URGENTE MEDICALE IN

CABINETUL
STOMATOLOGIC
Alergia in practica stomatologica
Edemul Quincke (angioedem)
Angina pectorala
Infarctul miocardic
Criza de hipertensiune
Criza de hipoglicemie
Tetania
Sincopa (lesinul)
Epilepsia
Isteria
STOPUL CARDIO RESPIRATOR
Trusa de urgent n stomatologie

URGENA:
stare patologic imprevizibil, neateptat n
manifestri i durat,susceptibil n unele cazuri s
compromit prognosticul vital i funcional al
pacientului (Cavaillon i Girard)
manifestare rar grav,dar permanent
posibil(Ionescu-Puior)
un eveniment brusc neateptat,care determin
dereglarea funciilor vitale ale organismului, fapt
ce impune o intervenie imediat(Schwentzer)

CLASIFICARE.
URGENTE MEDICALE: cel mai des
intlnite legate de terenul pacientului sau de
disfunciile aparatelor i sistemelor n contextul
unei manevre stomatologice

URGENE CHIRURGICALE: sunt mai

rare ; sunt direct legate de activitatea stomatologic,
tiindu-se ca aceasta este cu precadere sngernd
dar care nu au un risc chirurgical major.
Traumatismele grave dento- maxilare desi nu sunt
rare sunt de regul rezolvate n spital i rareori n
cabinetul dentar

MANAGEMENTUL
URGENEI IN CABINETUL
STOMATOLOGIC
1. PREVENIREA URGENEI
2. RECUNOATEREA URGENEI
3. TRATAREA URGENTEI

PREVENIREA URGENEI

atitudinea ideal
anamneza medical ct mai complet i mai adaptat
particularitilor pacientului
examinarea medical complex
recomandarea unor investigaii paraclinice care precizeaz
diagnosticul
consultaia interdisciplinar acolo unde este cazul
n cazul pacienilor cu risc e bine sa existe un aviz n scris
al specialistului pentru intervenia ce urmeaz a fi efectuat
obligator se va aduce la cunotiina pacientului ce manevra
terapeutic se va efectua iar acesta trebuie s-i dea avizul (chiar
n scris)

RECUNOATEREA
URGENEI MEDICALE
Evaluarea gradului de risc al pacientului

. POOR RISK stare general bun

. INTERMEDIATE RISK
. HIGH RISK
Insuficien respiratorie
IMA n ultimile trei luni
HTA oscilant
Diabet zaharat dificil de echilibrat
Insuficien circulatorie cerebral
Alergie la anestezice loco-regionale.

IMPORTANT : n cabinetul stomatologic numrul urgenelor este mai

mare dect la alte specialiti, deci evaluarea gradului de risc devine o
problem vital

Particulariti ale actului

stomatologic

Lipsa efectelor secundare majore

Dureri postoperatorii sau complicaii septice
Intervenii cu risc hemoragic
Posibilitatea apariiei complicailor
postoperatorii minime
Posibilitatea apariiei complicaiilor
postoperatorii majore

ATENTIE!
Manevrele stomatologice s nu depeasc 60
maxim 90 minute.

Particulariti ale
infrastructurii cabinetului
cabinete de stomatologie izolate : cu riscul cel
mai mare ptr urgee
cabinete satelit : n vecintatea unui spital sau
anexate acestuia
cabinete integrate : funcioneaz n policlinici
mari alturi de alte cabinete de specialitate
medical care pot oferi rapid o asisten de urgen
specializat
CABINETE PRIVATE n care gradul de
responsabilitate este mai mare

Dotarea cabinetului
Aparatul de urgen

Sursa de oxigen

Aparatura de respiraie artificial

Defibrilator, EKG portabil

Aparatura de aspiraie de saliv,

snge, secreii, corpi strini

1. Aparat de tensiune

1 buc

23. Ser fiziologic 9

10 fiole

2. Stetoscop

1 buc

24. Sulfat de magneziu 20%

10 fiole

3. Garou

1 buc

25. Gluconat de calciu 10%

10 fiole

4. Seringi de unica folosint:

10 ml
5
ml sterile de unica folosinta
5.
Ace

10 buc
10 buc
10 buc

26. Hemisuccinat de hidrocortizon (

subst. Activ in solvent )
27. Miofilin

20 fiole

6. Fese

10 buc

28. Cofeina Na benzoic 25%

10 fiole

10 fiole

7. Comprese sterile

5 pac

29. Efedrin 1%

10 fiole

8. Vat sterilizat de uz medical

5 pac

30. Algocalnim

10 fiole

9. Bandaj adeziv

2 role

31. Algocalmin

10 tablete

10. Alcool 700

500 ml

32. Romergan

10 drajeuri

11. Alcool iodat 1%

100 ml

33. Fenobarbital 10%

10 fiole

12. Ap oxigenat 3%

500 ml

34. Furosemit 10%

10 fiole

13. Tvit renal

2 buc

35. Clorhidrat de papaverin 4%

10 fiole

14. Perfuzor steril

5 buc

36. Adrenalin 110%

10 fiole

15. Ser glucozat 5% perfuzabil (0,5 l)

2 pungi

37. Ampicilin sau Eritromicin Prop.

16. Ser fiziologic perfuzabil (0,5 l)

2 pungi

38. Nitroglicerin

1 cutie

1 tub

39. Nifedipin

1 cutie

18. Mnusi sterile

10 per

40. Xilin 2%

1 cutie

19. Gelaspon

1 cutie

41. Xilin cu adrenalin

1 cutie

20. Vit. K ( fitomenadion )

10 fiole

42. Xilin 1%

5 fiole

21. Vit. C

10 fiole

43. Diazepam

22. Glucoz 33%

10 fiole

44. Adrenostazin

17. Leucoplast

20 tablete

10 tablete
5 fiole

IRA (Insuficiena respiratorie

acut)
- Dispnee -iniial polipnee, tulburri ale ritmului
respirator, bradipnee, apnee (n formele grave se
poate instala de la nceput)
Cianoza este inconstant (buze, unghii, pavilionul
urechii)
- Tegumente calde, umede
- Tahicardia este adeseori asociat, pot apare
tulburri de ritm grave
- Manifestri nervoase: cefalee, anxietate agitaie
psiho-motorie,mioza, delirul, convulsiile,
areflexia, midriaza- semne de gravitate

Aspiraia de corpi strini n

cile respiratorii
Semne de obstrucie acut:
Tiraj, cornaj
Blocarea respiraiei, apnee
Dispnee important cu cornaj, stridor

Atitudine
poziionarea n supinaie cu picioarele uor deprtate
degajarea cilor respiratorii prin extensia capului pe gt
( o mn este pus sub regiunea occipital i cu cealalt
se mpinge n jos i apoi n sus)
verificarea permeabilitii prin apropierea medicului de
gura pacientului care simte i aude trecerea aerului precum
i vizualizeaz micrile toracice
manevra este suficient dac este vorba de obstrucia
realizat de cderea bazei limbii
indeprtarea corpilor strini se va face prin
introducerea indexului n interiorul obrazului ctre baza
limbii i prin micri lente se caut corpul strin
Nu se introduce pipa Goedel sau laringoscopul sau pensa
nainte de a vizualiza sau poziiona corpul strin
- obligator se va verifica restabilirea ventilaiei
--

Evoluia
corpul strin poate fi expulzat prin
manevrele efectuate
insuficiena respiratorie accentuata, grav
asfixie

PROCEDURI NONINVAZIVE

. btaia pe spate

. presiunea manuala
. curirea cavitii orale cu degetele

BATAIA PE SPATE
se recomand la pacientul contient

medicul aezat n spatele pacientului trece o mna pe sub talia acestuia

cu rol de suport
se apleac, dac este posibil, capul pentru a realiza bombarea maxim
a toracelui
se aplic patru lovituri puternice cu podul palmei ntre omoplai

Nu este foarte indicat pacienilor incontieni deoarece n timpul executrii ei ,

obstrucia parial respiratorie poate deveni total. ocul urmat de lovituri
este urmat spontan de o inspiraie i nu de expiraie.

Presiunea toracic

se folosete la gravide, obezi i copii

nu produce regurgitaii
nu produce leziuni ale organelor interne sau ale ftului
nu este indicat la btrni pentru c poate produce
avarierea voletului costal fragil la vrstnici.

Atitudinea:
medicul este aezat n spatele pacientului cu braele trecute
pe sub axile i nconjur toracele
se ncrucieaz minile cu pumnul sau degetele deschise pe
linia de mijloc a sternului NU pe procesul xifoid sau pe marginile
voletului costal
se execut patru presiuni scurte, rapide, distincte
la pacientul incontient se va avea grij ca acesta s aib gura
deschis

METODA HEIMLICH

Introdus pentru prima dat n 1974 de Henry Heimlich

const n executarea unei presiuni subdiafragmatice care va
antrena o presiune aerian n arborele respirator cu direcia
de iesire spre trahee i laringe, antrennd astfel corpii
strini.

Pacient contient
medicul aezat n spatele pacientului cu braele n
jurul taliei acestuia
o mn fcut pumn i prins cu mna cealalt se
aeaz pe abdomenul pacientului mai sus de ombilic dar
sub apendicele xifoid
se execut apoi patru apsri scurte separate i
distincte n abdomenul pacientului n direcie ascendent
dac pacientul se afl n scaunul stomatologic i nu
poate fi cuprins bine din spate se va ntoarce pacientul n
decubit lateral

Pacientul incontient
poziia este de decubit lateral cu faa
n sus
se deschide gura pacientului
medicul aflat pe lateral aproape de
oldul pacientului va aplica podul palmei pe
abdomen pe linia central dintre ombilic i
apendicele xifoid
apsarea se va face perpendicular pe
abdomen distinct, rapid n numr de 4 cu
direcia de jos n sus.

Proceduri invazive

Deschiderea chirurgical a cilor respiratorii

este un act de mare responsabilitate
Se va face numai n caz de mare urgen i
dup ce au fost epuizate celelalte posibiliti
Necesit o pregtire i instrucie special

Uneori reprezint singura posibilitate i trebuie

efectuat cu toate riscurile pe care le implic
puncia membranei cricoidiene
traheotomia
cricotomia

TEHNICA TRAHEOTOMIEI
pacientul aezat n poziie de supinaie cu capul n extensie
gtul n hiperextensie pentru identificarea corect a reperelor anatomice
se fixeaz ntre police i indexul minii stngi cartilajul tiroid iar cu indexul
minii drepte se caut i se identific membrana cricotiroidian
se execut o incizie pe piele , vertical n mijloc, deasupra cartilagiilor
se ndeprteaz vasele de pe linia de incizie
n plag este vizibil membrana cricotiroidian
se va executa pe aceasta o incizie orizontal ct mai aproape de cartilajul
cricotiroidian pentru a se limita sngerarea
se lrgete spaiul cricotiroid prin inseria mnerului bisturiului n incizia
orizontal i rotaia lui cu 90 de grade
se poate insera un tub de traheostomie
nu este necesar anestezia , pacientul fiind incontient
de regul pacientul i reia spontan ventilaia, dac nu se va face oxigenarea
artificial i va fi transportat la spital

Puncia membranei cricotiroidiene se face cu un trocar scurt i gros introdus pe linia

median i are un grad de risc mai mic i complicatii reduse.

ASTMUL BRONIC

Definiie:
- reactivitate crescut a cilor respiratorii inferioare
la diferii stimuli printr-o criz de dispnee
expiratorie; episodic, cu obstrucie reversibil; cu
diverse grade de severitate.
Toi pacienii rspund prin bronhospasm la testul cu
metacholin sau histamina
Testele cutanate la alergeni sunt pozitive;Ig E serice
pot fi crescute
Unii pacieni pot face primul episod n cabinetul
stomatologic prin contact cu stimuli specifici din
practica stomatologic printr-o sensibilizare dup un
episod viral banal (astm intrinsec)

Elemente clinice de recunoatere n cabinetul

stomatologic
Anamneza

Posibili factori precipitani:alergeni, infecii

Descrierea crizei: wheezing,dispnee expiratorie care se remite dup un
episod de tuse cu expectoraie specific, perlat
Evoluia crizelor precedente(tratament cu corticoizi, necesitatea
spitalizrii etc.)
Rspunsul la tratament

Examenul fizic

Wheezing,anxietate,cianoz,tahipnee,tahicardie,
Puls paradoxal,folosirea musculaturii respiratorii de rezerv
Atenie! nu orice wheezing este astm
(ICC,bronsit cronic emfizem,corp strin.edem laringian,tumori
carcinoide asociate deobicei cu stridor nu cu wheezing,disfuncie a
corzilor vocale)

Tratamentul crizei de astm bronic

-agoniti beta2 n aerosoli - se admnistreaz 3 doze la
intervale de 2o de minute apoi la fiecare dou ore pn la
ncetarea crizei (Salbutamol)
- aminofilina poate grbi ameliorarea crizei dup
prima or, administrarea se face foarte ncet pentru c d
tahicardie.

- glucocorticoizi: hemisuccinat de hidrocortizon (50200 mg i.v.)

- antihistaminice

- oxigen
NU se administreaza: Morfina, Adrenalina, Atropina

Alergia in practica
stomatologica

Complex de simpome determinate de o reactie exagerata fata de

un anumit antigen, alergia poate aparea ca o stare hiperergica de
intensitate usoara sau medie, cu declansarea imediata (minute,
ore) sau tardiva (de la 24 h pana la luni).

Anafilaxia reprezinta o hiperreactie ce depaseste posibilitatile de

aparare ale organismului, deci tratamentul de alergie il cuprinde
si pe acesta din urma. Ea are o declansare imediata, rapida,
imprevizibilasi violenta, imbracand aspectul de soc.

In cabinetul stomatologic exista foarte multi alergeni, foarte

multe substante medicamentoase putand fi considerate substante
alergogene. Astfel: substantele anestezice, medicamente precum
sulfamidele, substante cu iod, amalgamul, analgezice precum
algocalminul, aspirina sunt doar cateva dintre acestea.

Poarta de intrarea a acestora in organism poate fi prin inhalare,

prin contact, pe cale digestiva sau parenterala, cea mai
importanta si mai raspandita fiind cea din urma.

Clinic, pot aparea semne generale nespecifice, cum ar fi:

eritemul, senzatia de caldura, pruritul, urticaria, tusea,
nelinistea. Apar reactii cutanate si mucoase: eritemul intens in
placarde, pruritul generalizat, urticaria, edem Quincke.

Semne si reactii respiratorii: dispnee, tahipnee, bronhospasm,

criza de astm bronsic, edem glotic, stop respirator.

Semne si simptome cardio-vasculare: paloare, tahicardie,

hipertensiune arteriala, soc anafilactic, stop cardio-respirator.

In stomatologie cel mai frecvent apar: edemul Quincke si

urticaria.

Urticaria
Urticaria se manifesta prin: prurit, eritem, edem
local in salturi, delimitate ce dureaza minute,
ore, aparand mai ales acolo unde
imbracamintea se lipeste de corp si pe
mucoasa bucala, tegumente faciale.
Tratamentul se instituie imediat si consta
in administrare de:
- Tavegyl (1 - 2 fiole de 2 mg.)
- Tagamet ( 300 mg. i.v.)
- Prednisolon Ultra (250 mg. i.v., in cazuri
grave)

Edemul Quincke (angioedem)

Se manifesta prin tumefierea edematoasa a capului si gatului, fara
apartitia semnelor inflamatorii. Apare edem glotic, laringean, ce
determina obstructia mecanica partiala sau totala a cailor
respiratorii superioare cun aparitia dispneei, senzatiei de
sufocare, cianozei, tirajului si cornajului, si edemului masiv al
buzelor, obrajilor, limbii, aceste simptome aparand brusc, dupa
injectarea unui medicament, putand duce la soc anafilactic.

Tratamentul:
- oprirea imediata a administrarii medicamentului incriminat
- administrare de corticisteroizi in cantitate mare: hemisuccinat de
hidrocortizon 300 - 400 mg. i.v., Fortecortin, 40 mg. i.v.
-Adrenalina,1%, 1/2 f. de 1 ml. i.v., Suprarenalina, 1 mg.
- Tavegyl, 1 - 2 f. de 2 mg. i.v.
- Tagamet, 200 mg. i.v. (1 -2 f.)
- oxigenoterapie sub presiune
- punctie cricotiroidiana

Socul anafilactic
Reactie alergica de tip imediat
Eruptie urticariana,edem,prurit generalizat
Tegumente reci,umede,cianotice, frison
Agitatie,senzatie de moarte
iminenta,ameteli, pierderea constientei
Puls rapid,slab perceptibil,hTA
severa,dispnee,wheezing

Socul anafilactic /atitudine

Intreruperea tratamentului stomatologic
Indepartarea alergenului suspectat
Clinostatism,curatirea gurii si
faringelui,desfacerea hainelor etc.,(pozitia
de siguranta)
Oxigen pe masca sau canula nazala
Linie venoasa periferica: ser fiziologic sau
solutie Ringer in jet

Socul anafilactic : tratament

medicamantos

ADRENALINA : daca TA este sub 70-80

mmHg;se dilueaza 1mg de Adrenalina (1f de
1ml)in 10 ml de ser fizilologic si se injecteaza cite
3ml i.v,sc.Daca in 5 minute nu se obtine o crestere
a TA peste 80mmHg se repeta injectarea
Antihistaminice:CLEMASTIN 2-4mg iv
HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON
200mg iv
Stop cardio-respirator se face resuscitare pina vine
ambulanta (112)

Angina pectorala

Se manifesta prin dureri cauzate de stenozarea arterelor

coronare, in cadrul unei maladii coronariene.

Clinic, dominanta este durerea retrosternala, iradianta in

mana si umarul stang, mergand pana la degete, durata ei
poate fi de la cateva secunde pana la maximum 20 de
minute. Este insotita de senzatia de frica de moarte, lipsa de
aer, transpiratii reci, depresie psihica.

Terapia consta in asezarea pacientului in pozitia sezand

(repaos) si facilitarea unei bune oxigenari. Se administreaza
urmatoarea medicatie:
- coronodilatatoare: Nitropector, Nitroglicerina,Nitromint spray
Corinfar, Adalat sublingual, Mialgin (pentru combaterea
durerii), antihipotensoare (Nitrit de amil, Dopamina).

Se controleaza pulsul si T.A.

Infarctul miocardic
Reprezinta necroza miocardului, in urma unei tromboze
coronariene si poate duce la soc cardiogen cu tulburari
de ritm cardiac, putand, in 40% din cazuri, determina
moartea.
Clinic, apar dureri precordiale, asemanatoare celor din
angina pectorala, iradiante in mana stanga, mandibula,
gat, abdomen.
Este mai severa, sfasietoare, dureaza mai mult de 30 de
minute, nu cedeaza la repaos si la nitroglicerina si este
insotita de anxietate, frica de moarte, agitatie, astenie,
lipsa de aer, cianoza.
Venele jugulare sunt turgescente, apare tahicardie,
hipotensiune arteriala.

Tratament
- se cheama ambulanta
- pacientul se aseaza in pozitie sezanda, daca prezinta
tulburari respiratorii
- se face sedare cu analgezice:
Fortral, 20 mg. i.m.sau morfina
Diazepam, 10 mg. (1 f. i.m.)
Nitroglicerina, 1 comprimat; se repeta la 5 minute
se administreaza glucoza, 5% in perfuzie
oxigen pe sonda nazala, masca (2 - 4 l minut)
se controleaza T.A., pulsul, respiratia
in bradicardii se administreaza Atropina 1 ml., 1/2 f. i.v.
sau 1 f. i.m., atunci cand
pulsul scade sub 60/minut. La 30 pulsatii/minut se
adminitreaza Suprarenina 1 f. a 1 ml. (1 -2 sau 1 f., i.v.,
lent)
in tahicardii - Xilina 2%, i.v., lent

Criza de hipertensiune
Clinic: cresterea brusca a valorilor T.A., tensiunea diastolica
depasind 140 mmHg.
- cefalee, greata, voma, obnubilare, somnolenta
- tulburari de vedere
- roseata tegumentelor faciale si a sclerelor
- zgomote in urechi (acufene)
Tratament:
- incetarea tratamentului stomatologic
- asezarea pacientului in pozitie sezanda
- oxigen pe sonda nazala, nazo-bucala, 4 l/min.
- controlul permanent al A.V. si T.A.
Se administreaza:
- Nifedipin (Adalat) capsule (10 mg, sublingual si dupa 15
minute 20 mg. sublingual)
- Furosemid, 1- 4 f., i.v. sau i.m.
- Diazepam, 5 - 10 mg, i.v. sau i.m.
- se cheama ambulanta

Criza de hipoglicemie
Apare la un pacient diabetic cand nu a luat insulina la timp
(glicemie sub 40 mg/dl) sau la pacienti in stare de
stress, emotivi, alcoolici, care nu au mancat, etc.
Clinic:

- pacientul acuza senzatie de foame, dureri de

cap, dureri abdominale, convulsii, tremor,
tegumente reci, transpiratii, stare de confuzie,
hipotensiune, lesin)
- tratamentul consta in administrarea de zahar
intraoral si in cazuri mai severe, glucoza i.v. lent,
20%, 33%, 30 - 50 ml.

Tetania
Poate fi hipocalcemica sau nonhipocalcemica (normocalcemica).
Tetania normocalcemica apare dupa o respiratie accelerata,
determinata de frica, prin hiperventilatie, cu eliminarea de
bioxid de carbon in cantitate mare.
Clinic:
Se manifesta printr-o aura: neliniste, teama, palpitatii, parestezii
orale, dupa care apar contractii tonice pe anumite grupe de
muschi, aparand pozitia de labuta a mainilor (lipirea cotului
indoit de corp), picioare intinse, contractii ale gurii (gura de
crap).
Ca tratament se respira oxigen timp de 2 minute.

Tetania hipocalcemica
Se manifesta prin contracturi izolate,
simetrice, la nivelul extremitatilor (mana
de mamos, bot de stiuca), dureroase,
cu o durata care poate varia de la
cateva minute pana la cateva ore.
Tratamentul consta in injectarea lenta a
10 - 30 ml. Calciu gluconic, i.v., sulfat
de magneziu 25%, 10 - 20 ml.

Sincopa (lesinul)
Apare destul de frecvent si se manifesta prin
pierderea de scurta durata a cunostintei datorita
instalarii hipoxiei cerebrale acute. Poate fi
determinata de o senzatie de teama exagerata,
emotie, mirosul de medicamente, lipsa de oxigen,
zgomot, durere, stari fiziologice, stress, insomnie,
etc.
Clinic, apare pierderea cunostintei, paloare
accentuata, transpiratii ale fetei, bradipnee,
hipotensiune arteriala, bradicaride. Anterior
acestor semne pot aparea: ameteli, greata, voma,
tulburari vizuale, palpitatii, cascat, etc.

Tratamentul consta in asezarea pacientului in

pozitie orizontala , cu capul mai jos decat
corpul, eliberarea cailor respiratorii (gulerul,
centura, cravata se desfac), oxigenoterapie,
flagelatie, comprese reci pe fata, activarea
respiratiei si circulatiei.
Daca in 2 - 3 minute nu-si revine, se
administreaza:
- Atropina, 0.5 - 1 mg., i.m. sau i.v.
- Efedrina, 1 - 2 f. de 1 ml., 5%, i.m.
- Vazoxin, 10 - 20 mg. i.v.
- Hemisuccinat de hidrocortizon, 100 - 200
mg, i.v.

Epilepsia

Afectiune deosebit de impresionanta, care se manifesta fie in crize mici,

de scurta durata, fie prin crize majore. Poate fi declansata de infectii
odontogene, nevralgii dentare, surmenaj, anestezie locala supradozata,
durere, etc.

Preconvulsiv, pacientul poate prezenta halucinatii optice sau auditive,

anxietate, neliniste, transpiratii, eructatii.

Criza propriu-zisa se manifesta prin pierderea cunostintei, convulsii

tonico-clonice, midriaza, reactivitate redusa, apnee temporara, cu
cianoza, spume la gura, muscarea limbii, incontinenta urinara.

Postconvulsiv, pacientul prezinta confuzii, amnezie retrograda.

Tratamentul de urgenta consta in asezarea pacientului pe podea, cu

capul intr-o parte, descheiat la haine, aplicarea unor pene de cauciuc
intre arcade, supravegherea sa pana la iesirea din criza, oxigenoterapie,
administrarea de Fenobarbital, i.m., 1 - 1,5 mg./kg corp, Diazepam, 10
mg., i.v. sai i.m.

Pacientul simuleaza
lesinul, tipa, are crize
de plans, nu deschide
ochii in timpul asazisului lesin, nu-si
musca limba, nu cade,
nu se loveste.
Ca tratament, se
recomanda blandete,
compresii pe globii
oculari, Diazepam 10
mg. i.v.

Isteria

Stopul cardio-respirator

PROTOCOL ABC
-Airways: eliberarea cailor respiratorii
-indepartarea corpilor straini din cavitatea bucala
sau faringe(manual sau cu aspiratorul)
-extensia capului ,propulsia mandibulei,
manevra
Heimlich
- Breathyng:asigurarea respiratiei
-pipa oro-faciala,ventilatia gura la gura sau 2gura la
nas masca,balon(1-1,5 sec. pauza 2 sec)
- Circulation
-monitorizare puls carotidian timp de 10-15 sec-daca
in acest timp nu este sesizata nicio unda de puls se
incepe manevra de masaj cardiac extern

MASAJUL CARDIAC EXTERN

Reanimatorul va aseza mediusul unei miini pe jonctiunea
sterno-xifoidiana si indexul imediat deasupra, pe stern;
cealalta mina va fi asezata cu podul palmei deasupra
indexului si se vor incepe compresiile ritmice
- un singur reanimator: 2 respiratii(1-1,5 sec.
fiecare)dupa fiecare 15 compresii cardiace efectuate
cu un ritm de 80-100/min
- doi reanimatori, unul va ventila (1 ventilatie la 1-1,5
sec. La fiecare 5 compresii toracice) si celalalt va
realiza masajul cardiac cu o frecventa de 80-100
compresii/min.
Evaluarea periodica a pulsului carotidian si a reflexului
fotomotor