Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cunoasterea Nutreturilor
Cunoasterea Nutreturilor
Grupa nutreturilor
1.
Suculente
2.
Fibroase
3.
Grosiere
4.
Concentrate
5.
Energetice
6.
Substante
minerale
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
a.
7.
Aditivi furajeri
8.
Preparate furajere
aminoacizi
antibiotice furajere
substante enzimative
coloranti
substante hormonale
antioxidanti
substante azotate sintetice neproteice
nutreturi combinate
b. nuclee (zoofort) A1 A7; BOCM 1 7
c. premixuri
d. substituenti.
1. SUCULENTE
a) Nutreturi verzi
Nutretul verde provine din pajistile naturale sau cultivate destinate
consumului direct de catre animalele sau plantele furajere destinate
consumului proaspat din recoltare mecanica. Nutretul verde reprezinta hrana
de baza a animalelor in timpul verii, este palatabil si contine substante nutritive
cu valoare biologica ridicata si este usor digestibil.
Se obtine cu un cost de productie scazut, fapt care asigura rentabilitatea
productiei animaliere.
Pajistile naturale reprezinta circa 3 milioane ha utilizabile 6 7 luni (in
medie) pe an. Animalele consuma cu placere iarba frageda si suculenta din
zona de munte, deal, vai, lunci sau terenuri nisipoase. Substanta organica este
digerata foarte bine de rumegatoare (70-80%), cabaline (50-56%)si mai slab de
suine (40-50%),cu o cheltuiala de energie relativ ridicata pentru procesele de
digestie.
Valoarea nutritiva a 1 kg pasune masa verde este redata in tabel.
Prin pasunat, animalele beneficiaza de miscare, dezvoltandu-se armonios, se
evita carentele vitamino minerale si infecunditatea, se realizeaza prosuctii
economice.
Dupa compozitia botanica, pajistile naturale difera nutritiv.
In zona de campie (0-200m altitudine) cel mai nutritiv amestec floristic
este alcatuit din 65% Festuca sulcata, 35% Medicago falcata sau lupulina. In
zona de deal (200 800 m altitudine) se recomanda un amestec de 88%
graminee (festuca, lolium) si 12% leguminoase (medicago lupmina). In zona
de munte (peste 800 m altitudine) se recomanda un amestec de 73% graminee
(lolium perene, sgrostis tenuis,poa paratensis), 24% leguminoase (medicago
falceta, trifolium repens forma Ladino) si 3% alte plante spontane.
Productiile realizate sunt intre 12500 15200 kg/ha.
In decursul vegetatiei, valoarea nutritiva a pasunii este variabila.
Valoarea nutritiva a nutretului verde
Denumirea furajului
SU
(g/kg)
UN/kg
PBD
(g/kg)
Ca
(g/ kg)
P
(g/kg)
Caroten
(mg/kg)
Pajisti de munte
Pajisti alpine
Pajisti de deal
Pajisti ci vai de lunci
Pajisti de terenuri
nisipoase
320
260
230
240
250
0.20
0.18
0.21
0.18
0.14
18
20
20
19
11
0.8
1.9
2.0
2.2
1.8
0.6
0.5
0.8
0.6
0.6
45
40
45
45
15
Kg/zi
60
30
50
35
20
Specia si categoria
Vitei 0-6 luni
Tin. Mascul 12-24
luni
Cai de munca
Boi de munca
Tin.cabalin 2-3 ani
Kg/zi
8
20
60
60
45
SU
(g/kg)
UN/k
g
Proble
ma
(g/kg)
Ca
(g/ kg)
P
(g/kg)
Caroten
(mg/kg)
200
220
240
260
160
210
200
0.14
0.16
0.13
0.10
0.18
0.17
0.14
27.48
30.00
20.17
6.00
26
23
19
6.0
5.0
5.3
2.1
3.4
2.8
2.5
0.9
0.7
0.8
0.3
0.6
0.5
0.4
65
59
61
31
70
55
45
Lucerna
- inainte de inflorire
- incaputul infloririi
- in timpul infloririi
- dupa inflorire
Trifoi la imbobocire
Sparceta la imbobocire
Ghizdei
Kg
40 50
25 35
34
57
20 25
0.10 0.12
SU
(g/kg)
150
UN/kg
0.11
PBD
(g/kg)
29
Ca
(g/ kg)
3.1
P
(g/kg)
0.5
Caroten
(mg/kg)
60
150
0.12
29
2.9
0.7
70
210
0.17
26
1.3
0.7
46
170
0.7
21
1.2
0.6
55
SU
(g/kg)
230
150
280
300
UN/kg
0.17
0.16
0.20
0.21
PBD
(g/kg)
15
26
14
14
Ca
(g/ kg)
1.2
1.0
1.3
1.7
P
(g/kg)
0.7
0.6
0.7
0.9
Caroten
(mg/kg)
40
61
35
40
Gramineele anuale cultivate mai des pentru masa verde sunt porumbul,
secara, orzul, ovazul, raigrasul italian (lolium multiflorum).
Porumbul furajer pentru masa verde este folosit ca sursa de hrana in
lunile iulie si august utilizand soiul Fundulea la densitarea de 80000 plante/ha,
reultand 34 t masa verde/ha, soiul Calea la densitatea de 60000 plante/ha
rezultand 40t/ha.
SU
(g/kg)
UN/
kg
Porumb
-inainte de inspicare
-cu bob in lapre
-cu bob in lapte-ceara
-tulpina fara stiuleti
150
230
250
200
0.12
0.21
0.22
0.17
8
9
11
5
0.7
1.0
1.2
4.0
0.3
0.5
0.5
1.5
350
460
0.19
0.22
17
12
1.6
1.6
0.6
0.6
150
450
300
450
600
700
0.10
0.31
0.20
0.30
0.70
0.80
10
57
15
53
53
60
1.8
10.0
2.2
3.1
1.5
1.8
0.4
1.5
0.9
1.3
0.6
0.8
PBD
Ca
P
Caroten
(g/kg) (g/ kg) (g/kg) (mg/kg)
27
19
18
17
30
72
18
68
15
15
OVINE PORCINE
PASARI
CAI
Porumb lapte-ceara
Coceni tocati+1% melasa
Porumb pasta fara panuse
Porump pasta cu panuse
Lucerna palita
12 25 20 10 15
10 20 15 7 15
- - - - 12 20 15 8 10
12 20 15 10 15
2
1
2
1
1,5 0,8
2 1
- - 1-2 3
- 1-2 3
Gaini
Gaste
Porc igrasiTineretScroafeVieri
Adulte
Tineret
Denumirea
nutretului
murat
2
1
- - 4 - 3 0,05 0,15
15
15
concentrat; la porci adulti 10kg, vaci cu lapte 10 kg, la gaste si rate cate 100g
cartofi fierti.
Pe timpul franirii cu cartofi se suplimenteaza ratia cu 3g CaCO3 pentru
fiecare kg de cartofi.
Bostanoase.
Fructele suculente contin 90 94/apa si sunt reprezentate de bostanul
furajer si pepenele verde furajer.
Bostanul furajer contine 100g SU/kg, 0,11 UN/kg, 13g PBD/kg, iar
semintele sale sunt bogate in grasimi. Se recomanda in hrana porcilor la
ingrasat 6kg, sub forma pisata si la vaci lactate 10kg, la ambele specii
amestecandu-se cu nutret macinat.
Pepenele verde furajer contine 89g SU/kg, 0,1g UN/kg si 8g PBD/kg;
are o digestibilitate ridicata datorita suculentei si gustului placut dat de
glucide. Este folosit tocat, la vaci cu lapte se administreaza 20kg si la porci la
ingrasat 10kg.
Resturi culinare rezultate de la restaurante, cantine s epot utiliza mai
bine in stare proaspata la furajarea porcilor la ingrasat, pana la 10kg zilnic.
Fibroase.
Fanuri.
Fanul se obtine prin uscarea naturala sau artificiala a plantelor verzi
inainte de a ajunge la maturitatea fiziolofica, prin reducerea umiditatii de la
80% la 13 14%, forma sub care se poate conserva.
Fanurile pot fi obtinute din ierburile zonei alpine, de pe pasunile
cultivate, dun borceaguri sau leguminoase perene.
Obtinerea fanului din pajistile naturale din zonele de munte, deal
sau campie se face prin cosirea ierburilor de pe pasunile naturale ale zonei
respective.momentul cosirii este cand gramineele se afla la inceputul infloririi,
iar leguminoasele la imbutonate; in acest moment plantele au un continut mare
de substante nutritive, iar productia cantitativa de masa verde este superioara.
Cosirea inainte de perioada optima determina obtinerea unui fan valoros,
vitaminic, dar in cantitate mica, cosirea dupa perioada optima determina
obtinerea unei cantitati mai mari de fan dar de valoare nutritiva mai redusa
prin scuturarea frunzelor si pierderile vitaminice in timpul uscarii.
Dupa cosire, iarba se usuca natural sau artificial prin mai multe
metode; durata de uscare este variabila, fapt ca va influenta direct calitatea
fanului.
Uscarea naturala.
- uscarea in brazda timp de trei zile, de la 80% la 17% umiditate in fan. Are
dejavantajul pierderilor reletiv mari de substante nutritive (20 30%);
- uscarea in valuri (suluri) se deosebeste de cea anterioara prin faptul ca
zilnic se intorc brazdele sub forma de valuri, reducand pierderile la 15/prin
scuturarea uscarii la doua zile;
Denumirea fanului
Fan de munte
Fan de deal
SU
(g/kg)
870
860
UN/kg
0.52
0.47
PBD
(g/kg)
57
56
Ca
(g/kg)
6.8
5.4
P
(g/kg)
2.1
2.0
Caroten
(mg/kg)
24
18
Fanul natural cuprinde mai multe subtipuri si anume: fan de lunca, fan
de balta, fan de campie, fande deal, fan de munte si otava, care este fanulde la
ultima cosire intr-un stadiu timpuriu, cu continut mai bogat in proteina si mai
fraged.
Obtinerea fanului din plantele pasunilor cultivate.
Se foloseste tehnica de uscare amintita la pasunile naturale; particular
aici este gradul mai mare de mecanizare a uscarii in cazul tehnicii de pasunare,
cand annual o parcela a pasunii se lasa pentru autoinsamantare.
Valoarea nutritiva a acestei grupe de fanuri este redata in tabelul urmator.
Valoarea nutritiva a fanului cultivat
Denumirea fanului
SU
UN/kg
PBD
Ca
Caroten
Dactylis + lucerna
Dactylis + lucerna
(g/kg)
840
820
0.54
0.63
(g/kg)
77
70
(g/ kg)
13.7
10.2
(g/kg)
2.6
2.1
(mg/kg)
25
22
SU
(g/kg)
UN/kg
PBD
(g/kg)
Ca
(g/kg)
P
(g/kg)
Caroten
(mg/kg)
860
0,49
84
6,4
1,9
19
850
0,54
56
6,3
1,8
20
SU
(g/kg)
853
844
853
UN/kg
0,53
0,48
0,41
PBD
(g/kg)
132
122
96
Ca
P
Caroten
(g/kg) (g/kg) (mg/kg)
19,8
1,9
32
16,8
1,3
26
10,0
1,6
18
SU
(g/k
g)
836
836
840
UN/kg
PBD
(g/kg)
Ca
(g/kg)
P
(g/kg)
Caroten
(mg/kg)
0,62
0,59
0,52
105
92
79
10,3
9,8
9,3
3,2
2,8
2,2
36
25
17
SU
UN/kg PBD
(g/kg)
(g/kg)
Lizina
(g/kg)
Ca
P
Caroten
(g/kg) (g/kg) (mg/kg)
910
910
910
0,69
0,63
0,56
204
172
143
7,1
5,9
5,0
18,9
13,9
13,4
2,9
2,1
2,0
146
137
130
900
0,62
215
7,9
17,6
3,1
135
900
930
0,59
1,10
180
170
6,7
7,1
14,9
18,0
2,6
2,4
130
150
3.3. GROSIERE
a) Paiele de cereale sunt produse secundare ale cerealelor de toamna
sau primavara(grau,orz,secara,orez,avaz). Paiele cerealelor recoltate in parga
sunt mai nutritive deacat acele recoltate la coacerea deplina. Ele au un continut
ridicat de celuloza,deaceea sunt valorificate mai bine de rumegatoare,care
digera 50% din substanta uscata, iar cabalinele numai 30%.
Dintre paie, cele de ovaz sunt mai palatabile si se folosesc mai des la
cabaline. Pentru a imbunatati valoarea valoarea nutritiva se aplica diferite
procedee de preparare: prin murare, melasare, saramurare.
Valoarea nutritiva a grosierelor
Sortimentul de paie
Paie de ovaz
Paie de orz
Paie de grau
Paie de secara
Paie de orez
SU (g/kg)
UN/kg
900
830
870
910
890
0,37
0,35
0,37
0,30
0,23
PBD
(g/kg)
13
8
3
12
18
Ca
(g/kg)
4,3
3,7
3,2
3,6
5,4
P
(g/kg)
1,0
1,2
0,7
0,9
0,6
Caroten
(mg/kg)
1,0
1,0
1,0
1,0
-
SU
(g/kg)
840
UN/kg
0,38
PBD
(g/kg)
27
Ca
(g/kg)
6,0
P
(g/kg)
1,5
Caroten
(mg/kg)
0,2
Pleava de grau
Pleava de lucerna
Pleava de trifoi
840
850
850
0,34
0,73
0,65
22
91
83
6,3
17,0
16,1
1,4
1,1
1,9
0,2
8,0
8,0
SU
(g/kg)
860
870
880
880
880
UN/kg
0,77
0,85
0,77
1,05
0,77
PBD
(g/kg)
108
60
88
71
82
Ca
(g/kg)
1,4
0,2
1,0
1,4
0,8
P
(g/kg)
10,0
3,7
6,9
4,0
13,3
Caroten
(mg/kg)
0.1
0.3
-
SU
(g/mg)
910
880
900
880
UN/kg
0,79
1,15
1,1
0,76
PBD
(g/kg)
390
480
00
341
Ca
(g/kg)
4,0
2,2
0,7
3,7
P
(g/kg)
10,0
7,0
4,6
8,5
Lizina
(mg/kg)
14,7
27,0
9,0
12,9
SU
(g/mg)
UN/kg
PBD
(g/kg)
Lizina
(g/kg)
Ca
(g/kg)
P
(g/kg)
875
900
900
940
900
1,12
1,08
1,08
1,08
1,08
445
465
420
505
472
2,2
3,8
3,2
33
-
1,6
5,3
5,0
5,5
12,8
16,3
16,0
16,9
206 g lizina \ kg, 100 g Ca\ kg, 45 g P\kg, 2070 Kcal EM si 10%
grasime bruta.
Faina de sange se obtine din sangele rezultat prin sacrificarea
animalelor in abatoare , fiind utilizata in prepararea nutreturilor
combinate (6%) pentru hrana puilor de cane si a porcilor. Valoarea
nutrtiva este de 800 g PBD \ kg, 1,3 UN \kg , 24 kg lizina\ Kg, 2,8 g Ca\
kg, 2,2 g P\kg, 2845 Kcal EM si doar 1% grasime bruta.
Faina de carne oase se obtine prin fierberea carnii, 8 ore la 1350
C si 5 atm. Impreuna cu oasele, in unitati specializate de ecarisaj
(PROTAN) rezultand un produs bogat in saruri munerale si fara grasimi,
care se foloseste la prepararea nutreturilor combinate (6%) pentru porci
si pasari. Valoarea nutritiva este de 250 g PBD\kg, 1,05 UN \ kg, 14 g
lizina\kg, 150 g Ca\ kg si 100 g P\kg.
e) Sparturile de cereale (gozuri I) sunt formate din boabe sparte sau
seci, seminte de buruieni, ele reprezentand aproximatic 10\din
productia totala de cereale recoltata. Gozurile sunt utilizate, dupa
macinare in hrana taurinelor la ingrasat sau a ovinelor si au o
valoare nutritiva variabila (0,4-0,9 UN\kg si 100-140 g PBD\kg).
3.5 ENERGETICE
Grasimile vegetale de uz furajer sunt utilizate nuami sub forma de
ulei de porump sau soia in prepararea inlocuitorilor de lapte, in
drojdiile furajere, in sroturi si nutreturi combinate, aducand un aport
important de grasimi fiindca contin 99,4% grasime bruta iar energia
metabolizata (EM) asigurata se estimeaza la 8800 Kcal \kg . Au
digestibilitate ridicata si un continut ridicat de acizi grasi nesaturati
care au efect productiv scazut.
b) Grasimi animale de uz furajer
Din aceasta grupa fac parte untura de porc, seul si jumarile de abator
rezultate din prelucrarea produselor de abator.
Untura de porc se foloseste in producerea nutreturilor combinate (5%),
dar pentru a preveni oxidarea ei se adauga in retelele combinate
substante antioxidante (Etoxiquin, Topanol).
Valoarea nutritiva aunturii se estimeaza la 2,4 UN\kg, 8800 Kcal
EM\kg, la un continut de 99,4% grasime bruta.
Jumarile de abator dau rezultate brute in hrana tineretului porcin si a
pasarilor datorita continutului relativ bun de proteine (38%) si grasimi
(34%), valoarea nutritiva fiind estimata la 1,7 UN\kg si 350 g PBD\kg.
a)
c)
d)
MINERALE
Cerintele de potasiu sunt de regula asigurate prin furajele din ratie sau
jurajele combinate.
Sursele de sodiu
Majoritatea furajelor au continut redus in sodiu; adesea, satisfacerea
sodiului se face prin clorura de sodiu care contine 40% Na, dar si 60 % Cl.
Sarea de bucatarie se utilizeza macinata atunci cand intra in structura
nutreturilor combinate sau bulagari pentru lins la cabaline, ovine si taurine.
In zonele cu solul sarac in iod se utilizeaza sarea iodata cu 5 mg iod \kg
sare.
Sursele de magneziu suplimentar completeaza deficitul natural al
plantelor pentru a satisface cerintele animalelor.
Oxidul de magneziu (MgO) contine 60,3% Mg si se adauga in sarea
administrata taurinelor (15-30%), fiind cea mai utilizata sursa
suplimentara de Mg.
Sursele de clor sunt prezentate in diferite suplimente minerale; cel mai
obisnuit mod de asigurare il constituie clorura de sodiu care contine 60 %
Cl.
Sursele de sulf sunt reprezentate prin floarea de sulf (participa in
structura premixurilor minerale pentru animale) si prin sulfatul de sodiu
care contine 10% S si 14% Na.
b) Microelementele furajere (Fe,Cu,Co,Mn,Zn,I) Sursele de fier sunt
necesare pentru suplimentarea fierului in perioada lactanta, prin
utilizarea de preparate complexe injectabile sau complecsi chelatici
care sporesc solubilitatea microelementelor.
Sulafatul feros (FeSO4. 7H2O) contine 20% Fe si 34 % SO4, este solubil
in apa si se introduce in premxurile numerale. El este elementul
principal fier Dextrant injectabil, necesari prevenirii anemiei feriprive
la purcei.
Sursele de cupru
Sulfatul de cupru (CuSO4) contine 40% Cu si se utilizeaza eficient in
hrana porcilor, in cantitate de 250 mg \kg furaj combinat.
- Clorura de cupru contine 37% Cu si este mai eficienta in cazul utilizarii in
alimentatia ovinelor.
Sursele de cobalt sunt necesare in zonele geografice deficitare pentru a
intensifica ritmul de crestere al animalelor.
Cea mai utilizata sursa este clorura de cobalt (CoCl2), ea intrand in
structura premixturilor minerale.
Sursele de mangan:
- oxidul de mangan contine 77,4% Mn si este o sursa buna de mangan
pentru preparerea premixurilor minerale chelatate;
a)Vitaminele
-vitamina A poate fi sintetizata pe cale industriala pentru suplimentarea
nutreturilor combinate cu aceasta. Preparatele sintetice mai utilizate sunt:
- vitamina A alcoolica pulbere, contine 3 333 UI vit. A\mg
- vitamina A palminat solutie uleioasa, contine 1 810 UI vit.A\mg
- vitamina A acetat pulbere, preparat cu vitamina A in forma stabila
contine 2 910 UI vit. A\mg
Vitamina A sintetica este sensibila la agenti oxidativi; de aceea se
stabilizeaza prin inglobatrea in gelatina si zahar, impreuna cu un
antioxidant corespunzator (BHT,BHA), rezultand preparatul Microvit A,
care contine 500 mii UI vit.A\g.
- vitamina D3 sintetica este utilizata in amestecurile combinate pentru a
sulplini lipsa lor din nutreturile de origine vegetala. Dozele sunt cuprinse
Nutretul cobinat este un amestec omogen forma din mai multe macro si
microcomponente care satisface cerintele nutritive pentru specia si categoria
pentru care este detinat.
- RETETE DE NUTRETURI COMBINATE PENTRU PASARI
21 1
21 2
31 3
21 4
21 5
21 6
21 7
25 1
25 2
25 3
26 1
26 2
26 3
26 4
27 1
27 2
27 3
27 4
27 5
27 6
27 7
27 8
27 9
27 10
27 11
27 12
27 13
28 1
23,5%
22%
20%
18%
17%
17%
17%
20%
15%
15%
19%
17%
15%
17%
28%
28%
24 16%
24 16%
24 16%
22 12%
22 12%
22 12%
16%
16%
16%
15%
15%
25 22%
28 2
28 3
fazani
fazani
25 22%
25 22%
40 1
40 2
40 3
40 4
40 5
40 6
Berbeci
Oi mame
Miei 0 6 luni
Tineret 6 18 luni
Miei la ingrasat
Miei in finisare
- drojdie furajera
7 %
- grasime de porc
7 %
- zahar
5,3 %
- lecitina
4 %
- bevitex premix
2,2 %
- faina de oase
1,2 %
- carbonat de calciu
0,5 %
- strepor premix
2,3 %
- aminoacizi
x
- vitamine (A, D3, K3, Cu)
x
- saruri minerale (Fe, Zn, Cu)
x
- sulfamide
INLAVIT substituent de lapte pentru vitei; din structura lui fac parte:
- lapte praf samntanit
70,8 %
- seu de vaca
10 %
- untura de porc
7 %
- ulei vegetal
2 %
- lecitina
1 %
- colina clorhidrica
0,1 %
- glucoza
4 %
- lactoza
1 %
- amidon hidrolizat
3 %
- antiozidant
0,1 %
premix antibio vit.-mineral
1 %
100,0
Substutuentul contine 17% GB, 25% PB , 95% SU;se utilizeaza la vitei
dupa perioada colostrala de 5 zile, pana la 40 zile cand viteii se intarca. In
timpul folosirii Inlavitului (tabelul de mai jos) se administreaza la disc fanuri
de lucerna, nutret combinat (30 3) si premix B Inlavit.
Varsta(zile)
Colostru
05
6 10
11 35
36 40
5
-
INLAVIT (preparat)
Dimineata
Pranz
Seara
2
2
2,5
2,5
2
-
TOTAL pe
zi (l)
5
4
5
2