Comunicarea asertiva

Comunicarea
Comunicarea este un ansamblu de actiuni care au in comun transmiterea de
informatii sub forma de mesaje, stiri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise
s.a.m.d. intre doua persoane, numite interlocutori, sau mai formal, emitator si
receptor.
Termenul de comunicare este legat de existenta noastra ca oameni, mai
apoi ca societate, fiindca fiintele umane si comunicarea sunt interdependente. Fara
comunicare si limbaj noi ca fiinte ce interactionam si relationam in cea mai mare
parte, sau chiar in intregime prin actul comunicari, existenta noastra pe pamant ar
fi inutila.
Vorbirea si limba vorbita sunt elemente primordiale in comunicare; prin
intermediul lor putem transmite mai departe si o comunicare sociala sau
emotionala, aceasta decurgand diferentiat, dupa gradul de cultura al partenerilor ce
iau parte la convorbire.
Aceasta transmitere de informatii se produce de obicei intr-o forma acustica
(vorbirea), dar exista si alte forme (sau purtatori de informatie), cum ar fi forma
scrisa, cea cu semnale electrice sau optice s.a.
In timpul vorbirii comunicarea se efectueaza atat prin cuvinte cat si prin
intermediul tonului vocii, al amplitudinii sau localizarii respiratiei, al variatiei
coloritului epidermei (indeosebi a celei faciale), al atitudinii noastre s.a.m.d. De
exemplu, pentru intelegerea unui mesaj, de cele mai multe ori este important si
comportamentul interlocutorilor:
-pasiv
-asertiv
-agresiv
Comunicarea asertiva
Ce este asertivitatea?
Asertivitatea este un concept destul de mult vehiculat in zona psihologiei
organizationale si a comunicarii, fiind aproape la fel de celebru ca cel de inteligenta
emotionala.
In literatura de specialitate pentru desemnarea unei comunicari eficiente si
respectiv, a conduitelor optime, se intalnesc tot mai des sintagmele: comunicare
asertiva si comportament asertiv.
Dar ce inseamna de fapt asertivitatea?
Asertivitatea este abilitatea de a-ti comunica emotiile, nevoile, opiniile si
convingerile intr-o maniera care nu incalca drepturile celorlalti. Asertivitatea se
refera la modul in care oamenii interactioneaza cu ceilalti, la felul cuiva de a fi si de
a se comporta intr-un mediu social. Lazarus (1973) defineste asertivitatea drept

capacitatea de a-i influenta pe altii. Abordarile mai recente o considera un

deschizator al comunicarii care permite o exprimare mult mai elaborata a
sentimentelor in legatura cu evenimente, situatii, fara a-i blama pe cei din jur, a-i
invinovati sau a-i evalua ca fiind niste adversari. Este o abilitate pe care o poti
invata. Este o modalitate de a comunica si de a te comporta cu ceilalti care te va
ajuta sa ai mai multa incredere in tine. Asertivitatea nu este un comportament
natural, cu care ne nastem. Pe masura ce crestem, invatam sa ne adaptam
comportamentul la ce se intampla in jurul nostru, la persoanele cu care ne intalnim.
Daca increderea in noi insine este diminuata, prin ironie sau violenta, atunci cand
vom fi adulti vom avea tendinta sa reactionam pasiv sau agresiv, in situatii similare.
Comportamentul asertiv inhiba anxietatea si reduce depresia, conducand la o
imbunatatire a imaginii de sine.
Caracteristicile asertivitatii
In continuare, enumerez o serie de abilitati pe care le presupune
asertivitatea. Putem recunoaste daca o persoana este asertiva, avand in vedere
urmatoarele situatii:
Reuseste sa spuna nu chiar si in situatiile in care i se pare ca e dificil sa faca
acest lucru.
Isi exprima atat sentimentele pozitive, cat si pe cele negative, intr-o maniera care
sa nu provoace neplaceri celor din jur.
Atunci cand incepe o conversatie, o continua si o finalizeaza incercand sa-si
expuna argumentele in fata celorlalti, fara a-i jigni sau a fi agresiv.
Are putere de convingere pentru ca stie cum sa vorbeasca celor din jur si sa le
comunice ceea ce-si doreste intr-o maniera eleganta, chiar daca ei nu sunt de acord
cu el.
Isi sustine propriile drepturi fara a le incalca pe ale altora.
Ia cuvantul atunci cand nu este de acord cu ceea ce se spune si isi prezinta
argumentele fara a face uz de violenta verbala.
Isi asuma responsabilitatea pentru ceea ce a spus sau ceea ce a facut indiferent
de cat de grave sunt consecintele.
Se percepe ca fiind o persoana corecta, cu incredere in propriile forte si cu un set
de valori in care crede si pe care le apara indiferent de ce ii spun cei din jur. Din
comunicarea asertiva nu ar trebui sa lipseasca, expresiile verbale precum:
- ,,Eu cred ca..............
- ,,Te deranjeaza daca.........
- ,,Apreciez mult ce ai facut pentru mine..........
- ,,As dori sa fac acest lucru.......................
Comportamentul asertiv este intarit si de o serie de elemente non-verbale:
- Contactul vizual: o persoana asertiva isi priveste interlocutorul drept in ochi. Lipsa
contactului vizual poate transmite mesaje nedorite, de tipul: "eu nu sunt convins de
ceea ce spun" sau "imi este foarte frica".

- Tonul vocii: chiar si cel mai asertiv mesaj isi va pierde din semnificatie daca va fi
exprimat cu o voce soptita (aceasta va da impresia de nesiguranta) sau prea tare,
fapt care ar putea activa comportamentul depresiv al interlocutorului.
- Postura: pozitia corpului unei persoane asertive difera de la situatie la situatie.
Totusi, se apreciaza ca, in majoritatea cazurilor, subiectul trebuie sa stea drept: nici
prea rigid, pentru ca aceasta exprima o stare de incordare, nici prea relaxat, pentru
ca ceilalti ar putea interpreta o astfel de pozitie ca fiind lipsita de respect.
- Mimica: pentru ca mesajul sa aiba caracter asertiv, mimica trebuie sa fie adecvata
si congruenta cu continutul mesajului. Astfel, de exemplu, daca cineva zambeste
atunci cand afirma ca ceva il supara, ofera interlocutorului o informatie ambigua,
care altereaza sensul comunicarii.
- Momentul administrarii mesajului: cel mai eficient mesaj asertiv isi pierde
semnificatia daca este administrat intr-un moment nepotrivit. Astfel, de exemplu,
nici un sef nu va raspunde favorabil la o cerere de marire a salariului, oricat de bine
formulata este aceasta, daca angajatul il abordeaza atunci cand se pregateste sa se
prezinte in fata unei comisii de control a firmei.
- Continutul: chiar daca toate celelalte conditii sunt respectate, mesajul nu-si atinge
scopul daca este prea agresiv, cu intentia de a-l blama pe celalalt sau, dimpotriva,
exprimat prea timid si intr-un mod pasiv. Continutul unui mesaj asertiv trebuie sa fie
precis, descriptiv si direct.
Cum facem asta?
Fie exprimamand ceea ce credem ca trebuie facut intr-o situatie, sau
refuzand ceea ce ne cere cineva, ori cerand opninia altora, este important sa ne
exprimam cat mai clar punctul de vedere, rezultatul pe care il asteptam si ideea de
baza (cu care trebuie sa fim consecventi) adica spunem lucrul potrivit.
A vorbi clar inseamna si a vorbi deschis acesta este modul potrivit.
Ne adresam persoanelor potrivite.
La timpul potrivit potrivit pentru cine? Daca esti hotarata sa treci la actiune,
atunci e clar ca acum e tipul potrivit pentru tine dar, trebuie sa fie si un moment
potrivit pentru interlocutor. Interlocutorul trebuie abordat atunci cand are datele
necesare pentru a-ti intelege ideea, cand poate sa te asculte si sa iti ia in
considerare ideile. Momentele tensionate sau incarcate nu sunt de obicei timpul
potrivit.
In timp ce spui lucruri convingatoare si asertive, limbajul corpului tau trebuie
sa le sustina. Limbajul corpului tine in mare masura de lucruri pe care le facem
inconstient, dar acesta ne poate submina sau contrazice mesajul pe care incercam
sa-l exprimam. Daca suntem atenti la limbajul corpului il putem corecta.
Schimba-te pe tine, nu pe altii!
Pare natural sa iti doresti sa-i schimbi pe altii, in special atunci cand simti ca
ai fost tratat incorect. Atunci cand timiditatea sau anxietatea sociala iti apar in cale
si te impiedica sa iti aperi pozitia, ceilalti te vor lua mai putin in serios decat ar

trebui, sau vor profita de tine, iar tu te vei simti suparat, frustrat si plin de
resentimente.
Exista multe motive pentru care persoanele cu anxietate sociala vor sa-i
schimbe pe ceilalti. Problema e ca singura persoana pe care o pot schimba sunt ei,
si e usor sa scapam din vedere acest truism.
Daca vrei ca oamenii sa fie diferiti - mai prietenosi, mai atenti cu tine - cum iti
atingi scopul? Gaseste modalitati prin care te poti face mai deschis catre prietenii,
de a iti exprima sentimentele intr-o maniera in care ar capta mai mult atentia altora.
Interactiunile sociale au fost comparate cu un dans, iar analogia este extrem
de folositoare. Pasii unuia trebuie sa se potriveasca cu pasii celuilalt. Daca iti
schimbi pasii, si celalalt va trebui sa si-i schimbe pe ai lui. Schimbarile pe care le
faci vor precipita schimbarile celuilalt, si asa va veti adapta unul altuia. Daca stii in
ce directie vrei sa schimbi un lucru, va fi mai usor sa te gandesti la pasii tai de dans,
fapt care te va ajuta sa iti cladesti increderea sociala si asertivitatea.

Asertiv - Non-asertiv
Pozitie dreapta - Umerii adunati
Privim interlocutorul - Privim intr-o parte, drept in fata
Gesturi relaxate - Bratele incrucisate/ gesturi defensive, agitate
Contact vizual - Lipsa contactului vizual
Tonul vocii ferm - Ton domol
Raspunsuri instantanee - Lipsa de reactie

Este usor pentru femei?

Pentru multi dintre noi, asertivitatea e dificila datorita perceptiilor culturale
despre politete, care ne-au creat o teama de comunicarea directa.
Femeile sunt si mai dezavantajate datorita stereotipurilor de gen care
asociaza feminitatea ideala cu vulnerabilitatea si delicatetea. De mici, fetele sunt
educate sa vorbeasca cu grija si sa fie atente la sentimentele celorlalti. Ne lipseste
asadar atat exercitiul, cat si sentimentul ca ne comportam adecvat (feminin)
atunci cand vorbim deschis si direct. Sacrificarea propriilor sentimente a fost mult
timp valorizata ca virtute feminina, ceea ce a facut ca femeile sa acumuleze mai
multa frustrare uneori decat barbatii, ei fiind de mici incurajati sa adopte fermitatea
si forta ca atribute necesare unei identitati masculine normale. Asadar pentru a
putea comunica asertiv, unele femei au de rezolvat intai propriile stereotipuri legate
de caracterul feminin si au nevoie de curaj ca sa exerseze noi moduri de
comunicare cu cei din jur.
Ca o cale de mijloc intre pasivitate si agresivite, comunicarea asertiva este o
optiune favorabila atat femeilor, cat si barbatilor, intr-o societate care creeaza sanse
egale la implinire personala si profesionala tuturor.
Cand sa fim asertivi?
Periodic, aproape zilnic, trecem intr-un fel sau altul prin provocari sau suntem
pusi in postura de a alege daca sa facem uz de aceste drepturi sau nu.

Comportamente asociate cu asertivitatea sunt: luarea deciziilor, gestionarea

conflictelor, exprimarea sentimentelor si a opiniilor. Dar mai sunt si alte aspecte la
mijloc:
- Atitudinea deschisa fata de tine insati si altii;
- Asculatrea punctelor de vedere diferite de ale tale;
- Respectul fata de altii.
Este important sa realizam ca avem aceste drepturi, dar sa fim constienti ca
si altii le au. Daca nu le recunosti si altora aceste drepturi sau alegi sa le ignori,
probabil ca te indrepti spre agresivitate.
Asertivitatea nu o invatam din carti, ci numai din practica directa: traind
sentimentele fara sa ne impiedicam de ele.
Putem sa ne dezvoltam propriul comportament asertiv urmarind urmatoarele
sfaturi:
- exprimandu-ne clar si concis;
- evitand sa fim sarcastici;
- evitand sa facem generalizari;
- evitand sa folosim etichete;
- cerand feedback;
- evitand comportamentul agresiv;
- evitand reactiile impulsive;
- evitand monopolizarea discutiei;
- evitand sa facem presupuneri;
- constientizand ce tip de comunicare sa folosesim (agresiv, asertiv, pasiv sau
agresiv-pasiv).
Daca stilul de comunicare este unul pasiv, agresiv sau pasiv agresiv,
probabil ca nu vom reusi sa comunicam asertiv de la prima incercare, dar exersand
si aplicand constant tehnicile de comunicare asertiva, vom reusi sa schimbam stilul
in care comunicam, devendind mai eficienti in interactiunea cu cei din jur.
Este posibil ca noul tip de comunicare adoptata sa dea o senzatie nenaturala,
penibila, caraghioasa. Este o impresie care va disparea in timp, odata ce vom
integra stilul asertiv de comunicare in propriul comportament si il vei practica din ce
in ce mai mult.
In ce situatii si cu cine e preferabil sa nu fii asertiv?
Cu seful, cand este nervos si impulsiv. Daca stim ca avem un sef care, atunci
cand este foarte nervos, tuna si fulgera, da afara oameni s.a.m.d., este recomandat
sa il lasam in pace si sa asteptam pana se linisteste. In comunicare este necesar ca
ambele parti - si noi si interlocutorul - sa se afle intr-o stare de echilibru emotional,
deci nici unul nu trebuie sa fie nici foarte suparat sau nervos, nici exagerat de
bucuros. Daca suntem foarte nervos sau exuberanti, nu vom putea fi asertiv si
trebuie sa asteptam pana cand ambele parti sunt intr-un echilibru emotional.