În ultimele decenii savanţii, dar şi oamenii politici sau responsabilii diferitelor sectoare ale vieţii sociale au
început prin a identifica un nou tip de problemă (deteriorarea continuă a mediului, caracterul limitat al
resurselor naturale, creşterea galopantă a populaţiei). Aceste probleme îi vizau pe toţi oamenii. S-au
descoperit conexiuni între aceste probleme: dezvoltarea nu poate avea loc fără pace, pacea nu poate fi
autentică fără respectarea drepturilor omului şi asigurarea libertăţilor fundamentale; aceste libertăţi şi
drepturi sunt iluzorii acolo unde domneşte mizeria, foametea şi analfabetismul.
G. Văideanu: „Dezvoltarea va trece prin educaţie sau dezvoltarea se va face cu ajutorul educaţiei ori nu se
va realiza deloc.“
- procesul de învăţare se desfăşoară pe baza unor elemente anticipative, respectiv pe prospectarea stării de
lucruri în care urmează să se desfăşoare activitatea seriilor de absolvenţi după terminarea şcolii;
- responsabilii educaţiei solicită studii de prospectiva educaţiei şi iau decizii în funcţie de acestea.
Funcţia educaţiei dobândeşte tot mai mult în contextul contemporan o dimensiune prospectivă: educaţia se
prezintă în dublă ipostază a premizei şi a consecinţei dezvoltării, fiind factor de propulsie socială, de creştere
şi dezvoltare economico-socială; gradul de realizare al educaţiei depinde însă de această dezvoltare.
Elevul trebuie să înveţe cum să înveţe şi cum să devină într-o continuă devenire.
4. Noile educaţii
Acestea sunt: educaţia pentru democraţie şi drepturile omului, educaţia ecologică, educaţia antreprenorială,
educaţia pentru sănătate, educaţia interculturală, educaţia pentru timpul liber etc.
Noile educaţii sunt un răspuns util al sistemelor educative la imperativele generate de problematica lumii
contemporane.
Aceste noi educaţii nu sunt epifenomene, fiecare dintre ele apărând datorită unor necesităţi.
Educaţia ecologică
- scop: formarea şi cultivarea capacităţilor specifice de organizare raţională a vieţii în condiţiile rezolvării
unor probleme specifice.
• comportament nutriţional-alimentar corect;
• comportament igienic general corect;
• comportament de autoterapiecorect;
• comportament motric şi sportiv corect;
• comportament sexual corect.
- moduri de realizare: exemplul oferit de adult, discuţii, evaluare propriului comportament etc..
Educaţia pentru democraţie
Politici şi progrese:
Educaţia interculturală
În ţările în care fenomenul migraţiei este o problemă, interculturalismul poate fi un instrument eficient pentru
a lupta împotriva intoleranţei şi xenofobiei.