Principii generale

n managementul terapeutic al otitelor la

carnivore
Prof. Dr. Romeo T. CRISTINA
Farmacologie & Farmacie Veterinara

Clasificarea otitelor

1. Dup segmentul anatomic afectat:

otit extern
otit medie
otit intern

2. Dup evolutia clinic:

acut - pielea devine eritematoas
cronic - inflamatii proliferative

3. Dup natura agentului cauzal:

bacteriene
micotice
parazitare
de corpi strini
alergice
carentiale

4. Dup leziunile histologice si caracterul inflamator:

eritematoas-scvamoas
eritematoas-ceruminoas
scvamoas-crustoas
verucoas-proliferativ
ulcerativ-purulent

Principalele cauze
ale otitelor la carnivore

Factorii primari
ai otitelor

corpii strini
dermatita atopic
alergia la nteptura de purice
ectoparazitii
tulburri de cheratinizare si ale glandelor sebacee
hipotiroidism
tulburri ale hormonilor sexuali
adenita seboreic
seboreea idiopatic
bolile autoimune (pemfigus, lupusul eritematos sistemic)
bolile virale (virusul jigodiei)
etiologia necunoscut (celulita juvenil)

Factorii predispozanti ai otitelor

Predispozitie anatomic - Conformatia urechii:
Traumatismele iatrogene sau autoinduse
Boli auriculare obstructive (neoplasme, polipi);
Temperaturi ambientale ridicate asociate cu umezeal excesiv;
Boli sistemice
Umiditate excesiv n ureche
6

Parazitii
Otodectes cynotis
50%
OE la pisici
5 - 10% OE la cini

cauz comun a O.E. la ctei si pisici tinere,

greu de detectat la cine
chiar si nr. mic poate cauza OE severe si hipersensibilizare
ciclul de viat: 3 - 4 spt., n totalitate pe aceasi gazd
acarienii irit glandele ceruminoase = cerumen brun, gros
furnizeaz mediul favorabil pentru levurile din genul Malassezia
Infestatia generalizat: cinii si pisicile trecute de vrsta de un an
otodecsii sunt asociati cu hematomul auricular la cine

Demodex
Demodex canis

simbiont al pielii cinilor, (la 50-60% din cinii considerati sntosi)

rase sensibile: Boxer, Teckel, Dalamtian, Doberman, Dog, Shar-pei
ntalnit si la: Yorkshire, Botail, Chow-chow.
masculii sunt mai afectati.
carenta vitaminelor A, C, K, B, excesul glucido-lipidic cresc receptivitatea
starea pielii, pilozitatea, rezistenta organismului, influentez receptivitatea
demodicoza debuteaz clinic ntre 3 luni si un an.

Demodex felis

rezident al foliculilor pilosi si glandelor sebacee la pisic;

cauzeaz putin O.E., dar prezenta = suferint metabolic sau b. autoimun
ceva mai frecvent la rasele Siamez si Birmanez.
generalizarea observat n bolile asociate: diabet, leucoz, lupus, hiperadrenocorticism si imunodeficient felin
8

Sarcoptes canis
incidenta real a riei in otit la cine nc imprecis cunoscut
receptivitate mare n cazurile: subnutritie, gestatie, lactatie, ntretinere
necorespunztoare si n cazul folosirii abuzive de unguente cu corticoizi
nu pare s fie legat de vrst, sex, ras sau nvelisul pilos
evolutia clinic poate mbrca aspecte diferite
incidenta este crescut iarna si primvara
9

Notoedres Spp.
rareori diagnosticat la cine fiind cauzat de Notoedres cati
pisicile fr stpn, mai ales masculii se mbolnvesc frecvent
cazurile sunt numeroase la sfrsitul iernii, nceputul primverii
pisicile tinere si cele debilitate prin retroviroze sunt foarte receptive
10

Cheiletiella yasguri
Cheiletiella blakei
Cheiletiella yasguri paraziteaz la cine
Cheiletiella blakei paraziteaz la pisic
Infestatii si contagiozitate puternic mai ales la gazdele tinere
pisicile cu pr lung sunt mai frecvent parazitate.
rspndirea bolii este nc imprecis cunoscut.
frecvent totusi rar si din cauza tratamentelor contra puricilor

11

Cpusele
pusele

Otobius megnini
Otobius megnini ear tick sau spinose ear tick
Lepus campestris si
Lepus callotis (Jack rabbit)

12

Trombicula
autumnalis
n zona temperat numrul generatiilor e limitat - afectiuni sezoniere
ciclul biologic complet ntre 2-12 luni
cine pruritul poate fi generalizat
pisici dermatite papuloase, papulo-crustoase, pustuloase cu/fr prurit
afecteaz capul, urechile si/sau labele
trebuie fcut diferenta fat de Otodectes
diagnosticul este usurat de faptul c larvele sunt colorate rosu-oranj
intens si ader ferm la piele
13

Bolile alergice
manifestate prin otite
a). Dermatita atopic
b). Dermatita de sensibilizare alimentar
c). Eruptiile medicamentoase
d). Alergiile de contact
14

Complexul seboreic
Din punct de vedere clinic seboreea se poate
clasifica n trei tipuri morfologice:
seboreea uscat (seborrhea sicca)
seboreea uleioas (seborrhea oleosa),
dermatit seboreic

15

Corpii straini

Procesele
neoplazice si
polipii

16

Boli autoimune manifestate clinic prin otite

a). Pemfigusul foliaceu

b). Lupusul eritematos

Deficitul de IgA

Teckel, Shar-pei, Dalmatian, Chow chow, West Highland white terrier,

Schauzer pitic, Beagle, Ciobnesc german si Cocker spaniel

Carentele nutritionale

a). Carenta de acizi grasi esentiali

b). Carenta de proteine
c). Carenta de Vitamina A
d). Carenta de zinc.
17
e). Carenta n cupru

Factorii perpetuanti ai otitelor

Bacteriile
Levurile (Malassezia, Candida)
Fungii (Microsporum, Trichophyton, Aspergillus, Penicilium)
Modificri proliferative n canalul auditiv;
Hipersensibilitate de contact / dermatite iritative;
Erori de tratament
18

Bacterii incriminate n etiologia otitelor

19

Stafilococii
Staphylococcus intermedius
izolat n proportie de 39,25% n cultur pur
23,30% n combinatie cu Malassezia, din cazurile de OE la cine

Staphylococcus aureus subsp. aureus,

izolat n proportie mult mai redus dect S. intermedius,
particip la declansarea otitelor extern n proportie de 4-6%

Staphylococcus schleiferi
rar izolat in otitele ale carnivorelor

Staphylococcus felis
izolat si de la cini si de la pisici.
la cine este un reprezentant al florei cutanate si cavittii bucale
n egal msur prezent n flora ocular.
la pisic, poate fi asociat cu otite, abcese, dermatite, conjunctivite si cistite
20

Streptococii beta-hemolitici si
Streptococcus canis

Streptococii

determin infectii ale pielii

otite
faringite
amigdalite
infectii genitale - avorturi - mamite
infectii urinare
infectii respiratorii si endocardite
S. canis este frecvent prezent n vaginul pisicilor
la femelele (contaminarea poate atinge 50-100% la pisici sub 2 ani)

21

Corinebacteriile
Corynebacterium auricanis
frecvent izolat pe pielea si din urechea extern a cinilor,
din cele sase suse trei au fost izolate din otite, ceea ce a determinat
denumirea speciei de auricanis
considerat foarte slab patogen iar izolarea ei nu este relevant
habitatul si mecanismul patogen al bacteriei C. auricanis nu sunt
nc cunoscute cu certitudine.

22

Pseudomonas
Pseudomonas aeruginosa
- frecvent izolat din otitele cronice supurative
- aparitia se datoreaz folosirii prelungite si excesive a antibioticelor
- infectiile au fost cel mai frecvent observate la rasa Cocker spaniel

23

Proteus
- speciile acestui gen sunt patogeni oportunisti larg rspnditi,
- cel mai frecvent se izoleaz:
Proteus mirabilis,
Proteus vulgaris si
Proteus penneri.
- in otite la carnivore, frecvent izolate n asociatie cu Pseudomonas
aeruginosa si cu stafilococii coagulazo pozitivi

24

Coliformele
Escherichia coli
- ubicuitar si comensal a tractului g.i.
- colonizarea - n primele 10 zile de viat
- E. coli la cine este asociat in otite

25

Alte bacterii implicate

Acestea sunt izolate din infectiile: respiratorii, urogenitale, abcese, otite
externe, cutanate, septicemii si cele ale sistemului nervos central

Clostridium perfringens
rar izolat din otitele carnivorelor

Pasteurella dagmatis, P. stomatis, Pasteurella specie B,

prezente la animale sntoase, 50-92% la cine si 50-99% la pisic
Pasteurella canis si susele taxonului 16 sunt specii dominante la cine,
Pasteurella multocida este specia reprezentativ pentru pisic

Arcanobacterium pyogenes
considerat germen oportunist patogen,
la pisica prezentnd o otit extern cronic produs de A. pyogenes

Bacteria EF-4
la 30% din cinii cu afectiuni gingivale, fiind implicat si n otitele cinilor
26

Implicatia fungilor si levurilor n otite

27

Malassezia pachydermatis
principala levur zoofilic implicat n otite
aprox. 50% din cini sunt purttori Malassezia
zonele corporale bogate n glande sebacee
(conduct auditiv, perineu, saci anali) surse
importante
rase predispuse: Baset hound, Cocker spaniel,
Caniche, Ciobnesc german, Collie, Shetland, Jack
Russel, Silky, Australian terrier, Springer spaniel,
Shar-pei, beagle, Teckel, Labrador, Saint hubert
corticoterapia contribuie la diminuarea aprrii
locale a organismului.
antibioticoterapia asociat
proliferarea Malasseziei.

poate

favoriza

distrugerea bacteriilor si diminuarea imunittii

locale favorizeaz aparitia micozelor

28

Candida albicans
saprobiot,
pentru a deveni patogen necesit interventia factorilor favorizanti
umezeala excesiv este un factor favorizant esential
otita candidozic greu de deosebit clinic de alte otite parazitare
imunodepresoarele, radioterapia, corticoizii, antibioticele
(tetraciclina, cloramfenicolul si penicilinele favorizeaz aparitia lor.
tineretul si cei n vrst receptivi datorita deficitului imunologic

29

Aspectele clinice si diagnosticul otitelor

30

Principalele semnele clinice ale otitelor:

frecarea de obiectele din jur a zonei auriculare
scrpinatul
scuturatul capului si neliniste
scurgerea de secretii din conductul auditiv
murdrirea zonei si miros neplcut
obturarea conductului auditiv
scderea acuittii acustice pn la surditate
nclinarea capului si deplasarea cu capul nclinat spre urechea bolnav
durere la deschiderea gurii, la presarea zonei auriculare si palpare
cresterea n volum a limfonodurilor pe partea urechii afectate
anorexie, febr, depresie (rareori)
semnele clinice apar rapid sau progresiv pe parcursul a cteva zile
31

Principalele
examinri
examin ri in otite

32

Otoscopia
Furnizeaz clinicianului informatii pentru diagnostic si prognostic,
facilitnd prelevarea de probe, scaznd riscul aparitiei
traumatismelor iatrogene ale structurilor urechii.
Documentatia fotografic a cazurilor clinice mbuntteste actul
medical, comunicarea si educatia clientului.
Desi otoscopul faciliteaz diagnosticul si terapia, el nu poate nlocui
celelalte teste importante de diagnostic cum ar fi evaluarea pentru
atopie, alergie alimentar si boli care afecteaz imunitatea.
33

Aspectul otoscopic al membranei timpanice

Membrana
timpanic

Fiziologic

Patologic

Form
Culoare

concav
strlucitoare

Suprafat

translucid
lucioas
neted

Integritate

intact

convex
rosietic
tulbure
mat
cu denivelri
ngrosat
neuniform
perforat,
traumatizat

-la cine grosimea membranei timpanice este ntre: 0,8-3,1 mm (media 2,6 mm)
-cartilajul anular proximal are o consistent redus fat de cartialjul anular distal
34

Caracterul exsudatului otic

Frecvena
Microorganism

Specia

izolrii germenilor (%)

Sntoi
Cu otit

Descriere exsudat

Bacterii Gram pozitive

Stafilococi
(coagulazo pozitivi),
incluznd S. Intermedius
Streptococi
(beta hemolitici)

cine

9-20

22-40

Exsudat maro deschis

sau galben pal

cine

16

10

Exsudat galben deschis cu nuane

de maron deschis

Pseudomonas aeruginosa

cine

0,4

20

Proteus spp.

cine

11

E. coli

cine

14

Durere, exsudat cu nuane de la

galben deschis la verde
Exsudat galben deschis, ulceraii i
cronicizri
Exsudat galben deschis

cine

15-49

50-83

pisic

23

19

cine
pisic

0
0

5-10
50

Bacterii Gram negative

Levuri
Malassezia spp.

Exsudat cu nuane de la maron

deschis la maron nchis
(ciocolatiu)
ciocolatiu

Acarieni
Otodectes cynotis

Exsudat maron nchis

35

Examinarea cu Lampa Wood

Radierea ultraviolet, prin sticl Wood, va releva, la majoritatea
tulpinilor de M. canis o fluorescen galben/verzuie specific.
Examenul negativ nu exclude diagnosticul de dermatofitoz.
Examinatorul trebuie s diferentieze rezultatul pozitiv de
iridescenta particulelor de nisip, sau fluorescenta medicamentelor
De retinut c Trichophyton patogen nu produce fluorescent
36

Examenul raclatului pielii si firelor de par

(trichograma)
Utilizarea colorantilor (ex. lactofenol, cerneala "Quink") ajuta diagnosticul
alte procedee de colorare: albu-calco-fluor, albastru Evans si KOH
Examenul cultural se poate efectua n practic folosind DTM (Dermatophyte
Test Medium),
Medium) mediu similar cu Sabouraud cu adaos de dextroz si
completat cu antibiotice (gentamicin si clortetraciclin) si clorhexidin
pentru a inhiba dezvoltarea ciupercilor saprofite.
Contine ca indicator de pH rosu fenol.
Ciupercile patogene n decurs de 3-10 zile (uneori 14 zile) determin virarea
indicatorului de culoare n rosu-bordo.
37

Diagnosticul hematomului auricular

deformare concav a suprafetei urechii urmata de hemoragie.
sursa hemoragiei este ramificatia marii artere auriculare care
penetreaz cartilajul auricular.
vtmare autoindus prin scrpinat si scuturarea capului.
cauze: procesele inflamatorii, paraziti, alergii si corpi strini.
38

Examenul radiologic
Indicat n otitele cronice, n aprecierea gradului de ncrcare a
bulei timpanice.
Aproximativ 25% din otitele de la cine si pisic nu prezint
modificri radiografice.
Examenul radiografic al bulei osoase indicat n cazurile cnd
tesuturile proliferate mpiedic o vizualizare adecvat a
membranei timpanice, cnd otita e nsotit de semne neurologice.
39

Diagnosticul proceselor neoplazice din ureche

Neoplasmele aprute n urechea extern pot proveni de la piele
sau de la anexele acestuia, sau de la tesutul conjunctiv
subcutanat.
Neoplasmele obisnuite includ adenoame sau adenocarcinoame
ale glandelor ceruminoase, sebacee, papiloame, carcinoame ale
celulelor scvamoase, histiocitoame, tumori ale celulelor de
legtur, carcinoame ale celulelor bazale si melanosarcoame.
Tumorile glandelor ceruminoase sunt singurele tumori unice ale
pavilionului auricular.
Carcinoamele
regionale

pot

metastaza

cu

afectarea

limfonodurilor

Procesele neoplazice din cavitatea urechii medii si de la nivelul

structurilor adiacente sunt neobisnuite.
Semnele clinice sunt n general asociate cu otita medie.
40

Examenul histopatologic
Biopsia este adesea dificil de realizat.
Totusi, cnd se execut rezectia laterala a urechii sau ablatia
canalului auditiv si se suspecteaz un proces neoplazic,
tesutul excizat trebuie supus examenului histopatologic.

41

Diagnostic diferential fata de:

Diagnosticul complexului pemfigus

Diagnosticul definitiv se bazeaz pe examenul histopatologic care

localizeaz formarea veziculelor n straturile epidermului

Diagnosticul lupusului eritematos sistemic (LES)

Anticorpii antinucleari n mod normal se pun n evident prin

imunofluorescent.

Diagnosticul lupusului eritematos discoid (LED)

Leziunile ntlnite n mod obisnuit sunt: dermatit nazal cu
depigmentatii, eritem, eroziuni, ulceratii, furfur si cruste. LED a
fost descris si la pisic.
42

Diagnosticul dermatitei atopice la cine si pisica

Dintre testele complementare, cea mai sigur este testul intradermic
efectuat in vivo (ex. Kitul Allerderm ID test, Virbac).

Diagnosticul alergiei alimentare

Teste cutanate i.d. si msurarea in vitro a anticorpilor IgE prin
testele: radio-alergo-absorbtie sau ELISA pot fi folosite pentru a
demonstra prezenta hipersensibilittii.

Alte tehnici folosite:

testul de degranulare a bazofilelor,

testul de absorbtie selectiv a zaharurilor si
testul gastroscopic al alimentelor.
43

Diagnosticul dermatitei alergice la nteptura

ntep tura puricilor
Prezenta puricilor sau a fecalelor de purice n blana animalului sunt
elemente de ajutor.

Diagnosticul eruptiilor medicamentoase

Sunt incriminate:
antibioticele (cefalosporine, peniciline, neomicina)
sulfamidele potentate
antihelmintice/filaricide (levamisol, dietilcarbamazina, praziquantel)
fungicidele (itraconazol)
vaccinurile (pt. turbare, rinotraheit, caliciviroz)
acaricidele (amitraz, moxidectin), sampoane, pulicide (fipronil)
aditivii alimentari
44

Diagnosticul dermatozelor nutritionale

Carenta n zinc

Caracteristic - extinderea paracheratozei n infundibulul folicular

n derm - dermatit perivascular superficial, cu infiltrat polimorf,
bogat n eozinofile

Carenta n vitamina A

Diagnosticul diferential fat de paracheratoz

Carenta n proteine sau aminoacizi

Pe baza manifestrilor clinice generale si cutanate, asociate cu

analiza ratiei, examenul hematologic si biochimic al sngelui etc.

Diagnosticul tulburrilor
tulbur rilor cheratoseboreice

La cinii btrni se efectueaz: hemograma, profilul biochimic si

analiza urinii
45

Etapele examenului citologic al exsudatului auricular

1. Stabilirea
diagnosticului

4.
1.
Exsudat otic

2.

3.
3. Etalarea exsudatului
otic colorarea frotiului

2. Recoltarea
exsudatului

4. Examinarea frotiului
cu rezolutii ob. x 10 - 40

CUANTIFICAREA

46

Schema examenului citologic

47

Examenul citologic elemente specifice de recunoastere

Celule epiteliale
nucleate

Malassezia
Celule epiteliale
anucleate

Coci Gram +
Bacili Gram 48

Corelatia evolutie clinic - flora microbian n otite

49

Etapele izolrii
izol rii si identificrii
identific rii bacteriilor Gram pozitive

50

Etapele izolrii
izol rii si identificrii
identific rii bacteriilor Gram negative

51

Izolarea si identificarea cocilor Gram pozitivi

52

Microorganisme izolate frecvent din

otitele carnivorelor
Cine
Staphylococcus intermedius
Pseudomonas aeruginosa
Staphylococcus aureus
Proteus spp.
Streptococcus grup G
Corynebacterium spp.
Malassezia pachydermatis
Candida albicans
Microsporum canis

Pisica
Pasteurella spp.
Pseudomonas aeruginosa
Staphylococcus aureus
Staphylococcus spp.
Proteus spp.
Streptococcus grup G
Malassezia spp.
Microsporum canis
53

Etapele izolrii
izol rii si identificrii
identific rii fungilor

54

Etapele izolrii si identificrii levurilor Malassezia

55

Asocierea aspectului clinic cu microorganismele izolate

56

Etapele terapiei n otite

57

Igienizarea urechii
58

1). Debriurile produc un microclimat care favorizeaz

proliferarea bacteriilor si a levurilor, pot mpiedica contactul
medicamentului cu peretii canalului auditiv si inactiva unele
componente.
2). Curtirea agresiv a urechii puternic inflamate si cu
procese de proliferare (obstructii ale canalului auditiv)
trebuie evitat
3). Aceste urechi se trateaz n primul rnd cu glucocorticoizi
(n doze antiinflamatorii) si antibiotice topice sau sistemice.

59

4). Proprietarii trebuie educati in a folosi solutiile topice

ceruminolitice si/sau de splare tipice n vederea curtirii
urechii.
5). Agentii ceruminolitici sunt n general surfactanti si
detergenti care emulsific, nmoaie, disloc cerumenul si
exsudatele. (ex. sulfosuccinatul de sodiu, carbamatperoxidul,
propilenglicolul, glicerina, uleiurile etc.
6. Carbamat peroxidul n prima faz umecteaz prin eliberarea
ureei si ulterior prin eliberarea oxigenului creeaz actiunea
detersiva.
7. Produsele miscibile cu apa au avantajul c murdresc mai
putin comparativ cu cele uleioase.
60

8. Agentii ceruminolitici se introduc n ureche cu 5-15 minute

nainte de a ncepe procedura de splare pentru a facilita
dislocarea debriurilor.
9. Combinatia dintre agentii ceruminolitici si substantele sicative
(ex. acizii: lactic, salicilic, benzoic, malic, boric), reduce
semnificativ pH-ul, are actiune keratolitic, usoar actiune
antibacterian si antimicotic.
10. Dac canalul auditiv este extrem de inflamat, umflat si
stenotic, este bine ca initial s se efectueze un tratament
antinflamatoriu iar examenul otoscopic s se repete dup 3-7 zile
11. Probele de secretie otic se vor recolecta din profunzimea
canalului auditiv vertical, pentru examenul citologic.
12. Probele de secretie otic sunt prelevate pentru examenul
bacteriologic si antibiogram, recomandat n toate cazurile de
61
otit cronic!

Principii de tratament ale otitelor bacteriene

1). testarea comportamentului fat de antibiotice obligatorie
2). aminoglicozidele si cloramfenicolul au eficacitate bun n otite
3). dar aminoglicozidele prezint potential ototoxic
4). Optim: medicamentele care urmeaz a fi folosite la tratamentul
otitelor externe prin terapie sistemic, s nu fie utilizate sub form
topic = dezvolta fenomene de rezistent.
rezistent
5). Dezinfectantii o alternativ la antibiotice.
6). Produsele pe baz de iod si clorhexidin sunt o alegere bun
mpotriva bacteriilor si levurilor, dar pot fi ototoxici.
6). Acidul acetic 2% este eficace asupra speciilor de Pseudomonas iar la
5% actioneaz mpotriva tuturor bacteriilor patogene implicate n
otita extern.
62

Dermatofiti
Topic

Sistemic:

tunderea prului in benzi late de 2-3 cm toate animalele exceptnd gestantele

pisicile cu forme cronice tunse n totalitate
dupa tuns, primele 7-10 zile agraveaza Medicamente:
eliminarea asternutului
griseofulvina 50-120 mg/kg/zi n 2 doze,
dezinfectia uneltelor de igien si cusca

Sampoanele eficiente:
iod polividon 1%,
captan 3%,
sulfati 2%
clorhexidin
In leziunile conturate = imidazolice:
miconazol
clotrimazol

Solutiile de mbiere:
0,2% enilconazol
la pisic nu este permis

administrat cu alimente grase;

ketokonazol 10 mg/kg/zi, 3-4 spt.
itraconazol 5-10 mg/kg/zi, 3-4 spt.
terbinafin 10-20 mg/kg/zi 6 spt.
cazuri refractare/rezistenta 30 mg/kg/zi.
vaccinare profilactic si terapeutic
vaccin inactivat la pisici a fost introdus
prima dat n SUA. Acest vaccin poate fi
folosit pentru prevenirea si tratamentul
leziunilor dar nu pt. prevenirea infectiei.

Dezinfectanti eficienti:
hipocloriti
glutaraldehidele
clorur de benzalconiu

63

Tratamentul ectoparazitilor
Topic

Sistemic

ivermectina
Amitrazul (Mitaban 19,9%) 300 600 mcg / kg / 24 h cu precautii

(verapamil, diltiazem, nifedipina, nicardipina,

tamoxifen, megestrolul acetat, progesteron,
eritromicina, ketokonazol, cefoperazona,
mbieri:
ceftraxona, ciclosporinele A, fenotiazinicele
0,025% 14 zile consecutiv si quidinele)

sau 0,05%, 7 zile consecutiv

Doze:
S. scabiei = 0,2-0,4 mg/kg p.o. si s.c., 1-2
administrri la 14 zile;
Cheyletiella spp. = 0,3 mg/kg s.c., 2 adm. la
interval de 21 zile; 0,2 mg/kg p.o. sau s.c.
Notoedres cati, 2 adm. la 14 zile; 0,2-0,4
mg/kg p.o. sau s.c.
n cazul lui O. cynotis, 1-2 adm. la 14 zile

milbemicina
moxidectinul (p.o.)

64

Malassezia
Rezistent

Recomandri

Topic:
Griseofulvina si terbinafinul nu
sunt active mpotriva lui sulfitul de seleniu,
Malassezia clorhexidin 2%
miconazol 2%
ketokonazol
econazol
solutie acid acetic 2-5%
Sistemic:
ketokonazol 10-20 mg/kg/zi 3-4 spt.
itraconazol n doz de 5 mg/kg/zi
65

Candida spp.
Candidoza superficial

Recomandri
Topic:

uscare leziuni de la nivelul pielii

Nistatin
violet de gentiana (1:10000)
miconazol crem
amfotericin B lotiune
clotrimazol solutie cutanat 1%

Econazol
miconazol x 2 ori/zi zi 15 zile.
enilconazolul 0,2% x 2 aplicri /
spt.
betadin solutie sau crem.

Sistemic:
ketokonazol 10 mg/kg/zi
fluconazol 5 mg/kg/zi
etokonazol 10 mg/kg/zi

66

Staphylococcus
Fenomene de rezistent

Recomandri

Rezistent < 5%
cefalexin
cefadroxil
oxacilin
dicloxacilin
amoxicilin + clavulanic
gentamicin
tobramicin
enrofloxacin
bacitracin
polimixina B
Rezistenta 20 - 37%
lincomicin
clindamicin
eritromicin

novobiocina,
enrofloxacinul,
ampicilina,
ceftiofurul,
sulfamide trimetoprim
cloramfenicolul.

67

Pseudomonas
Rezistent

Recomandri

fenomene de rezistent multipl la polimixine,

antibiotice, asociat cu prezenta peniciline,
factorului R. cefalosporine din a treia generatie,
aminoglicozide,
fluoroquinolone
ticarcilin.
n infectiile otice mai pot fi folosite:
a). sulfadiazinele 1%,
b).Tris (trometamina),
c). EDTA (acidul etilen-diamino-tetraacetic)
68

Streptococcus
Rezistent

Recomandri

tulpini rezistente la sulfamide penicilina G

ampicilin
amoxicilin
lincomicina
eritromicina
clindamicina
enrofloxacinului
cloramfenicolul

69

Pasteurella
Rezistent
Lincomsamidele
Cefalosporinele (I - generatie)

Semnalata si la:
eritromicin
claritromocin
oxazolidinon

Recomandri
ampicilin,
penicilin,
piperacilin,
cefotaxamin,
cetriaxon,
cloramfenicol,
tetraciclin,
pristamicin,
pefloxacin,
ciprofloxacin,
trimethoprim-sulfametoxazol
70

Tratamentul hematomului auricular

Medicamentos
antiinflamatorii
imunosupresive
Glucocorticoizi p.o.
prednisolon
2 mg/kg n primele 2 sptmni,
reducere doza la n urmtoarele
2 spt. cu rezultate satisfctoare

Tehnica chirurgical
Reducerea chirurgical asociat
cu compresiune postoperatorie
Drenarea hematomului fr
incizie chirurgical

Tratament homeopatic
Corticosteroidicele
n doze antipruriginoase asociate
cu heparin
71

Managementul chirurgical al otitelor

Medicamentos

Tehnici chirurgicale

Infiltratii locale cu:

bupivacain
lidocain
hostacain
procain
(o cantitate suficient pt. a acoperi
toat zona, fr a depsi 2 mg/kg

rezectia lateral a canalului

auricular (RLCA, procedura Zepps
modificat),
ablatia vertical a canalului
auditiv (AVCA)
ablatia total cu osteotomia bulei
timpanice, cu abordare lateral sau
Zona care urmeaz a fi supus ventral (ATCA/OBT).
anesteziei locale nu se spal cu cel
putin 20 min. nainte de medicatie

72

Cine

Pisic
Premedicaie

atropin 0,02-0,04 mg/kg s.c., i.m., sau

atropin 0,02-0,04 mg/kg s.c. sau i.m.
glicopirolat - 0,005-0,011 mg/kg s.c., i.m.,
glicopirolat 0,005-0,011 mg/kg s.c.,
asociat cu
i.m., asociat cu
butorfanol 0,2-0,4 mg/kg s.c., i.m. sau cu
oximorfinice 0,05-0,1 mg/kg s.c., i.m.
buprenorfin -5-15g/kg i.m.

Inducie
propofol 4 mg/kg asociat cu
diazepam 0,25 mg/kg i
ketamin 5 mg/kg sau cu
tiopental 10 mg/kg, administrat i.v.

izofluran; propofol - 4 mg/kg asociat cu

diazepam 0,27 mg/kg i
ketamin 5,5 mg/kg sau cu
tiopental 10 mg/kg, administrat i.v.

ntreiere
izofluran sau halotan + O2

izofluran sau halotan + O2

Analgezie postoperatorie
morfin 0,4 mg/kg n momentul extubaiei,
0,4 mg/kg la 3 ore i 0,2 mg/kg la 7 h sau
tramadol 0,25 mg/kg per os/ 8h, 2-5 zile

73

Tehnici de anestezie n otite

Injectabil
Anestezie general:
metomidin 10-20g/kg
morfin 0,1-0,3mg/kg
ketamin 5-10mg/kg
i.v., n aceeasi sering,
Asociat cu anestezie local:
lidocain 2-4 mg/kg
atropin 0,02-0,04 mg/kg s.c. i.m.
acepromazin 0,15 ml/10 kg,
ketamin 5-10mg/kg i.v., i.m.
diazepam 0,2 mg/kg i.v., i.m. propofol
4-6 mg/kg i.v.
tiopental 10 mg/kg

Tineret
Premedicatie:
midazolam 0,1-0,2 mg/kg i.m., s.c., i.v.;
diazepam 0,1-0,3 mg/kg i.v.;
acepromazin 0,025-0,05mg/kg i.m., s.c.
atropin 0,01-0,02 mg/kg s.c., i.m., iv;
glicopirolat 0,01-0,02 mg/kg im., iv.;
sau asocierile:
acepromazin 0,03-0,05mg/kg + morfin
0,02mg/kg s.c., i.m., la interval 20-30 min;

Inductie:
propofol 2-6 mg/kg sau
diazepam 0,2mg/kg + ketamin 5-10
mg/kg i.m.

ntretinere:
isofluran sau halotan + O2;

Analgezie postoperatorie:
morfin 0,05-0,2 mg/kg s.c., i.m.,
antiinflamator nesteroidian 0,1 mg/kg,
fentanyl 2 g/kg/or,
74
butorfanol 0,05-0,3 mg/kg s.c., i.m., i.v.

Concluzii
75

76

Cabinet veterinar

Ras
Vrst
Sex
Aspectele clinice
Factori climatici
Etiologie

otoscop
mnusi consultatie
tuburi recoltat probe sterile
lame si lamele microscop
microscop optic
baterie colorant GRAM
medii de cultur,
sisteme multitest API
77

Parametrii de urmarit:
Parametrii
microbiologici

Malassezia

Coci

Bacili

Parametrii clinici
Exsudat
Eritem
Stenoz
Escoriatii
Durere
Disconfort
78

Va multumesc pentru atentie!

79