele e alcit .it
din trei inele lipite fntre ele.
-Bine, gi ce vezi pe ele ?-fl
fntebai din nou.
Pe cele de dinainte se v i d
e pereche de picioruge
-primele . din fati. Pe inelul . din
mijloc gi care e cel mai mare,
'
: o priasi o alti
per&he de picioare, iar .pe spate, legate d e.
acelavi inel, vid o pereche de
Fig. No. 32').
- ..
ciripi ceva mai man. In sfl~git,
Impiirfirea corpului unei albine.
pe ultimul inel sunt legate pia] Capul ; b ] ' - ~ & ~ ~ uinel
l al tore-,
ciobrele
cele lungi de dinapoi
celui (proloinrax) ; c] A1 dollea inel
$i
a
doua
pereche de aripi, ce-s
a1 lorocc?lul (mesotorax) ; dl Al Ireimult
mai
mici
ca cele de. dim
lea inel al loracelui (melaiorax);el Segment median ; f] Abdo,menul.
nainte.
~ntade zor s i swpe din ghiarele clegtivorului.
oeci, Cgline, albina .are, dupi cum ai spus, trei perechi de picioare qi douii perechi de aripi.

br

'

..

rn

..+*.:.

.:j

..

,.
$3
.

...
...?.
.\.

*] CUveu dupf;; Hommel : . .Apiculhrre'.

,

'

i
.

'

..'

' -".. ,.
.

.
.

. ..,

. :', . '..:..
<

.
.

. ,
*'

...A

8 -.

Aripile.

Aripile sunt strcioaii, doui mai mari $i doug mai mici,

$i-s strgbitute de niqte nervuri chitinoase tubulare, pline
cu aer. Marginile aripelor mici sunt zimtuite $i cbnd albina
aceatia se -prind de o scobiturz a aripei
vrea sL sboare, z i m ~
ma& formbnd ambndoui,
aripa mare $i mici h p r e u n i ,
un singur plan, pentru ca ea sii se susfini mai bine in aer.
Cbnd fnsii albina vrea sg stea pe
loc .yi totuqi sii b a t i din
aripi ca s i primeneascii aerul din stup ori s5 evaporeze
prisosul de apii din nectar sau sii-$i cheme tovar+ele fntbrziate, aripele nu se mai prind unele de altele, ci, IucrAnd aparte, f$i fndeplinesc functia fiiri ca albina sii sboare.

Fig. Nr. 33 ')

Xripa unei albine.
A] Aripa mare anlerioarb
p. p] s c o b i ~ u r aaripei
Bj Aripa mice poslerioarb
h. hj cdrligele de prins
C j Secfiunea aripelor legale in linipul sborului.

Sub aripi, toracele mai are patru giuri mici,-cate doui

In fiecare parte a corpului,-giuri prin care albina respirii;
despre ele fnsi fti voiu vorbi mai pe larg cbnd vom studia
aparatul respirator.
Picioarele.
Picioarele sunt formate, fiecare din cbte noui articulatii:
doui scurte, care fac fegitura -cu toracele, trei mai lungi $i
care se numesc, ca $i oasele dela piciorul omului: femunzl,

'1

Cligeu dupii Cheshire - Dadanl: "L'abeille el la ruche'.

tibia ~i metatarsul, $i fn sfar~it,la'butele, care au cdte un 1An$$or de patru articulafii mici, formdnd tarsul, care se terming
cu doud ghiare, ce-i servesc albinei sb se poatb agLta de peref; $i once lucru sgrunturos. Cdnd ea Pnsg e nevoitg sP se
cum ar fi sticla geamului de la
urce pe un obiect lucios,
acest mic stup de observafie, intrg fn funcf;e o ventuza', ce-i
ageazatg sub ghiard $i care produce un lichid cleios, ce-i ajutii
sb se poatii fixa de suprafafa lunecoasb. (Vezi Fig. Nr. 34-35). .
Picioarele au pe ele pgr, ca niste perii, $i cdnd s'a prins
ceva de lgbute, albina Psi freacg picioarele unul de altul $i
fsi curs@ orice murdiirie cu aceste perii.
Cu picioarele de dinainte, albina recolteazb polenul $i
f$i curb@ limba, ochii gi antenele; fn special, pentru acestea
din urmb, ea are o articulafiefn plus, Pntre tibie $i metatars,
articulatie fn care albina f ~introduce
i
antenele; periile ce Pnconjurb aceastg, articulat;e, curgtg bine antena ce are nevoie sg fie cat mai des netezitg, ca sb poati funcf;ona bine.
C u picioarele mijlocii, albinele desfac fncHrcItura de polen
din co$uletele picioarelor dd dinapoi ; pentru aceasta, ele sunt
inzestrate cu un pinten. Ni$te perii, chibzuit agezate, ajutg
albinei sg-$i curete polenul de pe trup. atunci cdnd, cercetdnd florile, ea iese din ele pudrati cu totul de praful galben-auriu, care la unele flori e a$a de bogat. Cele mai interesante de studiat sunt picioarele de dinapoi $i, pentru a le
putea vedea mai bine, sii dLm drumul, Cgline, acestei harnice
culegKtoare
sg se ducd acasb, la treaba ei, iar noi sb trecem
la floarea soarelui de colo, de pe care albinele adung polenul.

Hoarea f$i scglda culorile ei galben-strglucitoare fn lumina unui soare cald spre care-+ h b r c e a privirile ca S%
nu-i piardg nici una din miile de raze cu care frumosul astru
a mangdie de dimineat2 $i pdng'n asfintit.
Din nenumgratele potirage ce corespund, fiecare, unei
alte seminfe din roata cea mare mgrginiG de petale rgsfrdnte, polenul se revarsg din .plin. Albinele culegeau de
zor griimgjoarele acelea de aur fecundgtor $i diti%tor de noug
vieag semintelGr ce se urzesc fn fundul pistilului.
Iatii, Ciiline, picioarele de dinapoi ale albinei de aici 1
Ele-s alcLtuite ca gi cele ale omului, din femur, tibie gimetatars. Femurul e articulafia ce s a orizontali.; tibia gi metatar. sul sunt articulafle veriticale, iar mai jos e l?ibu@ cu tarsele

- 1

._

,-

!
,

Fig. Nr.,34 'j - Piciorul unei albine l u c r l k a r e . (merit d e z e c e ori)

C j Piciorul drept d e dinainte; vj arliculafie mobile penlru cur&falul
anlenelor; b j perie.
El Arliculalia pentru c u r ~ l a l u lantenelor (merile); vj arliculalie; a ] per i c penlru anlene; bJ perie s i m p l l .
F] Dinfii pieplenului pentru anlcne. (merit d e 200 ori)
HI Anlena pe cala d e a f i p e r i a t l ; vj arliculafia mobill; s j marginea
arliculafiei c u c a r e albina r a d e anlena; a ] anlena; bl s e c t e e a piciorului;
c ] peria penlru anlene.
D j Piciorul mijloriu din dreapla; b j
A] Piciorul drept d e dinapoi pe f a f a din afare; lij ({bia a r l t h n d c o $ulelul penlru polen; p] melalarsul; lj tarsul.
B j Piciorul drept de dinapoi (fala dinspre c o r p ) ; c j $ o l d u l ; W p ]
p e n s a s a u cle$li$orul.
*I Cligeu d u p l C h e s h i r e - D a d a n l : ,L'abeille e l la ruche'.

~i cbrligele ei. Pgr$ile cele mai interesante de obser&t suit

tibia $i metatarsul : tibia are o scobiturg in partea dinafar5
a piciorului
ca un jghiab
gi e mgrginit 'de nigte tepuge
cornoase, cum ar fi tepugele unui car pentru snopi; acea
scobiturii fmpreunii cu tepugele formeazg co~uletulfn care albina adung polenul, iar tepugele i; servesc pentru a nu lgsa
Pncgrcgtura sii cad2 gi s& poatl fi totodatii cbt mai mare.

Fig Nr. 35')

Laba picioruluf albinei.

A] Pozijia labei pe suprafafa sficlei ; pv] veniuza intrind in funclie; f.t] perigori tactili; a.n] ghiarele; 1.01 articulafie a tarsnlui.
B] Pozifia labei pe o suprafafi grunjoasi ; a.nl ghiarele intrend
in functie.

Metatarsul e o articulatie foarte desvoltatg, aproape dreptunghiularii, cu la turile de o grosime de 2 milimetri. fn partea
intern&a fiecirui metatars, care e gi bombat putin, se vgd
zece rdnduri orizontale de perigori tan. Sunt periilece curgp
polenul de pe tot trupul gi-1 varsg in coguletul tibiei; albina
se servegte de piciorul drept sb umple coguletul din stbnga,
iar de cel stdng, ca sg umple co~uletuldin dreapta.
La fncheietura dintre tibie gi metatars se mai vede cbte
o iegiturii fn afar& ca un c&rlig; cbnd cele doug articula$ii se
depgrteazg, clegtigorul acesta se apropie;\el e ca o pens2 ce
senreste albinei sg prindii cu ea solzi.$orii de ceari, ce ies
htre inelele abdomenului, atunci clnd albinele fabrics ceara.
Cbnd albina crede cg povara e destul de mare, fgi ia
sborul spre stup; acolo, c b d intrii, se duce de-a-dreptul la
fagure unde descarcg polenul gi cu o sfoeare a pintenului de
la picioarele mijlocii, desface fntreaga fncgrcgturii gi pleacii
din nou fn cbmp ca sg adune o alta. .

1L

'

-5

Abdomenul.
In sfhg11, Cgline, din exteriorul unei albine, ne-a mai

*) Cliyeu dupi Cheshire-Dsdaql; ,Leaqeille el la ruche,"

fl

rsmas s i observim aceasti ultimi parte, care se numegte abdornenul; el e legat de torace printr'un fel de gbtuituri find,
pe unde trec organele dintr'o parte Pn cealaltd.
El 'e alcituit din segmente
in formi de ineluse chitinoase,
Pn numlr 6e qase la albini gi regin$ gapte la trlntor,-ineluge care se micgoreazi din ce fn ce ping spre vlrf)
gi care sunt legate fntre ele prin ~ligtemembrane elastice.
Pe partea de dedesubt a pbntecelui, aceste ineluge
ma; au Pnci patru segmente, care sunt acoperite fn cea ma;
mare parte de cele de deasupra. Cele vase inele fnconjurd de
jur imprejur pktecele, micgorlndu-se spre vbrf, pe clnd aceste patru segmente, numite segmente ventrale, nu formeazg
decbt jumititi de inele. SB fim deci bine fnteleqi, Ciiline, cZ
albina are pbnfeceh pe dedesubt, format din zece segmente, adica" gase mari ~i patru rnai mici.
*Inelugele au pe ele un p u f u ~ o rfin, de un galben deschis,
la altele mai fnchis, sau cafeniu, arimiu, negricios, cenugiu,
culori dupi care deosebim rasele unele de altele.
Si la abdomen se observi o sene de giuri. prin care
albina respiri, la fel cu cele pe care le-am vizut la torace;
ele sunt in numir de douiisprezece, adici gase de fiecare parte a .ineluqelor abdominale.
Interesante de observat sunt de asemenea, Ciline, cele 8
buzunare ce se vdd pe partea de dedesubt apbntecelui, Pntre
ineluge; prin ele ies solzisorii de ceari, atunci cdnd albinele
sunt fn stare si-i produci printr'o transformare a mierei.
Despre aceste glande lnsd vom vorbi ma; tbrziu, cbnd
iti voiu arita gi functiunea lor interni.
Ldngi ultimile doul ineluve. ale plntecelui, se gisegte
o glanda" cir un miros specific fiectirui stup in pa&. Cdnd albinele unei colonii au descoperit un isvor melifer, bitdnd din
aripi, fmprigtie prin fmprejurimile locului, un miros caracteristic, pe care nu-1 pot simt; decbt suratele aceluiagi stup,
ce le vin bucuroase in htbmpinare, gi cars impreuni acea
neaateptatb comoari de nectar parfumat ~i materie dulce gi
hrgnitoare.
Unii invifafi merg pdnd acolo, inclt recunosc acestei
glande puterea miraculoasfi de rdsplndire a unor unde hertziene, pe care tovariiSele din stup sau de prin apropiere le
simt ~i se fndreaptd spre\ ele. Nedovediti h c d pe deplin, a-

ceastri atirmatie, vei prim;-o deocarndatd, Cdline, c u

dreptul

de a o cerceta ~i verifica rnai tdrziu.

Alccifuirea anafornicci intern6 a albinei.

Termindnd, Cdline, cu descrierea fnfif;girii extenonre a
albinei, pdvim rnai departe la liirnurirea anatomiei sale interne,
la care au contribuit Pntr'o mdsurd aga de mare, Swadermnnn,
inventatorul microscopului, $i o sene intreaga de savant;
naturalivti, dintre care rnai insemnafi sunt : Cheshire, Rarbo, Flammarion, Maisonneuve, Rathsamhausen, Brunich,
Zander $i multi alf;;, dupd care Pti explic $i fie azi. Micile
mele studii anatomice nu m'au dus Pnci la alte descoperiri,
decdt cele fdcute de ei. Ndddjduiesc insd c i prin munci
$i stbruinti, voiu putea cdndva s i aduc $i eu partea mea de
contribuf;e la luminarea atdtor puncte de Pntrebare, ce se
pun incd cercetdrilor noastre, fn care avem un larg cdmp de
experiente $i- descoperiri

Creeml.
fn cutiuta craniand se a f l i creerul bine addpostit de
pldcile chitinoase ale capului. El e cel care centralizeazd simfurile vi fnregistreazi imaginile.
Dacd am lipsi o albind de una din antenele ei, n'am
observa nici un neajuns in felul ei de traiu, dar dacd i le-am
smulge pe ambndoud, ea $i-ar pierde cu totul echilibrul: merge fn neatire, aleargi pe faguri f i r 5 nici o orientare $i nurnai singurd lumina o rnai impresioneazd. Regina lipsitd de
antene oub fdrd nici o normd, cdci aceste organe sunt pentru
ea tovarbvele cele rnai de pref.
D a r atunci albinele vorbesc fntre ele $i au chiar o
judecatd!
se grdbi Cdlin sb incheie,
in privinta vorbitului nu s'a putut stabili pbnd acum
nimic precis; ceea ce se $tie, e cd au un mijloc de comunicare
intre ele fulgerdtor de repede, prin nivte sunete cu timbre
felurite, vi care se schimbd ca duratd, ton gi vibratiuni pentru fiecare situafie fn parte. Astfel, un stupar Pnvdtat a
putut deosebi bine o gamd de cincisprezece sunete de acest
fel $i cu totul aparte unele de altele, pentru feluritele nevoi
vi imprejurgri. Eleproduc aceste sunete cu ajutorul unor mici
orificii acoperite cu cate o membrand foarte finb, orificii ce
se gHsesc intre inelugele ce alcbtuiesc pbntecele albinei.

Bocetul unei colon5 orfane f l - p a t e deosebi u p r chiar

u n hcepitor; el e prelung gi pldngiitor.
' Veselia roitului e manifestatti printr'un bdzdit ascufit, ca
o muzici; cel a1 unui semnal de furtigag e repede gi mdni0s; chemdrile albinelor fntre ele la gbsire/a unui bogat isvor
melifer sau a unei locuinte potrivite, de asemenea se deosebesc
de cel a1 sborurilor obignuite ; nu mai vorbesc de striga'teh
rdsboinice scoase de reginele care se caut5, se urmiresc gi
vor sb se lupte.
Toate acestea dovedesa c2 albinele au un vocabular cu
sunetele felurite, prin care-gi comunicg Pntre ele anumite situatii gi simtiiminte.
Maeterlinck a fiivut o serie de fncercbri, pentru a vedea dacii albinele comunicii fntre ele; el a pus, in camera sa
de la etaj, o farfurioarii cu miere; pe prima veniti a fnsernnat-o cu un praf rogu; ea a revenit curdnd cu alte albine, pe
care le-a fnsemnat la rdndul lor gi-a viizut cg erau toate din
acelagi stup. Iatii o dovadii sigurii cii gi-au comunicat repede
~ t i r e aacestei bog56 neagteptate.
fn ceea ce privegte judecata albinelor, eu am ajuns la
convingerea cb o au gi cii ele posedii o inteligentb deosebitg,
contrar celor ce susfin unii autori.
Creerul albinelor lucriitoare e mult mai desvoltat declt
a1 reginei gi a1 trdntorilor. Aceastii desvoltare se datoregte
viefii pe care o duc, gi care le-a pus fn atingere cu aga de
multe gi felurite Pmprejuriri, fiinte gi lucruri, cerlnd organului sfortiiri mult mai mari ca cele ce le face creerul unei
regine, -care-$ limiteazii activitatea la ouat fn stup, sau a1
trdntorului care duce o vieatii trdndavii gi folositoare niimai
fntr'o anumitii direc6e : fecundatul.
Apoi atbtea gi atdtea fapte noi, apbrute ici gi colo, riislet
gi felurit, mii fac sii cred cii in creer se fnchiagii o judecatii
urrnatii de o lacfiune ordonatggi hotiirjtii h multe hprejuriiri.
Cine ar putea pune la fndoialg, fiirii rea credintii sau
fndiiriitnicie, inteligenta albinei, clnd ffi voiu spune cii un
stupar, pentru a vedea ce vor face albinele, a pus intr'un
stup toti fagurii numai gi numai cu celule de trdntor ; albinele,
in desniidejdea ~ i viitorul
i
neamului e prirnejduit,-fntrucdt regina nu putea depune declt ouii de trdntor in acele celule largi ale fagurilor dati,-se apucarg cu rnigalb sii cliideascii de jur

.
r

fmprejurul gdurii fiecdrei celule de trkntor, chte un hexagon

de ceard, care, strbmtorbnd intrarea celulei, a fdcut ca pantecele reginei, introdus prin acest cerc, sd se poatd contracts
atbt fncbt oul ce-1 depunea sb se fecundeze $i deci din el sd
iasd o albind oubtoare? Nu este oare aceasta o dovadd nefndoielnicd de infeligenta albinelor ?
D e sigur cd a fost un timp cbnd ele,
privind la nenorocirea ce le cddea pe cap,
au stat fntbi nedumerite. S'au gandit poate sd pdrdseascb, dupd cum fac unele,
aceastd locuin* fn care viitorul neamului era aya de intunecat; ele gtiau cb
din chilioarele acelea largi nu pot sd iasd
decbt acei broscoi nesdtui gi lenegi ce se
numesc trbntori $i nici de cum harnicele
albine lucrztoare, care sd facd cetatea
strdlucitd $i bogatd. Deodatd fnsd, In creerul uneia din ele, a strdfulgerat o idee.
Inginerii sunt chemafi fn g a b 5 sd fncerce; ceresele sunt puse la lucru; zidarii
iau solzigor cu solzi$or $i clddesc pbnd
ce strbmteazd intrarea celulei cbt dimen~ i N ~~ 36')
..
TBieluri de-a-lungul siunea unei cdsute de albinb lucrdtoare.
unui cap de lucriioare. Regina fncepe s+ oud $i dupd 21 de
C. Creerul
zile, ies din celulele strbmtate, albine lucrdtoare,nddejdea de mbine a stupului.
Clnd s'a mai pus oare aceastd problem5 vreunei colonii
sdlbatice?
Dacd albinele ar f i fost lipsite de inteligeng, cum a r fi
putut ele sd ia o astfel de hotdfire?
dupd cum
De-ar fi fost cdlguzite numai de instinct,
afirmd rdu-voitorii,
ar fi trebuit ca lfaptul sd se fi repetat
deseori, pentru ca, odatd hdeplinit, sd rdmbnd drept dogmd
de urmat fn viitor pentru cazuri asemdndtoare, findcd instinctul nu e decbt un subcon$tient care cglduze$te acfiunile,
bazat fnsd pe o experien* des fncercatd $i strict aplicatd fn
trecut, $i fntipdritd fn creer in cursul istoriei speciei. Oare cbnd au mai avut strdmo~iialbinei noastre sd descurce o
problem5 a t l t de hcblcitd, cdci abia fn zilele noastre, fnvd-

L.

*) Cliveu dupe Ralhsamhausen (Alfandery).

fat;; au nilscocit stupul cu rame rni~dtoarc, In care stuparu1,

pundnd la fncercare puterea lor de judecath a agezat in stup

numai faguri cu celule man de trdntor, pentru ca albhelor sii
1i se pun& aceastii problemii, pe care ele au deslegat-o cu
atdta rnkestrie? I
Nu au inteligenfii? Dar cine le-a fnviitat pe cele atacate de fluturele cap de mort sau pe cele neciijite de ba'rzGuni, sd cliideascg la urdini$ele prea larg deschise, nigte pilagtri, unul ldngii altul, ca nigte zgbrele prin care sii nu se
poatd strecura decdt micutele lor trupuri?
Cine ar putea sg se fndoiascii de inteligenta lor, cbnd
a r a u k .cii nigte albine din rasa cipriotii, riimase f i r s reginii,
dupb ce-du fncercat sii creascI puiet depus din oud de albine luc~gtoare,viizbnd prgpiidul spre care merg, - ciici din
ouii nu iegeau decdt trlntori, - s'au glndit ~5-9;procure un
ou mai mic de trei zile, singurul din care puteau sii-$i creascii o tlouii regink furgndu-1 dintr'un stup vecin? Pentru ca
ele sii ajung$ dupL fncerciiri repetate, sii vadii atltea niidejdi
ziidgrnicite, $i sii fie silite sd piitrundii cu dibgcie $i giretenie
fntr'un stup vecin .fn$elbnd vigllenta strdjerelor dela poart$
sii se furi$eze plnb'n mijlocul cuibului, sii fure un ou ma;
mic de trei zile, sii-1 ia fn clegtigoarele gurii, sii se strecoare
din nou afar5 pe aceeagi cale, sd-1 ducl Pn stupul lor, sl-i
cliideascb leagiinul de cearii in care sii se desvolte, ca dupd
16 zile sg poatd i e ~ io nouii reging care, fecundatii, ssb le asigure continuarea vie@ stupului,
toate acestea nu aratb
oare cii dibiicia, giretenia, judecata, hotiirfrea $i actiunea s'au
desbdtut fntr'un creer organizat ?
Fost-a dat vr-eodatii stribunicilor lor sii fncerce o astfel
de situatie, pentru cainstinctul sii glseascii chiar fn el o des- - ,
legare aga de dibace gi4sii lucreze astfel?
E o mare g r e ~ a l isii afirmi acest lucru!
Dar ce ai de spus de. felul in care albinele cipriote P$i
respects regina 7 Ele nu gi-o ucid niciodatii $i nici chiar atuncicdnd e strsnii, ci se miirginesc doar s s o fndepiirteze din
stup cu bldndete, ceea ce ne aratii cii au atins un grad de
civilizatie mult mai fnaintat decdt alte rase de albine.
Toate acestea nu sunt oare dovezi de judecatd lim~ede,
de hotdriri bune ce n'au nici o legiturd cu vreun fapt oarecare din istoria speciei, fapt ce-ar fi &mas undeva in memoria rasei, fdcdnd-o sii acf;oneze astfel ?

..-

.r

Bar, Oline, nu vam s f b r ~ iniciodat2 cu atbtea c&tesunt

de spus fnzceastb 'priY;n@ gi e bine sb trecem mai departe

...

Pe cdnd vorbeam a$a, o albing ajutatb de doica sa,

ieqea din celula unde a stat fnchisb atbta vreme, $i doica cea
grijulie o mdngdia gi par'cb o sprijinea sb nu cadb. Apoi fi
Pntinse limba cu mierea fntbritoare $i bung la toate.

Aparatul digestiv.

- Ce e trompugoara aceea ce tot iese ca dintr'o teacb?

- E limba albinei $i e foarte interesant sg o privim de

.
I

aproape. Bgiatul f$i apropie lupa de cele doug sfirori ce stau

la sfat.De sigur cb bbtrdna o Pnvatb cum sb facb mi9cbrile
mni potrivite pentru ca sb poatb ievi mai curdnd din chilioara ei.
I a ~ vezi,
,
Cgline: lirnba are fn
vdrful ei o micg umflbturb. Dedesubt $i deasupra se vbd doub pielite
apbrate de doug fglcute scobite
A ca niqte uluce; ffilcutele se pot apropia $i depbrta. Pielitele $i fblcuc tele, cAnd se apropie uqa de alta $i
1-- - - SP se s trdng bine, formeazg un fel de tub,
' --- - MI fn care limba propriu zisb intrb
$i iese fbcdnd o mivcare ca a unui
piston fntr'o pompg. Cdnd albina
- - --. ~g vrea sb sugb un lichid-nectar, mie---- PI re sau a+-ea
f$i strdnge fdcutele
$i soarbe lichidul pompdndu-1, dupg
cum +am spus. Dac& vrea sg ia cu
limba ~ o l e nde pe floare, b i desface
fdcufele $i, cum ea e pkoasg, adunit polenul $i, ori bghite o parte
din el dacg are nevoie, ori B tranh g . Nr. 37')
smite co~uletelordela ~icioarele de
PiirtiIe c e alciituiesc gura.
dinapoi cu care-l car5 acasg. CAnd
C] Clipeus; Lbrl buza supe- nectarul din fundul unei corole de
rioar6; M I "lcula; Mxl
. floare ar avea cgzute fn el-scaturate
xilar; A1 articulalia capului
cu 1runchiul;Sml Sub-b6rbie. de albing la intrare -cbteva firs de
cl arlicula,ia maxilarului; polen, acestea de obiceiuastupb caSp] teaca iirnbii; Mtl b6rbie; nalul tubului format de fblcute $i
Pgl paraglosa; Pi] p a l ~ e l e pornpa nu rnai poate furictiona pbnb
lirnbii; Lj lirnba.
cdnd din nou fglcutele nu se desfac

----.

'

w ..

.,..

-.
.

.- , -(.a ' ,

') Cligeu dupl Ralhsamhausen (Alfandery).

,

r:,>< ;?'~:..q..
,. . ..
..%. . .,'.,..,--p:+,:
, .
~

~<..
:
.,c.-,

....
.k:.!
>, j
. ~5,;*ZL:

>* ,
,

'

: .

.
-'.:.

:.

..

.*

.:

<, :, ,;. 7;
..-a . . .
- .:. .*..;;a .
."*ThH,

,
<. ,

..-

.'
.,.

- a,
---- :
. .

. .-;.-

:,>$$2,
$
;:.

.*: <
?
.-;

,. .

:. .. . .

,..:.,:..,>
j:,+
.~..,.. ,?,.
- , d:<<.f:';:
..

2.;

>?

,
' &A%-,

. . . .. ,, .-. ,,
,

gi albina f$i curiifii limba de bobugorul de polen, ca apoi

iariigi pistonu1 sii intre fn functie fn- tubul refiicut repede,
sugand ultimile piciituri de nectar din fundul florii.
Unii autori au sustinut cii albina ar linge numai, gi n'ar
suge lichidele; s'a dovedit drept un neadevdr aceastii spusii
ciici, ddndu-se sirop rnai gros on rnai subtire, s'a putut vedea cii albinele carii fn celule mult rnai repede pe cel subt;re
decdt pe cel fngrogat, prin faptul c i acesta din urmii trece
mult rnai anevoie prin tubul, fn care pistonul merge rnai greu.
CAnd lichidul e prea gros gi pompa nu-1 rnai poate absorbi, intrii fn functie al$e douii glande care sunt In gurii,
llngii esofag gi produc o salivii ce fnmoaie $i subfiazii lichidul,
pentru a-1 putea pompa astfel. Aceste glande servesc gi la
schimbiirile pe care nectarul le suferii fnainte de a fi prefiicut fn miere.
\
Dar cum hriinegte albina de colo pe noua niiscutii ?m i fntrerupe din nou biiiatul.
Fie cg hriinegte o albinii, Ciiline, ori varsii hranii larvelor din chirioare, albina-doicii fgi contractii nigte glande
liiptoase t e se giisesc la baza limbii, fn gurii,
$i ele produc acea papii de care +am rnai spus,-sau scoate din gugii
mierea ~i hrana pregiititii din polen gi nectar, gi aceastii hranii
alunecd fn jos pe ulucelul ce-1 are fiilcuta de jos; limba fiind
piiroasii, retine la vdrf $i pe toatii suprafata ei aceastii hranii,
pe care o fntinde sii o sugii tinerelor albine sau reginei, ori o
*varsii peste larvele ce le creste fn celulele cu puiet. Limba,
irnpreunii cu guru, intestinul mijloca~ ciiruia unii autorii-au
rnai dat ~i numele de stomac,~cu
intestinul subfire gi gros, formeazii fntreg aparatul digestiv a1 albinei.
Stii, acum, Ciiline, cii mierea nu-i altceva decat nectarul florilor, dar nu gtii fncii de sigur cii acest nectar trece
' printr'o sene fntreagii de transformiiri
ce se fac- h corpul
albinei,' pdnii sii ajungii rniere curatii.
Tubul digestiv, la albinii, nu e+iumai ceea ce noi, oamenii, fntelegem prin tub digestiv, adicii un conduciitor de alimente ce-s trimise rnai departe in organe, care le transform5 fn
hranii pentru sdnge; la albinii, o parte din tubul digestiv are
tntr'adeviir acest rost, dar gi .fncii unul de o hsernnbtate mult
rnai mare,-acela despre care ti-am spus,-adicii transformarea nectarului in miere precum vi pregatirea hranei pentru puiet.

123

S i le luim pe rand, dupi functiile ce le fndeplinesc. Nectarul odati absorbit de culegitoare cu limba, trece prin esofag, Pn gu~a',care e un adeva'rat, laborator chimic a1 albinei,
servind 4n acelagi timp $i de magazie pentru hrana'.

Fig.

NI.38')

Lirnba $i lubul digesliv.

'

fn gu@ e fabrica cea mare, care transformi $i nectarul

fn miere, $i pregiteqte $i hrani puietului; guSa e ca o punga'
subfire, ca'ptu~ita'insti pe dina'untru cu peri~ori inclinafi spre fundul ei. Ea e cea mai Pnsemnati parte a htregului aparat
digestiv $i iati cum lucreazi ea la preschimbarea nectarului
h miere: se $tie c i nectarul e o secretie a florilor ; analizele.
au stabilit c i el contine: 7S0io api, 22O10 zaharozii, adici zahir
de trestie $i 3010 felurite minerale. Pompat de limbs, ac%st
nectar ajunge Pn gugg, unde Pncepe a f; prelucrat sub actiunea
. sucurilor acide pe care le produce guga,
aceste sucuri dar

') Cligeu dupe Barbo-Dadant: ,,L1abeille et la ruche'.

asamilna cu sucul gastric din stomacul nostru,

9;-i tran- sformat Pn miere, prin schimbarea zaharozei-adiciX a zahirului
de trestie din nectar
fn glucoza'
adici zahix de strugure,
care e mult mai ugor de digerat decdt cel dintbi.
Aceastii schimbre de zaharuri se numegte-ar
sucul
gugei, care transformi astfel nectarul se ndmevte inverfina'.
.Acidul formic care se giisegte Pn miere, tot in guga vine de
se fnglobeazi, fntr'o cantitate foarte m i d de altfel.
Aceastii prelucrare chimicii odatii fndeplinitii, mierea fncepe sii se filtreze; apa pe care o contine, este extras2 gi
d a t i afarii pe cbile urinare, iar bobitele de polen sunt strecurate printre perigorii peret;lor gugii, fiind impinse catre fundul ei, spre deschiderea ce d& in stomac.
Mierea astfel pregititii, e pus5
in celule unde,
dupi ce se evaporeazii din ea apa ce i-a rnai
rimas,-e acoperiti cu un ciipiicel
de cearii foarte subtire.
Dar am spus cb guga pregiitegte
$i hrana pentru puiet, gi iatii cum:
c%nd albina vrea sii hrbneascii o
larvii, Pi d i o hranii lgptoasi pe
care o scoate prin gurii din n i ~ t e
glande agezate 18ngii faringe, gi
care produc un suc liptos numai
Fig. Nr. 39 ')
c%nd albinele sunt tinere.
Gura inl~slinului mijlociu
Cdnd hrbnesc o larvl de lucr2c e comunicB c u guva.
toare o n trdntor, albinele fi dozeazb aceastii hrapi Ibptoasi. fn primele trei zile ea e aceea$i pentru orice fel de larvi. Dupii aceea, celor de albine
lucriitoare le-o dau htr'o dozb din ce fn ce mai mici $i amestecati cu miere gi polen, pe cdnd larvelor de regin& l e - ~
servesc curatb ~i fiirb nici un amestec.
Hrana larvelor e pregiititb tot in gugi. A doua parte a
tubului digestiv e intestinul mijloca~;pdni acum toti entomologii I-au denumit stomac, aga precum 11gisirn En toate tratatele
de apiculturb; s'a constatat insb cb albina d a r e o digestie
gastric5 ci una quasi-pancreatici, dupii expresia lui Maisonneuve; se gbsesc in acest intestin, fermen6 foarte aseminb-

d?

--

') C l i ~ e udupd Peter's: ,,Ma melhode en apiculure".

+r

125

3-

tori cu tripsina, care descompune materiile albuminoide, dar

care funcfioneazd fntr'un mediu alcalin; de aceea, s'a statornicit cd denumirea cea
GL
mai potrivitd acestei
pdrfi din aparatul digestiv a1 albinei sd fie: intestin mijloca~.El e cLptugit pe toatd suprafata lui cu un numdr
nesfirgit de glande pline cu sdruri de calciu,
care ajutd mult la digestia ahmentelor ce intrd fn intestinul miilocag. Are o lungime de
Fig. Nr. 40 *)
l o milimetri $i o ldrgiGanglioni producBtori
de s a l i v i $i pap; regal&
me de 21 milimetn. PenC] creerul; G . fl glanda frontal;; G. ml trued n'ar fncdpea in
glanda mandibular6 ; C . d. gl,canal d e scur- toatg lungimea sa f n abgere a glandelor; G . 1 1 glanda lingual;.

domen, se indoaie de
citeva ori in jurul lui insdgi, fnconjurbd gi partea inferioard
a gucjii.
In partea de jos a intestinului mijlocag, se afld, de jur
imprejur, tuburile Malpighi, care sunt cdile de filtrare sau de
urinare ale insectei. Filtrarea se face pe aici; organismul ref;ne tot ce-i folosegte, iar ceea ce nu-i trebuie se varsd fn intestinul subfire gi apoi hcel gros, de unde e dat afard prin rect.
Intestinul subfire e format din muSchi striat; gi pdrogi,
Pnvelifi cu o membranii chitinoasg. Cel gros are proprietatea
de 3 se fntinde foarte mult, fntruclt albina, fn anumite anotimpuri
ca de pildd iarna
e silitd numai sd consume gi
sd depoziteze ?resturile hranei in acest intestin, pentru un timp
4
de 5-6 luni. fhtestinul are gase glande rectale, care produc o
diastazg - catalasa - gi n u d cand albina, stand fn repaosul iernatic, e silitd sg grdrn$cleascd resturile de hrand fn
intestinul gros, acest fe<ent solubil oxideazg aceste resturi
din intestin pi apdrii albina de a se fmbolndvi de otrgvurile
pe care le-ar putea confine.

') C l i ~ e udupe Alfandery : ,Trail6 d'apiculture".

I
\ I

f+-

, '

-9
I

.:!
!

Aparatul respirator pi circulator.

Pe cbnd explicam toate acestea lui Ciilin, din sbor se
agezii pe floarea soarelui o albinii, obositii pesemne de atbta alerggturii. De sigur cii venea de departe $i spa agezat
Ilngii suratele ce adunau polenul, pentru ca sii se hodineascii,
ciici nici nu culegea pdsturl fn co~uletele picioarelor, nici
nu-gi vbra capul sii soarbii din vrenn potirag de floare, stropul de nectar ce sta ascuns fn fund.
De ce oare albina care a venit acum, nu se apucii
de nici o treabii?
mii htrebii biiiatul.
E obositii $i se hodinegte pu$n
fi riispund eu.
Dar dupii ce se cunoa~teacest lucu?
urmeazii el
din ce fn ce mai curios.
Prive$te mai cu atentie la ea, Ciiline, gi vei vedea cii
abdomenul ei se migcii repede, - repede, dupii cum unui cal
ce-a gonit tare, i se bat vintrelele pgntecelui. Si la albinii tot
-a-i: cu c l t e mai obositii, cu at&t riisuflul Pi e mai repede.
Dar atunci ea are pliimani ca $i noi!
De sigur cii are $i ea un aparat respirator gi ti-am
vorbit de el odatii Pn treaciit, pe cdnd P t i povesteam cum se
face fecundarea reginei cu un trlntor.
Da, fmi amintesc, mi-ai spus cii fiecare trbntor,
ca ~i albina,
are ccite doi saci pentru aerul de respimt, saci
care, atunci ccind se urnplu cu aer, miiresc volumul inseqtei gi ii
micgoreazci greutatea ei specificii,dcindu-i astfel putin fa sii se inalfe.
fntocmai, Ciiline; acei saci sunt pldmbnii albinei $i se
gdsesc nu fn torace ca la noi, oamenii, ci in phntecele ei. Aerul
fn ei nu piitrunde, ca la noi, prin gurii gi trahee de ajunge
'". ?+'la pliihlni,
ci printr'o serie de zece perechi de giiiri mici,
numite stigmate, care sunt agezate: 6 perechi sub pcintece, intre
inelu~eleabdomenului gi patru perechi sub torace.
Stigmatele sunt previizute cu un fel de supape numite
lobi ce au pe ei perigori spiral; $i deSi, pentru a nu liisa sii
intre fn organism elementele striiine ce s'ar giisi fn aerul de
respirat.
Aerul, odatii piitruns 4n .sacii de respirat prin cele zece
perechi de stigmate, umflii sacii gi se riispdndegte prin mai
multe tubule#e foarte fine, numite trahee, care tes Pntreaga mas2
a corpului, striibiitbnd aripile, picioarele, antenele, creerul,

A-

etc. Acolo oxigeneazii sdngele gi ia acidul carbonic produs

din arderile ce se fac fn corp, pentru ca apoi sb-1 dea afar%.
Autorii apicoli au crezut mult timp cb albinele absorb aerul
prin stigmatele toracice gi-1 dau afar2 prin cele ale abdomenului. fnsd fn urma pref;oaselor studii ale lui Buisson, s'astabilit cd albina fl absoarbe prin toate stigmatele, dbndu-1 afar5
fnsd numai prin cele toracice.
Acest aparat repirator e fn strbnss legdturb, - ca gi la noi,
cu aparatul
circulator. $tii doar c5 aerul ce-1 absorb
plgmbnii nog tri, oxigeneazd sbngele. Oxigenul produce arderile tuturor n i . c ~ + ~ ~ p . ~
rgteniilor pe care slngele ie addce ,*&-,
plgmAni, gi, cum din aceastd ardere.'iese+,,
un alt gaz numit bioxid de carbon, acesta
e aruncat afar5 din pldmbni prin e q i r a tie. SAngele astfel curstat merge la inimd,
care-1 trimite apoi prin totcorpul, pentru
a-gi urma mereu aceleaSi drumuri gi aceleagi scopuri.
La albinb e acela~ilucru, numai cb ea
Fig. Nr. 41 '1
nu are artere, vine ~ i . v a s ecapilare ca la
Aparatul respirator.
noi, oamenii, prin care sdngele s5 circule,
1, 2, 3, 4, elc.1 stigrnaci la ea sangele circula' in voie in tot corl e ; A] sacii c u aer; TJ
pul,
irnpins fiind de inirna', care nu e decaf
Irahee.
o pung6 lungGrea#a' terminatti printfo aorta' scurta', inconjurnta'
de o serie de rnu~chi laferali.
SAngele se varsg din aortd de-a-dreptul fn masa corpului; aici fntdlnegte tubuletele fncdrcate cu aerul trimis de sacii
de respirat. Oxigeaul din aerul tubuletelor strdbate pereGi acestora, oxigeneazg slngele gi acesta d5 afar5, tot prin peretu
vaselor, bioxidul de carbon provenit din ardei-i. Cdnd sacii cu
aer, sub actiunea unor mugchi ai abdomenului, se contractd,
stigmatele se deschid, gi aerul stricat din vase. ~i saci este dat
afar& Apoi, prin dilatarea mugchilor abdominali, stigmatele se
deschid gi alt aer proaspdt pdtrunde fnduntru, supapele se
hchid gi aerul pdtrunde din nou adlnc fn toate vasele, fg- .
cbndu-$i mereu opera de curitire. Migcarea aceasta se face *'

L.

"

bL

C.
..-

*) Cligeu dupl Ceneslrini $i Asprea: ,,ApicolturaU.

de 20-50 on pe minut. La frig, migcarea e mic~oratb mult,

dar la cald e foarte mare.
La nevoie, cbnd supapele se
fnchid, albinele se pot alimenta
cbtbva vreme, cu aer din sacii
sbi traheeni ; de pildb, cbnd cade
in apd, a r urma sb se asfixieze de indatb, prin faptul cb n'ar
mai avea oxigenul gi aerul trebuincios, pe care h s b fl gbsevte fn sacii
traheeni $i rezistb astfel dela 5 pbnb
la 15 minute, timp fn care se poate salva. Dupb Brunich, albina
care sboard, respirb prin stingmatele dela torace $i numai cbnd
e fn repaos on vrea sb-gi ia sborul, respirb prin stigmatele abdomenului. Deci, acum cbnd vezi
albina aceea ce se hodinegte acolo pe floarea soarelui gi care-gi
migcs aga de repede plntecele, ff;
vei da seama cb ea respirb gi cb,
cu cbt mivcarea pbntecelui e mai
repede fbcutb,cu atbt e mai obositb.
Fig. Nr. 42 * ]
Aparalul circulalor.
Sacii .cu aer mai au $i rostul
A l aorla ; ll inima ; MI m u ~ c h i ica, prin apdsare, sb.dea afar5 din
aparalului circulolor.
intestinul prea.multlhcbrcat, rezid u d e ce s'au ingrbmbdit in el. De aceea, albina nu poate da
afarii murddriile de cbt in sbor $i, atunci cbnd, htbmplbtor, vei
vedea cZ t o t u ~ iea f$idepune
murdbriile pe faguri o n pe ramele
din stup, va fi o. dovadb pentru tine cb e bolnavb gi cb intestinul
de iarnd, cbnd ele nu
einu functioneaza normal. In.perioada
ies de loc din stup, fngrbmbdesc
$n intestine toate resttirile
acestei fndelungate hrbniri, gi abia fn primbvarb, cu ocazia
primului sbor, fgi descarcbintestinele. Aceste resturi Pngrbmbdite nu-s En cantitate prea mare, dacb albina miinbncd atbt
cbt sb-gi t;e sufletul, gi calitatea hranei e aleasb $i fn cea mai
mare parte digeratb. Dacb fnsb din anumite cauze -frig, sgomot, sdrunciniituri sau nelinigte-provocate de lipsa de aer,
') Cligeu dupii .Alfandery: ,,Trail6 d'apicullureu.

--

ori de vreun goarece intrat 4n stup, sau o luminii prea marealbinele sunt silite sii consume o cantitate de brans rnai mare de c l t au trebuintii de obiceiu, se griimgdesc prea multe
reziduri, intestinul se umflii tare, supapele nu rnai functioneazii normal gi atunci albinele, ne rnai putlnd sii le ret;nii
in intestin, le depun in stup, infectand aerul gi fmbolniivind
tovariigele. Boala aceasta se numegte diaree gi asupra ei voiu
reveni rnai t&rziu.
De aceea, pentru albine, sii ai grijii totdeauna sii piistrezi
hrana cea rnai bung $i sii le feregti iarna de patru primejdii:
frigul, sgomoful; Iumina prea puternica' $i lipsa de aer, care, la
un loc sau fiecare fn parte, nelinigtesc albinele fntr'atbt, incbt le fmbolniivesc.
.
Aparatele de semnalizare $i cele cerifere.
Tot intre inelele plntecelui, pe langii stigmatele de respirat, se mai aflii nigte ga'uri foade mici, preva'zute cu c6te o
rnembrana' foarte fina'. Cu ajutorul lor, albina scoate felurite
sunete. De asemenea, pufin rnai spre mijlocul abdomenului
$i sub inelele ce-1 formeazii, se ggsesc patru perechi de buzuna'rage, prin care ies solzigori; de ceark pe care lucriitoarele
Pi fabricti din hrana ce fnghit $i care se transform& fntio
substantii -'ca gi griisimea la animale piin nivte glande secretgrii ce se aflii sub inelul al treilea gi al gaselea al pdntecelui.
Clnd voiu vorbi despre albinele cerese, putin rnai departe, f(i voiu da, Ciiline, toate deslugirile cu privire la, existents gi funcfiona;ea acestor glande.
Sistemul nervos.
Dar despre sistemul nervos a1 albinei, pdnii acum nu
mi-ai spus nirnic mb fntampjnii b&atul cu o curiozitate din
ce fn ce rnai mare.
fn treaciit ti-am spus doar cii albina e inzestrat2 cu
atltea simturi, unele din ele foarte desvoltate.
La albinii, aceste simturi sunt localizate h antene ; de
acolo pornesc la creer nigte mrdoane nervoase ca nigte s l m e
de telefon. De fndatg ce unul din aceste sim@ri vine fn atingere cu ceva, impresia se transmite la creer care, judec h d , hoariigte cutare sau cutare migcare.
(3gi la noi, oamenii, sistemul nervos al albinei are centre
nervoase conytiente $i reflexe; la noi, centrele nervoase congtiente sunt & creer, iar centrele reflexe sunt & gira spin;rii
.6 marele simpatic.
gT
; '

+-

+$?%
.
-?

I-.

-.. +%
.-:,.'.I-

..

+ ..

.:..

.'

....
:<:

.)

.
.'
~.

.;.

'

-.

%.

- ,

.:

'

x
\

La albinii, fn cap sunt doi ganglioni care formeazg creerul;

din ei pleacii strgbdtand tot corpul, un cordon neruos, pe care
sunt fmate din loc & loc, qapfe perechi de ganglioni ceva
mai mici : douci perechi sunf in forace, cornandand mi~ciirile

Fig. Nr. 43 ' I

Sisternu1 nervos.
A ] creerul c u conductele spre ochi, antenele ~i ganglionii frontali.
B] cordon ganglionar cu ramificaliile lui.

aripelor gi celbr trei perechi de picioare, iar restul de cinci ganglioni se gcisesc in abdomen, agezati de-a-lungul cordonului ce
vine de la creer .$istrdbate gltuitura sau corsetul dintre torace
gi phtece. Ei ordoneazs migcdrile gugii, dupg ordinele congtiente ale creerului, precum gi alte organe de acolo, cum
sunt : sacu cu aer, migcgrile mugchilor, stigmatele, etc. La regins, ultimul ganglion comandd miScgrile reflexe ale aparatului
genital.
Armele de apa'mre qi afac ale albinei.
Ca ori~icare fiintg din lume, albina are ei ea o armd

') Cliqeu dupg Barbo-Dadant: .L1abeille et la ruche'.

ly

mb

de luptg, pe care o folosegte gi la atac gi la apirare, a t ~ n c i

cbnd nevoiea o cere ;aceasti arm5 de apkare e acul cu ohin,
pe care albina fl are fn partea de jos a abdomenului; el e
singurul dintre org.ane care nu lucreazg reflex, ci sub directa comandi a creerului.
Tocmai despre el voiam gi eu s i te fntreb
m i opregte Cilin.
Pentru a-1 studia $i pricepe bine, trebuie sb-1 privegti
2n deplina lui actiune
spusei eu, $i lu&nd o albing de pe
floarea sbarelui, am ptins-o de torace, argthd-o biiatului.
Albinita se sb5tea fic&nd tot felul de migcgri cu pbntecele,
cercbnd mereu sit m i btepe.
fi vezi acul, Ciline ?
Acesta intra $i iegea mereu din teaca lui, ca gi cbnd ar
fi voit s i ne tot arate cii e o arm2 primejdioasi; ba odaG a
scos $i o picituri de venin fn vdrf. ,,Ia seamau- par'ci ne-ar fi
spus-,nu numai cu sulita aceasta ft; voiu giun pielea, ci pe
ldngg ea mai am aici ceva $i mai pu ternic qi mai dureros: veninul".
Bgiatul $-a apropiat lupa $i privea cu atenfie.
Dar nu-i un ac ca oticare - h i spune el.- Se vid
pe el nivte ccirlige fntoarse ca la o undiwl

...-

Fig. Nr. 44 *]
TBieturl de-a-lungul unei jurnititi de a c .

A] canalele penfru a injecla veninul in ranl.

B] chrligele c a n i ~ l eundite c e afundl acul in ranl.

- .Da, gi cu aceste cArlige acul se prinde fn locul unde
?nteap& firg s i se desparG de be+a cu venin din pktecele
vitezei apkitoare a cet%fii. Aceste undite, de fndatii ce acul
a intrat in piele, se a g a g gi nu-i mai dau voie s i iasi.
Pentru ca sg-ti dai mai bine seama de felul cum lucreazi,
am si-las albina aceasta si-Ifii fntepe bratul gi atunci vei
studia atent, cu ajutorul lupei, tot mecanisqul acestei arme
primejdioase, pe care albina o fndreaptg contra oricui i se
pare cg i-ar fi un du~man.
Mi-am rgsfrbnt mAneca dela &mqa $i acolo unde pielea e
'1 Cliqeu dupe Peter's : ,Ma metkode en apiculture".

mai netedb,
lbsat albina sii-gi prindb acul, ceea ce aceasta
se $i grabi sii facb. Dups cbteva smucituri, albina I"gi lug
sborul lbsbndu-mi fn ran5 aculfmpreunb cu begica de venin.
E a hcepu ar@goas8 sb sboare pe lbngb noi, fncercbnd
sb ne fnfepe din nou, ca gi cbnd nu gi-ar fi dat seama cii-i
sunt zadarnice acum orice sforfbri. fn curbnd ea va muri,
ciici nici c, albina' nupoate trcii mult fcirci acul sciu, care e un organ foarte insemnat, ce formeazb un tot nedespbrtit de fiinta ei.
Bbiatul privea cu atentie fncordatb migciirile ordonate ale
acului ce intra din ce in ce mai adbnc fn rang.

Fig. Nr. 45')

Begica cu venin $i acul.
A ] begica alirnenlatl de glandele produclloare de substante acide
si alcalinz, $ i canalele conducEiloare de venin ; B] begica cu venin;
C] palpele acului ; Dj acul.

Dar acul tot mai miqcb devi-i singur, ~i vbd cb tot

intrb din ce fn ce mai adbnc fn brat.

'1

Cliveu dupli Barbo-Dadanl: "L'abeille el la ruche".

- Da, gi

16

iat5 cum se explicii mecanismul acului gi a1

bevicii
cu
venin.
Acul, care e format dintr'o materie chitinoasd
.
tare, degi pare cb este htreg, totugi e tdiat drept in doua' de-a-1ungul sdu ; ambndouii jumiitA6le din care-i alcdtuit acul, au
clte un giintulet siipat pe dinguntru, care formeazg un
canal. PBr$le de afar5 ale celor dou2 jurnbti.6, au unditele pe
care le-ai vgzut. Prima jumdtate de ac e mai lung2 putin ca
cea de a doua. Prin canalul ce-i siipat fn mijlocul celor

'

26

Fig. Nr. 46 '1

Cum lucreazii acul in rang.
B. A ] pielea; I $i 111 acul c u cele do115 jumiiliifi ale lui, c e lucreasuccesiv ~i allernant.

doug jumgtiiti de ac, functioneazg un piston care absoarbe veninul din punga cu venin gi~tot injecteazg otraa
v5 hi rang. Acest piston e pus fn migcare de nigte mugchi,
care contract5 begica cu venin, gi migcg gi cele doud jum2- .
t5t;ce formeazd acul; migcarea ce o fac Pnsd aceste doug
jurntitiit;, e alternantii $i anume : clnd prima jumgtate de ac
pgtrunde fn piele gi se agatii cu unditele, cea de a doua ju. miitate se sprijing fn mivcarea ei pe rezistenta undifelor tovarhei sale gi atunci ea pgtrunde ceva mai adlnc decgt prima
- jumgtate. Mi~carease repeti apoi invers, adicg prima jumgtate haintea& sprijinindu-se pe clrligele celei de a doua
jumiit&$i, pgtrunzilnd, la rAndu-i, mai adgnc gi tot *a mai departe, pan& clnd fntregul ac a pgtruns fn rang gi nu rkdlhe

'1

Cligeu dupii Peter's: ,Ma melhode d'apiculture".

afar& decbt begica cu venin. fn felul acesta, acul produce doug

efecte: injecteazg otrava la o adbncime cbt rnai mare, iar prin
migcgrile lui convulsive, face ca durerea sg fie $i rnai puternicg.
Pe cbnd diideam toate aceste liimuriri, acul s'a tot migcat, pang ce-a piitruns cu totul in rang; bevica cu ,venin he .
contracta mereu, ca $i cbnd ar fi fost ceva viu care-gi continua o vieat5 aparte.
Vezi tu, Ciiline? acul acesta cu tot aparatul produciitor de otravii e ca o lume nouii cu o vieatii proprie ; invitati;
n'au pgtruns fn deajuns tot ceea ce privegte acul albinei gi
ngdiijduiesc cg voiu putea ajunge sg dau la iveall ceva rnai
tbrziu, lucruri interesante,cu privire la o vieatii'proprie a acului albinei.
E intfadevgr uirnitor, sb afli cii dacii scoatem acul
unei albine cu punga lui de venin, cbt $i cu glandele ce fabricii otrava, $i-1 punem fntr'un mediu ciildut,
de pildii, o
cutie cu vats tinutii la o anumitii temperahrg,
acul e in
stare s6 tra'iascci singur cciteva ore, fiicand mereu miqcgrile sale
caracteristice, ca $i cbnd a; fntepa. Dacg vom apropia degetul de vbrful egu gi vom apgsa putin vatapentru ca astfel sb
giiseascg un sprijin, acul, de fndatg ce simte cg' ar putea sg-gi
fndeplineascii rostul, se agatii de deget gi prin mivciirile descrise rnai sus, piitrunde fn rang. El simte de fndatb atingerea
vbrfului siiu cu pielea prin nigte pdpe foarte sensibile cu care e fnzestrat ~i care-1 vestesc cii poate intra fnacfiune. Abia
dupg ce punga cu otravii e desciircatii, acul, ca gi cbnd $i-ar
fi fmplicat sufletul, riimbne nemigcat pentru totdeauna, pierzbndu-~iultima sclipire de vieat5 ce rnai diiinuia fntf fnsul.

miatul stiitea fncii pe gbnduri, ca vi cbnd i-ar fi trebuit

un riigaz de timp ca sii adbnceascg cele ce i-am spus. A luat
apoi lupa $-a privit rnai de aproape begica cu venin, singura
care se rnai vedea afarii, ciici acul era de mult vbr*lt cu totul fn brat.
Dar acest venin din begicii... de unde provine oare?
Organismul - fncepui eu
ia din alimentafia albinei, prin distilatie, douii elemente alcaline ~i acide, fn propo4i
diferite, nestabilite fncg pbnii azi. Deasupra begicii cu venin
sunt doua' glande :una care produce elementul aicalin gi cealala, elementul acid, alimentbnd astfel begica cu venin.

135
Pentru ca veninul sg-gi facg efectul, trebuie ca atbt acidul formic cbt gi alcalinul sii se combine fn begicg) c k i
dacg numai unul din ele ar fi fabricat gi celiilalt ar lipsi, nu
s'ar fntlmpla nimic deosebit, atunci cbnd e pompat in rang.
Glanda care produce acidul formic, dii fn amestecul din .
begicii, cea rnai mare cantitate. Dupiianotimp, aceastgglandi
miiregte sau micgoreazii port;a de acid formic din amestec, gi
atunci va fi o scar2 gradatii de durere fntr'o rang injectat5
cu venin, dupii cum acidul e h rnai mare sau rnai micgcantitate. Aga se explicii de ce fnfepbturile din timpul ierniisun
rnai putin dureroase decbt cele din timpul verii, cbnd glanda aceasta produce acid formic din plin; fn ace1 timp, al-I
bina are nevoie de o cantitate rnai mare de acid formic, pe
care-1 foloseSte in combinatia mierei. Acest acid formic e fncorporat de-a-dreptul fn mierea chiar din gugg, intrbnd htr'o
foarte micg cantitate gi fn hrana ce-o primesc larvele.
Asa se explicii iariigi de ce o albint de hdatg ce iese
din celula ei, chiar dacii n'a primit nici o piciturg de miere,
e fn stare s I fntepe gi acul ei contine aceleagi elemente acide
$i alcaline ca la cele bgtrbne, - fntr'o cantitate mult rnai
micl de sigu<
elemente pe care le-a luat 'din hrana datg
de doici, pe cbnd era fncii larvii.

Am scos apoi acul albinei, a cirui begicg cu venin nu

rnai migca deloc; Pgi scursese fntreaga ei otravii fn r a n t care
s'a umflat foarte putin, hroiindu-se.
Pe cbnd stiiteam algturi de biiiat gipriveam fnceputul acesta
de activitate, o albinii rnai hiirfilgoasii veni de-l htep&gipeel.
Ura! Ciline, iatii gi botezul tau fn noua vieat& de
stupar !-gi biiiatul rbdea bucuros, apucbnd acul cu begica de
venin cu tot, ca sg-1 scoatg afar&
Iatk dragul meu, gi aici ai ceva de fnviibt!
Ti-am rnai spus odatti cum lucrea& acul gi gtii cg begica cu venin fgi varsd mereu veninul in locul fntepat. Deci,
cu cbt vei scoate rnai Yepede acul, cu atbt va fi. rnai bine,
dar niciodatii sii nu-1 tragi afarii apucbdu-1 de begicg, ciici
atunci, strbngbnd begica, fntreaga cantitate de venin o injectezi singur fn rang .$i faci rnai riiu; cu unghia sau cu lama
unui cufit, pofi scoate ugor acul ridicAndu-1 d e jos h sus.
De sigur cii nimanui nu-i poate fi pliicutg fntepiitura al-

binei; chiar stuparii cu fndelungatfi experientii gi care au pri-mit multe fntepiituri, tot suferii putin din pricina lor; la
fatii rnai cu seam& ele sunt chiar dureroase; nu rnai spun
de cazuri nenorocite, ca de pildi atunci cbnd o albinifnteapd
pe cineva drept fn lumina ochiului; acela e sigur cii nu va
rnai rimbne cu el, ciici i se va scurge.
De aceea, e bine sii
porti totdeauna o mascci pe fafa'; ea va fi ori din voal, care
hsii cam fniibugi, ori din piinzci de sfirma' cusutii de jur imprejurul margirdor unei pilirii de paie. Culoarea cea rnai bung
e cea neagra', ciici e .mai odihnitoare pentru ochi gi ai putinta
sii vezi lnai bine. fmpletitura de s k m i tine cam cald gi de
aceea, cea rnai buna' e ceci din fire de pa'r de cal.

A.

B.

UIL

_-f
s

.j

C.

Fig. Nr. 47 ')

Cum lrebuie sc03 acul din rang.
A) acul infipl in piele c u punga s a d e venin; B) felul gregil d e a
scoale acul din ran8 ; C ) cum lrebuie s c o s acul din rang.

fncolo, poti urnbla prin prisacii cu mbnecile hakei suflecate, cAci chiar de te fnteapii albinele, organismul se deprinde repede cu otrava ~i locul nici nu se rnai umflii gi
nici rana nu rnai e aga de dureroasii, rnai ales dacd scoti repede acul.
E bine fnsi ca atunci cAnd te fnteapii rnai multe deodatii,
sii te retragi putin, pentrucii mirosul veninului iritii albinele
rnai tare decbt once gi ele, crezbnd cii se aflii fn fata unui
dugman, se reped rnai multe gi fnteapii in acelagi loc.
Sunt persoane care nu pot suferi deloc intepiiturile albinelor gi totugi vor s i facii apiculturii; acelea vor avea
cbte o pereche de mcinu~iin mbini $i vor purta pe 'deasupra
hainelor un halat alb, care la mbneci 'e previizut cu un elastic ce le fine sfrbnse, pentru ca nici o albini sii nu poati
pitrunde pe dedesubt. Culoarea halatului e bine sii fie a l b l
ciici e o culoare linigtitoare. Negrul hsH !e iritii.
') ~ e s e ndupe Peter's: -Ma melhode d'apicullure".

'

Cei care prezintg fenomene de intoxicatie din cauza intepgturilor de albine $i au urticare sau bgtiii de inimg, etc., sunt
sfgtuiti sg se opreascg de a mai lucra la albine, cgci de sigur,
organismul lor se va deprinde foarte greu cu otrava, care
uneori le poate fi chiar fatal& Pentru vreun vizitator care
sufere de inim2, e bine sb ai tincfura' de Calendula arvensis
(Ilinica') ce se pune pe o bucgticd de zahdr $i se db bolnavului. Tinctura sg fie proaspdtd.
0 durere mare se poate ostoi atinghnd locul htepat
cu un tampon cu
vel sau cu amoniac lichid. Frunza de
pcifrunjel frecatd pe
i-ao
tare.
are o n
iqlG2e foarte bun$
cgci nu numai cg
bride durere, dar nici
umflgtura nu se mai produce. Aceasta, aplicatg pe rand sub
forma unei picgturi, pdtrunde prin tesuturile pielei, se amestecg cu veninul, fl descompune gi-1 face cu totul nevdtgmgtor. Trebuie fnsg aplicatg de fndaa ce albina a intepat $i
pielea sa fie ldsatii sii se usuce singurii.
Foarte bung ~i cu efect imediat e
cea fntrebuintaa de gospodinele noast
$i din care se pune p u ~ n gpe rand.
fn caiuri de intoxicatie cu prea multe fntepgturi, vorn
,face ca bolnavul sg verse, provochndu-1 la aceasta cum vom
crede mai---bhe;apoi va bea o jumdtate de pghgrut cu a p l
alc~olizatg,fn care s'a pus amoniac concentrat fn doze : pentru
copii 5-6 picgturi, pentru femei 8 pidturi, pentru b k b a ~
10-12 picaturi.
Chnd fntepgtura albinei ori a unei viespi s'a rodu us pe
limb& aceasta se umflg uneori atht de tare, fncht bolnavul
sparputea asfixia ; fn acest caz, e bine s5 se frece locul fntepat
cu un ciitel d
cg fntepgtura e pe limb& spre fnghititoare, se
me usturoiu $i se va da bolnavului sg-1
mestece $i sg-1 hghitii; umflarea limbii ori a amigdalelor nu
se va mai produce $i bolnavul se va liniqti.
&v&@$i, Cgline, au ngscocit multe feluri de doctorii,
numite apifuge, cu care te ungi pe mAini fnainte de fnceperea opera$ilor; ele au proprietatea de a goni albinele, care
astfel nu mai Enteapg; aceste doctorii fnsg sunt costisitoare $i
chteodatg chiar primejdioase sinWifii noastre. Cine vrea totuqi
sg-.yi prepare singur un astfel de apifuge, va pune fntr'o

/tick cu alcool de 50-60 grade,

floare de soc, de doua ori
cam cat se ia In cinci degete, la 150 grame de. spirt, o va
lisa sii dospeascii bine la soare timp de douii siiptiimlni,
f 0 va lim~ezi,apoi o va strecura printr'o cdrpii deasl, gi cu
acest preparat fgi va unge mainile hainte de a p o n i vreo
( operalie la stupi.
Acum numai despre aparatul muscular ne-a mai rgmas
sii vorbim.

Aparatul muscular.
Din explicatia anatomic%gi functionalii a atbtor organe,
ai inteles de sigur, Ciiline, c i acestea nu pot sii meargii decdt
conduse de mugchi care se fntind ori sk fncordeazii reflex,
sub comanda creerului gi a nervilor corespondenti.
fntr'adevsr, intregul corp a1 albinei e hzestrat cu o musculaturii foarte putekicii h raport cu miirimea ei. Mugchii
functioneazii mai mult fniiuntru, stdnd in nigte teci, f i x a ~de
scheletul fntregblui organism cu nigte ligamente.
Fiecare organ fn parte are o musculaturg a sa proprie, cu
fibre longitudinale, spirale sau rotorii. Fibrele au o forms cilindricii gi grosimea lor miisoars dela a 9-a pAnii la a 35-a parte
dintr'un milimetru ; fiecare fibrii are de-a-lungul ei un canal a1

Fig. Nr. 48 *)

0 firbrl muscularl din m u ~ c h i iaripelor ;

grosimea ei abia are a 10-a parle dintr'un milimelru.

clirui diametru e dela a 5-a pdnl la a 10-a parte dintr'un

milirnetru,-dues 'volumul fntreg a1 mugchiului; canalele acestea au numeroase celule fn ele.
Fiecare fib& are vieata ei aparte, cdci celulele lor interne
au un hvelig pe care se giisegte o fntreagii retea de tubulete
*) Cligeu dupl Alfandery: ,Traile complel d'apiculture'.

foarte fine, pline cu aerul primit din sacii traheeni. fn felul

acesta, fiecare celul& muscular& respir5, fnlbhrlnd din ea
toxinele provenite din sforfirile fibre;.

--

Fig. Nr. 49')

CBleva fibre ale unui mugchiu. S e vede lanlul nucleelor din canale.

Analizlnd anatomic, vom gbsi cb cei mai puternici mugchi

sunt cei ai aripelor, care fntr'adevbr cer sforfgrile cele mai
mari ; apoi vin cei ai picioarelor precum $i ai maxilarelor,
ai limbii, faringelui vi aparatului digestiv. Muvchii abdomenului, care contract5 sacii traheeni, sunt de asemenea deosebit
de puternici, c5ci ei trebuie sb apese bine acegti saci pentru
ca aerul s5 ptitrunds pAn5 fn cele mai departate colturi ale
'organismului, unde fiecare celulg trebuie s5 respire $i sii trgiascii. Muvchi cu earecare hsemntitate mai are albina la acul
cu venin, iar regina la aparatul ,sbu procreator.
$i cu aceast5 ultim5 parte, Csline, am terminat studiul
anatomic extern vi intern a1 albinei.
Din el po$i vedea. clte minun5t;i ne scoate fnainte natura I
Numai c5, la fiecare pas, odatii. cu atlta mirare ce ne
cuprinde, apare $i descurijarea, vgzbnd cAt de putine lucruri
cunoavtem cu adevgrat, $? clte taine ne mai fnconjurg fncii.
*) Cligeu dupe Alfandery: "Trail6 complet d'apicullure'.

Sute gi sute de hvgtati, oameni de vtiintii gi piitima9i

cercetiltori ai adevgnilui, ce gi-au consacrat o fntreagg vieaw
unui. studiu, vgd, dupg decenii, ori cii teoria lor era gregitg,
on c& cea mai mare parte din taing rgmbne fncl fn umbrii.
$i cu toate acestea, nimic nu trebuie s5 ne facg sg avem mai mult curaj de a merge pe drumul acestor fnaintagi,
decbt faptul &,-la capdtul scurtei clipe ce e vieata noastrg
f a g de vegnicia ei, cu putinul ce fiecare din noi vom aduce,vom ~idicaun colt din nemrirginitul tainelor, gi yom pune umirul gi sfo+rile noastre pentru ca adevtirul sg iasg la. luming.
Adevtirull Da, acesta e singurul scop, singura tintti a gcestor sforttiri demne de laud& pe care omenirea le face pentru ca cei ce vin, sg se foloseascg de ele, s i poatg iubi pe
Dumnezeu mai mult fnc$ $i sg admire nehcetat mgreata Sa
@*erg, desgvkgit5 gi ~ l i n gde atgta farmec: natura.
$i acum, dupg ce +am spus toate acestea, sg fncheiem,
C a n e , acest capitol insemnat, ce-ti descrie felul de a fi a1
unei albine gi psr$ile din care-i alcgtuit$ pentru ca mai tkziu,
cbnd vom vorbi de viea* din lguntrul stupului, sg-ti poti da
seama mai bine de chipul cum lucreazg albinele h feluritele lor fnsgrciniiri.

+m
'

'Y

*,

C A P I T O L U L IX

A doua zi, mergbnd spre prisaci, Cilin m i intdmpinii

voios, ruglndu-mi si-i a r i t cum igi desfiigoari vieafa albinele fntr'un stup gi cum e orlnduiti societatea aceasta minunatii, despre care el a rnai auzit cbndva.

D e sigur c i acum, dupi ce-ai viizut cum e o reginii

gi care-i e rostul, cum fi trantorul gi vieafa lui, cum evoluiazi
un ou p l n i ajunge albini desivbrgitii gi cum e alcituirea sa
anatomici, nu ne-a rnai rimas de vizut decdt aceasti singuri
parte, pentru a cunoagte totul cu privire la vieata acestor muncitoare, gi anume : minunata oganizare a sfupului.
Intr'adeviir, e o societate vrednici de irnitat, cLci nici in
lumea noastri omeneascl, legile privitoare la vieata noastrl
intimi gi social%,nu sunt aga de bine orbnduite, respectate gi
urmate cu sfinfenie ca la albine. Niciieri repartitia muncii nu
e rnai chibzuitii, rnai bine Pmpbrfiti pe categorii ~i varste ;
niciiieri nu gisirn o ordine rnai desivbrgiti $i o dragoste rnai
mare fntre surorile din aceeavi casi, nicgieri un conduciitor
de popor rnai iubit, rnai respectat, rnai alintat $i rdsplitit cu atdtea nesfdrvite. dovezi de dragoste, aga precum respecti gi iubesd albinele pe regina lor; niciieri, fn sfbgit, nu giisim pilla
dele unui curaj nefnfrbnt, ale unui sacrificiu dus pdnd
moarte, ale unei munci fLrb riigaz; niciiieri o dovadii mai temeinicii de inteligentamcedepii~egte,- fn afarii de furnici,
pe a oricirei alte insecte, inteligentii pe care eu o sus+n cu
toat5 ciildura $i toatd convingerea, Pn ciuda atdtor cercetgtori
ce-au tggiiduit-o; nicgieri o rnai mare, rnai puternick rnai pgtimagii grijg pentru viitor, decbt la aceste mici gbze, care stiipbnesc o comoarii nesfbr$iG de calitiifi $i sentimente halte.
-

c'

totugi, se giisesc unii care sii spunii cii albinelor le

lipsegte inima gi cii la ele nu s'ar vedea o gradatie fn exprimarea sentimentelor.
Marele Maeterlinck, cel rnai piitimag iubitor a1 albinelor, giisegte totugi albinei noastre anumite pii~$ slabe. El
vede anume o vinii fn faptul cii in afarii de stup, ele nu au
nici un sentiment de ajutorare fntre semeni gi nici. un
simtgmbnt a1 milei, ci privesc ca nigte striiine de neam, pe
oricare dintre ele ar fntblni-o pe c&le largi ale viizduhului
sau pe adormitorul srin a1 florilor parfumate. .Numai fn 19untrul stupului" zice el ,,sentimentele ei sunt desiivbrgite".
Sii-mi fie Pnggduit sii nu impiirtggesc aceastg vedere a
marelui maestru.
Eu giisesc c l tocmai prin aceasta ele' rdspund unei legi
puternice, care le-a fngHduit sH treacii, dupd milioane de ani,
din starea de siilbiitiicie la cea de prosperitate, prin faptul
cii orice gi oricine se giisegte fn afar% de zidurile cetiifii lor,
e socotit ca striiin gi primejdios. E o lege politicii Pn care sentimentul nu-gi are rostul, dacii interesul neamului o cere astfel.
Un roiu ieqit dintr'un stup,
daci a Pnceput sg-gi orbnduiascii o vieatii nouii, cu o individualitate proprie,-nu se
rnai Pnapoiazii nici c&nd la casa veche gi chiar dacg a r voi
s'o facii, albinele riimase 1-ar isgoni, socotindu-1 cu totul
striiin, ca gi cAnd a r veni acum cu grinduri duSmgnoase.
Dacii a r fi altfel $i dacd fn stup ar putka intra oricare
din cele ce-au rnai fost candva acolo, striijerele n'ar rnai putea deosebi pe hoatele striiine c e i n sii prade stupul, gi, din
rlnduiala desiivbrgita ce domnea mai'nainte fn cetate, ne-am
trezi dintr'odatii Pn cea rnai mare neor+nduialg, jaf gi deciidere.
De aceea, albinele nu se pceocupii niciodatii de ceea ce se
fntrim 1% unei striiine, dintf un alt stup.
ce privegte anumite sentirnente de milk iariigi nu sunt
de aceeagi pdrere cu cei ce n'o recunosc.
Maeterlinck zice cii, dacii o albinii e strivitd, afar5 din
stup, atunci alte tovariige ale ei se apr'opie grgbite gi sug de
hdatii piciitura de miere pe care moarta ar rnai avea-o in
gug$ triigrind de aici concluzia cii albinele a r fi lipsite de sen.timentul milei.
A vedea astfel lucrurile e, dupii mine, o gregalii ! Mai
fntiii, cine ar putea spune cii, fiicbnd aceasta, ele nu hcearcg

in sufletul lor, vreun sentiment de durere 7 $i ca sii rbspund

acestui exemplu prin altul asemiiniitor, pot spune: cine oare
fn focul unei lupte, ar putea ziiri vreun sentiment de mil5
pe fa@ unui soldat ce ia dela camaradul siiu, mort albturi,
ultimele cartuge r h a s e , on cea din urmii rezervii de pesmefi
sau picbtura de apii ce mai lucegtefn fundul gamelei?
$i totugi, el va face toate acestea cu un gest aproape maginal, dar cu' convtiin* cii, apiirbndu-gi vieafa lui gi a tovariivilor de luptb, prin acest gest fgi slujegte -neamul .$i wra.
Pentru albine, mierea e esen@ de vieatii, de care nu individul se folosegte, ci colectivitatea, cetatea, neamul, gi ar considera ca o risipii $i o dezertare dela datorie, dacii ar liisa o
cornoirii sii s e iroseascii acolo, cbnd 'din ea a r putea riisiiri
o altii vieafii nouii. Albina, care nu are nirnic mai sfant gi
nici un alt ideal Sdecbt viitorul stupului, ar socoti drept o
crimii sii pgriiseas* acolo o rezervi, care mbine, cine $tie dacii nu va fi cea din urrnii, cu care, hrgnind pe stiipbna lor,cdnd toat& colonia n'ar mai avea nimich hambare,
scapii
Pntregul stup dela o moarte sigurii, $i neamul fntreg poate
sii-gi urmeze astfel rnai departe sfAnta lui chemare.
De aceea, eu nu mii unesc fn aceastii privintii cu -piirerile maestrului meu ~i ale altor scriitori ce vgd altfel lucrurile, ci giisesc cii'n albinb e o scarii de sentimente, pe care
nu le putem observa f n toate fmprejurbrile, dar a ciiror acfiuni, judecate h lumina preocupiirilor qi datoriilor noastre
omene~ti,-trebuie sii le vedem gi fn aceste mici gaze, dacii, in
ceea ce ne privevte pe noi, le giisim bune, drepte, naturale.
$i acum, Ciiline, hai sii-fi argt cum fgi duc albinele vieafa
h stupul lor.
*
-

Ne-am fndreptat ambndoi spre stupul de observatie pe

care-1 mai deschisesem gi ieri, gi i-am ridicat oblonqele gi perdelutele negre ; prin gearnul de stick, viea* dinliiuntru ni spa
Infiifigat 'dintr'odatii h deplina ei activitafe.
Acum, Ciilipe, dupii ce pofi deosebi regina de
trantor $i pe acesta de albinele lucriitoare, trebuie

Iatii, cea de colo cu fmbriicihintea catifelat5 gi striilucitoare, e albina pe care am vkut-o ieri niiscandu-se, iar

cea care iese acum cu pufugor cenugiu, cu ochii hpiienjeniti, cu aripele mototolite vi moi, e o noui p k u t A gi sorL cu
cea care o ajuti acum s i iasi la luminl. Ele s m f albine tinere.
Vecina ei de dincolo are o ugoari chelie pe torace; dar
abdomenul e fncii acoperit cu pir, gi 'aripele fi sudt htregi;
.
ea e albina in floarea ucirsfei.
Privegte acum pe cea de acolo, care stA nemigcatri pe
raml gi acoperi puietul! Ea e cu aripele sdrelite de atbta
umblet gi cdrat; nu rnai are pdr pe torace gi pbntece, gi htreaga-i fnfi~gare d i impresia unei bitrbne$i fmpovirate.
Ea e cea rnai bdfrcina' din stup. A fost gi dbnsa odatd ca suratele ei de alituri, pe care le vezi venind cu p&ttur'a aurie
fn co~uletelepicioarelor. Vieata ei fnsi n'a fost rnai lungi de
6 siptimlni ~i acum rnai are putin de triit. Daci s'ar fi
niscut toamna, atunci ar fi triiit pbni fn primiivrrrii, cicin'ar
fi fost istoviti de muncii.
Fiecare din toate acestea, p e v r s u r d ce fnainteazd fn
vbrsti, fndeplinesc o noui slujbg fn stup. Aceste slujbe
nu-s ficute la Zmtbmplare, ci dupi o ordine desdvbr$itZi. GeneraGe cu generat;e,
dupd cum zilnic urmeazi navterile,
ele trec prilytr'o scari crescbndi a muncii, $i incepbnd cu cele
rnai ugoare, pi\esc spre cele grele, pentru ca la biitrbnete,
din nou sci treaci l a . altele care le fngiduie gi cbte putini
odihnl. Feluritele hdatoriri fncep $i se termini cu anumite
functiuni organice, functiuni care au o anumitd limits $i d r ~
reazd numai pbni la o oarecare vbrsti, *-a fncbt o alhii+,"
chiar dacd ar vrea s i rimdnd mereu numai la acelagi fel demunci, n'ar putea-o fndeplini, cici organismu1 sdu n'ar I%punde cerintelor ce-i impun acea munci. Ceea ce vreau s i
spun acum, vei fntelege rnai bine cbnd fG voiu vorbi, ceva
rnai departe, despre fdatoririle unei albine fn vieata stupului.
Acum, conform planului propus, .vom urmtiri, Ciiline,
vieata albinelor nowtre, hcepbnd cu cea rnai tbnirii, cea de
abia niscutii, ~i sfbqind cu cea rnai b i t r b n i ce-gi termini
prin moarte vieaw asta de trudi.
Vei studia astfel, pe rbnd, functiile ce le indeplinesc $i
tot ceea ce e legat de fiecare fn parte.

A. ALBINELE TINERE.

a ) Doicile.
r*
Uitii-te la albina ceea de cola, care ajutii surorei sale
Y

rnai mici sg iasg din celulti; e ai ea nhcutA de o zi ori dou3;

$-a fnceput prima slujbii ; ea e albina-doicci;nu numai pentrucg
fngrijegte de puietul ce se nagte, dar tot ea hrgnegte din bel~ u ggi larvele pbnL fn -ziua a noua, cbnd altele.vin ~i cZpgcesc
chilioarele.
Albinele-doici, dupti cum $-am rnai spus, sunt singurele
ce au darul de a putea scoate din nigte glande qezate I&gti esofag, o papa' ka'ptoasa', cu care hriinescpuietul. Din hrana pe care o hghite'doica, glandele eatrag pgrfile hrgnitoare
pe care le transform2 fn pap2 liiptoasg, fntocmai cum mamiferele transformg hrana fn lapte.
Aceste glande fnsg nu functioneazg prea multg vreme,
ci numai h t & ~ ~ vbrstei
ul
fragede a albinei, pentru ca apoi,
dbnd din ce fn ce mai putin, sg ajungd cu vremea d se fnchirceascti. Atunci, albina e chemau sg fndepheascA altti functie. 0 singurg exceptie suferii aceastg lege fn ceea ce pri;.
vegte glandele lgptoase: ele nu-gi pierd puterea lor de producfie
la albinele care se nasc toamna tbrziu gi acestea pot atunci sd
hrgneascg cu succes puietul tdngr de prim&var?i; aceastg abatere se motiveazg foarte bine prin faptul cg albinele n&cute toamna, ne mai wand dupg ele alt puiet de hrgnit gi
glandele ne d i func$on+nd de loc pang fn primgvarg, abia
atunci fncep ele producp lor normal&
Aceasta e o lege ce face parte din fnsiigi organizarea
vie$ii stupului.
,
ktr'adeviir, dacd am fnchide fntr'o cugcg o albluatg dela una din functiile ei-sg zicem,'de doicg-gi am ame-o
astfel hrhind-o criltgva vreme, de fndatl ce i-am de drumul,
ea ar refncepe acelagi lucru, de acolo de unde 1-a b a t , d e i
vbrsta la care a ajuns ca prizonierl i-ar fi dat dreptul s&
treacg peste unele functii gi s& se apuce de lucrul pe cate-1
fac tovadSele ngscute odatd cu ea.
,
Poti trage de aici concluzia, cg ea se supune astfel unei
legi b h e stabilite, lege ce hotirggtefn timp gi ppd clzise, vieafa
~i funcwe pe care p albing trebuie sg le f n d e p l i n e a s c ~ ~ e - a
r b a s repetentg fn cugca fn care am fnchis-o, ea nu fntelege
sg t r e a d peste o materie nefnvgtatg gi sg-gi ajungg dintr'o
datii camaradele din acelagi contigent, camarade ce de mult
i-au h a t fnainte, au fnvg$at, an practicat o mun& oarecate
gi-au fnaintat la slujbe mai plgcute. ori mai-grele.
-

.Stupibitur

- Coaet L Hrietea. - lo

146

Albinel~doicipreg&tesc fn afar2 de papa I~pfoasa',gi hmna obivuitd pentru celelalte lame. Ele alcgtuiesc Pn gugii un
amestec de miere, apii gi polen, pe care-1 vamg fn celulele,
unde larvele fgi fmplinesc desvoltarea lor, dupg ce rnai fntAi
hrana aceasta a fost cu totul digerati. de albin3, pentru ca
larva numai sH o absoarbg gi fn intestinul ei sg nu rgrnhng reziduri, ce-ar primejdui vieah din leagiinul unde-gi face evolutia.
De sigur c& h grija pe care, ceaq cu ceas,;o cere atbta
sumedenie de lame, albinele-doici f ~ fmpart
'
feluritele hgrijiri yi anume: unele produc papa laptoasti, altele preggtesc
hrana obignuitii, altqle -ajutg noilor n k u t e la iegirea din leaggnul celulelor, curstindu-le gi dbiidu-le prima picgturg de
miere Pnti.ritoare $i h sfbrgit, altele, ajutate de astg datg gi de
albinele bfitrAne, stau fn nemigcare deasupra puietului sg-i ting
de cald, pentru ca acesta sA-$i poatg urma normala lui desvoltare.

b ) Curtencile.
Din ceata acestor albine-doici, se recruteazii tji garda reginei. Iaa, privegte-o cum e hconjuratli numai de albine tinere.
Curtea ce-o urmeazii e demng de admirat; regina e fnsotitii
pretutindeni; unele se tin dupg ea cbnd merge la ouat, o
mAngAie cu antenele gi-o cvriifi, pe cAnd altel'e merg fnainte
gi cerceteazg cu de-a-mgnuntul fiecare celuls, ca sg nu aibii
nimic hguntru, atunci cbnd Majestatea Sa a r depune oul. ,
Rolul lor principal hsii e hra'nim reginei. Aceasta, pe
mgsurg ce depune ougle, cere un prisos de brad, pe care
doicile se g~gbescs i i-1 dea, sub forma cea rnai perfect% ~i
ugor de asimilat. Glandele lor lucreazii din plin ~ i - dau
i
nurnai acea minunat% pap5 lgptoasii, despre care $-am vorbit.
Rareori o amested ele gi cu foarte putin polen. & disecfiile
fiicute unor regine, s'au giisit, Pn foarte rare cazuri, mici
bobugoare de polen, care sunt fnsg, h cea'mai mare parte,
eata digerate fn guga hriinitoarelor noastre. Astfel, ele dau
reginei lor tot ceea ce-i rnai bun h stup ca hran&, fngrijind-o
cu ce'a rnai deosebitg dragoste gi respect. Dupg trecerea cltorva zile, h care albinele tinere hdeplinesc aceastg slujb$glandele lor lgptoase ne rnai functionand, ele piigesc spre un
alt rol fn vieah stupului.
Acum cred c'ai priceput cele ce voiam sg-t; lgmuresc,
cAnd ti-am spus & feluritele hsgrcin5ri fncep gi se terming
cu anuinite functiuni organice, care au o limiti. stabilia

Pe clnd diideam biiiatului aceste Ihuriri, un zumzet vesel gi aparte fncepu sii umple prisaca. Priviriim atenti la stupii vecini; la cltiva din ei,\albinele se agitau igind fn numtir
mare fn fata urdinigului.
Ce-o fi asta ?-mii fntrebii Ciilin -par'cii ar fi un roiu
ca gi cel pe care I-am prim zilele trecute !
Nu,-i-am riispuns eu zlmbind, kprivegte gi apoi judecii gi tr age o InvZ+iiturii,ciici nic&eri poate nu se cere md mult
ca En stupiirit, calitatea de bun observator. Numai astfel, poti
fnviifa repede gi bine,
gi chiar rnai mult decAt tot ceea c e i
scris fn cdr$le din lume,-despre albintirit.
Iatii, i, atentl fntre cele ce sboarti fn fa@ urdinhului, nu vei vedea de loc albine biitrbne, ciici acestea vin griibite dela cbmp gi intrii de fndbt5 cu F v a r a lor anevoioasii s'o
descarce, pentru ca apoi, din nou sii se avbnte afarii; cestelalte toate; nu sunt decbt albine tinere.
Ele sunt niiscute acum opt-nouii zile ~i azi e prima datii
,c$nd ies din stup, unde pbnii acum au fiicut slujba de doici.
alte treburi
De azi fnainte, ele sunt chemate sii fndeplineascii
mai grele, gi care le vor cere o muncd mai fncordatii gjun curaj
mai nefnfrlnt, gi au nevoie sii se, liimureascii asupra lumii de
afarii) lume fn care-gi vor fncepe fn curlnd lucrul.

Prisaca vuia de zumzet; jocul nebunatic a1 sburdalnicelor albinite iegite pentru fntbia &rii ca sii-gi facii primul lor
sbor, umplea fntregul viizduh de un c h t e c vesel, ce se asemiina cu fndeptirtate chiote de fliiciii, la horii. legeau pe prispa
casei, igi fntindeau pu$n aripele hcerclndu-le dacd le pot migca, se legiinau apoi pe picioarele de dinapoi $54 fnfepenindu-se bine pe cele de. dinainte, incepeau tacticos sii-gi netezeascii aripele,cabgi cbnd ar fi vrut sii le gteargii de un colb nevizut vi sii le fac5 mai strtilucitoal'e.
Se pregiiteau doar de cea mai frumoasii zi djn vieat%
ziua nuntii lor cu soarele, acest cald fndriigit, dar adesea
amiigitor, fn lumina ciiruia fgi vor scdda f i n e , qi care le va
mlngsia cu bratele-i calde gi dulci ale razelor lui, pe c h d
ele, visiitoare, se vor fmbiita de parfumul unui cimbrigor, ciiruia fi vor sorbi, nesii~oase,Ecoarea ddce gi Pntiiritoare din
fundul pdtirului. Azi e prima z i . c h d pqesc in lumea de a-

148

I . ' .

c'.*:;*.

: ,
>.,! , '".. '
. ' I.
/.a

".&;.:

',*

'

farii, lume despre care suratele lor le-au povestit & sigur atbtea lucruriminunate, gi acum nu se mai s a t u s privind-o gi
admirand-o.
fn ochii lor cu mii de fefi~oare,se oglindegte .aievea lumea de basme ce presimteau c 2 . v giisi-o
~
aici, gi par'& nu
le vine sii creadii cii ea poate fi aga de minunatii gi plinii de
atbtea frumuse6. Stratul florilor ce miirgine~teprisaca le arats o gamb fhtreagii de culori yii $i fmbietoare. Din teiul de
aliituri, le vine o boare parfumatii $i caldii, ce se fmprg~tie$n
tot viizduhul. Lanul de floarea soarelui sclipe~teca aurulsub
razele soarelui, iar ele toate stau gi ascultii cantecul ametitor
a1 aripelor bbzbitoare, pe care tovariqele fl scot, cAntec aparte
gi plin Ge fericire, prevestitor de o vieatb noul..., ca o che-,
mare diving.
/
Deodatk neriibdarea le cuprinde: li se pare cii tot ce
v&d din prag e prea pufin ~i cu orizonturi prea strbmte. Lumea aceea noug nu poate fi numai atat cbt se poate oglindi
acolo jos. Instinctiv, stigmatele pbntccelui se deschid, a.erul
ngvsle~tedintr'odatg fn sacii de respirat, nicicand aga de tare
urnflat; ca acum ~ i simtindu-se
,
ugoare de tot ;fat& de cum
erau cu o clip& mai fnainte, simt nevoiea par'cii sii-~ihtindg
anpele, ca sii-$i pgstreze un echilibru. Vibratiile pornesc vijelios ~i sborul
primul sbor
le leaggnii btr'o . lume, gi
mai mare, gi mai fnchtiitoare, lume pe care acum o privesc
de sus $i o admirii atat cii nu se mai saturg.
0 bucurie le nZviilegte ava dirrtr'odatii htreaga lor fiintl.
E fericirea desiivdqitg ce le h b a t $ 1e leaggnii gi le duce
fntrJo altg lume, pe cbnd acele aparate muzicale dintk inelele pbntecelui, -prin care ele fSi comunicii de departe on de
aproape once au nevoie,-desviiluie aceastii stare sufleteascg
prin sunete cu totul aparte, chiuitbare qi' vesele.
E cantecul minunat a1 primului sbor de recunoqtere!
Francezii au dat acestui sbor un nume foarte nimerit: jocul
artificiilor. Si fntr'adeviir, par'cb a r fi chiar aga; privindu-1,
ai cu adeviirat pgrerea cii acele bobu~oareaurii cu gherocul
nou catifelat a1 tinereg, alergAnd nebunatice de jur h p r e jurul stupului, cu aripele st~.iilucitoare,fn care soarele r k frange sclipiri a mii de curcubeie, sunt o reviirsare de focuri
de artificii frumos colorate, htr'o noapte in care un nabab
fgi fncbntii oaspetii mu$ de admb.a$e ~i frumusete.
-

Ele sboarii ht&i fntr'un cerc restrans, apoi din ce fn ce

mai mare, pentru a-gi putea fntipiiri fn minte fiecare particularitate ce 0 are stupul gi imprejurimile lui, ca nu cumvas i gregeasci nimerind fn altul vecin, unde striijerele dela
poartii le-ar prinde gi le-ar ucide.
$i aga f ~ leaginii
i
ele fericirea vreme ca la o jumiitate
dd ceas. Obosite apoi,-csci primul sbor e ca gi primii pagi ai
copilului, care e fericit cdnd fi face, dar cade repede dupii
sfowrea fiicutii,
ele vin sii se ageze pe scandura de sbor,
d ~ p gce, mai fntg, au avut grijii sb-gi goleascii intestinele, fn
care erau fngriimiidite toate rbmiigitele alimentat;ei de pe cand
erau larve gi pdnii acum.
Ca o chemare fn fata ciireia, vrlnd-nevrand, trebuie
sb-gi plece capul,
ca gi $colarul cgruia clopotelul ii amint e ~ t ecb recreatia gi jocul au trecut,
tinerele albine intr$
una clte una, fn stup.
fn psisib&, dintrJodatg, nu se mai aude decat obign'bitul
cdntec al.albinelor ce vin fn sbor, zorite, cu povara dela
camp, $i linigtea obignuitii a muncii pune din nou stiiplnire
peste tot.
fn stupugorul nbstru de observatie, au intrat apoi nebunaticele ce-gi fiicuserii p l n i atunci sborul de recunoagtere
gi-au trecut pe rand, fiecare, la migiiloasa lor muncii dinliiuntru.

d ) Rcindc?ai#ele sau cura'fitoarele.,

Privegte, Ciiline, pe fundul stupugodui gi spune-mi
ce vezi acolo ?
Sunt douii albine, ce par cii se lupti cu o a treia.
Nu, dragul meu, una din albine e moarti gi cele douii
se trudesc s'o care afar5 din stup ; ele fbc parte din ceata
cum#itoarelor, care au o nesfAr$it de feluritai ocupatie h stup.
Astfel, celece se ciisnesc cu cadavrul tovariigei lor, au pe
cele mai triste din hsiirciniiri : ele sunt cioclii, care scot afarii
din stup pe cele ce PntArnplgtor mor acolo,
ciici trebuie sii
gtii cii albinele, de obiceiu, clnd hi simt sfbqitul aproape,
singure ele ies sa rhoam' afara', ca nu cumva sL hgreuieze lucrul stupulhi cu o muncii de prisos.
Dupii ce-a scos cadavrul afarii pe schdura de' sbor,
albina cioclu fl prinde bine cu cbrligele picioarelor ~ iumflhn,
du-~ipputernic sacii cu aer, fgi ia sborul.
minunata lor or-

fn

1
\

,
I

ganieafie, albinele ~ t i ucg, dacg toate cadavrele vor fi lgsate

jos fn f a F stupului, descompunerea lor ar strica aerul, sau
.c$ dacb o molimb* bbntuie h t r e ele, primejdia molipsirii va fi
cu atbt mai mare, cu cAt apropierea cadavrelor de stup va f i
rnai mare. De aceea, el'e car8 aceste cadavre cAt rnai departe
Qi, dacg ai urmbri cu ochii albinele aceluiqi stup fn sborurile acestea funerare, ai vedea cb ele strgbat aceeqi directie,
spre un loc anumit, cdt rnai departe de stup; de acolo din
fni%ltLne,ele slobozesc tfrpul tovariigei trecute in alt8 lume,
. de obiceiu cam fn acela$ loc unde au &sat gi pe altele care
muriser5 mai hainte.
Nu te face oare aceasta sb crezi cii fn organizafia lor
au gi cimitire fn locuri bine stabilite, in care-gi lasb din sbor,
scumpele rbmbgite ale celor care au fost tovarbge de bucurii,
muncii $i dureri ?
$i aga $i este. Eu a& .curgtit, IAngb prisacg, un anumit
loc presbrat cu nisip, acolo unde un stup fgi liisa de obiceiu
din sbor, cadavrele. Timp de trei siiptiimbni, am urmiirit sborurile acistea triste gikam vbzut cii toate albinele, cand ajungeau acolo, 18sau povara neinsufletitii sii cad% de sus, tocrnai peste locul unde f$i dormeau somnul de veci, cele ce murisers mai hainte.
i
,
Alte curiifitoare aruncb afarii orice urmii de praf, cur+
celulele din care a iegit puietul, ca sii le pregzteascb pentru o
noug clocire, dau afarii rumegugul de cearii gi curiitii stupul
de orice murdgrie fntbmpl3toare.
Hai sii strecurbm acum prin urdinig, un capiit de sfoarii
$i
sb privegti ce vor face curiifitoarele.

\.,

;Ir '
1,

j.

I'
1

ape;

5-

14

Am luat din buzunar o sfoarii de negarb, ce-o aveam

'

la hdembnb. Am scurtat-o gi dupa ce am strecurat-o prin

urdinig, ne-am agezat la geamul stupului de observatie, pentru
a le pbndi once migcare.
Ca gi cum s'ar fi furigat un dugman in stup, albinele
au fnceput rnai htAi sb se agite; se vede cii era prima impresie dupb alarma datii de striijerele dela poartii; dupii o
clips, in care de sigur ele gi-au putut comunica cii nu-i nici
o primejdie, fiecare gi-a reluat lucrul. Din ceata curbt;toarelor, s'au apropiat vreo cinci albine, au dat tbrcoale sforii de
par'& ar fi vrut s'o miisoare; apoi, fiirii sfialii, trei din ele
au prins-o voinicegte cu clegtigorii dela gurii ; de sigur cii era

*1

n e

put;n cam grea, ciici, ca gi cum ar fi fost chemate gi altele fn

ajutor, s'au apropiat repede gi rezervistele, s'au fngirat gi ele
de-a-lungul frbnghiutei, triigbnd fiecare din toate puterile acea
neagteptatii piedicii ce' le apgruse deodatii fn casa lor.
fncet, fncet, sfoara a fnceput sii Enainteze spre urdinig
gi dupii o muncii de un sfert de orii, era scoasii cu totul pe
scbndura de sbor gi aruncatii jos. S'au reEntors apoi linigtite
gi, ca gi cbnd nimic neobighuit nu s'ar fi fntbmplat, g'-I au reluat toate munca pe care o piiriisiserg pentru o clipii.
Dar dacii fn stup ar pgtrunde ceva, pe care nu 1-ar
putea scoate afarg, ce-ar face atunci?
mii fntrebii biiiatul,
ai cgrui ochi scbnteiau de curiozitate.
E cu putintii ki o astfel de htAmplare nepreviizutl ca
de pildii, intrarea in stup a unui goricel, pe care albinele
fl ucid acolo. De sigur cii pentru slabele lor puteri, ar fi zadarnic chiar gi pentru un roiu fntreg sii fncerce a-1 trage afarii.
De aceea, fn astfel de ocazii, ele chiamii fn ajutor pe tovariigele lor ceresele, adicii fabricantele de cearii, gi pe inginerife,
care rniisoarii, viid ce este de fiicut gi fn scurtii vreme un
giulgiu de cearii i propolis *) Enconjurii goricelul. Lipsit de
aer gi h p u n s cu atbtea ace care contin acid formic, cadsvrul nu putrezegte, ci se usucii ca o mumie egipteanii gi astfel, au sciipad de primejdia unui aer stricat din casa lor gi
a altor nepliiceri ce s'ar mai ivi, dacii trupul nehsuflet;t a1 .
mosafirului nepoftit ar fi hceput sii se descompung acolo
sub acfiunea umezelii gi a d d u r i i stupului.
Rbndhitele acestea fac din zori gi pbnVn searii atbta
treabii In stup, cbt nici n'ai crede. Gbndegte-te numai cbt
dau de lucru bietelor curiifitoare, chiar miile de trbntori, care
nu numai cii stau ca nigte Bimbaga-Paga pe sofale ~i mhbncii
dulceturi, dar nici nu-.$ hgrijesc de propriile lor nevoi fire~ti,
mergbnd cu lenea pang acolo, cii se murdiiresc fgr5 rugine
chiar h stup.
Ele s&t silite sii arunce afar5 din stup tot ce fac acegti
lenegi, sii gteargii totul, sii cur5te bine, fncbt te btrebi dum de
mai pot dovedi cu atgta treab5; gi tot1.16) casa lor e curag ca
un pahar de cristal, pe care-1 privegti fa zarea lurninii vi tot
nu-i g h g t i nici o pa&
\
*) P r o p o l i s s u b s t a n f a riiginoesti a mugurllor d e copaci, pe care

+
a

albinele o aduni c a sii lipeascii c u e a inkriorul slupului pi criipZiturile lui.

:A

- .-

L ,

,-2

',

Toatii .aceastii rnunci pe care o fac tinerile albine, e c i

un stagiu ce li se cere, ca sii se deprindg cu toate treburile,
dela cele rnai uvoare pang la cele rnai aspre gi dela cele rnai
plzcute, pan5 la cele rnai desgustiitoare. Ele fac ca gi ace1 lord
bogat, despre care citeam fn gazete, care a pus pe fiul sgu,
-cgruia vroia sii-i fncfedinteze o mare fntreprindere hotelier.5,
sii treaci prin toate serviciile : a fnceput cu serviciul
barometric (a1 closetelor), a trecut apoi la c u r ~ ~ t vi
u lqezatul camerilor, rnai tdrziu la budtiirie, apoi ca om de serviciu, portar vi in sfargit, stiipbn liber gi priceput, pe care
nimic nu putea sii-1 invele sau sd-1 sperie.
Bgiatul m i asculta uimit de toate acestea, par'cii ar fi
urmgrit pe biitrdna gi buna lui bunicg, care in prima copiliilie fi spunea pove~ticu zmei gi feG frumogi
Ce lucruri minunate 1
spuse el fntiun tdrziu.
D a ! ~i sunt fnci atbtea $i atdtea de spus I

...

- Iatii, privegte spre urdini? gi spune-mi ce vezi acolo ?

Vdd cdteva albine ce stau gi primesc pe cele care

vin dela cbmp gi parJc$ le cerceteazi.
Da, ai dreptate; acelea sunt strtijerele; ele se recruteazd
tot din cele ce $i-au ficut odatd sborul de recunoagtere, cat
$i din albinele rnai bitrdne, ce nu rnai pot lucra la cdmp.
De fndati ce o albinl se apropie,-fie ea dintr'ale lor sau
strdink-ele 6 ies fn cale gi-o opresc o clipd. Printr'un joc a1
cornitelor, cu care se pipiie gi se miroase, ele recunosc dacd
albina sositi e tovariqa ce vine Pnckcati dela cbmp, o n vreo
tdlhirifd ce se apropie cu gdnduri rele. Pe cea dintdi o primesc cu bucurie, i se dau la o parte din cale gi-o lass sii
intre fn stup, pe cdti vreme pe cea din urmi o prind voiniceSte,-dacd n'o ia repede la fug$ -ostrdng cu clegtigoarele,
o trag de picioare, Pi rod aripele, o fnteapi gi-o ucid. Cele care
scapii, sunt ca vai de capul lor de ciufulite gi sdrelite.
Strijerele sunt cdt se poate de grijulii $i severe. Nu fngiduie nimgnui-afar5 de tovariige-si intre fn casa lor $i sunt
rare cazurile cdnd pot fi piiciilite. Numai fluturele cap de
mort, care in nopijle de v a r i umblii pe la urdinigu~i,siivadi
care e rnai putin pizit, piitrunde cdte o data fnduntruri, vegnic
lacom dupa mierea din faguri, $i fnfrange veghea pizitoare-

'

lor. El scoate un tipAt ascutit gi pldngiitor, asemiiniitor cu a1

reginei atunci cbnd e prinsii Pn cugca vie de trupuri de albine gi e hotiidtii mot$i. Albinele, cbnd aud acest tipiit, se cutremurii de groazii. Cine atacii oare pe scumpa lor stiipdnb !'
Un vuiet de neliniqte cuprinde toatii cetatea $i albinele, speriate,
$9; piiriisesc fiecare lucrul gi aleargii innebunite par'cii, sii vadii
primejdia. Striijerele gi-au uitat cohsemnul; se duc gi ddnsele
sii sarii in ajutorul mamei lor, a celei care le asiguri viitorul
neamului gi viea a cetgfii.
fn acest timp, hotul de fluture intri h stup in mijlocul
acestei zarve gi se duce lini~tit la faguri, din care mgndncii
cu liicomie pdnii ce se saturii bine; apoi, pe aceeagi cale ~i
cu acelagi viclevug, pgrlsegte stupul.
Adese ori Pnsb, $i rnai ales atunci cdnd rep2tii aceastii
manevrii asupra unei singure colonii,-albinele igi dau seama cii
sunt plciil:lr yi la slrigllul lui, In loc ca striijerele sii fugii,le
rnai vine fn ajutor o fntreagii armatii de rezervii, care se Pmpotrivevte cu fnddrjire nepoftitului mosafir.
D a c i fndriisnetul hot se fndiiriitni~e~te
totugi in fncercarea de-a piitrdnde fn cetate, soarta Pi este pecetluitii pe veci,
ciici apbrbtoarele, cu riscul viet;i lor, f1 ucid, gi-i fac $i lui un
coyciug frumos de cearii.
Cdnd totugi numiirul acestor fluturi e prea mare $i albinele sunt prea neciijite de vizitele lor dese, ele chiamii cliiditoarele $ ziibreluiesc uga largii pe unde intrii el, clgdind
nigte pilagtri din cearii gi propolis, astfel. fncdt sfortirile lui
de a rnai piitrunde hiiu~atru,riimdn zadarnice.
Aga dar, albinele Qi piizesc avutul cetiitii lor, aga precum noi, oamenii, ne apiiriim casa gi agonisita noastrii !-hi
spuse Cilin.
Si cu rnai mult curaj fncii gi sacrificiu, ciici once albin5 din colonie e g a t . sii-$i dea viea* pentru binele comun,
$i fiirg a 'se gbndi cii moare pierzdndu-gi acul, nu stii o clip&
la fndoialg sii-1 fnfingii fn orice dugman, ce-ar ameninta siguranta gi avutul cetiit;i:
Dar sii trecem rnai departe

...

f J Ventilatoarele.

Iat$ colo jos la urdinig, se rnai v&d nigte albine ce stau

cu pgntecele ridicat, Wiltate pu$n pe picioarele de dinapoi,

bdz&nd de zor cu aripele. Unele bat aerul stand Pndreptate

cu capul spre interiorul stupului, pe cdnd tovariigele lor, a~ezateinvers,-adic5 spre ievire -fac aceeagi munc5. Acestea
sunt ventilatoarele. Cele ce stau Pntoarse spre interior, introduc
aerul de afar5 Pn stup, pe cdnd cele ce bat dinaripi, fntoarse spre iegire, scot afar5 aerul stricat ; astfel, se organizeazii
in sfup o primenire neintrerupta' de aer.
Ele gtiu cii atdt albinele ce-s fnguntru, cAt ~i regina $i
mai ales puietul, au nevoie necontenit de aer proaspgt pentru
respirat, iar cel care e stncat ar ie$i cu mare greutate prin
strlmta deschiz5tm-2 a urdinigului, dacg n'ar fi scos afar%
printr'o mi~careiute a aripelor.
fn timpul verii, clnd cildura e fn5bugitoare fn casii, acestea sunt neobosite; curentul rece a1 aerului ce se prime-

Fig. Nr. 50')

Albinele la urdini~ulstupului.
I]sentinel6 c e recunoagle o lucritoare c e vrea s l intre in stup;
21 ventilatoarele; 51 curilitoare trigend o albin6 moarti ; 41 culegitoare
de nectar hodinindu-se pe spicul unui fir d e iarbi, inainte d e a inlra in
stup ; 51 culegltoare c u polen ; 61 trbntori.
*) Cligeu dupB Layens: "Cours complel d'apiculturea.

negte mereu, ajutii fagurilor sii-$i pdstreze forma gi tiiria.

Dacii aceastii ventilatie nu s'ar rnai putea face dintr'o cauzii
oarecare, toat& clidirea miireat5 a palatului de ceari star
priibugi, mierea sparPmpriigtia curglnd ggrlii, pui<tul ar muri
.$i toatii truda atltor zeci de mii de albine ar fi zadarnicii ~i
fntreaga cetate ar pieri.
Deci, rolul acestor ventilatoare e foarte fnsemnat, ciici
pgstreazii un echilibru potrivit temperaturii din liuntrul stupului, printr'o primenire rnai deasii ori rnai rarii a aerului, dupa
cum timpd de afarii e cald sau rece.
Albine ventilatoare nu sunt fnsii numai la intrarea
stupului; i a a , sus, h hambarele unde culegiitoarele aduc nectarul, se vede o a l a serie de albine ce fac aproape acelqi
serviciu. Ele hsd au alt rol: acela de a scoate prisosul de
apii pe care-1 are nectarul, pentru ca sii dea mierei o fnchegare rnai mare, vtiut fiind cg, dacii nectarul ar riimlne cu
toatii cantitatea de apii ce contine, ar fermenta cur&id gi hiicrindu-se, ar fi primejdios pentru albinele ce 1-ar consuma.
4

g) Ceresele.

- $i

acum, Ciilim, sii trecem la limurifea uneia din

cele mai fnsemnate ocupatii a unei albine tinere; vei afla lu,cruri foarte interesante gi ceva rnai grele ca cele de plnii acum. Fii deci atent la sele ce+ voiu spune!
Ain mutat apoi putin peretele de sticlii a1 stupului nostru de observatie aga fel, h c l t h t r e ram5 gi geam sii rimgnii
un loc go1 cam de 38 milimetri, iar sus, paralel cu rama, am
agiitat o speteazg de lemn. Am fnchis oblonul stupugorului
nostru gi-am trecut la geamul opus, ciiruia i-am ridicat- perdeluta cea neagrii.
Dar pentruce toate acestea ?
mii htrebii Cdlin.
Ca sii vezi cum produc albinele ceara.
gi
De hdatii ce albinele viid cii au loc liber h stup,
rnai ales clnd acesta e mic .$i populatia numerohsa, iar timpul
se gi apucd de cliidit alti faguri.
e prielnic,
Distanfa ce-am socotit-o c i ar fi cam de 38 mibetri, e
neapgrat trebuincioask cici trebuie .& finem seamii cii fntre
faguri, albinele lass un spa$iu de 11 milimetri, prin care sii
umble; apoi, fagurele are gi el o grosime de 21-22 milimetri

pentru amAndouZ rbndurile delcelule, $i dincolo de el e nevoie din

nou de un loc liber mai strlmt, unde albinele sg poatd umbla.

0 perdea vie -de , albine stgtea atbrnatii de befigorul

pus sus. Primul girag era prins bine cu &ia&le picioarelor
de dinainte gi de el atbrnau ?n jos giruri fntregi de alte albine, agatate unele de altele, picioare de picioare.

Fig. Nr. 51 ')

Ceresele cliidind un fagure.

0 nemigcare impresionantii stgpbnea Pntregul grup, ca gi

cbnd toate ar fi fost prosternate fntr'o rug5 m u a , fntr'un
extaz sau somn hipnotic, rgmase acolo ca f n t i o agteptafe a
unui duh ce trebuia sii le fnsufleteascg de odatg.
D a r pentruce dorm aceste albine ?- fntrebg bgiatul.
$i totugi, Ciiline, ele fac acuma una dintre cele mai
grele munci, care cere sfortgri mari organismului, ~i pe care
o albinii bgtrbng gi istovitgnu mai e in stare sg le f a d . Numai albinele tinere, din cele care fncg n'au iegit la cules, cbt
gi cele care au un mic stagiu in aceastg ultimg slujbii, sunt
in stare s5 lucreze ceara.

') Cligeu dupil Dadant: ,L'abellle el la ruche'.

I ) Ce esfe ceam ?

Degi mi-ai liimurit odatii cum se fabric5 si ce este

ceara, ai fiicut-o fn trecere .$i cu prea put;ne explicatiuni,
fmi luii vorba biiiatu1,- gi de aceea, te rog sii-mi dai liimuriri
ma; bogate, ca sii pot pricepe mai bine.
Voiu fncepe mai ht&i sri-t; rrispund la prima tntrebare: ce esfe ceara gi apoi: cum se fabric6 ea,
Ce este ceara? Maeterlinck zice cri e ;sufletul mierei,
care la rAndu-i, e duhul florilor, scos la luminii de un sursur
tain'c, pentru a se schimba fn lumina mirositoare a sfintelor
noastre altare, ca o amintire a originei sale, Pn care e atbta
parfum, atgta cer albastm .$i atbta luminri strrivezieU.
Astfel o descrie poetul, pe ~ 2 n dprozaicul om de gtiintg,
sobru gi miisurat fn exprimarea nofiunilor, spune c& ceam nu
esfe dectit o fransfonnam a mierei, pe care albinele o fnghit
htrJo cantitate mai mare sau mai mi&. Aceasta, fn anumite
condifiuni de temperaturii, mediu ~i timp, se transform5 Pntr'o
materie nouii, parfumatii gi de culoare albii, numitri ceard.

II) Glandele cerifere.

Hrana aceasta, dup& ce e supusri unor transformihi de

digestie gi secret;e, la fel cu cele ce, se produc Pn corpul animalelor clnd hrana se transformii Pn griisime, iese sub form&
de solzigori de cearl din niate glande ce se gkesc sub inelul a1 treilea gi a1 gaselea a1 abdomenului.

i e ' c

bc

Fig. Nr. 52 ')

Glandele cerlfere.
I.ml inleslinul mijlocag; g] guga; I,g] inlestinul gros
a. b. c. dl glandele cerifere.

Aceate glandc au fost mult studiate de naturaligti, din-.

tre care hsii Rotshamhausen ne dii celt mai pretioase amii, nunte. El spune cii Pntre a1 7-lea gi a1 10-lea segment ventrql, sunt douai ,rlnduri de glande
cerifere, formate din celule cil&drice.
1
' Fiecate albinii lucrcitoare are deci opt
2
glande cerifem. Glandele acestea nu
se pot vedea, Gindciii sunt' acoperite
de ineluvele plntecelui, dar daca
3
desfacem un segment ventral fn locul unde se gaisevte glanda, se vede
o patl albh ovalai, numitii oglinda
care, cercetatii la un microsceriferii
4
cop mai puternic, aratai c3 e strlibiitutii ,de nenumiira#i' pori, prin care
5
ceara iese afarg, filtrlndu-se.
Fiecare celdii glandularcl e acoperitd
Fig. Nr. 53')
cu o membranii de chitin$ avlind pe
Mlrlrea $i reslriingerea glanea 35-50 de pori.
delcr crrifere.
- 11 celulele glandei incep a Cbnd glanda ceriferii Pncepe sii
lucre srhirnbbndu-3i forma ; lucreze, celulele, &re la hceput sunt
2 $1 31 celulele glandei lubnd
forma a~unailir: 4 1 cum iese cubice, devin cilindrice.
ceara printre spatilie cetulare ; ~1~ se alungesc din ce in ce $i
51-Celulele glandei re-$i iau
forma lor cubic6 demai inain- deodata apar Pntre ele spatii goale,
le, in stare de repeos.
care, dupg Amhart, contin aerul

trebuincios celulei, atunci cbnd fabricai ceara. D U ~pu*

L timp,
continutul celulei devine grunturos gi e scos sub forma unui
solzi~orstrgveziu, care iese afarii tntre segmentele abdominale.
De hdatai ce glanda .$-a terminat sekretia sa, celulele Pgi iau
forma lor cubic3 de mai 'nainte.
Solzi#orii sunt striivezii, de forma penthgonului neregulat,
;
cbteva sute cbntiiresc cat
de culoare albd gi foarte u ~ o r i abia
greutatea unui bob de grlu.
Dacii vrei sii-i vezi, CAline, iatii, ridicii fhcet stupu~orul
de pe fundul siiu, ciici de sigur vei giisi cAtiva ciizuti acolo,
din grupul albinelor de sus care-i produc.
Pe fund am giisit htr'adevair trei solzigori, pe care Cglin i-a
luat cu multii biigare de seam5 $i i-a privit de aproape cu lupa.
*) Cligeu dupl Rolsharnhausen.

'

N'ai sii g5segti nimic deosebit la ei, afar5 de caracterele pe care ti le-am argtat mai sus.

Fig.

54.)
-

$i totu~i,pe acegti solzi~ori,care nu-s decAt cearii cutat&,

puvi la felurite hcercgri, reactii chimice, descompuneri tji
separa$i fn atomi, fnvgpfii i-au ggsit vrednici de luat h
seamg. Astfel, Hommel stabilegte cg 100 grame de ceam' con% 65-66 grame de acid cerotic, care e un corp,solid, alb, ce
se topegte la 78 grade cgldurii gi e solubil fn alcool clocotind. fn rest sJamai @sit :30 grarne de miricinci; substan@ cristaling ce se aprinde la 72 grade cglduril, precum ~i 4 5 grame
de cemleinif, o substan@ mbale, foarte solubilg in alcool, ce se
topegte la 28 grade cgldurg gi e pu+ acid&.
. Vezi deci, Cgline, ce de~arte-idela descrierea poeticil
pe care am fAcut-o mai 'nainte gi pAn5 la socoteala cea
asprg a chimigtilor! Si totugi, atbt poetul cbt $i omul de $tiin*,
se Pntregesc unii pe altii, cgci amAndoi spun adevhul : unul cu
figuri fmmoase gi cu patos, celdalt cu gtiin* rece dar precis&.

Lr

.t

Nr.

'Gland8 ceriferil.

III) Cum fabn'cif albinele ceara.

Stii acum aga dar, ce este ceara. Sg'vedem acuma,

cum o fac a B e l e .
Ti-am spus mai sus, cg ea e ~rodusul rnierei pe care
I

,?,
') Cligeu dupi ~ a d a n i :.L'tibellle et la ruche'.

aIbinele o Ilnghit, gi care, supusii unor mfluenfe gi conditiuni,

se transform5 h acea substantii SgrasA numitii cearci.
Pentru ca sii-ti pofi da mai bine seama de cum se face
ea, e nevoie sii+ e ~ p l i cmai htAi o serie de lagenti sau de
influente cu totul trebuincioase la fabricarea derei.
Aceste .condifiuni sunt, unele privitoare la albine, deci
indfviduah gi dimde,, altele privitoare la mediul Pnconjuriitor,
ppecum S;' la buna situatie in care se gssegte colonia ca numar gi conducere, gi acestea .sunt condifiile indirede.
Condifiile ,pnvitoare la albine sunt urmiitoarele : albineh
a2i fie tinere
deci h deplinii putere,
pentrucii numai astfel glandele secretdrii funcfioneazg bine,
gi apoi, s6 consume o hmnci imbel~ugotci,de calitate bun6 @ care se asimileazd
a'
tofu1 pi ugor.
I
CondiGile privitoare la mediu gi starea coloniei suntd:
btupul sci aibci o temperafur6 urcatcii colonia sci fie binepoptrlatd
gi,in raporf 'cu m6rimea sfupului precum gi cu locul liber pentru construirea fagurilor, iar pentru ca fagurii sii fie dintre
cei folositori,-adicii cu cat mai multk celule de albine lucriitoare,
e nevoie ca in fruntea c6loniei sd fie o reginci tcin 6 ~ 6@ prolifi'cci.
Sii l h u r i m acum mai pe larg toate aceste condifii, pentru
ca sg vedem cum,se fabric& ceara de albine.
PrImul element ariitat adineaori e o hranci imbelpzgatci gi
de bunci calitate. Trebuie, sii spun de la hceput, cii ceara e
produsii numai din miere. Chiar dacii hriinim stnpul cu sirop
de zahiir pentru a bdemna albiriele la cliidit, ele transform&
ace1 zahiir tot fn miere, din care apoi iese ceara. Polenul intrii fntio micii mAsur8 ~i el, dar e un element ce serveste
nu la secretia propriu zis$ ci pentru hrana organismului, albinei, gtiut fiind cii el, bogat cum e in azot, dii albinelor o
energie deosebitii.
Pang la Hubier,-secolul a1 19-lea, se credea cii ceara
ajar fi decbt produsul polenului pe care ' albinele fl car8 fn
-&$uletele picioarelor. El ins8 a pus sub un clopot de sticlii
un roiu,-c8niia &a pus nigte speteze
de lemn de care sii se
agate,-~il-ahrinit numai CII sirop de miere. Dupii o oarecare
trecere de timp, h care nici o albinii n'a putut iegi la cbmp
ca s8 aducii polen, ele au hceput s8 cliideascii din cear$
fagurele, care era prin m a r e numai produsul siropului cu,

'

I'

it
I /

..

.
I

. ,

1
.

<

+,

kA.
I .I

L \

care se hriinise colonia; albinele secretau aceastii ceari sub

formii de solzi$ori, ce apgreau fntre inelele pbntecelui.
Dar c l t i miere consumii albina pentru o anumitii
cantitate de cearii ?
mii fntrebii Ciilh.
E o chestiune fncii foarte viu desbiituG, cgci mai toij
observatorii se dezic unii pe al6. Unii spun cii 2 ' 1 2 kilograme
de miere ar da 1 kilogram de ceari, pe cbnd alfii sustin c5
pentru aceastii cantitate de cearii
1 kilogram
trebuie de
zece ori mai multi miere decbt afirmase primul, adicii 25
de kilograme.
Primii-adici cei cu cantitatea mici de miere-trebuie sii
recunoascii cum c i albinele consumii uneori foarte mult pentru
a cliidi aceeavi cantitate, pentru care aiteori consumii mult mai
putin. De sigur cii socotelilz au fost fiicute pe cgnd era un
timp cald $i nectarul din flori n'a fost pus la socotealii,
$i cu drebt cuvbnt, cici nu se putea gti precis cantitatea de
nectar pe care albinele au adus-o fn stup. Cei de a1 doileacare sustin cii trebuie o cantitate foarte mare de miere: 25
de kilograme miere gentru unul de cearii-trebuie $i ei sii recunoascg, cii cifra au stabilit-o Entr'un timp clnd, fie cii temperatura era sciizut2 nenormal, fie cii anotimpul rece era fnaintat, on vlrsta albinelor mare gi regina put;in prolifici; chiar
da& nu toate aceste elemente au contribuit la acest prost
rezultat, ci numai unul din ele, tot n'ar fi fost cu putintii
s i se tragi o concluzie dreaptii din rezultatele cgpgtate.
Deci, ca sg putem afla adeviiratul raport dintre consumat;a de miere $i productia de cearii, trebuiesc fndeplinitk o
serie fntreagii de condifiuni; o medie totugi se poate ,face, gi
ea e fn jurul cifrei de 10 kilograme de miere pentru 1 kilogram de cearii.
Calitatea hranei intri de asemenea fn condifiile de wi sus ;
htr'adevgr, d a d ea nu-i bung, se cer organismilui 'sf%iiri
deosebite pentru digestie,-ciici intestinele se .umplu cu resturi
ce fmpiedicii buna functionare a glandelor secretorii,-caloriile
produse sunt cu mult micgorate $i deci hriinirea organismului
se face mai fncet gi mai cu greu, ceea ce iarii$ e fn paguba
cantititii, care ar trebui sii egaleze calitatea.
Vezi deci, c i atunci cbnd albinele fncep sii 'clideascii,
ele trebuie sii aibila dispozitie o hranci irnbelyugutii $i de bun& . -

califate.

%9

Ele fgi umplu gi guqa gi stomacul; de aceea, digestia i e

face aga de hcet, ciici albinelor le trebuiesc 18-24 de ore
de cbnd s'au alimentat gi pbnl ce glandele Pncep s5 fabrice ceara.
Sucurile din stomac fac ca mierea sii se transforme fn
cearii, dupii ce albinele fgi iau pozitia lor de agteptare, agii$ate ca o perdea unele de altele.
Dar cum, se face aceastii transformare ? -mii fntr ebg
griibit biiiatul.

&:

Fig. Nr.'55 ')

cear6 albti, c e cad in jos.

,Albine secrelind solzisori de

m- Tu gtii cg ,la oameni, hrana, ca sg se

transforme fn
grisime, trece prin filtrul ficatului care, printr'un
proces. gKcogenic, o transformii gi o d l sbngelui; orga.nismul o consumii fn arderile interne, hriinind
sangele, iar prisosul fl piistreazii pentru timpuri de lipsii. Atunci cbnd omul nu poate manca,-fie cii-i bolnav, fie cii dare ce m h c a , ~
organismul ia -din aceste rezerveqi se hriinegte.
Acelagi proces 9.l giisirn gi la albinii;,-eaconsums o cantitate mare de miere,
tot. aga ca
gi animilul pus la fngrii~at,-~is G fntr'6 nernigcare absolutii, pentru. ca organismul sii poatii
face transformiide trebuincioase.
Fig. Nr. 55 bis *')
Care es'te rostul acestui repaos ? Se qtie cii
P6nlecele albinei
pentm
orice migcare, organismul cheltuegte o
cu cele 8
buzungrege.
energie oqrecare ; energia cheltuftii cere, la
rbndu-i; sii fie Pnlocuitii, ~i hrana e singura ce-o poate fnlocui.
' gi '*). Clipee:.dupi Dadaht: "L'abeille el la &hoe.

Deci, dacii albina s'ar migca, o parte din hrana absorbit& fn loc sii meargg la fabricarea grgsimii,
a cerei, in
cazd nostfu
ar fi cheltuitii pentru a fnlocui energia risipit5 cu migcarea f5cut5.
fn a1 doilea rbnd, actiunea intestinului, care fn cazul acesta lucreazg intocmai ca ~i ficatul nostru, avbnd-se crede
vreo celul5 hepatic5 special& necunoscuti fnci pan5 azi,
are nevoie de c5ldurb intern& ca s5 poat5 face transformarea.
Cildura internii o d5 hrana pe care o consumii organismul,
precum gi mediul fnconjurtitor.
Dac5 albina s'ar migca din loc in loc, o parte din ciildura ei internii s'ar riispbndi ira transformarea organics a hranei fn cearii nu s'ar rnai putea face normal, sau, fn tot cazul,
cer~kdun adaos mai m a e de hran5. Iatii deci, c i toate conditiunile trebuiesc fndeplinite deodatb, pentru ca opera s i
poat5 f i dusH p&n5 la capst.
Totugi, am viizut c i aceastd cantitate depinde- gi de a l ' '
factori : principalul e temperatura.
Ea fnrburegte*foarte mult la fabricarea cerei, atdt fn
ce plivegte cantitatea de hran5 pe care o consumi albinele,
cdt gi durata fn care aceastii hrani se transform5 fn cear5.
Crtnd e frig, albinele n u pop lucra de loc la fabricarea
cerei. Abia la o -temperaturl de cel putin
20 grade, glandele lor fncep s i producgcearg, dar numai cbnd nevoiea e de
nefnlgturat gi au la fndemdn5 o cantitate mare de hrani. PAn$
acolo merg cu economia ce-o fac fn aceastii privintk Pncbt
primzvara, pentru a cgp5ci cu cear5 puietul depus de regins
L+L
gi ajuns in ziua a noua de desvoltare, rod marginiie celulelor
dela fagurii mirginagi gi fac cZipgcelele de care au nevoie,
pentru a nu consuma o prea mare cantitate de miere.
Ele- agteapt5 timpul cald gi frumos, care, pe 1Angi c&
ridicii temperatura din Euntrul stupului, dar deschide gi afar5
fn cbmp bobocii atbtor flori, care dau nectarul ce le ajutii mult
la construit, gi astfel nu consumi din proviziile gata agonisite.
P&
Temperatura cea mai pottivita' la care albinele c l ~ d e s cmai "
spomic, este de
36 grade Celsius.
Totugi, Ciline, sii nu crezi .c5, daci o anumitii limit5 e
depQitii, albina nu reactioneazg. La
42 grade, ea nu rnai
. produce cear5 de loc, cLci solzigorii sunt foarte moi gi nu se
rnai pot -construi fagurii cu ei.
11.4

t'it
I
I

. p,

i)

i
I

h
'

D,e Pndatd ce tin~pulfncepe sd se r5coreascd, glandele

nu rnai produc ceara. Totugi, nu-i de mirare sb gbsevti chiar
in timpul iernii clGva solzi$oli pe fundul stupului. Ei provin
dela vreo clteva albine tinere ce-au consumat o prea mare
cantitate de miere,gi-au stat In nemigcare fn mijlocul ghemului, unde cbldura este rnai mare.
Se poate trage de aici concluzia cd: de ccite ori albinelc
se indoapci cu o cantitate mare de miere, sunt tinere ~i au un mediu
cald, glandele cerifere intra' in funcfiune, transformci hrana in
cearii $i aceasta apare fntre inelele plntecelui, sub form5
de solzigori.
Dar v k s t a albinelor ce rol are aici?-md intrebg bziatul.
Doar ti-am spus odatd, cd feluritele slujbe ale albinei
fncep $i se sflrgesc cu anumite funcfiuni organice, care au o
anumitd limits $i numai plnd la o anumitd vbrsti. Glandele
lbptoase ale doicii, care au funcfionat la Pnceput din plin,
oare nu gi-au pierdut, hcetul cu fncetul, puterea?
Tot aga .yi cu glandele producdtoare de ceard: ele nu-gi
iau o deplind desvoltare, declt din ziua a zecea a vieGi albinei, dupb ce aceasta gi-a fdcut prirnul ei sbor. de recunoagtere gi curat;rea intestinelor.
fntr'adevdr, glandele acestea n'ar fi putut sd funcfioneze
rnai devreme, din rnai multe cauze : una nu e fncd destul de
bine doveditb gi anume : desvoltarea glandelor cerifere n'ar
f i complectb. Eu nu cred aceasta, cdci albina se nagte cu totul
pregdtitd pentru vieata pe care o fncepe. Cred cd neTuncfionarea acestor glande se datoreyte rnai curbnd urmdtoarelor
doub cauze bine cunoscute : h primul rand, albina c hemati5
sd ingrijeascd de puiet fn prima epocd a vietii sale, Intrebuinteaza' toata' hrana ce-o absoarbe pentru a o transforma ifi acea
papci lciptoasci, atcit de trebuincioasa' laruelor. Pe ma'surci ce albina
inainteaza' in vcirstci yi puterea de functionare a glandelor liptoase
scade, organismul incepe sci alimenteze celelalte glande, ce vor fi
de folos coloniei in altci direcfie: aceea a clciditului fagurilor.
fn a1 doilea rand, albina n'ar E i putut produceceard din
prirnele zile ale viefii ei, prin faptul cb intestinul sdu era plin
cu rezidurile ce i-au rdmas acolo h c d de pe cdnd era nimfb,
reziduri peste care s'au rnai addugat ~i cele provenite din
hrana ce-a luat-o cat a stat In stup, plnd yi-a fdcut sborul
de curdfire,

Odatg fntoarsg in stup, a rnai trebbluit pe ici, pe cob, ca apoi,

hrgnindu-se din belgug cu miere, sg fnceapii sfAnta muncg
de zidar.
Pe ma'sura' ins5 ce albina imba'trcinegte, glandele cerifere fgi
sla'besc puterea de productie, iar organismul slbbit pi gdrbovit
wnsumii pentru propria lui nevoie, o mare parte din hrang
$i deci, glandele acestea fabric5 ceara intr'o cantitate din ce in
ce rnai mica'; functionlnd rnai puijn, f$i pierd cu vremea puterea lor de folosintii $i-atunci albinele bitrAne ri.mln sii rnai
faca' ccit6oa vreme serviciul de culeg6toare, dupI care trec la
munci mai uyoare in lguntrul stupului, pbng ce le vine gi lor
ceasul s g - ~ idoarmg somnul cel veynic.
Cele tinere dau cantitatea cea mai mare de ceam, cu o consurnafie mica' de miere, gi de aceea, sfupii cu regine prolifice c1a'desc mult rnai mulfi faguri gi mult rnai repede, cgci mereu 51 stup
sunt contigente mari de albine tinere, gata oricbnd la orice
muncg, oricbt de istovitoare, $i cu cdt rnai putin5 consumafie
de hranii.
'

IV) Rolul reginei in construcfia fagurilor.

- Atunci acesta e rolul reginei ,prolifice

In. fabricarea
i spuse bsatul.
- Da,
Ei rgspunsei 1- fnsg numai fntr'o oarkcare
mgsurg. Rolul unei regine prolifice se rgsfrdnge 'mai mult -asupra construcfiei fagurilor cu un atat rnai mare numiir de
celule de albine lucrgtoare.
Explicatia acestui adevgr e urmbtoarea :
Cbnd roiul fncepe a-gi clgdi o casii noug, regina, ca o
adevgratii stiipAn$ st2 pe l h g g lucrdtoare gi le PndeamnL sg
lucreze cat rnai repede $i rnai mult. E a e nergbdgtoare sg-gi
vada casa gata cat rnai curand, ca sii-$i poatii depune fn celule ougle, viitorul de mAine a1 cetiitii.
CAnd regina e tbngrii, numiir ~l de ouA ce depune e foarte
mare qi ea fntrece in hirnicie pe cliiditoare, q a cgle poate fine
pe acestea din scurt. Albinele, Pndemnate de prezenta reginei, silit7 de refnnoitele ei cereri, clgdesc repede ~i numai celule mici de albine [ucra'toare. Abia fntr'un tarziu, c&nd ceresele
au ckdit cu mulh r A v ~ i ? iatdt cbt regina nu le mai poate dovedi cu ouatul, ele se apucg sii zideasd celule de trantor,
pentru care au o r&Mii deosebitii.
. :
,
.

cerei!

-h

i
-

f 66

- Dar de ce clgdesc ele mai cu seamil celule de trbn-

tor, cbnd regina nu le supravegheazb?

Pentrucii de hdatii ce ilbinele viid cii viitorul de mbine a1 stupului
puietul din rame
e asigurat, se duc cu
gbndul repede la agon$ita casei, $i cum ele gtiu cii b cliiditul
celulelor mari intrg mult mai pufin material gi cg un fagure
cu astfel de chilioare 41 pot face mai repede, se .$i apucii de
cladit astfel de celule.
D e aceea, e nevoiede o reginb tbnbrii, citci ea le hdrumeazb munca spre cliiditul celulelor mici, din care vor iegi albine lucrbtoare, deci spre folosul cel rnai mare a1 coloniei.
Natura a hzestrat-o fn acest scop cu o autoritate de netiigiiduit gi o pla'cere fizica' deosebita', pe care o sirnte afunci cdnd
depune in chilioare oua' fecundate.
Urmbrind acest ,din urmb scop, ea exercitii autoritatea
ei asupra clbditoarelor, care o ascult5 $4 fac pe plac, dar
placul ei e en legiiturb cu viitorul stupului, care va avea astfel
un cbt mai mare numiir de albine lucriitoare. &a e de aded r a t ceea c e - ~spun, fncdt un cunosciitor, privind numai doi
faguri dintr'un roiu, +ar putea spune cu precizie care e vdrsta reginei.
Dar dupii ce se cunoagte aceasta?
Dupg felul celulelor gi ordinea pe care au urmat-o
albinele fn clgditul lor. CAnd regina este prolificii, ouatul ei
merge in acelagi pas cu cliiditul, gi ea poate controla pe zidiirite, poruncindu-le s i cliideascii numai celule mici.
C$nd regina e de o putere prolifici mijlocie,
deci
Pncepe sii dea semne de fmbiitrbnire,
ea silegte la fnceput
pe cerese sii-i facii celule de albine .lucriitoare, dar cum ea
htdrzie cu ouatul, cuditoarele i-o iau fnaGte vi zidesc f h i i
controlul ei, deddndu-se repede la vechea lor fnclinare : aceea
de a clbdi celule de trdntor.
Regina ajungAnd la acestea, nu vrea sii depun? oub fn
ele gi se apropie din nou gi supravegheazii construirea fagurilor ;giretele ei supuse se apucii iariigi de chilioare strdmte, gi tot
aga mereu, hcbt dacii ai privi un fagure de acestea, 1-ai
vedea fnvrbtat cu celule mici >i mari.
Dacb regina e bbtrdnb, apoi ele fgi fac de cap; clgdesc
cum trebuie un fagure cu celule mici, ca apoi tot stupul sg-1
umple cu celule mari.

..

Din cele ce $-am spus, Cgline, poti vedea cbtg hsemngtate are o regin5 tbngrg fn construirea. fagurilor ai Pn hdernnul pe care ea B dii pentrv a grgbi producerea cerei.
De aceea, am adgugat la condi$unile de producere a
cerei-temperatura, hrana ~i viirsta albinelor-~i tnfluanfa reginei,
care la un loc, au o mare fnrlurire asupra acestor mistice
fecioare ale muncii.

V) Cum se clc?de+-te un fagure ?

- Tare

ag vrea fnsi sii vgd gi sb ~ t i ucum se clgdeate

un fagure 1 - mg fntarnpina cu vorba Cglin.
Aici voiam gi eu S% ajungem.
Privegte perdeaua aceasta vie ce atarng, prinsa de betigorul fixat sus Ibngii rami gi care st5 in depling nemigcare. De ieri de cbnd am lgrgit locul dintre rams gi geam
gi-am pus aceastg gipcg de care sg se prindg albinele, ele ai-au dat fndatg seama de folosul ce-l pot trage din aceastg noul
r3nd;ialg gi, fndopbndu-se cu miere, s'au apucat de l u c ~ .
VgzAndu-le cum stau ava, ai patea spune cg nq fac ni-,
mic gi totuvi, ele lucreazg la cea mai grea gi trudnicg muncii :
ckidesc, sca fcind materia din propriul lor organism.
Ele stau aici aggtate de. optsprezece ore gi acum e timpul
nimerit ctind hrana fnghititi ieri, sg se'preschimbe fn acea
materie grass, pe care o produc glandele cerifere.
Privevte albina aceea Pntoarsl cu pantecele spre geam gi
cgreia i se poate vedea cum au fnceput sg-i aparii, -Pn cele
patru perechi de buzungrage dintre inelele abdomenului,
solzigori de cearg albg ; cat5 gi urmgregte pe cat mai atent,
ce va face micub .aceea de acum hainte.
Iatg, acum s'a desprins cu multg biigare de seams din
ghirlanda fnsuflefiti a tovarggelor ei, pe clnd alta se grgbegte sg refaci lantul desfgcut de aceastH verigg vie.Agitat5
apoi, a prins sg se urce ca pe o scarg, pe trupurile suratelor ce stgtean h c g fn nemi$care, pbnL ce-a ajuns sus la befivorul, de care era prins primul $rag de albine.
Nimic nu e hceput acolo. Ea e prima venitii care pune
piatra de temelie a viitorului palat ce va avea mii de ciimiirute gi sute de etaje, cici trebuie sg gtii, Csline, cg un decimetru patrat de fagure cuprinde, pe ambele salepa'$, 850 de cerule mici de albini7 Iucrc?toare, sau 530 de celule mari de trdntor,

.,-2
'

1'

J1

- <

#
:
a

\.

. , -.

Par'cK o emot;e a prins-o deqgats,

c h i trupul ei t.mmurA ca o frunzii biitutii-'n dung5 de un vbnt repede,
gi
o agitatie nestiipbnit.5 o face sii nu-$ mai. giiseascb locul. A
miisurat cu pas'grgbit aproape fntreaga lungime a giragului
de tovargge aggtate, a @truns printr'un Ioc go1 de-a. luat
par'cii miisura liifimei befigorului~iapoi gi-a h a t locul drept pe
linia mijlocie a suportului gipcei de sprijin pentru viitorul fagure.
Cu pe%orii feposi c e i poarta' metatarsd piciorului de dinapoi, albina a desprins unul din cei opt solzigori ce-i purta
fntre inelele pc2ntecelui .vi, prin mijlocirea perechei a doua de
picioare I-a trecut primei perechi.
ClegtiSoareie gurii 1-au prins apoi gi hcep . acum a-1 mesteca .bine cu saliva
pe care , glandele salivare o produc din
belgug, dbndu-i astfel triiinicia de care
pojghita moale are atbta nevoie. Saliva e
materia principalci cu care albina cimenteazci
solGor cu solzGor, care, ca nigte' mici
ckiimizi striivezii gi parfumate, vor forma, fncetul cu ihcetul, minunatul palat a
ciirui temelie s'a pus acum.
Repede de parc'ar htelege cb' timpul e prefios .@ alte surate trebuie sii vinii
acolo sii-~iaducii si partea lor de cqntribut;e, albina fgi scoate astfel toti sdzigorii ce-i fniilbeau p&nteceleca &gte punctigoare albe pe fonduhcafeniu a1 fmbriiciimintei ei piiroase, gi ii pune 'unul lbngii
Fig. Nr. 56 *)
altul, lipin&-i
bine cu ajutorul salivei.
Solzigor str6veziu d e tea* Apoi se depgrteaz& griibitg pentru

'

rB prins de pe abdomen
lua loc h josul perdelei ce fncepe sii se
c u periile lepdse ale me-

sl~ngmigte
pe ici pe colo, ca apa dormindii a
unei cascade fnghetate, ce prinde liciirir;
sub razele unui soare cald.
Una cbte una, albinitele vin sii continue lucrul fnceput,
gi sus, pe speteazii, fncepe a se desena un zig-zag regulat, din
josul cgruia pornegte o fiigie dreaptii de cearii, fn care deocamdatii nu se poate deosebi nimic Iimpede.
picioruloi

$e dinapoi.

') Cligeu dupe Dadanl: "L'abeille el la ruche".

..

Am stat. ava Aai bine de\ dous

- ore, p h i i ce o albing, venitg din

josul perdelei, a apgrut pe vantier.

0 su5atii la fel cu ea, trece Pn
partea cealaltii a micei fiivii de
cearii vi toate salahoritele ce vin,
aduc acum s o l z i g o ~ce-i pun fgrg
prea multi5 socotealii, dar care, de
Fig. Nr. 57 ')
Albinti ducdnd la gurl un solzi- astg datg, nu se mai due sg lua$or d e cearl pentru a-l amesleca geascg f n jos
fgSia, ci se kcu salivl.

virii pe fundul fii~ieinetede de

cearii; ceresele Pi mestec5 bine, fi apas5 gi-i lass acolo, depiirtbndu-se apoi griibite. Nu vtiu de undc- dar par'cii din grupul cereselor, -a ieqit
deoXat5' o albinb ce-a venit de s'a avezat ciilare pe una din
liniile de ;ear5 ridicatii la htbmplare pe fZiaia de cearii netedii. Stii p u h ca vi cbnd ar voi s l ia o hofirfre g r a d ; cu
cornifele pe care le tot migc$ fncepe apoi sii mcisoare distanfele,
se fnvbrtevte fn juru-i ca vi cbnd ar voi sii tragii o circomferinfii qi fncepe sii sculpteze migiilos pe fundul de cearii,
trei romburi c q i impreunii laturile. Fixeazg apoi colturile, unghiurile $i liniile unde trebuie sb se Pnalte chilioare. Deodatk
i se pare c i o anumitii distang -nu-i potrivitii. Smulge cu
cle~tivoarelegurii ghemotocul de solzi~oripus mai inainte de
o cereasii, fl gnmoaie fnc5 odatii pentru a-1 face, mai mliidios
vi apoi B zidegte la locul potrivit, dupii ce mai fntbi cu cornitele, a mai reviizut incii odatb miisura.
D e cealaltii parte a f+ei de cearii, o altii tovarii~iicereasii lucreazii la altii chilioarii ce vine tocmai Pn dreptul
celei cliidite pe fata opus%.
Cbnd li se pare cii lucrarea e terrninatii,
ca vi cbnd
datoria le era limitatii numai la clf;va solzigori de ziduri, se depiirteazg vi intrii sfioase in mulfime.'
Ai viizut, Ciiline, albina ce-a plecat acum de colo de
unde fncepuse lucrul 7 Ca ea mai sunt mu-lte fn stup. Dacii vom
fnsemna-o .pe spate cu o culoare dupg care d o putem deosebi dintre celelalte, o vom vedea tot timpul apiirdnd, cbnd

') Cliveu dupl Alfandery : .Trail6 d'apicullure'.

ici, c&nd colo, pe fagurele Pnceput, dtind indrurndri gi indreptdnd, mdsurcind gi potrivind drept celulele, fa'ccind lega'fura dintre
feluritele ca'sufe prin altele mai putin regulate, zise ,,celule de
trecere" ~i siivA19ind astfel o slujbii ca $i inginerii nogtri; de
aceea, i-am zis chiar albina inginer.
Aceste albine, fmpreunii cu zidiiritele, ~ t i u cum trebuie
fiicutg temelia pe care se reaziml celulele. E foarte interesant '
sii afli cg temelia,
adicii zidul despiirtitor dintre cele douii
rdnduri de celule ale aceluiaSi fagure,
e mult rnai gros fn
partea lui de sus pang la mijloc, declt dela mijlocul fagurelui in jos. Albinele ~ t i ucii toatii greutatea celulelor de jos $i
a continutului din ele, se sprijinii pe temelia aceea de sus,
care, cu cbt e rnai groasii, cu atdt e rnai trainicii. Lipirea fasus pe betigor,
e fntr'adeviir rnai neregulat fiigurelui,
cut& dar cu materialul cel rnai mult, cel rnai bun ~i cimentat cu cbt rnai multii salivii.
.

I ) Cdmdrufele fagurilor.
Celulele fncep sii se deseneze bine acum 2n noul fagure gi slrguitorul meu elev mii roagii sii-i spun c e ~ ;despre ele.
fn aceastii privinfq
6 riispund
vei ptltea sii-ti
dai seama rnai bine, privind fagurele cel vechiu. din rama
stupului nostru de observa~e.
Iatii, Pn cea rnai mare parte, fagureh e compus din cefule
mici de albine lucrdfoare. Etajele se coboarii de sus fn jqs 9;
piing la trei degete dela speteaza de jos, se viid numai celule
mici. Apoi apar celulele mari de trcintori, care sunt mult rnai
inciipiitoare gi lungi atunci clnd au puiet h ele, gi rnai cu seami
clnd sunt ciipiicite, ciici ele intrec in lungime cu vreo 3 milirnetri celulele de albine lucriitoare.
fntre celulele mici .$i cele de trlntor, vezi altele care nlau
o formii regulatii ca celelalte; ele sunt celulele de trecere, ciici
dela mici la mai-sau invers,
albinele au nevoie de n i ~ t e
celule mijlocii, care' hsii nu se pot folosi pentru crescutul puilor, ci numai pentru piisturd sau nectar.
fn sflrgit, albinele rnai cliidesc nigte celule nurnite botci,
h care fgi cresc reginele. .
Dar sii le studiem ge rAnd pe fiecare adicii rnai bine
zis, sg ne oprim rnai cu seams asupra celulelor de lucrgtoare,
cAci cele de t h t o r sunt aaemenea lor,
numai ceva rnai

-F

mad,-~i apoi sii vorbim despre acelea, fn care albinele Egi

cresc reginele.

Fig. Nr. 58 *)
Pragmenl dintr'un fagure cl8dil.
O ] celul6 d e lucr6loare ; MI celul6 d e 'lr6nlo1 ; i] celule d e Irecere ;
m] b o l c 6 d e reginfi terminal6 ; c ] i n ~ e p u l u r id e botci nelerminale.

Iat$ cdsutele acestea sunt ca n i ~ t eexagoane cu laturile

egale; peretii unei celule sunt comuni cu pere$i celulelor vecine din partea opusd; ele sunt clddite pe temelia comund
din mijloc ~i se sprijind unele pe altele ; fiecare celuld are
fundul format din cbte trei romburi ~i fiecare romb intrg fn
alcdtuirea unei celule de pe partea opus3 ; deci fiecare celuld corespunde fn partea ei opusd, altor trei celule.
Construind astfel, au deslegat fiird sd ?tie,
o problem& din cele mai grele, cdci ddnd
aceastd form5 celulelor, au gdsit mijlocul
cel mai sigur sti consume ccit mai pufin material, iar spafiul s& fie cdt mai mult folosit,
penfru un numtir ccit mai mare de celule.
Dacd albinele spar fi luat dupd alcdtuirea
trupurilor lor, ar fi putut sd dea celulelor o
Fig. Hr. 5 9 ' )
formd cilindricd, d u ~ dcum fac alte a ~ i n e
Reanires a celu'r pe sdlbatice, deci care d a b ajuns fncd la bra3 fete e l e aczleiagi
dul de civilizatie a1 albinei noastre.
piramide.
Dar atunci, cbt material s'ar fi pierdut,

') Cligeu dupii Lagens ~i Bonnier: "Cours d'apianlture'.

&ci Pntre atbtea cilindre puse unele 1bngA altele, ar fi riimas locuri goale gi nefolbsite, miirginite totugi de pereti de
cearii. Pe cbnd %a, de vreme ce albina clldevte celula fn
forma unei prisme exagonale, fiecare laturii corespunde, la
rbndu-i, unei celule vecine, folosindu-se astfel un spafiu mic ~i
econornisindu-se o mare parte din material. Dar cbnd vom privi
fundul celulelor, vom vedea ceva gi rnai mult : aici economia
e rnai mare, cgci dacii fundurile ar fi fost drepte, ar fiintrat
mai multii cearg, iar trAinicia constructiei ar fi fost cu mult
rnai redusg.
btr'adevgr, dacii celulele a r corespunde fiecare numh
unei singure celule de pe partea opusg, atunci greutatea mierei
ori a puietului a r apiisa prea tare fundul comun de la mijloc
gi 1-ar strica, atunci cbnd mierea ori puietul ar fi qezate nurnai pe o singurii parte a fagurelui. Ugor fgi poate hchipui
oricine, urmlde ce-ar iegi din faptul c l un fund nJar rnai
avea forma lui de la hceput; clci ce s'ar face o larvii $t cum
s'ar desvolta ea, cbnd cea vecinii ar avea prea mult loc gi
ea ar fi fnghesuitii h t r e un fund bombat apre dbnsa $i un
ciiplcel ce nu poate fi altfel construit decbt la fel gi la aceeqi Pniil$ime ca a celulei vecine?
Albinele hsZ, cu htelepciunea gi socoteala inginerilor
constructori, au format fundul din trei romburi ce se htblnesc, toate, fn acelagi punct; fiehare romb din cele trei ce
alciituiesc un fund, intrl fn combina$ia altor trei celule de pe
partea opusii a fagurelui ; celula 'se sprijinii deci pe alte trei
celule,
nu pe una singurh
cum ar fi h cazul cbnd albinele ar cliidi celule cilindrice; fundul deci nu-gi poate schimba
forma, iar triiinicia fagurelui gi forma celulelo~ rgmbne
asiguratl.
Dacii vom privi marginile de sus ale acestor chilioare,
le vom vedea pu$in rnai ingrogate decdt pere$ii cehlelor ;rostul
acestei tntgriri a mgrginilor fl glsirn in -faptul c l albinele, fn
feluritele lor lucriiri, stau agiitate de celule, merg pe deasupra
lor, iau adesea nectarul folositor pentru a le acoperi cu cgpgcele, fie pentru clp'iicitul puietului, fie pentru mierea ajunsl
la deplinii maturitate.
Un lucru minunat de asemenea, privind cum sunt construite celulele, e forma inclinatci a acestora, fn fagure ; poa$ia
lor nu e orizontalii pe baza fagurelui, ci pu% bclinatii, de
/

sus Pn jos, pentru ca mierea sii nu se scurgii atunci cbnd

ciisuta se umple de tot.
Adbncimea celulelor la fncepu t nu e rnai
mare de 1 1 milimefri. Ele se rnai miiresc
puf;n, pe miisurii ce fundurile se fngroa~ii
cu pojghitele atbtor rbnduri de larve
clocite, dar aceasti adbncime riimbne la
fel rnai totdeauna. Singure celulele de trcintori sunf rnai mari in adcincime,-cgci trdntorii sunt mai man ca volum, puijn rnai
lunguiefi decdt albinele,- ~i pentru ca simetria celulelor sii nu fie stricatii, albinele bombeazii ciipgcelele cu care fnchid
larvele acestea, fncdt dela fund $i pdnd
deasupra ciipiicelului poate fi o lungime
de 15 milimefri.
~ i N ~~ .60
. -1
CeluIe leiate de-a.lunAcestea a r fi, Ciiline, toate liimuririle
gul lor penlru a s e ve- ce-ti pot da despre construirea, forma qi
dea '''Iinarea
pe care miirimea celulelor de lucriitoare $i trlntori.
le-o dau albinele.
i n ce priveqte fnsii b o t c i l ~fn care ele
f$i cresc reginele, aceste regule $i legi nu mai au valoare.
Botcile regale
au cu totul altd fnfiiti~are.
Asemgniitoare
. .
cu boabele de poarng coarng, sunt construite cu o cantitate
foarte mare de cearii.
'Economia obi~nuitii,pe care albinele o fac cdnd e vorba
de celelalte celule, aici nu-.$ rnai are rostu1,Albinele
$iu c$
dacii botca e bine construit$ cu pereti; groqi, largii ~i lung%,
larva din liiuntrul ei va fi bine desvoltatii; aceastd desvoltare atdrnii ~i de hrana ce i se d ~ hranii
,
care trebuie sii fie
cAt rnai fmbel~ugatg.
Botca h deobpte are aproape w $ g ~ f & d p & n e
gi un
diamefmde -&n2
iar daeii a m canfgrl-o, am giisi-o
aproape de 1000 de ori mai grea deccit o celulci obisnuitci. Se
poate vedea de aici, cdtii risipg de material fac albinele la
construirea acestora vi de sigur c& acest nea~teptatprisos are
rostul sgu: botcile, fiind izolate de celelalte celule En care
cloceqte puietul, au nevoie de pere$ groqi, fn care schirnbbrile
de temperaturii sii nu fie de loc simfite, pe c&nd la puietul
obignuit, ciildura unei lafie ajuti qi celei vecine gi deci nu e
') ~ t i g e udupa Layens gi Bonnier: .Cours d'apicullure',

nevoie de material bogat fn acest scop. Apoi, trlinicia lor trebuie sii fie bine asigurati, cunoscutii fiind Pnsemniitatea pe
care o reginii nouii o are pentru ,viitorul $i vieata unei colonii.

Albinele fac 'botcile cu mult mai mult6 pl6cere pe marginea

fagurilor decht la mijlocul lor. Acolo au rnai mult loc-liber $i
nu stbnjenesc cu nimic circulatia dintre faguri. Aerule mult
rnai curat gi din belqug, czci pe de o paste ventilatia se face
mult mai activ la margin; decbt fn mijlocul unui cuib, iar
pe de alta, locul liber pentru desvoltarea botcii, fl gtisesc rnai
/
curbnd la margini decbt In mijlocul centrului. Totugi, sunt
cazuri cAnd albinele Iqi clidesc botci chiar 4n mijlocul fagurelui cu puiet. Albinele nu clidesc f n s ~ ~ c e s t nue ~ ,
mite botci de salvare, decbt atunci cAnd regina le moare pe
neavteptate, datoriti unei fntbmplbri' oarecare gi, fn graba lor,

-u

plffjtori a doug-trei celule, lasl

in fundul acestei noi $i spatioase case, un singur ou, I1
inundii cu pap& regal5 $i apoi
prelungesc marginile celulei acesteia In afarii, pentru ca regina
viitoare sg se poati desvolta in
voie $i bine. fn acest scop, fiindci
locul dintre faguri e strbmt,
ele prelungesc botca drept in
jos, rozlnd peretii altor trei,
patru celule, aga fel Incbt botca
sg pea% avea In totul-dela
fund $i pan5 la capac,-lungimea
sa obligatorie de 24-25 milimetri.
,Albinele, fn cliiditul acestor botci, aduc prea putinii
Fig. 61 '1
cear5 nouii; folosesc c w a ce
Botci d e salvare i n
&
:d
-lul
seea,
mijlocul unui fagure.
culoarea lor totdeauna e la fel cu cea a fagurelu~ pe care
s u n t m i t e . s a c s fagurele e vechiu $=~cios,
$i botca va
avea aceeagi culoare, sau dacl acesta e alb .yi nou, ea va fi
alb-giilbuie. Preferinta lor e insi mult rnai mare pentru ast-

*) Cligeu dupi! Peter's.

-\

fel de cear8, Gndc8-i mult rnai ugoarg de mestecat $format;

nu se dau fnsi fn liituri de a construi celule gi din faguri
vechi,-dacg nevoiea o cere gi dacg locul e rnai potrivit, iar
oul nu rnai cere ,sii fie mutat prea departe.
Suprafa@ exterioarii a botcilor fn primele zile, e nete:
d i ~i fiind foarte subtire, i se poate strica ugor forma. Albinele fnsii, d
m
e au ciipiicit botca, fncep s'o fngroage
cu un strat gros de cearg, pe care deseneazii adesek mici
fnceputuri de celule gi astfel botcile iau felurite forme.
Vezi deci, Ciline, cat5 miiiestrie gi fnfelepciune-i .tn tot
ce fac albinele noastre. Dar dacii ai privi fndeaproape ~i ai
studia bine fntregul cliidirilor unui stup, n'ai putea sii nu riimai uimit. Regularitatea drumurilor dintre fagurii cliidifi la
aceeagi distanti unii de alt;i, piefile ce-gi lasii clte o datii in
mijlocul fagurilor ca sii poatii trece rnai ugor fn timp cle iarnii
dela o ram5 l a . alta, toatii aceastg cetate organizatii ca un
mare or-, cu luminii din belgug, aerisire nefntreruptii, economie
de cddurii pentru vremea rece gi organizarea chibzuitii n unor
curenti riicorogi de aer tn timpul verilor cdduroase, toate te
fac sii vezi c i nu numai noi, oamenii, suntern fnzestrati de
Dumnezeu cu minte luminatii ~i bine fndrumats, ci, ca .$ noi,
rnai sunt gi alte fiinfe In lumea aceasta, care se aseamiinii fn
organizafie ~i munci.
fnglmfatii vor zice: Instinct! Da, poate l Dar atunci,
acegti Pncrezuti care, pentrucii-s oarneni, socot cii nu rnai pot
fi egalafi, necum fntrecufi, trebuie sgadmitii cA,-dacii legi aga
de chibzuite pot s i dea fnf5ptuiri atlt de minunate niscute
numai din instinct, gi dacii denumesc toate acestea cu un cuvAnt cafe fncii are o dotiune atbt de vagii,-atunci intrii gi ei,
cu tot ce fac, cugetii gi organizeazii, in acelagi fel de a fi ju1
decati 6 sub aceeagi notiune.

$i tot vorbind w, h t r e timp,

,sus pe speteaza
gipcei pus5 Pntre ram5 gi gearnul stupului de ubserva$ie, a
apgrut, ca din vis, fiicutii nici nu gtiu cum, o pAnzi de ceari
albii .$i iimaculatii, ca o horbotii fn care o mlnii de megter
iscusit a sculptat gingigiile unui motiv de chivot antic.
Ce e aceasta?
m5 fntrebg nedumerit Cglin.
E fnceputul palatului de cearii a1 npului fagure, ce
phi4 m h e va fi lungit p&Zi 'in josul stu~ului.

Am tras apoi perdelukle negre' precum gi oblonul din

partea aceea, ciici albinelor le place sii lucreze la fntuneric,
nesupgrate de luminii gi, de ochii nogtri iscoditori.
B. ALBINELE

IN

FLOAREA

VKRSTEI

Pe scbndura de sbor a ciizut ca din cer, greoaiegi obosit5, o culeggtoare. E fnciircatii $i are co~uletele picioarelor
iloldora de aurul florilor, care i-a poleit cu sclipirea lui galbenii; toatg catifeaua gherocului ei cafeniu gi fncg nou.
D a r aceasta ce e ? mg fntrebii plin de curiozitate
b&iatul.
Nu vezi? E o culeg~toare,care, dupii ce fncii de acunl
cbteva zile gi-a Pmplinit sta 'ul de 14-15 zile cbt trebuie sii
trebiiluiascd prin stup,
Ce-a mai fost gi'n ziua aceea!
D e dimineaw, un svon de glasuri ale tovariigelor de aceeaqi vbrstg, a trezit-o din somn. D e altfel, vai de capul somnului acela, ciici toatii noaptea s'a tot frLmbntat fn agteptarea zilei de mbine, ca gi fetele de miiritat, ciirora, a doua zi,
trebuia sii le vind petitorii atdt de mult liiudei gi agteptati.
fn zorii zilei, pe cgnd abia se ziirea o liciirire de luxninii
ce se furiga pe urdinig, au gi fnceput toate fn stup sii se friimbnte cu neastbmpiir.
fn sfbrgit ! S'a terminat cu chinul dinliiuntru ! AuEciipat de necazul curiititului, a1 striijii, a1 diidiicitului larvelor,
aceastg robotealii pe loc gi a ciirei rezultat nu se puteavedea,
tot ce le-a tinut acolo inlguntru ~i nu le diidea pas SO
'
sbugheascii afarii fn soare.
0 razii de fericire gi mgndrie le-a luminat gi lor v i e a e
aceasta de roabe a tuturor gi a nimgnui, vieatii ce au dus-o
fn truda stupului: a fost atuncf 'cbnd le-a venit gi lor rbndul
sg-gi hriineamii pe scumpa lor stiipbnii ; dar aceastii fericire
fu aSa de scurtii.
Acum ins% uitii toate necazurile. E zi de sikbiitoare. E
siirbgtoarea muncii celei adeviirate, pentru care once albinii
simte chemarea ei pe aceastii lume: sci culeagci nectarul florilor, sii alerge pe cgmpiile smiilete, peste piidurile a ciiror
vbrfuri se clatinii la boarea vbntului ce-i aduce pe aripele
lui parfumuri fmbiitiitoare, fn lumina soarelui blbnd gi dulce,
in cgldura lui piitimagii, i,i sii umple stupul de licoarea aceea

dulce gi parfumat$ agoniseala de mAine pentru generawe

ce vor ur a-o. .
cfinrsoarele s'a urcat bine pe cer ~i crainicii vestesh
o zi linigtitA gi bun$ toate tovariigele au iegit pe pragul atupului, pe care nu-1 mai trecuserii de o siiptiimfing dela sborul de recunoagtere.
0 boar* riicoroasii se alintii fn aer; dar razele sparelui
,lumineazii din ce fn ce rnai puternic. Sclipirile boabelor, de
roug r3sfrfing.fn viizduh mii gi rnii de curcubeie. 0 linigte
desiivPr$tii stiipilnegte fn toatii curtea gi prisaca. Dohr din
piidurea din dosul casei, vine un svon de frunzi. fn departare
un liitrat rar de copoiu ce gonegte ceva fnchipuit
ca un
hguit deplirtat de'haitag, ce se pierde fn viiile muh~lor.
$i totul se desfiigoarii fnaintea ochilor micutelor albine,
le h b a t g de P fericire ce par'cii pgtrunde fn toate gi pe care
ar voi s'o miirturiseasc$ s'o fmpiirtiiqeascii cu cineva. Cu
cine ? Da, ele gtiu de sigur cui au sii dea acest prisos demulturnire ce le niipiidegtd sufletul; ele gtiu cui sii a d u d dooada
acestui sentiment: soarelui acela, ce, din fdlfjrne, le fmbr3t;seazii cu razele lui calde, gi florilor din cfimp, ce le trimit
chemarea lor parfumatii. Ele au fnteles cii tot ce simt, tot ce
doresc fn clipa aceea, fericirea ce le Mtruade gi le 4nfioarii,
porneate dintr'un trecut fndepktat, pierdut in urmLle cu
milioane gi milioane de ani ,$i cii tot airul atfitor generatii de
pan& la ele, s tresirit de aceeagi fericire ce-o fncearcii gi ele azi.
$i gi-ciu lnat sborul spre c h p u l cu trifoiu alb vi cu sparcetii, de unde boarea de vAnt le aducea parfiunuri hbiitiitoare.
,
Si aga au pornit la culesl
Dar biitrhele din stup le-au spus cli fntgia datorie a
unei culegiitoare r&n&nz tot p ' j a cea mare : progenitura de
mgne, viitorul cetiitii, puii din chilioar@?@ apoi h m lor gl
cea a coloniei, pentru zilele de mai ftiniu
$i aga, ele fncep ht%isii care apa' .$ pblen. . C h d sunt
ceva rnai obignuite cu aceastii munch unele din ele rnai cars vi
propolis, pentru lipitul criipiiturilor, netezitul pere.tilor vi btZtrirea marginilor celulelor; cele mai mdte insa' cara' necfarulflorilor.
Sii le lugm, Ciiline, pe rand, pe fiecare gi sii le vedem
rosturile, a+a cum am &cut gi p h i i acum.
a) Sacagifele.
Pe c b d vorbeam despre toate adestea gi priveam prin

...,

I
i

...
'

'-1I

#I
f

gearnul stupului nostru de observatie, o dbing ce stgtea lini~titg

ceva mai departe,se apropie de grupul doicilor $i-i intinse uneia
din ele limba. Tovarsga piru c5 pompeazii ceva dela cea dintdi.
Ce-or fi fgcbnd acele doug albinite de acolo ? l Una e
doic5; am v6zut-o cum hrgnea adineaori larvele, dar nu $tiam
cg $i doicile sunt hriinite la rbndu-le, de a1tele.- spuse CAlin.
,Nu, dragul meu, doica aceea nu ia h a n g dela tovargga ei, ci primegte numai apa cu care va preggti, Pn guy%,
din rniere yi polen, hrana ce-o va da puilor.
. .
Aceste albine sunt sacagifele sau
ciir~toarelede apii, gi vieab lor e
foarte grea gi aspri. primgvara,
pentrucg nevoiea cea mai mare de
apb o au albinele tocmai In acest
mp, cAnd desvoltarea cuibului e. foarte mare. Atunci, pe orice
e, ele trebuie sg iasg la &rat
care, fiind rece, le fnghiatii,
le amoeegte gi .pier s5rmanele de
.
ele, cu miile. Un cerceator a aratat cii sunt zile friguroase, fn
Fig. Nr. 62
care
aceste sacagite au pierit InSacagilele sau c6rltoareIe
trJun
numgr de 3.000-3.500 la un
de a p i . (Layens)
singur stup gi btr'o singurg zi. D e aceea vezi colo fn prisaca mea adiipgtorul acela ; primgvara fi pun de cdte 2-3 ori
pe zi, apg caldg cu puGng sare; apa picuri pe schdura cu
scobituri gi albinele nu n-,ai sunt silite s5 alerge cine gtie
unde, pentru a aduce fn stup, un strop de apg. Sunt multe
feluri de adgpgtoare ca acesta, dar f$ voiu vorbi despre
ele mai tdrziu.
Apa aceasta pe care
o sduc albinele, n'o pun
fn'celule, aga cum fac cu
nectarul ori $olenu1 florilor, ci o tin iomagazinatg
in gu$ulitele lor, de unde
o dau apoi albinelor-doici,
pentru preggtirea hranei
puietului. Dacg ar pune-o
fn celule, ea spar evapora
repede sub actiunea c21durii dinlguntru,-care e
Fig.. Nr. 63
de '27 36 grade, -vaporii
Adtiptitor

'

'

1
,

II

I
CT

aceqtia s'ar condensa pe pereGi stupului qi-ar fine frig,

csci
prisosul de umezealg coboari temperatura totdeauna. Pe clnd
aga, dacg ele o fin fn gugulite gi nu lass in stup decgt atAt
cAt cere nevoiea, se p ~ s t r e a z ~
fnlguntru un echilibru fntre
umezealg $i ciildurg, echilibru aga de trebuincibs bunei desvoltdri a puietului, cafe s'ar usca dacg umezeala ar lipsi cu totul.
Dar cum au ajuns stuparii sg dovedeascg fun& pe
care o fndeplinesc aceste biete sacagite ? Cercetgtorul Walace
Parck a fgcut urmgtoarea experieng :
A dat apg colorat5 cu un colorant neviitgmiitor, unei
colonii dintr'un stup de observafie gi-a fnsemnat pe fiecare
albing ce venea sZ sugg apa din adgpgtorul astfel orgnduit.
Aceleagi albine fnsemnate veneau mereu la adgpgtor ~i prin
striivezimea pbtecelui, la lumink aceastii apg coloratii cu
care ele se adzpau, se putea observa foarte bine. Spre sear&
'
hsg, el observ5 cdteva sute de albine cu pantecele striiveziu,
degi nu fuseserii la adgpgtor, cgci nu erau hsemnate. A doua
zi numgrul lor era de 1.300 ; analizhdu-le, a giisit In gugg gi
stomac apa colorat& amestecat5, parte cu miere,-fntr'o propoI$e mai mare sau mai mid,-parte cu polen. Tot Parck*
mai fiicut, Cgline, fn privinfa aceasta gi alte observatii interesante. Astfel, el a vgzut cum albinele, clnd au la fndemlng
o cantitate de a p i mai mare, strang oemic5parte din ea fn
celulele apropiate de puiet, amestednd-o hsti cu putins miere.
Aceastg lucrare o fac fn anumite fmprejurgri: ca s I reguleze
temperatura gi umezAala, cgnd una din aceste doug condifii
lipsegte. De obiceiu Pnsii, sacagifele, care sunt adevgrate rezervoare de ap&, amestecg h propria lor g~.$$apa cu miere
$i aceasta fgi are o foarte bung motivare. Albina, de-ar sta
cu guga piing numai cu apg, nu s'ar mai putea hrgni; organismul h s g ia din aceastg ap5 rnieratii, partea hrgnitoare,
refnnoindu-gi astfel mereu provizia, de cdte ori simte nevoiea.
Eu am fgcut anul trecut o experien*, pe care o voiu
continua mereu, pbng ce voiu ajunge la rezultate multumitoare.
.Voind ca prin ajutorul unui calorifer, sL pot pgstra 9n cuib o
temperaturii statornicg, fsrg ca timpul de afar2 sg poaG
actions neprielnic asupra puietului toamna gi primgvara,-am
agezat la doi stupi, acest calorifer previizut cu un regulator
automat gi o sene de termometre, h afarg g i h lguntrul stu- '
pilor. Degi timpul astg primgvarg a fost foarte rece, stupii
a

~r

IP

( I -

..,

>

--,

,
\

-A

,
.

mei de e ~ p e r i e s F mergeau de minune, puietul se desvoltase

foarte malt fat5 de cel a1 altor colonii, gi albinele se duceau
mereu fn sboruri la ciiratul apei gi polenului:
La o cercetare a unuia din stupi, am g b i t 0dat5 ciipu,
ietul ciipiicit luase o culoare brunii-fnchis, biitdnd fn r q u .
Multe ciipiicele, fn loc sii fie bombate, erau addncite, iar alte '
*
celule cu larve nu erau acoperite fncg, degi larvele erau biae
desvoltate, normale . gi triiiau.
Am crezut, cii am de a . face cu vreo boa15 nouii. Microscopul meu avea lipsii o lentik gi nu puteam s&-mi dau
bine seama fn fata ciirei primejdii mii giiseam, ~i pentrucii
am gisit !+
larve
i moarte fn fundul celulelor, n'am mai stat o
clip3 la glnduri gi am sacrificat fntreaga colonie.
Experienta am urmat-o apoi cu stupul a1 doilea, ce-mi
riimhese la calorifer. Abia dupii cercetiiri migzloase, am aflat pricina : ajutorul meu, umbldnd odatii la regulatorul automat a1 caloriferului, a urcat clteva zile atlt de mult temperatura din stupi, fncgt a uscat un foarte mare numiir de
larve, care au $i murit din cauzii cii frigul de afar5 fmpiedeca pe ciiriitoarele de apg sii aducii o provizie fndestuliitoare
pentru a echilibra ciildura cu urnezeala. Un burete plin cu
apii, pus pe fundul stupului de experientii, mi-~hgiiduitapoi.
sii urc, cbt am voit, temperatura, fgrii ca sii mai observ pierderea suferitii odatii, ciici albinele veneau gi sugeau apa din
burete gi o riispbndeau fn cuib . atdt cat nevoiea d cerea,
piistrand astfel un echilibru stabil inke cgldurii gi umezealii.
Deci, apa e un element foarte trebuincios pentru buna
desvoltare a unei colonii. Iarna, albinele o giisesc depusii din
condensarea vapocilor, pe pereGi G u n t k i ai s tupului, iar vara,
o adunii de oriunde, ditnd preciidere intotdeauna apei mai
ciildute gi putin skatii. Clnd fnsii florile fncep sii aibii nec-tar, albinele nu mai cautii atdt de multii ap$ ciici nectarul
fnsugi are fn el o foarte mare cantitate, pe care albinele o
folosesc ca atare.

Ciilin asculta mirat fngiruirea atdtor luckxi interesante.

fn timpul acesta, pe scandura de sbor, s'a liisat de sus
gi spa oprit, gAfAind de obosealii, o culegiitoare cu piciorugele
fnckcate cu polen.

riu

181

Dupg un rbgaz doar de cBteva clipe, a pornit bcet &

urce povara fn chilioarele harnbarului cu pgstur5. De fricgsg
nu-$ rgstoarne comoara, rnergea cu picioarele cu tofu1 depa'r
fate unul de altul, ca nu cumva, atingbndu-le, din coguletele
p b e sti se rislpeascg aurul acela fin gi pufos, adunat cu atbta trud& Ajungbnd In coltul fagurelui, unde suratele obignuiesc sg depunb polenul, albina se agezg pe marginea unei
celule, pe jumgtate cu polen de aceeagi culoare. Privi fnsuntru
ava cum obignuiesc ele sb facg peritru ca nu cumva celula
sb aibb fn ea vreun ou, lam& sau rniere.
Tinbndu-se bine apoi cu picioarele de marginea celulei,
albina noastrg fndesg in lZuntrul chilioarei ambndoug picioarele fncgrcate cu polen.
Pintenii dela picioarele mijlocii au intrat
fn fun+.
Cu o migcare fndernbnatici
primul cog f u descgrcat 2n celulii, pentru
ca sA se Pntbqle
acelqi lucru gi cu povara celui de a1 doilea
Rgsufla din greu...
era obositg 1 Se vedea cum i se miscau
repede, hainte ~ifndgrgt, inelugele p h tecelui. S a t u putin

...

Fig. Nr. 64
CulegEiloerea de polen pe sc6ndura
de sbor. (Alfanderg)

sA se hodineascb... gi plecb din nou...

I) Polenul pi fecundarea flotilor.

Ggsesc, Cbline, cb rgu nu-i sg fmprospgtiim cu aceastii ocazie, cBteva not;uni de botanic5 gi sg vedem care-i
rostul polenului 2n vieata florilor gi cum fgi fnfrgtesc interesele gi se a j u a una pe alta, albina noastrg gi cu floarea.
Ai auzit mereu de fecundarea florilor cu ajutorul acestor
mici gbze ce aduc cn ele tressrirea dragostei, a hperecherii,
a unei vieti noi ce iese din aceasts unire, dar de sigur c3 n'ai
adAncit fncg destul aceasta. Sii f n c e r c h sJo facem fmpreung.
Cunogti alcgtuirea unei flori :sepalele ce fnconjurg b o b o d

pAn3 ce acesta se deschide, r3mAn jos la baza floni, formAnd

ca un pofir cu un tesut tare, din care apar fntAi, mijinde, scutecele petahlor; acestea se desvolts apoi frumos, riisfrbngAndu-$i fn lumina soarelui mgtiisoasele $i involtele corole cu parfumuri $i culori felurite, dela floare la floare. fn timp ce ele
se deschid, fn mijlocul lor se ivegte gi pistilul, ce ascugde
fn fund de tot, ovarul, ce meline, dupd fecundafie, va forma ssmbnta dgtgtoare de vieat5 noug ; fn vArful acestui pistil std
lipiciosul stigmat, ce va adsposti, la caldu-i sln, pe mirele adus
de sburiitoare. Pistilul e inconjurat de un numgr de stamine,
ce cu mlndrie poartg pe capetele lor acele antere, cenu-s altg
ceva decelt niqte desagi plini de polenul galben-auriu, mov,
roviatic, cenuviu, dupd cum fl au feluritele flori. Aceste stamine pot fi rnai lungi decbt pistilul, precum se fntAmpl5 la
cele mai multe dintre florile care au o fecundafie directg; la
altele, staminele cu anterele lor sunt, ori rnai scurte ca pistilul, ori astfel agezate, fnclt polenul anterei coapte, nu se poate
scutura de-a-dreptul pe stigmat $i de aceea e nevoie de mij~Lcireaunui element strgin, pentru ca acest polen sg poatd
fi transportat gi sd fecundeze floarea; de obiceiu, acest mijlocitor fntre anterd gi stigmat -cdrgu$ul polenului pe care fl
poartd dela o floare la alta -e o albind sau o altd insectd.
Astfel, mai toate florile din familia labiatelor-de pildg jalevul
-au o fecundatie fncrucigatd, fdcutd mai ales prin mijlocirea
albinelor. Floarea e astfel alcdtuitd, fnclt una din petalele de
sus e ca un coif ce acoperd cele patru stamine cu anterele
lor, pentru a le feri de ploi, frig $i alte fntiirnplgri neprevdzute. Rostul acestui coif P1 giisim fn grija cea mare pe care o
are floarea ca sd nu se prgpddeascii acest element bdrbdtesc
ce e polenul, $i care trebuie sd meargti la fecundatul florii
vecine, ce-i trimite chemarea ei fmbietoare. Jos, petala e ca
un pridvor primitor $i larg, cu uga deschisd ca a unei inimi
de fecioard fericitd, ce agteaptd sosirea pefitoarei mult dorite.
Nectarul din fund, plin de dulceatl gi parfum, e masa regeascd pe care floarea i-o agterne acestei vestitoare de bine,
in potirul plin de zahdrul tesuturilor, ce mAine va alimenta ovulul.
$i pet;toarea sose~te,se ageazd voioasd cu zumzet de
aripioare pe marginea pridvorului florii, ca $i cgnd a r cgnta
acolo vestire pentru nuntd vorniceascd, ce aduce cu ea iubirea ddtiitoare de vieat2 noud.

-+II

II

~r

'

Dar ca gi inima fecioarei care, pbnii sg cunoascg fericirea, se st~bngesfioasg gi se fere~te,q a gi floarea jalegului;
ea are ca o perdea care-i fnchide intrarea In palatul cu ugile ,
din .fat8 larg deschise gi albina trebuie ,si.-gi facii loc cu
oarecare greutate pe u$a a doua, mai' din fund, mai fngustA
$i cu un prag h a l t ; de vrea sii se fnfrupte din belgugul ospgtului dulce din fundul potirului, albina trebuie sii piqeascii
pragul acesta ce-i st2 de-a-curmezigul drumului ; de cum apasii
cu piciorul pe el, anterele cu polen finute de stigmatele lor,
se pleacii sfioase $i mbngbie trupul catifelat a1 albinei, prgfuind-o cu pulberea lor aurie, ca gi c&nd ar voi s'o fmpodobeascii cu o peteald de mireass, trimis5 fn dar florii, cu care
se va cununa d e fndatii.
Dupg ce gi-a luat p r ~ m u lca,
n desigur nu-i umple g u ~ u l i p
fnciipiitoare, petitoarea pleacg
spre floarea de aliituri, fn care,
pe aceeagi cale gi migc&nd aceleagi ugi vrgjite, &i face loc gi
pgtrunde fniiuntru. De data aceasta polenul de .pegherocul ei
catifelat, se lipegte pe vlscosul
vbrf a1 stigmatului vi din clipa
aceea, floarea ce gi-a primit mirele mult agteptat, se preggtegte pentru marea nunt5, ce va
Fig. Nr. 65
veni fn curbnd.
Floarea de jaleg cercetatB de o albinB.
Mirele ! Cbnd zici acest cuSBgeata mat6 cum albina vine gi
cercethnd nectarul, ajut6 la rerun- vant, C a n e , fti hchipui cine
dalia florii.
gtie ce chipeg Fiit-Frumos ce
vine sg bat5 la poarta castelului fermecat a1 zbnei care doarme,
gi clnd colo, privindp-1, te fntrebi dacg acesta poate fi pumit
astfel! E doar a t l t cbt ochiul de abia fl poate vedea ; un
bobugor auriu, adesea rotund, totugi cu sute de forme, dela
- floare la floare. Ca sii-1 pofi vedea mai bine, f(i trebuie o lupii make, sau chiar un microscop. fdiifigarea acestui mire
fericit ia fogme deoscbite sub sticla cercetqii.
fnveligul bobugorului, pe care fnvii@+i1-au denumit exin6,
e neted bri sgrunturos gi cu o retea de mid ccirlige ;la floarea
labiatelor gi la toate cele cu hcrucivre indirectii, polenul este

&

'., ~ ., ,
:7

,..,':.

,. .

;-,

.)

_
.
'

li

'alcitkit astfel, pentru ca prin aceste mici undife, sti se p a t 3

,
.agile de insecta ce vine gi cerceteazti florile.

Fig. Nr. 66
Bobugoa're de polen dela felurile flori. (Bee ~ d r l d )
I ] polen de viorele; 21 polen de ghiocel; 31 polen de floare de piir;
41 polen de floare de mure; 51 polen de floare de prun; 61 polen de floare
de piir phduref; 71 polen de floare de arlar; 81 yolen de floare de salcie;
91 polen de floare de miir; 181 polen de floare de lavandii; 111 polen de
floare de prun s8lbafec; 121 polen de floare de gofran.

, % G
,

>

,t

Cbt e de mic, Cgline, gi c b a vieat5 sdcnegte totuvi 51

acest bobuvor -auriu l Printre carligele de agitat se vid nigte
giurele, care nu-s decbt porii prin care respirg gi absoarbe
apa; de-1 d e s p i b gi-1 priuim la microscop, vedem c i h liuntrul siu e aldtuit din doua' celule: una genninativd $i alta
vegetativ6, amAndoai hviluite fntr'o membrani mai subfire
decbt cea dela suprafat$ fnvelig pe care f n v i t a ~1-au numit
infina'. De f n d a ~
ce acest fericit ales a1 soartei d a qezat pe
s h u l stigrnatului, sub actiunea umezelii, el pxinde s i germineze ; inveligul de afar&-exina
se crapi ~i printr'o deschizituri a porilor sgi, P$i pornegte h jos, prin tubul stilului, o
coditi lung5 gi &b$re, pbni ajunge' fn ovar, unde gisegte ovulul cu inicrofilul siu.

Fig. Nr. 67

A ] Cum s e f a t e - . fecundafia florilor.

I] TEtieturii de-h-luagul unei flori ;2
$i 4 Ovarul florli tn ,amtinuntele .sale.
B ] B o b de polen ;Cv] celula vegetativii ; Cg] celula germinatlvP1; Prl ,por
a1 exinei; In] intinti. El exin6; N) nucleul
celulei: vegetative ; n] . nncleul celulei
germinative.
'

186,

Prin mictofil, piitrunde mai htgi codita prelungitii a bobugorului de polen, de-a-lungul ciiruia sJau coborPt rhereu cele
doug celule-vegetativa gi germinativii-care erau fnchise fn
fnveligul lor, de mtinii gi pe care, piiriisindu-I, prin aceastii legiiturii fiicuti h t r e bobugorul de polen de sus gi microfilul
oului de jos, piitrund fn camera oului, in ciiutarea celuleigerminative a acestuia. AmAndoul nucleele germinative se unesc,
fgi amestecii continutwile lor gi din clipa acestei bicrucigiiri,
care e nunta lor, va porni sii iasL o nouii vieat&.,
Ar fi h& multe de spus, Cgline, h ce privegte felul
cum fgi urmeazb gi cum se desvoltii, spre chemarea ei, aceastii nouii hchegare, dar \o liisiim, ciici nu ktrii fn preocuparea studiului nostru. Trebuie sii @ minte, cii fenomenul de
fecundare a1 &lembntuluibiirbiitesc.$
femeiesc,
i
cAt gi desvoltarea vietii celei noi ce pornegte de acolo, 'se face intocmai ca
la oul fecundat ori nefecundat a1 reginei. Printr'o hmultire in
progresie geometric5 a celulelor gi crornosomilor, siimA@a se
desiivArgegte pAnii ajunge la maturitate, ceea ce dovedegte cii
algci ori -om, vierme sau floare, parcurg toate acelqi drum,
sub forme pu(in deosebite, '+re marea chemare a Celui Atotputernic : vieafa.
$i astfel, Cgline, se face, cu ajutorul albinei noastre,
ferifi de ochii iscoditori gi miirturii strsne, sfAnta nu/ntii a
,
unei flori.
Agricultorii au gtiut sii tragii folos de pe urma acestui
hinunat mijlocitor a1 fecundiirii florilor, cark e albina, ca sii
poafi face sii rodeascii mai mult cAmpiile gi livezile lor. E
cunoscutii h aceastii privintii experienta marelui Darwin care,
acoperind cu o phzii subtire nivte flori de trifoiu,-pe care
astfel albinele sii nu le poatii cerceta,-a ajuns ca, dupi terminarea fecundatiei gi coacerea semintelor,. sii nu giiseascii
nici o siimAntii h ovare, pe cAnd, la florile vecine, a putut
numiira 2.290 de serni@e la trifoiul albrgi2.700 la trifoiul rogu,
la un numir de flori egal cu cel acoperit cu pAnza subtire, la
care albinele nJau ajuqs ca s& le poatii fecunda.
Minunata revistii apicolii americanii: American Bee
Journal, scrie asupra rodniciei unei livezi, fn care au fost
adugi stupi, urmiitoarele : ,,fntr'una din griidinile fimei W.
R. Roasch Company, fn apropiere de Hart-Mischingam, de
pe o suprafat5 da opt hectare, sJa observat o sciidere fnsem-

'

. .,..

natA a recoltei Pn ultimii ani. Recolta acestei livezi,, ce avea 22

de ani de existentii, fnpcare timp a fost bine fngrijitg, nu depiigea fn ultimii ani productia de 254 de hectolitri, pecbnd, cu
ani de zile fnainte, de sigur pe cbnd pomii erau mai tineri,
aceastg produc~eajungea pbnii la 580 de hectolitri. S'au dat
asiguriiri proprietarului, cg livada ar putea da mult rnai mult,
d a d fecundatia s'ar face normal. Prin fmpreivrinii nuee ggsea nici o prisacii, fiindcg piimbntul era nisipos ii plantere melifere, rare. 'Ca sg se fndrepte aceastii stare de 1ucrurfi.s'a fncheiat o Entelegere cu apicultorul C. I. Freeman, ce locuia la
130 km. depirtare. Cdnd bflorirea a fnceput, 200 de stupi
fur5 transportati fn griidid. - Albinele riimaserii fntre pomi
11 z&, recoltand fn acest timp cbte 15 kilograme miere de
stup, adicii un total de 3.000 de kilograme. Ca sii se convingii
pe deplin de folosul albinelor, proprietarul a acoperit un cireg cu un voal cu tesiitura rarg, dar prin care albinele- nu
puteau sit t r e a d ; ace1 c i r e ~nu fgcu decbt 2 kilograme de
cire~e,pe cbnd un altul, de aceeagi vbrstii yi putere, dar pe
care albinele l-au cercetat fn voie, a dat 22 de kilograme de cireye. Recolta livezii a fost de 1.450 de kilograme mere gi 265.000
de kilograme cirege, fntrecbnd cu mult cele mai optimiste agteptiiri ale firmei Roasch Company".
Un alt exemplu a1 fecunda$iei florilor cu ajutorul albinclor e cazul perilor, pe care Europenii i-au dus de i-au siidit fn Australia, continent care, pbnii la sosirea lor acolo, nu
poseda acest soiu de pomi roditori. Cum fn regiune nu se giiseau stupi, ani de zile perii fn Austi-alia n'au rodit de loc,
pbnl cbnd n'au fost aduse din Europa cbteva calonii cu
albine, care sii ajute la fecundat;a florilor qi fn felul acesta
pomii sg rodeascii.
. Darwin, cel mai mare cercetiitor naturalist $i fiziolog englez, pretinde chiar, & de-a-lungul mileniilor, unek orchidee
gi-an schimbat formele dupii cele ale .insectelor care le aduceau polenul trebuincios fecundatiei. E bine cunoscGt felul
de fecundatie a1 florii de ~anilie; fiindcii polenul e greu,
pentru a putea fi transportat cu ajutorul insectelor de pe o
floare pe alta, indigenii rup florile de sex masculin gi se duc
de le scuturii polenul peste ramurile care poartii flonle de sex
femenin, ajutbnd astfel la fecundarea ~ irodirea
.
vaniliei.
II) Albina chimisfc.
Pe c k d ri spuneam biiatului toate acestea, tot privind

,.

..

,.

.
"

'

..

.'.

'

:"

- 4.
,

'

. ,

,
..c
. . ;. - <,..
,:i,..
:,>
;G* 1. '. ..',
..
.
A
4
I

i;..

..

>

..

i.,

.-

L*'

>,

188

Ec

pe geamul stupului n o s h de
observatie, dela o celulg vecing
unde iucrau nu ~ t i uce, veni
o albinai care-$ v&ri repede
capul Pn celula cu polenul descgrcat mai adineaori de ,cule-.
@toar$a ce plecase la d m p
pentru a aduce o n o d incgrciiturA. .fl scoase apoi'bi prinse a
mesteca bine cu salivg bobuqoarele acelea aurii, pe care apoi hcepu sg le fndese bine cu
capul h celulI, astfel ca nici
o moleculg de aer s I nu mai
Fig. Nr. 68
Floere de pgr i6lall in lung.
rgmgng fntre grgunjoare, pentru
a] cup6 ; bl sepalele ; c j petal~le;
ca polenul s H nu se strice.
dj slaminele; o] ovare in care s e afl6
.Vezi, Cgline, *aceasta e
ovulele S gi S ; f j slil ; g s i ma
albina-chimistci; ea $tie cii saliva se impreun6 cu fermenfii polenului si fransformci materiile albumitlorrse in pepfone*), iar gomele **)in mateni zaharoase,

!!-

li

)3

%"+.

d ,

' ''

X'

t*

1
ri

b-

I .

Fig. Nr. 69
Sluplria porlaliv6*de 200 slupi inclircafi in patru camioane-automobile gi
care adunl in fiecare an, 3.000 kgr. miere in 11 zile, de pe florile de
cireg. mlr $i prun, din livada firmei Roasch. (American Bee Journal) ,
*) P e p t o n e = p r o d u s u l unei solufii' acide a pepsinei.
0.
) Qome=materii
vdscoase sau gumodse c e s e glsesc intr'un
produs dulce (de ex: in nectar) $1 asemiin6loare cu cleiul copacilor.

fa'ccind din acesf polen o hrana' foarfe, uqoarii de asimilat pentru

larvele, care vor fi hriinite cu ea. F k g ackasta, laryele a r
muri, ciici vestitul Huber, cu u s secol Pn urmg, a dovedit cg
albinele . fnchise
mikteh. active ce le ajufd la desooltarea lor, numai in
se pot
gcisi. Pe vremea cbnd polenul lipseSte, albinele. 8 fnlocuiesc
cu fiiinii de ceriale, rnai ales cu aceea care are, fntr' o oarecare mgsurii, aceleqi elemente ,hriinitoare; frebuie ins6 ca aC
binele sa' aiba' @ p@n polen in combinafia hrdnei, preggtitk dupii cum +i vAzut, de albina chimistg gicare ciapiit6 astfel deosebite proprietiifi biologice gi fntGtoare. Eu urmiiresc fn deaproape, fn studiile mele, combinafiile pe care poleniil le face
in aosebitele lui kansformiiri gi cred cii la urn& voiu ajunge la ceea ce de mult bgnuesc in privinta polenului gi anume,
cg el cuprinde de sigur acea substant3 numiti?i glutahion,
ce se giisegte gi fn drojdia de bere. E pr=a cunoscutii fn lumea gtiint;ficii marea j n f l u e n ~pe care o au toate compusele
cu glutahion, atbt Pn ce privevte energia, d t mai ales puterea sa vindecgtoare de boli, pentru ca s& mai s W aici.
Polenul intrii h foarte mare mhurii c h i a ~fn fabricatia
cerei, dar fn mod cu totul indirect.. Din cauea lucrgrii anevoioase pe care organismul o face 'atunbi c h d fabric& ceara,
el are nevoie de o carititate p r ~ p r i ede hrahh cai-e sii-1 kust;nii gi si-i piistreze puterea. de actiiim si c&ldur~;
Stim cii polenul confine acele materii azotoase, \hidroca~buroasegi grase, foarte bogate in puteii hrAnitoare. ~i. . de . aheeaj albina Sgi
hriinegte organisniul cu polen $i miere, pki~trua &chilibra sfor@rilece le face atunci cbndproduce ceara. S'a dirl6ul~t
+'% aceastii consumatie de .polen Aerie.piing 1&4Ot0 di2i greetatea ceki.
. ,Albkele cGleg&toara de polen iurit h&td&u.ir& dintre ,
cele .tinere, fiindeii celor bgtrbne le sunk roa&;$i, : priile
.
piciaa- '
relor gi tepugele coguletelor. Nieiodatii n'ai $6,;
vezi, cir' o &le
g&are aduce in acelasi timp in cwule#e& 'ti, pol&. de hiai mulie
feluri. Chiar atunci cAnd fl adunii 3n stup, fl Ipune aparte, pe
categorii, dupg culori gi puterea htihitoare,gi dacg uxieori, din
lips5 de loc, culegiitoarea e silitii sg pun&,un-polen de. un fel
pestk altul provenit dela alte felun de f l a i . acesta e b&tut
bine gi despiirt;t de cel din&.
.
Culeggtoarele umplu chilioarele,in care pun polen numai pe
'

'

\ '

d B

ct

'1

:.I

, ,' i

..

.. .\..
' 1
. ~ l
'

>
. . ., , ,. .+
:!,;

'

c,

,/I

'

,,

'

-.
:,.:

'7

..:?-

.('...':.

:
!

[\
. ,.,

<;
:.

..

- I<

T I

,.

. .:I
, .:. -

.
!.

: , I

.,
g

;. .

. . . ..
. .

:., ,'

:. i ::<
<,

'L'

,;:;..

; ! .L
., ,
:
'. >\
.'

:,, .
,

t.

I8 ,

:.

ttei shrturi, pentru ca adesea sii umple golul cu cbte o piciiturii

de miere, 6 sii le lipeascl gi cbte un ciipiicel pe deasipra;
astfel ele izoleazii cu totul polenul de aer, pentru ca sii nu
se strice cu timpul, iar atunci cAnd fi vine rbndul pentru consuma$ie, albhele sii-1 poaG ggsi proaspiit gi bun de o Pntrebuintare directii ~i imediatii.
Din cele s$use mai inainte, Cgline, poti intelege deci
bine, ce-i polen~lpentru albinele noastre.
Pentru puiet, el e ced mai de seams hrang, f<'care se giisesc materiile de care are nevoie pentru desvoltarea lui.
Analizat de fnvgtatul de Plata, s'a giisit cii polenul confine 910azot sub form~?de globulinci, pepfone, etc, 8010 zahiir de
trestie, 91x1 amidon, acizi grasi, colestering si felurite substanfe
rciqinoase $i colorante, iar restul fl formeazii alte elemente, ca
de pildii: acid malic *), fosfa$. de calciu gi magneziu, un fel
de gelatin2 aniqalii ~i materii albuminoase uscate.
fn ce privegte greutatea, $'a stabilit cii hciirciitnra cdor
douii coguri cdntiire~te4n mijlociu cam 0,012 grame; totuvi, cantitA$ile tatale adunate de culegiitoare fn stup, se ridicii cdte odatii la cifre foarte mari; astfel, un fnviitat a socotit cii o colonie a- a h h a t fntr'un an, 50 kgr. de polen, pe 'care 1-a consu- '
mat cu puietul siiu, iar o parte l-a adunat fn ramele miirginage,
c5ci am, uitat sii-ti spun cA totdeauna albinele pun pole&n
ramele din d w a n stangawrcuibului,
-. ca sb-1
. sib5 mai
la
la cresterea puietulu~.CtZunloarele de polensunt
foarte mici $i nu depGesc adesea a suta parte dintr'un milimetru, dupii cum giisegte Hommel. Unele plante sunt foarte
bogate fn polen,
de pildii co&ferele,-care riispbndesc nori
galbeni ce cad ca o ploaie fin5 $i pufoasii.
Tot Hommel,
in, ce privegte culoarcia polenului, - a
sunt totugi plante
giisit cii fndeobgte galbenul predo&ii.Dar
a1 ciiror polen e colorat fn felurite chipuri. De pild$ ~olenul
gramkeelor e alb, cel de salcie e cenuviu; cel de conifere,
piipiidie, miicri~,bobitel, a1 arborilor fructiferi, a1 alunului, e
galben inchis, 'pe cbnd a1 crinului alb egalben striilucitor; cel
de mugcat% e rogu, cel a1 riichitelor e albastru-violet; e verde
miisliniu la iarba rogie, brun la multe feluri de crini, stacojiu
la nalba mare, negru la-trifoiul hciirnat $i mac, etc.
.
Albinele noastre fl cautii cu nesat mai ales primiivara,
*..<

--,XU

.aw

'J

Acid m a l i o = a c i d

scos din mere ~i

alle frucle.

'

cbnd puietul e Pn plinii desvoltare ~ i - Irecolteazii cu deosebire

dimineata, cbnd el e umed de roug ~i se tine mai bine fn
prgjinele co~uletelordela picioare. Ele fac recolta l u h d polenul cu periqorii cu care sunt acoperite, priifuindu-se pe
cap, pe antene, torace, abdomen $i picioare ;apoi,-fie c l sboar2, fie cii stau pe loc $i bat din aripele desfgcute astfel ca
sg nu se fnalte,-ele adung pulberea ackasta aurie cu periile
ce le au la picioarele de dinapoi, a 'umezesc cu salivg yip
trecbnd-o cu ajutorul picioarelor mijlocii, o hdeasg in covuletele picioarelor de dinapoi $i o' duc acasg. fncgrcgtura va
depiivi totdeauna capacitatea propriu zisii 'a co$uletelor, care,
avbnd pe margini n i ~ t etepuge ca un, car Pncgrcat, fac ca ele
89 poatii adfiposti $i duce o cat mai mare cantitate de polen
deodatl.

*.

C) Culegiifoarele de propolis.

Pe cand Pi dgdkam aceste liimuriri tbngrului meu apicultor, pe scbndura de sbor, veni o a l a culegiitoare. Ea a
pggit *&bits pe urdini~$i-a yrins a se ridica pe peretele din
lguntru a1 stupului nostru de observatie. Copulefele sale pline
la vbrf.
de o materie bmnii strducifoare, erau.'lnciircate pbng
Ea nu mergea fnsii cu picioarele h Igturi, ca albinele cgrti. toare de polen,. ci s t r h s e lbngg coapse, ca gi clnd s'ar fi
ferit sit nu se atingii de alte,tovar+e, care i-ar ie$i din fntbmplare in cale $i pe care le-ar putea stbnjeni.
Deodatii, se oprevte la marginea unde cei doi pereti ai
stupu$orului nostru de observatie are o micii criipgturii. Cu
.
pintenul piciorului din mijloc, scoate fncet $i cu biigare de
seamii, povara din co$ulet, o prinde cu ghiara aceluiwi picior,
o trece- la picioarele de dinainte $i de acolo, o apucg cuclevtivoarele, vi, c h d i s'a pgrut cg e destul de moale 6 ud.at, 41
fntinde fn criipiitura perefelui, netezindu-1 cu buzele ca gi un
zidar megter, ce tencuiegte pere$ii cu o mistrie minunat&; nu
15mbne nici un grunj gi nici un go1 neacoperit.
I) Cei propolis-ul ?
'
-

Albina de colo,
fi spun biiiatului, -care tot privea
nedumerit :la ea fii12 sii mii fntrebe,
e culegiitoama de
propolis; albinele lustruiesc pereti; stupului de-1 fac ca o oalg
sm&lt;t&pe diniiuntru. Aceastg lucrare are un q a r e rost:
sczindurile lustruite cu acest pmdus, nu rnai absorb umezeala din

'r

stup gi mucegaiul nu se rnai poafe pnnde ;deci, pnn e1,'e asiguratci at& cumlenia ~i ttciinicia casei, cciit gi scinditatea
locuitoa~
.
lor ei, prin faptul cii nu se pktreazci inla'untru o umezeal2i
nefolositoare.
Tot cu el, albinele despart gi
umplu crSp5turile peretilor, pe
unde a r putea pgtrunde curenti;
reci 6 primejdiogi sau chiar gaze,
~i rnai ales acei fluturi de gbselnitii, ce fac atbtea pagube h stupu
r&u supravegheati gi nefngrijiti.
D e multe ori s'au ggsit la unele
colonii, felurite animale ucise, ca :
broagte, goricei, gopbrle, care erau
invelite, dupg cum fi-am rnai spus,
cu un strat de cearb ~i propolis,
Gnute izolat, fiiri aer, pentru ca
sii qu putrezeasc5 gi s i nu strice
aerul din stup. fn @rile unde fluturele cap de m o d atacl mult stuFig. Nr. 70
pii, albinele construesc din propolis,
CulegFiloere d e propolis, a d u n i n - nigte gratii la intrare, pentru ca
du-1 d e p e muguri d e p l o p (Amold) acegtia sg nu ma; poatg piitrunde
fngun tru.
Albinele 21 rnai folosesc gi la intiirirea marginilor celulelor in partea lor de sus, ciirora le dau astfel o triiinicie cu
mult rnai mare ; gi chiar la construirea botcilor regale il fo- ,
losesc, rnai ales la trainica lor cimentare de marginea fagurelui.
Acest produs-propolis-ul-e
o rnaterie foarte lipicioasa', cu
bazci de rci~inci,pe care albinele o recolteaza' de pe rnuguni sa'lciilor, alunilor, mesteaca'nilor ~i rnai ales ai brazilor. E o secretie
pe care copacul o trimite mugunlor, pentru ca s i le dea un hvelig care sg-i apere de frig sau de un prisos de evaporare,
rnai ales primivara. Plantele sunt foarte previiziitoare fn aceastb privintb. Am citit, nu-mi amintesc h ce revistii, cum
copacii din regiunile tropicale, -pentru a hliitura evaporafia
putinei ape pe care o au la fndembnii, eva~oratie care se
face activ prin frunze,
pmduc un fel de cearg care le
acopere suprafata, impiedecdnd astfel pierderea unei prea
mari cantitbfi de a p i ; altii merg pang acolo, h c b t se despoaie

.
.
I

cu totul de frunze, pentru a prefntlmpina o prea mare seceti.

Tot a$a $i cu propolis-ul: planta f$i acopere scutecele viitoarelor flori sau frunze, cu aceastg materie ngclgioasd, ca o
pojghitg de lac, ce nu 'lasg s5 iasg afar5 umezeala gi nici st%
ptitrundg Inguntru frigul dguniitor a1 brumei de primbvarg.

Fig. Nr. 71
Urdinig inchis de albine, cu gralii de propolis. (Peter's)

-ew-ric

---- .

IC

rr

Propolis-ul ce se ggseyte 2n stup, are fns5 fn compozitia

lui $i o cantitate oarecare de cears, ce variazii dela 25-40/o,
pentru ca d fie mai ugor de Intins gi mlnuit fn feluritele fntrebuintgri, la care fl folosesc albinele.
Caracteristicele lui sunt pufine : e lipicios ~i lucios, se
- infa're~fela rece ~i SP inmoaie la cald, topindu-se la 78 grade
ccildura'. Se' fntrebuinteazg in industriile , feluritelor vopsele $i
lacuri, fiind foarte cgutat gi scump. i n farmacie, e folosit drept
cataplasme la tumori ~i furuncule, iar amestecat cu vaseling,
e folosit fn tratamentul hemoroizilor. De asemenea, e fntrebuinfat fn oprirea slngelui gi ca cicatrizant a1 rgnilor, precuin gi fn
bolile de piept $i rgguqeli prin aburul gi fumul ce-1 face, mai
ales clnd provine din conifere, &ci are o pronuntat5 esenp
de terebenting. fn gospoddrie e fntrebuintat cu mult folos la
atuparea gsurilor vaselor cu vin sau mur5turi.
Cresciitorul de regine-a~n~pie&nafeluritele
lui ope
4iji, gi-de ceva p r o p o E %upti cum vei vedea mai tlrziu.
In prinderea roiului,
-.
s t u ea
r ul B folose t e cu mult succes,
a m e s t e ~ w ~ l + ~ g u t ; n- g * ~-= as e ~X
t g i*
CIL
Y
peret;;
r o i s r T : r a r e o r i se intgmplb ca roii sb nu vlng g1 sg se a$eie de-a-dreptul in cgciula aceea de papurii rgcoroasg, pus&
la umbra copacului Pntre crengi $i care fi chiarnii cu fmbie- torul parfum a1 propolis-ului.
Pentru toate aceste scopuri, prisecarul P1 recolteazs de

1:.
iI

<

oriunde 91 gdsegte : pe ramele stupului, la fncheietura plan$etei ce s G deasupra ramelor, la urdiniv, etc; el 11 rade Sine cu
un cutit $i-1 pdstreazd Pntr'o cutie, ferit de cdldurd prea mare.

d ) Culega'toarea de nectar.
$i acum, Cdline, cdnd am termimt jnviruirea atdtor $i
atdtor munci pe care le fac albinele, ajungem $i la cea din
urmd gi cea rnai fnsemn&X funct;e ce-o Pndeplinesc, aceea
care asigurd de-a-dreptul tram1 coloniei, fn rostul cdreia f$i
gdsesc cel rnai de seamd $el a1 vie+ lor. Voiu vorbi de culega"toarea de nectar, de slujba cea de pe urmd a albinei, dar $i
cea rnai istovitoare, pe care ea o face fn vieafa de afarb.
D e clnd a iesit in sborul de culegdtoare $i cetatea a
Pnvestit-o cu acest titlu mult a ~ t e p t a t$i de care par'cd albina
e aga de mbndrd, ea a trecut pe rcind, dela ca'ratul apei, la ace1
a1 polenului pi propolis-ului, pi ccind copulefele-i au inceput sa' se
rnai ruineze pi penile sa' se toceasca', albina noasfrd abia atunci
a luat calea florilor.
Se pare cd'n structura lor organic%,
dupd cum ti-am
fiecare organ are un rost, cu un anumit timp
rnai spus,
de intrare h functie, atunci cdnd
altul fnceteazd, iar munca $i-o
fndeplinevte p h d la istovirea totals a organului respectiv. Cu
greu rnai poate Pndeplini o albind
ceea ce numai eu cAteva zile mai
fnainte fiicea cu zor $i folos, cLci
forfa cerutd de o funct;e organic%
e cheltuitii zadarnic, cLci nimic nu
se rnai poate scoate dintr'un organ sleit de puteri.
Doicii nu mai poate fi o albind
cliiditoare, cdci glandele ceri fere
$i-au Pnceput activitatea, chiar in
clips cbnd glandele ldptoase au
tncetat de a-$i rnai da tributul.
Exceptia o rnai fac doar rarele
Fig. Nr. 72
floare
culegdtOare
mai tinere, care, neCulegetoare de neciarpe
de trifoiu alb. (Alfanderg)
putAnd sd clddeascb din pricina
unor 2ntAmpldri din afard : frig, anotimp nepotrivit culesului,

etc.
ies totugi la cdmp s5 adune nectarul, p e n t ~ uca apoi,
pentru un scurt timp, sii mai poatd produce o cantitate foarte
micii de cearii.
De asemenea, vei mai vedea o albind culegiitoare de
nectar adundnd 6 polen. 0 va face numai atunci cand, in
ciiutarea acelei minunate picdturi dulci, a dat peste o floare
ale ciirei stamine sunt doldora de praful cel auriu gi pufos, gi
d a r e cum sii culeagii nectarul, dacg nu-gi va face cu sila loc
printre ele, ca si. ajungd cu limba fn fundul potirului gi sii o
soarbd de acolo.
D e aceea, albina f$i lash tocmai la urmz aceast5 sfAntii
gi pldcutii munci : culesul mierei, ca gi cAnd a r voi acum, clnd biitrdnefea nu-i mai d i pas sd iasd fn cbmpie, gi trebuie sd
plece fn altii lume,-sd ducd cu ea acolo, amintirea unui suav
parfum de floare, a unei biii sfintite ce a luat-o zilnic fn potirul lor, de unde a sorbit cu nesatiu picdtura aceea limpede
gi sclipifoare ca o ispitii dulce, pe care a scos-o acolo floarea,
drept Pmbierea unei iubiri nefmpdrtdgite fncb pdnii atunci. $i
albina, aceastii zeitii cu aripi striivezii, se socoate trimisa unei
puteri divine, ca sii aline un foc ce mistuie floarea, sd coboare vieata din sfarnine fn stigmat gi sd fie, cum zice aga
de frumos rninunatul poet Michelet : ,,preotul inaripat care
cununa' florile". E a face hpreunarea diitdtoare de vies@
nouii, soarbe prisosul acela zaharos drept plat%' a muncii
sale isbiivitoare, gi-1 duce drept prinos gi laudii, cetiitii sale,
reginei ei, viefii de mAine a stupului, ce trebuie sii ddinuiascii
mereu acolo, pbnii h, ziua cbnd zdbralnicul rnor6i va fdlfai
gi la poarta unde strhjerele nu vor mai avea ce pdzi!
Ea gtie una gi bung, c2 neamul albiniiresc - triiiegte ji
progreseazd prin muncii zilnics gi cii pcrindarea generatiilor
nu trebuie htreruptii, ciici fiecare albini se simte datoare sii
n u fie ultima din neamul ei. $i de aceea, culeggtuatea noastrii
va alerga, pe orice tirnp,--cbtd vreme ioarele e cald, florile
o chiamii gi puterile o mai ajutd,-sg,adu& fn hambarele parfumate, sucul cel dulce, ce se rihfa* h lumina zilei.
Iatii, Cdline, vezi albina ce- s'a coborit acum din sbor
qi stii sii se hodineascd? E a nu are nici polen gi nici propolis, gi nu e nici aga de tdndrd ca sii fie cgrgtoare de a p t ciici
se vede aceasta dupd gherocul ei catifelat, ros pe alocurea.
Deci nu poate fi altceva decaf Q cdega'ioare de nectar, aga
dar, o fabn'canfci de miere,

->

I) Nectarul gi transformarea lui in miere.

Dar cum se transformti f n miere acest nectar, pe care

a l h e l e fl sorb din potirul florilor ?
mb fntrebii Cglin.
Dar par'cg +am mai spus odatii, cb nectarul e o
picbturii zaharoasb ce sufere o hsemnatg transformare din
clipa fn care albina P1 soarbe $i, pbng 91 depune fn celulel
El nu e decbt zahlrul, cu care se alimenteazg planta.
De sigur cb acest zahgr nu-i la fel cu acel pe care-] avem noi
in oeanismul no-,
cgci planta consumii un altfel de zahgr,
pe care 1-am p u t q numi, mai bine zah6r vegetal, fntrucgt fl g"asim fn foarte mari cant?t+ fn sfecla $i trestia de zahgr; chimigtii h s b 1-au numit zaharozd
Dacg vom analiza chimicevte nectarul, vom gHsi cg e
format dintr'o mare cantitate de apii: 70-80010~fn care sunt
dizolvate felurite zaharuri, dintre care zaharoza se ggseyte fn
dea mai mare cantitate. Celelalte zahamri, care se asearnking
mult cu zaharoza sunt : glucoza, dextrina, gomele gi manitele,
ce sunt Pns5 Pn propor$i foarte mici fat2 de zaharozg.
D e asemenea,. nectarul mai cuprinde materii azqtoase, putin fosfat de fier ki de calciu, acid formic gi vitamine Pn proportii mici. Dar principalele e~ementesunt zaharoza $i glucoza,
care variazii fnsg foarte mult dela plant& la plantii.
Iat&cantititile de materii zaharoase ievite la analizii,
giisite de Bonnier $i de Plata, dupg cum ni le prezintg
Hommel 'fn minunata sa carte : ~ ~ i c u l t u r e .

Api

Plantele examinate :

rGlucoz5

Zaharozii

~ a n t i t g tla
i la piix$ de nectar proaspiit.
Lomicera Peryclimenum
Lavandula vera
Fristilaria imperialis
Bignonia radicans
Protea melifera
Hoya carnosa

'

76
9,O
80
7,5
95
1,5
85% 14'84
82
17,06
59
4,99

12,OO
8,OO
1,00
OJ43
0,OO
35,65

'4
-

Aici, Cgline, trebuie sg fac o micg parantezg: tu $tii cg

organismul omenesc nu poate asimila decbt un singur fel
glucoza
De fndatii ce noi consumgm un zade zahgr:
hgr de altL naturti, ficatul fncepe s; lucreze : transform5 acel
zahk Pn glucozii, fl tine Pnmagazinat 4n el $i-1 dli s4ngelui

-.

atunci cdnd acesta are nevoie s5 ahmenteze organismul. Tot

a$a face orice organism viu, ciici glucozele sunt zaharurile
cele mai ugor. de asimilat. Albina procedeazg la fel.
Nectarul natural, de fndatii ce-i sorbit de albinii $i intrg
in guqa ei,
care, dupii cum fi-am mai spus altii datii, e un
adeviirat laborator,
e*tpansforhlat Pn rniere, cu ajutorul acelui suc ce se numevte invetfind, suc pe,care flproduc glandele tubului digestiv $i care are proprietatea de a transforma
fn doug glucoze :
zaharoza, - adicg zahiirul de trestie,
glucozd propnu zise, - adicii zahiirul fructelor, $i levulozii.
As tfel, Layens, analizbnd nec tarul proaspiit a1 florilor de
sparcetii, a giisit urm2toarele p r o p 0 6 de materii zaharoase :
( zaharozg 57;2

Nectarul proaspgt
de sparcetii.

Nectarul de sparcets,
transformat fn miere.

- .

g17ucozii
a
.

458

zaharozg
glucozg
la

100

piirfi materii
zaharoase.

8,20
91,80

. .100

p6rti malerii
ziihiiroase.

Deci, cantitatea de glucozii, adicii de zahgr de fructe,

tocmai cel pe care organidmu1 omenesc fl consumg rnai mult,
s'a miirit aproape de zece ori mai mult fn raport cu cantitatea de zaharozii, pe care organismul nostru nu-1 poate asimila.
Tare a$ vrea s2 vtiu cum se formeazg nectarul fn
flori, ciici botanica noash2 de liceu e prea redusg fn aceastg
privinfg 1
imi vorbi bgiatul.
Acesta fmi era gi gdndul, Ciiline, $i deci ascultii :
$ti? cg pentru fiecare plantii $i vietuitoare, zahgrul e
unul dintre cele mai fnsemnate elemente hriinitoare. Orice
siimbn@ din care va ie$i o plant& are la fndembna ei, zahgml sub felurite forme: amidon, feculg, pulpii, etc; dm
-acest zahgr, planta extrage hrana ei trebuincioasii ;ea c r e ~ t e
gi se desvoltii dacg gi alte. elemente cum e apa, ciildura $i
lumina, vin sgqi dea partea lor' de contribufie la aceastii operg.
Ceea ce face mica siirndnt.2, planta o face toatg vieafa
ei. Din tot ce seva fi aduce prin riidiicini, ea aduni hrang
de rezervg ca sii poatii 'rezista fn timpurile de restrigte. +xste.
-

L,

.
198
rezerve sunt fn deosebi materii zaharoase, p e care planta le
duce Pn floare, ca sii hriineasci cu ele semintele din ovanl
ei, seminte..care vor asigura m h e vieata speciei.
Floarea e Pnzestratii fnsii cu n i ~ t eglande interne, numite glande nectarifere, ce stau la baza ei; ele adunii o mare
cantitate de z a h h $i piistreazii un echilibn Entre ceea ce
planta ar voi s i trimeatii fn floare gi ceea ce sernintele ovarului au nevoie pentru desvoltarea lor.
Dupii Layens, aceste glande nectarifere, cercetate de
el gi Donnier, au pe suprafata lor nigte organe foarte mici
$i numeroase, aldtuite, fiecare, din cdte doug celule aparte,
care au htre ele un osiciu strdmt, prin care interion1 tesuturilor cu zahar comunicii cu aerul dela exterior; aceste
organe se numesc stomate. *J ,
Cdnd plqnta nu poduce nectar, nu ies
prin aceste orificii decdt vapori de apii,
dar atunci cdnd, -datoritii unei hprejuriiri fericite,
cum este o ploaie bung,
nrurmatii de o vreme cglduroast ori ?u-'
rnai o atmosferii saturatii cu vapori de
apii,
planta este striibgtutii de o mare
cantitate
de sevii, ce-i vine dela riidiicinii
Fig. Nr. 73
T6ielurede-a-lalui unei qi trece prin tesuturile cu zahiir ale planflOride
ielelOr' tei. Aceastii sevii, devenind zaharatii fn
merit6 la microscop.
tesuturile nectarifere, iese atunci sub form2
(Bonnier)
,. 1 gi ,,. 21 glande necla- de piciituri, foarte mici prin stomatele
-.
rifere. c. I si c. 21 ovare. floriii a fn cantitate cu atbt rnai mare,
.
cu cat apa de jos se urcii sus htr'o rnai mare miisurii.
Picgturile acestea mici stau ca o sudoare fin5 pe glandele nectarifere, pentru ca apoi, adundndu-se din ce Pn ce rnai
multe, sii formeze o piciiturii rnai mare, care cade gi se adunA in fundul Fotirului florii noastre. Cdnd avem de a face
cu o floare meliferi, productia nectarului e mereu refnnoitii,
$i albinele o sorb cu atAt rnai mult, cu cbt ea se produce in
cantitiiti mai mari.
Astfel se explici de ce vedem aceeaqi floare, dupii pufin
timp cercetatii tot cu atlta interes $migalii
i
de o albinii, cu
toate c l o altg tovaritgii c<legiitoare, fi sorbise cu putin rnai
Pnainte nectarul.

') S t o m a t e l g t i u r i prin care s e sirecoarir afar6 lichidele dulci din

tesulurile unei planle.

Lichidul zaharos nu vine fnsi fn

glande de cbt atunci, cbnd planta e fn
conditiuni prielnice pentru transpiratie,
fenomen care. ajutg la producerea lui;
fn acelagi timp, glandele nectarifere nu
fac altceva decbt s i descarce, sub form2
de sudoare, din prisosul proviziilor de
zahbr, o cantitate cu atbt mai mare,
cu cat conditiunile de transpiratie ale
.~ l a n t e isunt mai riel nice.
TranspiraGa plantei, dupd Hommel,
'

Fig. Nr. 74
0 parle. din floarea unei
crucilere v6zu16 la micro. e un fenomen ce se produce zi gi
n0apte 8i care se face fncet, prin .evastop. (Bonnier)
n. nl glande neclarifere ; poratia, apei, cu ajutorul tuturoi organegr pic6luri mici c e c a d din
glanda neclarifer6 ; GI lot lor sale ce vin fn atixigere cu atmosfera.
unde s e adun6 nectarul in
Sub influenta luminii gi absorbirea
intoarse;
raielor calde ale soarelui de citre clol?iietur&de-a.lungul unei staparle din ovar. rofila din frunze, se p r d u c e Pn timpul
mine ;
Liniile negre arat6 locul zilei, un alt fenomen, ' ~ anume
i
o evaunde s e adun6 sucul planlei.
activg a apei din

pOratie

pe
oare naturali~
tii au numit-o cloro~va~o~afie.
AtAt transpiratia cbt vi cloroevaporatia merg mbni 'in
man;%,producAnd fn plant& o foarte vie circulaGe a apei, pe
care rgdgcinile o sorb din pgmbnt, fnsi, de fndatii ce vine
noaptea, echilibrul acesta se strick
transpiratia continu2 mai domol,
cloroe'vapora$ia fnceteazg,
dar
cgci lipsegte lumina soarelui care
s'o produci. Atunci, seva care
se adung mereu fn tesuturi vi nu
;
mai poate fi evaporat5,
noaptea lipsind fenomenul de cloroe- '
vaporatie,
se strecoari din ~tesuturi gi trece prin glandele nectarifere, se filtreazg prin stomatele lor, ce-s Pncarcate au materii
Fig. Nr. 75
zaharoase $i se ,aduni fn p o t i d
TlieIur& de-a-lungul unei glande floG, de unde dimineata albinele
neclarifere a florii numite , w e - vin de 0 iau. Iatg nectarull
chiug6'. (Bonnier)
Unii autori,-dintre care mai cu
nl fesulurile glandei ;s] oriflciul
pe unde secreteaz6 nectarul ;.gj.seam2 Layens,,-susfin c2 fn afar&
~ i c e l u r ad e neelor ; cl 'fesutul pe- de aceste fenomene produc~toi&e
talei ; fesuturile rnsi umbrite sunt
denectar Pn floare, p r o d u c t i ~n q .=ole unde se- edoni aah8rul.

tarului s'ar mai datora gi unei puteri de absorbifie, pe care lichidele zaharoase din -glandele nectarifere, o exercitd asupra lichidelor din fesutunle infenoare.
Cbnd, datoritii une; atmosfere umede
gi cildurii prea mari de peste zi, fngriimiidirea sevei e mare, aceasta strsbate
nu numai glandele nectarifere ale florilor, ci frece prin fesutul frunzelor @ .chiat
pnn scoarfa plantei, de unde albineh o sug
cu multa' pldcere.
fn celulele scoartei, planta adunii proFig. Nr. 76
vizii de zahir. Cbnd umezeala e mare $i
Codita unei frunze d e ms- evaporatia nu se face hdeajuns prin cezsriche. (Bonnier)
ea ce aruncii frunzele afari, atunci, din
p] codifa frunzei; g] pistomatele
scoaeei copacului, se strecoarg
chtura d e nectar; n] lo&l
umbrit e locul glandei pri~osulde sev$ care,' fn trecerea ei prin
nectarifere.
tesuturile scoaeei, a mai topit o parte din
reaervele gzsite acolo.
SPastfel apare pe scoa*,
un suc zaharos, pe care ,albinele fl sug cu licomie, mai ales atunci cAnd celelalte isvoare
de nectar din florile cbmpului gi ale pidurii
s'au terminat. De asemenea, fenomenul sk ~ r o d u c egi atunci ciiqd, dupii cbteva zile
prea calde .$i f%r# pic de umezeaki, urmelizii nap$ prea reci.
Ce uimit am riimas acum vreo 15 ani fn-urmk pe cbnd nu cuno~teamtoate acestea ~i am viizut cum albinele celor cbtiva

Fig. Nr. 77
Albinele rzcolldnd neclarul extra-floral d e pe frunzele d e sleja;. (Bonnier)

Ir

stupi ee-i aveam 'la Ivegti-Tutova, recoltau ceva siropos . dege . .

smaea unui ulm bgtrAn I Acela era tot un nectar, numit de botani~finectar extra-floral, produs tot de niqte g l a d e nectarifere, ceva
mai rudimenfare ~i pe care planta le are in fnmza' ~i in scoarft?.

,.

Sc.

Per.

Le.

R. M.

Li.
I

Fig. Nr. 78
Tulpinii tiiiatl de-a-curnlezigul. (Demetrescu)
EpJ epiderma; S c l scoart6 v d e ; S c ] ocoartii fiir6. clorofil8; Per]
periciclu ; Lo] lernn; Li] l o c libor ;%] stomat6 ; ca] carnar6 substomalic6.

Astfel, Hommel vi norentin, un alt botanist, au gLsit

glande nectarifere la rich, f
n bobul cZrnos care fnconjoarg
fructul; prunul, cirequl, salcAmul gi mimoza, le au la coada
fsunzelor, gherghina chiar pe frun~e,mg&richea fn locul
unde foile sunt legate de tulping-qi e foarte cgutat fn primgvarg cbnd nu se gtisegte alt isvor de nectar,-la boz fn capsula ce tine florile inchise. Bobitelul sau cutcurigul care Enfloreqte iarna, fvi a d u ~ gnectarul fn petalele corolei fn formi
de cornet. Aceste gland% sunt foarte diferite ca structurii
~i se deosebesc mult de cele'ale florilor.

\-

.,
I

-1.

.---. .
I

ij

.\

..