Turismul si mediul

Un numar tot mai mare dintre cei implicati, sub o forma sau alta, n activitatile de turism sunt
constienti de efectele provocate de dezvotarea turistica, de impactul acestor activitati asupra populatiei si
ambiantului, n ultimii ani, deceniile noua si zece ale secolului XX, s-a urmarit ca expansiunea
turismului sa se realizeze echilibrat, n conformitate cu standardele care garanteaza pastrarea
echilibrului ecologic si evita suprasolicitarea resurselor, poluarea si orice alte impacte negative asupra
mediului.
Notiunea de impact presupune analiza relatiei turist - resursa turistic 636i81g 9; - produs
turistic, care se desfasoara de la simpla vizitare a unui obiectiv turistic, pana la asigurarea pachetului
de servicii si actiuni turistice, menite sa puna n valoare obiectivul respectiv.
Impactul asupra unei zonei turistice este dat de:
cadrul natural si varietatea potentialului turistic;
19

Istrate, L; Bran, Florica; Rosu, Anca Gabriela - Economia turismului si mediul nconjurator, Ed. Economica,
Bucuresti, 1996, p. 258.

existenta unei infrastructuri generale, care asigura circulatia, accesul si informarea;

prezenta unor structuri turistice de cazare, alimentatie publica, agrement.

Aceste elemente definitorii ale turismului determina mai multe tipuri de impact, care pot
mbraca forme pozitive sau negative de manifestare.
Impactul politic

Este determinat de pozitia n politica turistica a guvernului privitoare la industria ospitalitatii,

care pentru cazul Romniei consideram ca ar trebui sa aiba urmatoarele directii:

turismul fiind un sector prioritar al economiei ar trebui sa se dezvolte n viitor cu sprijinul statului;

folosirea n mod optim a resursele naturale, culturale, ale teritoriului national, cu asigurarea
protectiei acestora;

ridicarea calitatii amenajarilor turistice si a serviciilor turistice si prin mbunatatirea politicii de

resurse umane;

modernizarea infrastructurii generale si extinderea ei n folosul dezvoltarii turismului;

rolul si dimensiunea sectorului privat n turism trebuie sa fie marite considerabil.

n cele ce urmeaza vom face o analiza a tipurilor de impact. Existenta si evolutia omului, a
societatii n ansamblul sau sunt determinate de calitatea mediului, n acest sens mediul, definit prin
totalitatea factorilor naturali si a celor creati prin activitatile umane aflati n strnsa interactiune,
influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata, de munca si perspectivele dezvoltarii
societatii
Desfasurarea eficienta a activitatilor turistice presupune existenta unui mediu nconjurator
adecvat, avnd calitati superioare att n privinta conditiilor naturale, ct si a celor create de om.
Printre motivatiile turistice un loc tot mai nsemnat revine nevoii de destindere, de recreere, de odihna
activa ntr-un mediu agreabil, cu o natura nealterata: aer curat, apa, soare, zapada, liniste, peisaje
reconfortante. Altfel spus, mediul si calitatea acestuia reprezinta conditia fundamentala a desfasurarii
activitatilor turistice.

Amenajarea si valorificarea prin turism a naturii si a valorilor culturale, fara discernamnt si

la ntmplare, pot produce n timp si spatiu efecte defavorabile asupra tuturor componentelor de
mediu.
Impactul social
Se manifesta prin influenta pe care o are turismul asupra modului de viata traditional al
locuitorilor unei zone, asupra largirii orizontului lor spiritual si profesional, n conditiile n care modul de
viata socio-economic are tot mai acute tendinte de generalizare si uniformizare, pastrarea unor elemente
cu specific traditional, vor ocupa un loc important n viitorul asezarilor incluse n activitati turistice.
Acestea reprezinta caile de pastrare a unei identitati socio-culturale, de dobndire a unei
personalitati distincte n cadrul turistic local, national si chiar mondial. Aceasta valorificarea prin
turism a patrimoniului natural si cultural al unei zonei turistice prezinta ,n plan social, att un impact
pozitiv, ct si unul negativ.
Impactul pozitiv se exemplifica prin:

cresterea sansei sociale si profesionale prin realizarea de noi locuri de munca, n servicii turistice
si infrastructura generala;

crearea de noi locuri de munca sezoniere, cu precadere pentru tineri (elevi, studenti, etc.) si femei;

asigurarea si dezvoltarea progresului social, de crestere a curateniei si igienei publice, a

confortului general n localitatile turistice;

scaderea diferentelor dintre categoriile socio-profesionale din punct de vedere al veniturilor

realizate;

dezvoltarea sentimentelor de ntelegere si toleranta deoarece schimburile interculturale ntre turisti

si populatia gazda faciliteaza disparitia barierelor lingvistice, sociale, rasiale, religioase, culturale.
Impactul negativ se poate materializa prin:

perturbarea si distrugerea treptata a modului de viata traditional, n cadrul structurilor sociale;

acceptarea de catre populatia locala a unor influente negative n plan social.

Pentru populatia din zonele rurale bunaoara, dezvoltarea n timp si spatiu a activitatilor
turistice poate conduce la renuntarea la modul de viata si la ocupatiile traditionale (pastorale,
silvicultura, artizanat si mica industrie, etc.) n favoarea unor activitati si servicii turistice care aduc
venituri mai rapide si mai importante.

Aceasta reprezinta o situatie stralucita din Caraibe ce pune n valoare

implicarea comunitatii locale. Hotelul este situat n cea mai saraca parte din Antigua,
n apropierea a doua plaje frumoase. Din cauza initiativelor proprietarilor si a
managerilor hotelului, ce au asigurat comunitatea locala de beneficiile turismului, nu
este nevoie de chei la camerele turistilor. Clientii hotelului Curtin Bluff sunt liberi si n
siguranta ntr-un mediu ce este n plus si prietenos din cauza comunitatii sale
locale. Conform spuselor managerului Rob Sherman "noi avem grija de sat si ei au
grija de noi". Hotelul are un grad de ocupare de 85% anual si este unul din cele mai
de succes din Caraibe. Curtin Bluff finanteaza studiile n strainatate a 5 copii bastinasi
din fondurile alocate satului (la un cost de 100.000$). n fiecare an, trimite 15 dintre
angajatii n functii superioare peste hotare pentru cursuri de perfectionare. Angajatii

sunt bine platiti si, n mod exceptional, beneficiaza de un fond de pensionare.

Schimbarea conducerii se face rar (multi sunt acolo de 30 de ani) si 75% din afaceri
se repeta. Curtin Bluff ncurajeaza si comunitatea locala sa preia activitati pentru
salvarea si nfrumusetarea mediului. Tinerii sunt ncurajati si rasplatiti pentru
fiecare copac pe care l planteaza. Hotelul foloseste fonduri pentru a le oferi
tinerilor din sat sansa de a se antrena pentru tenis de cmp - multi au devenit
antrenori la hotel si astfel comunitatea furnizeaza principalele "talente" ale insulei n
acest domeniu.
Acest exemplu din Caraibe aduce o alta lumina n ntelegerea
dezvoltarii de durata. Aici nu este vorba doar de responsabilitatea guvernului
sau a noilor turisti, de parcuri nationale sau de parcuri de animale. Este vorba
si despre populatia locala si legaturile dintre aceasta si sectorul privat.

Impactul economic
Materializat prin dezvoltarea locala si regionala a localitatilor mai putin favorizate sub
aspectul resurselor economice, impactul economic total se concretizeaza n volumul determinat de
cheltuielile turistice. Din acest punct de vedere masurarea impactului economic poate tine seama de trei
elemente:

impactul direct care evidentiaza efectele primei runde de circuit

monetar provenit de la turist;

impactul indirect masoara efectele derivate ale rundelor aditionale cauzate de recircularea
unitatii monetare initiale a turistului;

impactul indus (stimulat) comensureaza efectele derivate cauzate de angajatii unei firme
turistice care cheltuiesc o parte din salariile lor n alte sectoare de afaceri.
n aceasta situatie impactul economic total este egal cu efectele impactului indirect plus
impactul indus al cheltuielilor turistului, n mod logic efectul multiplicator al turismului (K) este
exprimat prin nsumarea celor trei impacturi, raportate la impactul direct:

impactul _ direct + impactul _ indirect + impactul _ indus

K =-----------------------------------------------------------------------------

impactul _ direct
Rezulta ca orice cheltuiala initiala a unui turist trece prin numeroase runde; asemanator cu impactul
provocat de o piatra aruncata ntr-o oglinda linistita de apa, suma initiala a cheltuielilor turistului
reverbernd, raspndind cercuri concentrice tot mai largi, dar si din ce n ce mai putin sesizabile, n
economia unui areal turistic.
Privind din acest unghi, se pune problema dezvoltarii unui sector turistic durabil. Conceptul
de turism durabil este de data mai recenta, fiind determinat de procesul de crestere a populatiei, de
dorinta de ridicare a nivelului trai ca si de cunoasterea capacitatii de suport a mediului.
Dezvoltarea durabila se bazeaza pe urmatoarele principii esentiale:


stabilirea limitelor ecologice, a standardelor si normelor de consum, cu reducerea consumurilor
nejustificate;

redistribuirea activitatii economice si realocarea resurselor, satisfacerea nevoilor esentiale ale

vietii, si n acelasi timp crestere economica;

mentinerea unui optim de populatie, cresterea demografica fiind n concordanta cu potentialul

ecosistemelor exploatabile;

conservarea resurselor de baza si pastrarea arealelor naturale care sustin patrimoniul genetic al
florei si faunei;

acces legal la resurse, cresterea efortului tehnologic si folosirea rationala a acestora;

stabilirea unei rate minime de exploatare si de consumare a resurselor asa zise "inepuizabile";

controlul comunitar, rolul comunitatii locale asupra luarii deciziilor de - dezvoltare locala;

asigurarea unui management al tuturor resurselor care sa puna accent pe calitate.

Pornind de la punctele cheie ale dezvoltarii durabile, impactul activitatilor turistice presupune
urmatoarele:

cresterea viabilitatii unor localitati cu resurse naturale reduse;

utilizarea terenurilor slab productive agricol, prin realizarea unor dotari turistice corespunzatoare;

cresterea veniturilor banesti ale locuitorilor n conditiile reducerii pasunatului si a exploatarilor

silvice;

cresterea puterii economice a localitatilor, prin obtinere de noi venituri din noi taxe si impozite
locale;

ncurajarea activitatilor traditionale, mai ales a acelora cu caracter artizanal si de mica industrie
traditionala;

dezvoltarea unui comert specific bazat pe produsele economice locale si mestesugaresti;

veniturile obtinute din turism si comertul specific acestui cadru, pot contribui la sustinerea
actiunilor de modernizare a obiectivelor culturale, de refacere ecologica a peisajelor valoroase;

aportul de profit si devize - ca urmare a activitatilor de primire, gazduire, transport si alimentatie

publica - vor reprezenta o contributie importanta n planul dezvoltarii locale.
Dar dezvoltarea economica are si repercusiuni negative, mai ales cnd se depasesc anumite
limite, urmarea fiind afectarea mediului ambiant.
Prezenta reliefului variat, cu suprafete mpadurite sau vegetatie apreciabila reprezinta
modalitatea cea mai simpla de reducere si raspndire a factorilor poluanti. Important este ca
exploatarea resurselor naturale (lemn, piatra, carbune, petrol, sare, etc.) dintr-o zona sa se faca
rational, pentru a pastra si permanentiza un potential natural atractiv si valoros, ca si pentru: reducerea
efectelor de poluare naturala si antropica, prevenirea fenomenelor de desertificare ori de degradare a
apelor, solului si vegetatiei, mentinerea unui climat placut si stabil, n scopul mentinerii si pastrarii
atractivitatii peisajului.
Padurea are si ea un rol deosebit n bilantul caldurii, n acumularea, curatarea, reglarea
distributiei resurselor de apa, reducerea actiunii vnturilor puternice, n formarea solurilor si
permanentizarea unor nise ecologice de flora si fauna.
Impactul negativ al activitatilor economice este exprimat de:

presiunea asupra exploatarii resurselor;

distrugerea treptata a mediului nconjurator;

utilizarea tehnologiilor neperformante care conduc la produse slabe calitativ, la consum mare de
materii prime si energie, precum si la cresterea poluarii prin produse secundare.

Impactul cultural
Este dominat de relatia dintre turisti si populatia locala, care nu este ntotdeauna benefica n
plan local.
Aspectele pozitive sunt date de:

dezvoltarea si revigorarea traditiilor culturale si religioase;

diversificarea formelor de artizanat;

favorizarea cresterii interesului populatiei locale pentru pastrarea si conservarea obiectivelor de

interes turistic, naturale si culturale, care astfel pot fi valorificate;

initierea unor noi actiuni culturale n plan religios, de pelerinaj la manastiri, cu scopul satisfacerii
sentimentului de sacralitate crestina, de respect fata de valorile morale.
Aspectele negative sunt mai numeroase, iar aparitia lor se face simtita dupa un interval relativ
mai lung de timp:

aparitia de schimbari a mentalitatilor, a valorilor morale sub influenta turistilor, pastrarea unor
obiceiuri, datini doar pentru ca sunt pe gustul turistilor, aparitia kisch-ului;

adaptarea si copierea de catre rezidenti a unor atitudini si comportamente noi, atribuite turistilor;

aparitia unor potentiale conflicte si antagonisme, atunci cnd turismul devine fenomen de masa,
suprasaturat, si conduce la disparitia sentimentului de mndrie fata de propria cultura;

cresterea costului vietii, dezvoltare ultrarapida a modelului societatii de consum, distrugerea

treptata a spontaneitatii sociale, pe plan local.