Erori i complicaii n endodonie

n procesul tratamentului endodontic este posibil s apar relativ des

un ir de complicaii i erori medicale, datorate particularitilor evoluiei
proceselor patologice in
pulp sau n periodont, particularitilor anatomice ale dinilor, strii
imunologice i a
reaciei pa~ientului.
Principalele cauze ale erorilor n cazul tratamentului endodontic sunt:
Necunoaterea anatomiei i morfologiei dinilor;
Prezena zonelor, care topografic se nvecineaz cu risc posibil;
Utilizarea instrumentelor endodontice necorespunztoare;
Utilizarea metodelor (tehnicilor) de tratament incorecte.
Exista factori care pot favoriza in mod semnificativ reusita
tratamentului endodontic:
- absenta infectiei periapicale,
- o obturatie endodontica bine condensata, care sa se extinda pana
la 2 mm de apexul radiologic si nu dincolo de acesta,
- o restaurare coronara adecvata,
- utilizarea unui sistem de izolare de tip diga in timpul manoperelor,
- cazurile ce presupun un tratament endodontic per primam, fata de
retratament.
Alti factori au capacitatea de a influenta rata de succes, dar acestia
nu au fost inca
cuantificati. Desi exista o gama mai larga de factori care pot
influenta rezultatul tratamentului endodontic, succesul depinde in
mod esential de eliminarea infectiei prezente in canal la inceputul
acestuia si de impiedicarea contaminarii in timpul procedurilor de
tratament.
Tratamentul endodontic este combinatia dintre prepararea mecanochimica a spatiului radicular pentru a facilita amplasarea unui
material biocompatibil care sa sigileze canalul in intregime. Prin
aceasta, microorganismele si materia organica ce se poate
descompune si sustine dezvoltarea bacteriana sunt indepartate,
pentru a mentine sau restaura sanatatea tesuturilor periradiculare.
Articolul doreste sa dezbata succesul tratamentului endodontic si
factorii ce afecteaza rezultatul acestuia, cum ar fi : microbii, corpii
straini, epiteliul, precum si factori preoperativi, intraoperativi si alti
factori combinati.

Definirea rezultatului : succes versus esec

Clasificarea rezultatului tratamentului in succes sau esec este
fundamentala cand se evalueaza rezultatele ce pot afecta
tratamentul endodontic. Inevitabil, mai multe variante trebuie luate
in considerare cand se evalueaza rezultatul si multe din cazuri nu pot
fi identificate cu usurinta.
In termeni histologici, succesul endodontic presupune o reparare
completa a tesuturilor periapicale, fara prezenta celulelor
inflamatorii. Acest deziderat este destul de dificil de atins insa, si ne
bazam mai mult pe indicatorii clinici si radiologici care evalueaza
rezultatul.
Abbot a propus mai multi indicatori ai succesului tratamentului
versus esec (tabel). Revederea acestora este utila cand se evalueaza
succesul endodontic si variabilele asociate.
SUCCES ESEC
SUCCES
Nici un semn clinic sau
simptom al infectiei sau
inflamatiei in urma
tratamentului
Nici o pierdere a functiei
Nici un semn radiologic al
unei patologii in
desfasurare
reducere in dimensiunea si
densitatea oricarei
radiotransparente periapicale
preexistente

ESEC
Dintele tratat este
simptomatic sau are
unaspect anormal
Tesutul moale raspunde
anormal la palpare sau alta
examinare
Radiografia arata ca
leziunea periapicala a
aparut dupa tratametul
endodontic
leziune periapicala care era
evidenta radiografic inainte
de tratament nu s-a
vindecat sau si-a marit
dimensiunea

Succesul tratamentului endododntic

Este important sa ne intrebam:cat succes obtinem cu terapia
endodontica? Ratele de succes,bazandu-se pe criterii stricte,se
situeaza intre 31%-96%, dupa unele cercetari chiar pana la 98,7%,
sau 100%. O revizuire a literaturii de specialitate, dupa combinarea
datelor de la 76 de studii ce utilizau doua metode diferite de

examinare, au estimat: in 40 din studii in medie un procent de 74,4%

succes, utilizand criteriile stricte de evaluare radiologica, iar alte 36
de studii ce utilizau criterii lejere de evaluare radiologia, procentul de
succes a fost in medie de 85,2 %. Unul dintre studiile cele mai
comprehensive ce analizeaza rata de succes (RS) a
tratamentului endodontic a fost realizat de Sjogren et al in 1990 si
arata ca RS variaza intre 91% si 96%, functie de statusul biologic
initial al pulpei, de factori cum ar fi: prezenta/absenta obturatiei de
canal, de prezenta/absenta leziunilor periapicale. Este important de
inteles ca factorii care influenteaza rezultatul tratamentului astfel
incat modalitatile de tratament a fie adaptate si imbunatatite.
Factori care afecteaza rezultatul tratamentului:
A. A spectele teoretice:
1. Bacteriile :
Primul si cel mai important factor in determinarea succesului unei
restaurari
endodontice pe termen lung este prezenta si /sau persistenta
microorganismelor. Cand discutam despre rolul bacteriilor in canalul
radicular si spatiile periradiculare, trebuie sa ne intoarcem catre
studiul realizat de Kakehashi et al., care au demonstrat, intr-un
studiu gnotobiotic, ca microorganismele insele sunt cauza inflamatiei
pulpare, necrozei, sau a infectiilor periradiculare. In consecinta, o
indepartare inadecvata a florei microbiene ( bacterii, virusuri, fungi),
duce la o infectie continua si la o persistenta a starii inflamatorii.
Instrumentele fracturate si canalele radiculare omise au fost de
asemenea adaugate
totusi ca o posibila cauza a esecului . Cu toate astea, insa, in cele
mai multe studii
longitudinale ( ca cel al lui Sjogren et al.), majoritatea cauzelor se
reduc in cele din urma la invazia sau colonizarea bacteriana a
spatiului endodontic.

Tubuli dentinari infiltrati cu

microorganisme

Exista dovezi clare ca in urma prepararii mecano-chimice nu pot fi

indepartate toate
microorganismele din canalele radiculare. Totusi, este posibila
minimizarea cantitatii de flora bacteriana prezenta in acest spatiu,
respectand cu strictete protocolul operator si masurile de control al
infectiei, pastrand-o la un nivel critic. Mentinerea unei sigilari
coronare etanse dupa finalizarea tratamentului endodontic este, de
asemenea, fundamentala in minimizarea colonizarii bacteriene, in
cele mai multe cazuri, cand dezvoltarea bacteriana este tinuta sub
control, sistemul de aparare al gazdei va raspunde adecvat
antigenului. Astfel, fundamentala pentru rezultatul tratamentului
endodontic este capacitatea clinicianului de a minimiza
(re)colonizarea bacteriana la acest nivel.

2. Corpii straini:

Distrugerea mecanica sau prezenta corpilor straini in spatiul

periradicular, care are loc in cazul perforatiilor, supraobturatiilor sau
traumei cronice, vor cauza distrugeri periradiculare prin inflamatie
cronica persistenta, daca factorii iritanti nu sunt indepartati. Au fost
mentionati o serie de iritranti: fragmente de vegetale, conuri de
hartie, celuloza si o gama larga de diverse materiale. Problema
apare cand un anumit material sau substanta nu poate fi
indepartata, ducand la o stare de iritatie inflamatorie cronic

Gutaperca dezintegrat drept cauz potenial pentru eecul tratamentului endodontic al

parodontitelor apicale cronice. Conglomeratele de particule fine (a) induc o reacie
intens circumscris
tisular (TR) n jurul particulelor. Regiunea demaract n (a) este mrit n (b). de observat
particulele fine de
gutaperc (* in c, GP n d) sunt ncojurate de numeroase celule mononucleare (MNC).
Mrire: (a) 30x, (b)
80x, (c) 200x i(d) 750x. (Nair, 2002.)

O categorie aparte de corpi straini o constituie materialele de

obturatie. S-a constatat ca in timp, sigilantii sunt fagocitati de catre
macrofage, iar surplusul de material din
supraobturatie va intarzia vindecarea, fara totusi a o impiedica.
Microorganismele sunt de departe mai iritante decat materialele de
obturatie.

Granulom masiv determinat de conurile de hrtie afectnd canalul radicular (a). regiunea
demarcat
n (b) este mrit n (c) i marit i mai mult n (d). De observat vrful conului de hrtie
care se proecteaz n
leziunea de parodontit apical i placa bacterain adernd de suprafaa conului de
hrtie. RT, vrful
rdcinii; EP, epiteliu; PC, celul de plant Mrire: (a) 20x, (b) 40x, (c) 60x i(d) 150x.
(Nair, 2002.

3. Epiteliul:
Un alt factor care poate afecta rezultatul tratamentului endodontic
este rolul jucat de epiteliu. Daca resturile epiteliale Malassez
persista, acestea pot, sub un stimul adecvat, sa prolifereze, dand
nastere unui chist. Cele mai multe chisturi pot fi tratate cu succes,
dar uneori este necesara chirurgia endodontica. Este importanta
diagnosticarea corecta a situatiei clinice inaintea tratamentului.

B.Aspectele clinice:
4. Factorii preoperativi :
Factori generali ai pacientului : Mai multe studii au explorat factorii
legati de pacienti,
precum: sexul, varsta, sanatatea generala si efectele lor asupra
rezultatului tratamentului endodontic. Swartz si colab, Smith si colab.
au descoperit rata mai mare de succes la barbati, fata de femei. In
alte studii, realizate de Ng si colab, sexul pacientilor nu afecteaza
rata de succes.

O ipoteza rezonabila postulata ar fi ca la persoanele varstnice au o

rata mai scazuta de vindecare, din cauza imbatranirii tesuturilor, a
malnutritiei sau a bolilor sistemice asociate,cum ar fi diabetul .
Studiile statistice arata ca rata succesului endodontic tinde sa scada
odata cu varsta. Alte studii ( Fouad & Burleson) arata ca diabetul a
avut o influenta semnificati va asupra ratei de succes a
tratamentului la dintii cu parodontite apicale cronice. Extinderea
cercetarilor privind influenta varstei sau a factorilor sistemici ce
afecteaza rezultatul tratamentului endodontic este totusi limitata la
momentul actual.
Tipul de dinte

5. Anatomia radicular
Un alt factor conjunctural asociat cu succesul pe termen lung al
tratamentului este
anatomia radiculara a fiecarui tip de dinte. Ipotetic, aceasta este o
afirmatie corecta, intrucat molarii sunt asociati cu o morfologie
radiculara mai complexa. Totusi, studiile care compara tipurile de
dinti nu au aratat diferente semnificative in acest sens. Dupa
Tronstad, mai multe studii au aratat ca tratamentul endodontic la
dintii cu trei radacini au avut o rata de succes mai mare (90%) decat
la cei cu doua radacini (80%), si decat la cei cu o singura radacina
( 70%).

Rezultatele au fost atribuite faptului ca spatiul canalar destul de

ingust al radacinilor dintilor pluriradiculari este relativ mai bine
preparat, debridat si antiseptizat decat canalele mai largi ale
monoradicularilor.

Totusi, un studiu realizat de Ng si colab. a aratat ca nu exista nici o

diferenta semnificativa in rezultatul tratamentului intre
modoradiculari si alti dinti cu morfologie mai complexa. Totusi,
autorii recunosc ca studiile nu au inclus date diferentiate in functie
de statusul pulpar sau parodontal al dintilor analizati. Astfe, dpdv
teoretic ar fi mai corect de presupus ca tratamentul endodontic la
dintii cu morfologie radiculara mai complexa, cum ar fi molarii, au o
rata de succes mai redusa decat monoradicuarii.
Cu toate acestea insa, cercetarile nu indica diferente semnificative
intre diversele tipuri de dinti.
Statusul preoperativ al dintilor
Stausul biologic preoperativ al pulpei (pulpite, necroza) si efectele sale
asupra
rezultatului tratamentului endodontic au fost temeinic studiate. Unele
studii au aratat ca dintii vitali cu pulpite au demonstrat o capacitate
crescuta de vindecare, in timp ce altele au aratat ca in cazul pulpelor
necrozate fara infectie periapicala, rezultatele au fost mai bune.
Rationamentul pentru aceasta observatie ar fi ca debriurile necrotice par
sa fie mai
susceptibile la irigantii utilizati in endodontie, dar si lipsa bacteriilor din
spatiul endodontic ar
putea duce la acelasi rezultat. Atat Ng si colab, cat si Kojima si colab. au
demonstrat in
analiza lor faptul ca rata succesului la dintii vitali este mai mare ( cu 5-9%)
fata de cei
devitali, statusul preoperativ al pulpei fiind un factor care influenteaza
rezultatul
tratamentului endodontic.

Prezenta radiotransparentei preoperativ si dimensiunea leziunii periapicale

au fost, de
asemenea, studiate. Se pare ca prezenta acestor radiotransparente
afecteaza rezultatul
tratamentului, acest lucru implicand o infectie prezenta in canal.

Leziune cronica periradiculara la 2.1

Rata succesului scade intre 9-13% cand exista o radiotransparenta
periapicala. Majoritatea
microorganismelor implicate in acest proces sunt anaerobe si de multe ori
sunt greu de
indepartat sau distrus, mai ales din meandrele sistemului canalar. In ceea
ce priveste
dimensiunea leziunii initiale, s-a concluzionat ca nu exista nici o diferenta
in ceea ce priveste
rezultatul tratamentului. Totusi, timpul de vindecare este mai mare in cazul
leziunilor mai
mari, necesitand si o perioada de monitorizare mai lunga.
Prin urmare, statisticile arata ca pentru orice caz care presupune o
infectie, probabilitatea
de a avea un esec este mai mare decat in cazurile fara infectie. Leziunile
periapicale implica
invariabil prezenta unui canal infectat, deci rata de succes in astfel de
cazuri este efectata
negativ, prin cei doi factori : natura microorganismelor si metodele
utilizate pentru eliminarea acestora.
Factori intraoperativi
Diga, prepararea mecanica, iriagantii si medicatia. Utilizarea digii este
fundamentala in

tratamentul endodontic, in lipsa acesteia practicienii fiind in pericol din

punct de vedere legal.
Este dovedit stiintific faptul ca prin contaminare cu saliva a spatiului
canalar se introduc noi
microorganisme, ce pot prelungi durata tratamentului si afecta
prognosticul. Totodata, riscul
inhalarii instrumentelor sau al lezarii tesuturilor de catre irigantii
concentrati sau solutii
medicamentoase este, de asemenea, redus. Din acest motiv, diga este
unul din factorii cruciali care determina succesul tratamentului endodontic.
Diga este indicat sa se aplice dupa prepararea cavitatii de acces
Prepararea mecanica a spatiului canalar nu a fost studiata in amanunt in
acest sens, se pare
insa ca exista o corelatie intre rata de succes crescuta si dimensiunea
scazuta a preparatiei
apicale. Hoskinson si colab. au descoperit ca rata de succes a
tratamentului de canal e
semnificativ crescuta in cazul realizarii unor preparatii apicale de mici
dimensiuni ( ISO 2030), comparativ cu dimensiunile mai mari (ISO 35-90). Acelasi studiu a
aratat ca nici gradul
de conicitate al canalelor nu a influentat semnificativ rezultatul
tratamentului. Astfel,
dimensiunea in zona apicala si conicitatea canalelor nu par sa influenteze
in mod decisiv
rezultatul tratamentului, desi nici un studiu de metaanaliza nu a fost
efectuat in acest scop.
medicamentoase este, de asemenea, redus. Din acest motiv, diga este
unul din factorii cruciali care determina succesul tratamentului endodontic.

Diga este indicat sa se aplice dupa prepararea cavitatii de acces

Prepararea mecanica a spatiului canalar nu a fost studiata in amanunt in
acest sens, se pare
insa ca exista o corelatie intre rata de succes crescuta si dimensiunea
scazuta a preparatiei
apicale. Hoskinson si colab. au descoperit ca rata de succes a
tratamentului de canal e
semnificativ crescuta in cazul realizarii unor preparatii apicale de mici
dimensiuni ( ISO 2030), comparativ cu dimensiunile mai mari (ISO 35-90). Acelasi studiu a
aratat ca nici gradul
de conicitate al canalelor nu a influentat semnificativ rezultatul
tratamentului. Astfel,
dimensiunea in zona apicala si conicitatea canalelor nu par sa influenteze
in mod decisiv
rezultatul tratamentului, desi nici un studiu de metaanaliza nu a fost
efectuat in acest scop.

In literatura actuala sunt dezbatute variate aspecte ale utilizarii

irigantilor de canal. Desi exista o multitudine de iriganti folositi in
practica, cei mai utilizati sunt hipocloritul de sodiu si EDTA in
combinatie cu cetrimide (EDTAC), a caror combinatie este eficienta
in realizarea asepsiei si a actiunii de chelare a peretilor dentinari. Mai
exista inca discutii cu privire la ordinea succesiunii acestora, adica
daca ar trebui folosite in ordinea; EDTAC/NaOCl/EDTAC sau
NaOCl/EDTAC/NaOCl.
Abbot si colab. au realizat un studiu de microscopie electronica prin
care au aratat ca EDTAC ar trebui utilizat ca prim irigant. Atunci cand
s-a folosit NaOCl, aproape toate canalele in prezentau smearlayer pe
peretii treimii apicale. Young afirma ca NaOCl ar trebuii folosit ca
irigant principal, fara a fi alternat cu EDTA, intrucat literatura indica
faptul ca activitatea antibacteriana a NaOCl este influentata in mod
negativ de catre EDTA. La momentul actual nu exista o succesiune
ideala in ceea ce priveste utilizarea irigantilor, totusi, este deja bine
stabilit ca alternanta celor doua solutii, NaOCl si EDTA duce la o
crestere a ratei de succes a tratamentului.
Utilizarea medicatiei este un alt aspect important al terpiei
endodontice. Pastele cu
antibiotice, cum ar fi Ledermix-ul, sau cele pe baza de CaOH2 par sa
fie principalele

substante disponibile la ora actuala, considerandu-se (Abbott et all)

ca acestea satisfac cerintele necesare unei medicatii ideale. Astfel,
utilizarea unei medicatii in functie de diagnostic si statusul
preoperativ al dintelui e fundamentala in tratamentul endodontic, iar
cunoasterea secventei de aplicare si combinatiile ce maximizeaza
efectul medicamentos influenteaza in mod decisiv rezultatul acestui
tratament.
Tehnica de obturatie radiculara, materialul de obturatie, extinderea
lui apicala si calitatea acestuia : nu exista la ora actuala nici un
material capabil sa asigure o obturatie radiculara perfecta, de aceea
majoritatea tehnicilor utilizeaza gutaperca impreuna cu un sigilant.
Tehnica utilizata pentru condensarea gutapercii in spatiul canalar a
fost realizata initial prin sistemul clasic de condensare laterala, care
a ramas pana in prezent standardul de aur. Omogenitatea obturatiei
de canal obtinuta prin condensare laterala a fost pusa insa sub
semnul intrebarii in mai multe studii. Din literatura reiese ca acest
standard se mentine intrucat proprietatile termo-elastice ale
gutapercii incalzite fac ca aceasta sa se contracte la racire si sa duca
la o perdere a etanseitatii obturatiei ce poate afecta rezultatul
tratamentului.

Inca nu exista la ora actuala un material ideal de obturatie

endodontica. Sigilantii de canal ar trebui sa asigure o inchidere
ermetica a acestuia, care sa impiedice postoperator percolarea
bacteriana in spatiul endodontic.
Printre primii sigilanti utilizati au fost cei pe baza de ZOE si rasini
epoxi. Totusi, s-a
dovedit ca sigilantii pe baza de ZOE afecteaza pulpa dentara in
experimentele pe caini, avand o actiune puternic antigenica, in timp
ce AH26 si Ah plus nu au declansat producerea sistemica de
anticorpi sau reactii de hipersensibilitate interziata. De asemenea,
eliberarea de formaldehida de catre AH26 il face mai putin eligibil ca
sigilant de canal, comparativ cu AH Plus, tot o rasina epoxidica.

Astfel, este esential sa se aleaga sigilantul adecvat si materialul de

umplere a canalului astfel incat a se minimizeze percolarea si sa se
maximizeze succesul tratamentului.
Literatura actuala arata ca obturatia de canal trebuie sa se extinda
pana la 0-2 mm de
apexul radiologic. S-au realizat numeroase studii compartative
privind limita apicala
aobturatiei de canal : supraobturatii, subobturatii si obturatii corect
realizate.
Metaanaliza efectuata de Ng si colab a indicat faptul ca obturatiile
care se incadreaza in limitele stabilit au rata cea mai mare de
succes. De asemenea, densitatea obturatiei, decelabila radiologic,
este un alt factor care influenteaza reusita tratamentului, astfel incat
s-a constatat o rata mai scazuta cu aprox. 25,9% a ratei de succes in
cazurile care prezentau goluri in obturatia de canal.
Din pacate, nu exista nici o calibrare sau standardizare pentru acest
tip de masuraturi, desi s-a demonstart o valoare semnificativ scazuta
a ratei de succes la obturatiile radiologic nesatisfacatoare. Deci,
calitatea obturatiei este un factor important care afecteaza rezultatul
tratamentului endodontic.
Alti factori:
Numarul sedintelor de tratament : In ultimii ani au avut loc discutii
aprinse cu privire la tratamentul endodontic intr-o singura sedinta.
Traditional, tratamentul se desfasura in doua sau mai multe sedinte,
pentru a permite medicatiei sa actioneze asupra florei microbiene
restante in canal, sa creasca confortul pacientului si sa se observe
progresul vindecarii. Totusi, date recente tind sa favorizeze din ce in
ce mai mult tratamentul intr-o singura sedinta, care se axeaza pe
eliminarea bacteriilor restante sau inactivarea acestora prin
cimentarea lor in peretii canalului, privarea lor de spatiu si
nutrienti, necesari supravietuirii si inmultirii bacteriene. Beneficiul
evident al unei singure sedinte de tratament, legat de timp si
comoditate, atat pentru medic, cat si pentru pacient, este pe seama
aparitiei durerii poperatorii intarziate, deci a consumului suplimentar
de antiinflamatoare.
Figini si colab. au demonstrat ca nu exista nici o diferenta privind
eficienta tratamentului de canal in termeni de succes radiologic,
intre tratamentul intr-o singura sedinta sau mai multe sedinte. Un alt
studiu, bazandu-se pe dovezi stiintifice actuale, concluzioneaza ca
tratamentul intr-o singura sedinta pare a fi usor mai eficient decat

cel in mai multe vizite. Totusi, literatura de specialitate stipuleaza ca

pentru leziunile cronice mai vechi (?) sau pentru cele cu necesitate
de retratament, este prudent de utilizat o medicatie intre sedinte.
Totusi, se admite si realizarea tratamentului intr-o singura sedinta,
cand operatorul, in timpul manoperelor din
aceasta vizita debrideaza si iriga bine canalele si realizaeaza o
obturatie etansa a spatiului canalar. Acest aspect este inca
controversat in literatura, avand multiple avantaje teoretice, dar
intrand in conflict cu date din literatura care arata ca nu se obtine o
rata de 100% succes si nici nu se poate impiedica aparitia unei
complicatii pe termen mai lung sau mai scurt, utilizand aceasta
metoda.
Calitatea restaurarii coronare : Este evident dpdv teoretic ca o
restaurare coronara
deficitara post tratament endodontic va fi urmata de o percolare
bacteriana ulterioara de-a lungul spatiului canalar, fapt care poate
duce la esecul tratamentului endodontic. Utilizand doar date ale
examenului radiologic , un studiu retrospectiv al lui Trope si Ray a
aratat ca sansele ca sa nu apara o radiotransparenta periapicala au
fost de 11,07 ori mai mari cand s-a plasat o restaurare coronara
adecvata si de 4,3 ori mai mare cand s-a realizat o obturatie de
canal adecvata. Concluzia acestui studiu a fost ca sigilarea coronara
este mult mai importanta decat calitatea tehnica a obturatiei de
canal. Aceasta concluzie s-a desprins si din faptul ca procentajul
absentei inflamatiei periradiculare ( AIP) la dintii deficitar obturati
endodontic versus cei deficitar obturati coronar a fost de 18,1%, iar
dintii cu obturatie inadecvata de canal dar obturatie coronara
corecta au avut un procent mai mare ( API 67,7%), comparativ cu cei
corect obturati pe canal, dar incorect coronar ( API 44,1%). Tronstad
si colab. Au demonstrat contrariul si au concluzionat ca cea mai
mare importanta o are calitatea obturatiei endodontice. Un studiu
din 2002, asemanator celui realizat e Trope, dupa amanuntite studii
clinice si radiologice, a concluzionat ca ambele obturatii, coronara si
radiculara, sunt de egala importanta.
Retratamentul endodontic: Scopul reluarii tratamentului
endodontic este acelasi ca in cazul tratamentului primar, si anume
obtinerea unui spatiu endodontic fara flora bacteriana, obturat cat
mai etans atat radicular, cat si coronar, pentru prevenirea
contaminarii si vindecare periapicala. In acest context, in cadrul
tetratamentului este esentiala indepartarea completa a resturilor de

sigilant anterior, sub care se poate ascunde flora bacteriana, ce

poate duce la un eventual esec. Totusi, acest lucru este de multe ori
foarte greu de realizat, din acest motiv rata de succes in cazul
reluarii tratamentului este mai scazuta in cazul tratamentului primar.
Factorii ce dicteaza o rata de succes mai scazuta in cazul
retratamentului sunt: dificultatea de a accesa sistemul canalar
radicular, negocierea acestora, de a indeparta flora rezistenta si
anatomia canalara nefavorabils. Tot in aceste situatii s-a dovedit ca
frecventa cu care este prezent Enterococcus faecalis in leziunile
periradiculare persistente este mult mai mare ( aprox. de 9 ori mai
mare). Astfel, eradicarea acestui microorganism pare sa fie
fundamentala in special in reluarea tratamentului de canal.
Hidroxidul de calciu s-a dovedit de multe ori a fi ineficient in
eradicarea a cestui microorganism, in special in cazurile in care pH-ul
nu se mentine mult timp la valori ridicate.
Rezultatele studiilor arata ca gluconatul de clorhexidina poate
inactiva acidul
lipoteicoic, factorul major de virulenta al Streptococcului faecalis,
ducand la o ameliorare a raspunsului inflamator produs de acesta.
Gluconatul de clorhexidina a fost mult timp utilizat ca irigant canalar
sau ca medicament intracanalar, datorita proprietatilor sale
antibacteriene, dovedind capacitatea de a elimina complet acest
microorganism rezistent din tubulii dentinari a canalelor infectate in
decurs de pana la 15 zile. Astfel, este importanta utilizarea unor
tehnici eficiente de antiseptizare, de largire a treimii apicale, pentru
a elimina bacteriile inaccesibile unor instrumente de mici dimensiuni,
utilizarea de EDTAC in combinatie cu NaOCl si CHX 2%. De aceea,
retratamentul endodontic este un factor semnificativ care poate
influenta rezultatul tratamentului endodontic, intrucat literatura de
specialitate arata o rata de succes mai scazuta in aceste cazuri, din
cauza tuturor aspectelor mentionate mentionate anterior.
Desi exista o multitudine de potentiali factori care influenteaza
rezultatul tratamentului endodontic, succesul pare sa depinda in
special de eliminarea bacteriilor prezente in canal la inceputul
tratamentului si de evitarea contaminarii cnalare in timpul acestuia.
Pentru a maximiza probabilitatea unui succes, clinicianul trebuie sa
realizeze si sa mentina o asepsie riguroasa a spatiului endodontic in
toate etapele terapiei endodontice si realizarea unei obturatii dens
compactate, pana la limita apicala stabilita, fara extruzia
materialului in tesuturile periapicale. La final, obturatia coronara de

calitate completeaza sigilarea spatiului endodontic. In cazul reluarii

tratamentului, aceste deziderate sunt mai dificil de realizat.
Pentru a realiza aceste obiective in practica, este fundamentala
intelegerea factorilor de care depinde succesul tratamentului
endodontic, alaturi de aplicarea meticuloasa a celor mai eficiente
tehnici.