Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biserica Noastră Şi Cultele Minoritare Marea Discuţie Parlamentară În Jurul Legei Cultelor
Biserica Noastră Şi Cultele Minoritare Marea Discuţie Parlamentară În Jurul Legei Cultelor
SI
CULTELE MINORITARE
REA DISOUTIE PARLAMENTARA
Ile
gr
44(11.0.41
N. RUSSU ARDELEANU
BUCURE TI
1928
www.digibuc.ro
BISERICA NOASTRA
;I
CULTELE MINORITARE
MAREA DISCUTIE PARLAMENTAR A
N. RUSSU ARDELEANU
www.digibuc.ro
1NTRODUCERE
Publicarea in extenso a discursurilor rostire in Parlament
la cea dintgi lege a bisericilor minoritare din Romgnia, rgspunde unei necesitgti culturale.
Reprezentanti dintre cei mai de seam ai bisericei, ai cre-
Statul romgn, credincios traditiunilor sale profund crestine, larg to1erant i sprijinitoare ale orwrui cult, a tinut s
asigure prin lege depline libertgti cultelor, sg le protejeze sg
putea Indeplini misiunea lor diving, Intre
le ajutoreze, spre
cetgtenii minoritarinai tgrii. Dar pentru cg stim mai bine ca oricine, rolul 'Malt politic ce poate avea o bisericg minoritar
viata credinciosilor ei despgrtiti de massa lor etnicg prin pgcatul de a se fi asezat In centrele altor masse etniee (biserica noastrg din Ardeal st mgrturie sfntg, In ce'i priveste pe unguri),
Statul romn, atgt de generos, trebuia sg prevadg In legea aceasta dreptul sgu de control asupra bisericilur protejate i ajutorate larg de el.
Protestgrile unora care nu doreau acest drept de control al
Statului nu i-au impiedicat totusi s afirme necesitatea legei
sg constate bungvointa celor ce au redactat-o. (Singur d. N. Jorga a contestat necesitatea legei, fgrg sg convingg insg pgrple interesate, ba chiar nid d-sa nu a pgrut destul de sigur). Legea
aducea In discutie probleme complexe si delicate in care se atingeau chestiuni sufletesti profunde i despgrtiri imense si de aceea
a prilejuit adevgrate pagini de antologie oraroricg.
Ceeace a sporit Insg peste orice asteptare. interesul si
puns unel indoite necesitti : a stabilirei unui just raport Intrevalorile ce pretinde fiecare cg represintg i aceea unei rfuelr"
intre frati care si In trecut, dar mai alev 9n present, se puteaw
lipsi de o asemenea cauzg de desbinare. Dacg pgng acum aceastt
rifuialg" nu ar fi fost potrivit, de data aceasta, dud se stabilea o situatiune legalg cultelor din Romgnia. prilejul a fost
bine venit, iar discutia dintre cele doug raberi romgnesti conf esionale, at se poate de interesant.
Chestiunea aceasta a unui dureros trecut rrebuia pusg si s'a
pus In folosul unificgrei sufletesti a romnilor si al consolzd,ef
scumpei lor Romgnii Infgptuitg cu suferinte, cu jertfe ci osteneli supra-firesti care au durat veacuri deargndul. Dreptul de a fi
Datorit unei directiuni culturale centrifugale $i prime jdioasei subordonri a confesionalului fat de national, (atitudine
eseirtial catolicg qi mai primejdroas ca niciodatg) fratii ,.uniti"
e vorba numai de conductori) lucreazg azi mar intensiv ca
ieri, dup gandul de mult dispgrutilor neamici care i-au creat.
ceeace romni de seamg, din intmplare nscuti uniti", au putut face in trecut pentru romnism, nu ar trebui nici s scuze
nici s incurajeze resistenta pasivg a celor de azi fat de glasul instinctului national care chiam la adevrata i deplina unire
pe acei zece la sut dintre romni, pomeniti fri ving la o bisericg creat in mod artificial gi impotriva natiei.
Aceast rezistentg a lor care ar vrea s devie activ (dar
nu'qi gsegte de loc sprijinul dorit, in popor) aceasta da, se poate numi lupt confesionalg, actiune de proselitism. Chemarea
noastr ins, dorul nostru de a fi mai ales acum, una In fiint
nationalg politic qi una in credint qi in directie culturalg,
este un drept qi este o datorie dela care nimeni x nici intr'un
chip nu ne va putea indepgrta vreodatg.
Pretentiozitatea apusean" a unitilor i ndeosebi a spiritualilor" issimi, strue si perpetueze o minciun care va sf gr.yi
prin a'i desfiinta fir nid o silnicie din partea nimnui.
www.digibuc.ro
Am rgmas profund nedumerit de aceastg neaqteptat invitatiune ce se adresa Intregului neam romgnesc, deci i reek.
Biserica noastrg romneasci este un iritreit simbol : al religiei, pe care noi am numit-o In mod fericit lege, al nationalitgtei qi al pgmntului nostru. Neamurile policonfesionale au cu.
noscut reformatori religioi creati de o culturg a lor specrficg
qi de o desvoltare istoricg i economicg, alta decgt a noastrg.
Comparatia fcut de P. S. Episcop Hossu, cu anglicanii i catolicii englezi, era sub calittile discursului sgu demn de o cauz
mai bung. Noi romnii nu am cunoscut pgn azi o miqcare de
translatie religioasg qi nu qtiu cine ar avea curajul sg sustin
cg unirea" dela 1700 a fost altceva decgt a fost o incercare inamicg pe junrtate izbutitg (dar numai sus" qi formal), de dezbinare i instreinare a romgnilor ardeleni de cei de dincoace de
Carpati. C poporul care azi o are movenire, atunci nu ,a vrut-o,
o dovedesc atitea acte impresionante din care citgm un singur
fragment :
Nu voim unirea, cAci n'o mntelegem ce este. Preotii uniti
s'o tie. SA ne rimAni bisericile cu averea lor, cci cu multi suAoare le-am inAltat 9i piminturile cu banii notri le-am cumarat. Ci nu unitii le-au ficut". Astfel se jgluia pe la 1761 poporul
unit cu furca" dupg o ezpresie uzitatg azi de urmagi celor
www.digibuc.ro
atunci cnd nu ne fgceau nici un rgu vizibil, nu putem fi astizi la fel cum suntem cu adevgratii minoritari. fatg de fratii
uniti" pentru simplul motiv ci noi contestgm unirea" ca religie, i putem dovedi cg micul popor romn unit" este tot
atgt de ortodox ca marele popor romn ortodox. Aci nu mai
poate fi vorba de intolerantg, sau de proselitism, nefiind la
mijloc o religie receptg" In Romnia Mare, nici eredinciosi de
altg convingere decgt a noastrg. Aceasta o spunem pentru cine
are urechi sg audg.
Ceva mai mult, in conditiunile speciale de azi, noi considenim unirea" ca o rea pricing in mijlocul Ardealului, ca o pie-.
dicg serioasg (prin actiunea tagmei interesate), in calea consolidgrei politice i unificgrei noastre culturale.
Supremul interes romgnesc cere ca toti r mnii sg graviteze in jurul aceluias soare spiritual propriu.
Aceasta e o conditie primordialg de existentg a no23trA
in imprejurgrile in care trgim. Trebuie sg devenim un suflet
un corp national unitar, c5d altminteri vom pieri.
Iati de ce dorim din toad inima ca ceeace povestea I. P.
Nu va fj ins nimeni In stare s opreascg valul de revenire la matca ortodoxg, a poporului unit" fgrg de voie cu Sf.
Scaun, iar micile sfrgmturi desprinse volunter de stnca de
granit a romnismului ortodox, zadarnic vor Incerca si ne supere.
lui Isus Hristos i cu modesta ei culturg, dar cu marea ei pasiune cresting, nealterat de aur si spietre pretioase si nici de
artele vreunei Renasteri libertine, ea poate oferi fratilor unitr
adapost i fericit liman sufletesc. Preotii nostri nu-s aristo- ati,
prin nimic. Ei s'au identificat cu plugarul, alturi de el au purtat secerea i coasa, f impreung cu el au stabilit cea mai realg
democratie, nscut, iar nu fgcutg.
10
spun : chiar dat ne prseste ultimul poporean unit, si merge la voi, biserica i toate bunurile ei s ne smnr. Ce inseamn aceasta ? E casi cnd ar mrturisi : pentru bunuri niateriale am fiintat, prin ele s ne mentinem !
A poi daa e asa, noi primim lupta ftis. Tulnic si dopot vor suna In deprtri, focuri se vor aprinde pe dealuri, frate
cu fraie se va intlni si se va cunoaste i unirca dumnezeeasc
.
care zadarnic au stat intre noi o mie de ani. Cite am avea noi
azi de Implinit cu puteri adunate. Mai multe ca odinioar ! Obiec-
D. ministru Alex. Lapedatu, un invtat i Intelept brbat politic, a dat msura puterilor sale at& in expunerea de mo-.
iive care e un model al genului, ct i in cele doug discursuri
impecabile ce a rostit la Senat i la Camer.
www.digibuc.ro
11
Oratorii Adunrei Deputatilor au contribuit si ei cu lumini noui la desvrsirea acestei mari discutiuni parlamentare,
epuiznd aproape intreg materialul. De remarcat obiectivitatea
celor trei deputati uniti", d-nii Tripon, Fa lea si Pordea, care
au gsit accente de o sinceritate 0 o intelegere romneas .5 pe
care o subliniem cu multumire ; primul indeosebi, cu toate c a
fcut cea mai cald 0 mai izbutit apologie uniatismulur, s'a
declarat prtas al unirei Odevrate a celor dou5 biserici
romnesti.
*
**
www.digibuc.ro
12
000
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
EXPUNEREA DE MOTIVE
A D-LUI ALEXANDR
MINISTRUL CULTELOR SI
A T U,
L
e
,49(
Dupa votarea legii penttu:Tdrganizarea Bisericii ortodoxe,
seabilirea unui regim unitar pe seama celorlalte culte din tara a
devenit, pentru desavarsirea operei de organizare a Statului, o
problema de deosebita importanta, a carei solutionare pe cale legislativa nu mai poate fi amanata.
In Romania, pe langa Biserica ortodoxa, organizata prin
lege speciala, exista astazi urmatoarele culte de caracter istoric :
XLIII-1895 si XXXII-1894 ;
c) In Basarabia, regimul dif eritelor culte este stabilit si
el prin o multime de decrete i ordonante speciale ;
d) In vechiul Regat, numarul credinciosilor neortodoxi
fiind foarte mic si mare parte din ei nefiind nici cetateni romani,
nu a f ost necesard alcatuirea unei legi speciale, care sa determine mai de aproape un regim al cultelor existente aci pe langa
cel ortodox. Astf el legiuitorul s'a multumit cu fixarea in articolul 21 al vechei Constitutii a principiului libertatii cultelor
www.digibuc.ro
15
hare rnarginile ordinei publice si bunelor moravuri si sa decreteze in articolul 7 ca diferenta de credinte religioase si conf esiuni nu constitue in Romania 6 piedica spre a dobandi drepturile politice si civile si a le exercita".
Este evident ca aceasta caleidoscopica variatie de regimuri nu mai poate fi mentinuta, pentru ca este incompatibila
cu earacterul unitar al Statului, care trebuie s fie condus si administrat dupa Iegi unitare ,aceleasi pretutindeni si pentru
toti.
Constitutia stabileste in art. 22 principiiIe fundamentale
ale regimului cultelor. Aceste principii trebuie frisk* explicate,
analizate si concretizate, artandu-se conditiile pe cari cultele
urmeaza &A le intruneasca pentru a nu aduce atingere ordinei
publice, bunelor moravuri si legilor de organizare ale Statului
gi determinandu-se mai de aproape raporturile dintre Stat i
diferite culte, precum si relatiunile dintre aceste culte inssi.
16
www.digibuc.ro
17
dul penal". Cum ins dispozitiunile acestea nu prevad toate cazurile de impiedecare a exercitiului liber al cultelor si nici pedepsele corespunztoare, ele raman sa fie completate i precizate
cu prilejul revizuirii codului.
Alineatul al 3-lea al art. 1 cuprinde dispozitiuni privitoare
la serviciile religioase savarsite in afara de biserici sau case de
rugaciuni, cum sunt de pild : procesiunile, inmormantarile, etc.
La savarsirea acestor servicii, cultele vor trebui sa tina seama
de dispozitiunile legilor si regulamentelor privitoare la pastrarea ordinei publice si sa evite tot ce ar putea jigni alte culte sau
ar constitui demonstratiuni impotriva lor.
Pe langa dispozitiunea constitutionala mai sus amintit
(art. 7, alineatul 1) cum ca credintele religioase nu pot impiedeca pe nimeni a dobandi si a exercita drepturile civile si politice, art. 2 mai prevede ca ele, credintele religioase, nu pot scuti
pe nimeni dela obligatiile impuse de legi. Iar pentru ca si se evite nepotriviri intre obligatiile legale si obligatiile religioase, am
crezut c e bine sa se exprime, macar ca un desiderat, cd la alctuirea legilor si regulamentelor sa se tin seama, pe cat e posibil, si de obligatiile religioase ale diferitelor culte".
Art. 3 cuprinde dispozitiuni cari rezulta in mod logic din
principiile stabilite in articolele precedente. Statul garantand
tuturor cultelor deplina libertate intru cat exercitiul lor nu aduce atingerea ordinei publice, bunelor moravuri si legilor sale de
organizare, iar de alta parte Constitutia stabilind, prin art. 8, alineatul 2, principiul ca : toti romanii, frd deosebire de origin etnica, de limbi sau de religiune, sunt egali inaintea legii",
este evident c nu se poate admite ca autoritatile unui cult sa
urmreasca pe credinciosi pentruc nu au svarsit vreo fapta oprita de legi sau pentruca si-au indeplinit obligatiile impuse de
acelea.
www.digibuc.ro
18
Art. 5, 6 i 7 cuprind dispozitiuni de cea mai mare important pentru ordinea qi siguranta in Stat.
Art. 5 spune: ca nici un cult nu poate avea relatiuni de
dependenta cu vreo autoritate sau organizatie bisericeasca din
strainatate afara de cele impuse de principiile lui dogmatice qi
juridico-canonice".
In adevar, toate cultele din tara noastr, cu exceptia celui
romano-catolic de diferite rituri, sunt autocefale, adic neatarnatoare de autoritati aflatoare peste teritoriul Statului. Aceast
neatarnare se intemeiaz pe principiile lor fundamentale, dogmatice qi canonice. Aa fiind, trebuie sa se impiedice ca un cult
sau altul, din motive strine de Biserica, si stabileasci, in viitor,
relatiuni de dependenta cu vreo autoritate bisericeasca din afara,
renuntand astfel, cum am zis, din consideratiuni straine de cult,
la independenta avuta pana acum, si care rezulta din ins4 structura lor dogmatica qi canonic. Articolul respecta insa caracterul universal al organizatiei cultului catolic, intemeiat pe principiile lui dogmatice i juridico-canonice, i da, in acelaq timp,
posibilitatea de a se incheia cu eful suprem al lui acorduri speciale, cari vor trebui aprobate de Corpurile legiuitoare.
In urma fixarii nouilor frontiere ale Regatului roman,
avem in tara episcopi cari exercita jurisdictie bisericeasca qi
in alte State qi avem cetateni cari depind de episcopi din strainatate. Astfel, episcopia catolica dela Oradea-Mare are credincioqi qi la noi i in Ungaria, iar cea dela Satu-Mare are credinci*
la noi, in Ungaria qi Cehoslovacia. De alta parte cei 100.000 de
catolici de ritul latin din Bucovina sunt i azi supuqi jurisdictiei
arhiepiscopului din Lemberg. Situatiunea aceasta nu este cornpatibila cu suveranitatea i interesele superioare ale Statului.
Teritoriul eparhiilor din Romania trebuie sa se termine acolo
19
Dndu-ne seam si apreciind in msura deplina rolul covarsitor pe care Il au cultele, in stadiul actual al evolutiei noastre culturale, asupra formarii sufletului populatiei, a trebuit
avizam la toate misurile necesare ca indrumarea sufleteasca a
ei sa nu fie lasat in grija indivizilor cari nu of era garantii suf iciente, atat din punct de vedere civic, cat si moral. Am fixat
in art. 8 al proiectului urmatoarele trei conditiuni pentru membrii clerului, ai organelor de conducere si functionarii de orice
categorie ai cultelor. Si anume: a) sa fie cetateni romni, b) sa
se bucure de toate drepturile civile si politice i c) s nu fi fost
condamnati prin sentintd definitiva pentru crime contra bunelor moravuri, contra sigurantei Statului i, in genere, pentru
orice fapta infamanta.
Este evident ca nu putem lasa indrumarea sufleteasca a
cettenilor nostri pe mama strainilor i nici nu putem lasa aceasta
delicata opera pe mana indivizilor lipsiti de drepturile politice
civile sau condamnati pentru crime contra bunelor moravuri
si sigurantei Statului si pentru orice fapta infamanta (fals, furt,
excrocherie, abuz de putere, etc.). De aceea, pentru ca Ministerul Cultelor i efii cultelor sa poata avea evidenta tuturor celor condamnati pentru atari fapte, in alineatul al treilea al acestui articol se obliga instantele judecatoresti s comunice atat
Ministerului cat i sefilor cultelor orice sentinta de condamnare
definitiv de natura celor mai sus ardtate, a membrilcr clerului
si a functionarilor de orice categorie ai cultelor. Dela conditiunile amintite sub punctele b si c nu se poate admite nici : exceptie. Se pot admite insa exceptiuni dela conditiunea de sub
punctul a, dar numai pentru motive bine determinate (bunoara
atunci cnd imposibilitatea de indeplinit a ei ar periclita exercitiul sau existenta vreunei comunitati), si pe timp limitat
(trei ani cel mult).
(comunitati,
parohii, protopopii, manastiri, episcopii, arhiepiscopii, mitr apolii, etc.) sunt recunoscute persoane juridice de drept public.
Partile constitutive, reprezentate prin conducatorii lor legal: si
canonici,sunt persoane juridice de drept public si nu culteie
atare, adica ca institutiuni cari n'au i nici nu pot avea o personalitate juridica in Statul roman.
www.digibuc.ro
90
21
religioas a elevilor de credinta lor din colile publice i particulare, conform legilor privitoare la instructiunea publicA. Asemenea dreptul de a svrsi, prin preotii lor, in armatd, in spitalele civile i militare, in orfelinate, scoli corectionale i penitenciare, servicii religioase de orice naturd pe seama credinciosilor
lor (art. 14).
Serviciile religioase solemne la serbarile nationale si ale
familiei domnitoare (art. 16) sunt obligatoare pentru toate cultele, ca i intocmirea actelor de stare civil inaintea binecuvntarii religioase (art. 18), dupa cum prevede Constitutia.
Cu aceste dispozitiuni de caracter general, privind pe de
o parte indatoriri, iar pe de alta drepturi ale cultelor, concepute
inteun larg spirit de intelegere i pretuire a rolului insemnat,
hotritor chiar, pe care ele pot sa-1 aib in opera de indrumare,
de inchegare i de inltare a societdtii, suntem convinsi cA se
creeaz cultelor o situatie ce le dd posibilittile de consolidare
si de desvoltare.
IL RAPORTURILE DINTRE STAT SI CULTE
29
cari in desvoltarea istorici a cultului mozaic au cdpdtat un caracter distinct si recunoscut ca atare si nici decum de nuantele
rituale provenite din imprejurdri locale sau din interese treedtoare, ceeace ar duce la o pulverizare a organizdrii cultului mozaic, ce nu este nici in interesul Statului, nici in acel al cetdtenilor &Ai evrei.
Chiar recunoscute, am socotit c e bine ca capacitatea juridici a cultelor noui sd fie limitatd, in ce priveste bunurile si
imobilele, numai la achizitiuni necesare pentru serviciul divin
(case de rugdciuni), locuinte pentru slujitori si cimitire (art.
21), in care scop am impus ca actele pentru asemenea achizitiuni,
23
suveranitatea lui, de supraveghere si control asupra tuturor cultelor. Acest drept se exercit prin Ministerul Cultelor. Se intelege dela sine c controlul Statului nu se intinde asupra chestiunilor dogmatice si rituale. Statul e dator ins s supravegheze
fata de Constitutia trii; iar cei cari nu au depus acest jurmnt, II vor depune in termenul fixat de Ministerul Cultelor
dup promulgarea legii de fata. Din aceleasi motive art. 26 prevede c creearea de noui eparhii (dieceze, superintendentii) precum si schimbarea intinderii si titulaturii lor, se poate face numai prin lege.
Intretinerea cultelor, a slujitorilor si a asezamintelor lor
www.digibuc.ro
24
de cari pot dispune n'ar fi suficiente i Statul ar veni sa intregeasca din tezaurul public sumele de cari au nevoie cultele pentru salariile slujitorilor i pentru acdperirea celorlalte lipsuri ale
lor, atunci, la acordarea acestor ajutoare, se vor avea in vedere
trei criterii: 1) numarul credincioOlor cetateni romani ai cultului in raport cu populatia totala a tarii, 2) situatia materiald
i 3) nevoile lui reale (art. 29). Sunt masuri luate in vederea
unei distribuiri echitabile i juste a sumelor pe cari Statul le-ar
jertfi pentru nevoile diferitelor culte (art. 27 i 30).
Ajutoarele acordate de Stat pentru completarea nevoilor
de cult i salariilor functionarilor bisericwi, implied' in mod
firesc o atitudine loiala din partea beneficiantilor fata de Stat.
De aceea tot aa de firesc este, ca atunci cand se constata ca
membrii clerului unui cult i functionarii lui se fac vinovati de
agitatiuni contra ordinei i sigurantei Statului acesta sa retraga sau sa suspende ajutoarele acordate, cari nu vor putea fi
date de cat pentru necesitati specificate i niciedata sub forma
de sume globale.
tegorie ai cultelor in posturile subventionate de Stat vor trebui sa aiba consimtamantul Ministerului de Culte (art. 33).
Art. 34 al proiectului urmarWe reglementarea pe baze sewww.digibuc.ro
95
rioase si potrivit intereselor superioare ale Statului, a regimului ordinelor si congregatiilor religioase. Situatia actuald prezinti anomalii cari nu mai pot fi tolerate. Avern in tard o multime de ordine i congregatiuni religioase cari si au sefii lor
provinciali (regionali) in strdindtate i ai cdror membri nu sunt
cetdteni romni. Unele din ele au inteles dela inceput, altele
mai trziu, c legdturile de dependentd, pe cari le-au avut cu
casele din Ungaria, de pildd, nu le mai pot ave qi ca trebuie sd
se reorganizeze potrivit situatiei politice schimbate. Altele insd
nu au inteles nici pnd azi acest lucru si continua a pdstra anumite relatiuni de dependent, cari nu pot fi ingdduite. Proiectul
nu intelege s se atingd de ordinele i congregatiunile existente
azi in tard. Ele i pot pastra actualele case qi mndstiri, dar
vor trebui s se organizeze potrivit imprejurrilor lor ; att provicialii
regionali) ct i membrii lor trebue sa fie cetdteni romni si sd locuiascd in lard.
Pentru evitarea conflictelor religioase, att de pigubitoare Iinitei publice, i folosindu-ne de pilda altor State, cu
experientd mai bogat in aceastd chestiune, proiectul prevede
pentru deschiderea de noui case si mndstiri, aprobarea guvernului, iar pentru asezarea in tard a ordinelor si congregatiunilor noui, votarea unei legi.
Potrivit unei conceptii generale a Statelor moderne, am
stabilit cd in ipoteza disparitiei vreunui cult din cuprinsul trii,
averea lui revine de drept Statului (art. 35).
0 altd chestiune de o deosebit importantd, cdreia credem ca trebuie sa i se de o rezolvire potrivita imprejurdrilor
potrivit spiritului de dreptate i egalitate care este la baza
conceptiei noastre asupra regimului general al cultelor, este
aceea a patronatului. Conform conceptiei juridice a Bisericii
in special a Bisericii catolice, o parohie se pute infiint numai
in cazul cnd se garant clddirea i intretinerea bisericii si a
casei parohiale, ca si dotarea corespunztoare a preotului. Garantia aceasta o ofereau in unele cazuri credinciosii insisi, in
altele comuna, in altele particularii si de multe ori Statul. Persoana fizicd sau morald care of ered garantia cldirii si intretinerii bisericii si a casei parohiale si a dotarii potrivite a preotului se numea patron, iar parohia parohe patronatd. Patronul
pe langd sarcini ave i anumite drepturi, dintre care cel mai
insemnat era dreptul de a propune el persoana care urma sAti
fie numitd preot al parohiei.
Parohii de acestea patronate avem, mai ales in Transilvania, foarte multe. Ministerul Industriei i Comertului are sub
patronatul sdu 17 parohii (14 unite, 3 romano-catolice), Ministerul Finantelor 35 (9 unite, 26 romano-catolice), Ministerul Awww.digibuc.ro
26
privilegiate.
De aceea art. 36 al proiectului prevede c institutia patronatului, cu drepturile si sarcinile de patronat de orice categorie,
este si rarnne desfiintatd. Dar desfiintarea institutiunii patronatului face necesar si reglementarea situatiei juridice a averilor rmase depe urma desfiintrii patronatului, cari sunt destul de numeroase. Tinnd seama de faptul c proprietarul, sau
posesorul lor, nu erau totdeauna precis indicati in crtile funduare sau se gseau gresit introdusi, am cutat si limpezim si
aici lucrurile, fixnd cteva norme de drept si stabilind in acelas timp si procedura judiciar (art. 37).
Astfel am stabilit c posesiunea imobilelor si bunurilor
rmne, in toate imprejurArile, pe seama prtilor constitutive
sau institutiunilor cultelor, iar proprietatea revine in mod firesc fostului patron, orice ar fi el. Cnd patronul a disprut,
dreptul de proprietate trece asupra Statului. Asemenea am tinut
s precizam ca desfiintarea unei comunitti redg patronului libertatea, dac acesta este insus Statul, s dispun cum voeste
de avere; iar cnd e un particular, acesta pstreazA dreptul de
proprietate, dar e tinut s afecteze posesiunea, in acord cu Ministerul Cultelor, tot in favoarea cultului.
Tinnd searra de art. 126 al Constitutiei, care spune c
limba romneasca este limba oficiala a Statului romn, proiectul prevede, in art. 38, cd corespondenta organelor bisericesti cu
autorittile Statului se va face in limba oficial.
III. RELATIUNILE DINTRE CULTE
Partea a treia a proiectului (art. 39-50) normeaz relatiunile dintre culte. Intr'un Stat cu attea culte cum este al nos-
27
Privitor la treceri, art. 42 al proiectului cla tuturor indivizilor cari au implinit varsta de 18 ani dreptul, observand anumite forme, de a trece dela un cult la altul. Femeile maritndu-se
isi pot schimba religiunea si inainte de 18 ani. De dreptul acesta
al trecerii dela un cult la altul nu pot beneficia, cum este si firesc, cei ce sufer de boale cari impiedica liberul arbitru.
Forme le stabilite de proiect (art. 43) pentru trecerea dela
un cult la altul sunt cu mult mai simple si mai liberale decat
cele stabilite de legile maghiare bunaoara. Conform art. 43 al
proiectului, cine vrea sa treaca dela un cult la altul si anunta
aceasta intentie, personal si insotit de doi martori sau prin declaratia autentica, ofiterului stkii civile al comunei unde domiciliaza. Ofiterul starii civile inregistreaza declaratia inteun proces-verbal, pe care II semneaza declarantul si cei doi martori.
Daca in curs de 30 zile autorul declaratiei nu revine asupra ei,
trecerea se considera facuta dedeplin drept dela aceasta data.
Individul trecut este insa dator sa suporte toate sarcinile materiale scadente impuse de statute, precum si angajamentele avute
fatal de cultul parasit (art. 44) pana la sfarsitul anului in care
s'a produs trecerea.
Pentru ca preotul cultului pe care vrea sa-1 paraseasca
www.digibuc.ro
28
iar dacg v-or fi legitimati prin casatorie li se aplica aceleas prinurmeaza relicipii ca si celor legitirni. Copiii gasiti art. 48
giunea a celuia care i-a primit spre crestere. Daca insa acestia
sunt asezati in azile, atunci stabilirea religiunii lor se face clupa
criteriile urmatoare : 1) dacd sunt asezati in azile, intretinute de
vreo institutie confesional, urmeaz6 religiunea institutiei respective ; 2) daca sunt asezati in azile intretinute de comune si
judet. urmeaz religiunea ortodoxa. In caz de adoptiune
art.
copiii sub 18 ani pot urma religiunea adoptantului, la do49
rinta pestuia manifestatd inaintea of iterului starii civile. Dac
insi unul sau ambii pdrinti ai copilului adoptat traiesc, acesta
30
Art. 54 reguleazd soarta averilor mobile si imobile ale cultului mozaic, achizitionate pe numele unor particulari sau societti, dar afectate trebuintelor acestui cult, trecandu-le, fdr nici
o altd formalitate, in proprietatea comuniatii respective din ziva
constituirii acestei comunitati ca persoand juridicd, dispozitie
cerutd de reprezentantii c,ultului mozaic qi primit de noi, spre a
regula in mod general i definitiv o situatie proveniti din imprejurdrile in cari acest cult i credineio0i si se gseau in tara noastrd, inainte de intrarea lor in cetdtenfa ton-land.
Ajungand la sfarOtul acestei expuneri de motive, in care
am incercat sd lmurim cat se poate mai temeinic toate consideratiunile cari ne-au determinat sd am proiectului forma, pe care
i-am dat-o, qi tintele pe care le-am urmarit in fiecare dispozitie
a lui, incheiem, exprimandu-ne hied odatd convingerea nestrmutatd, a prin ridicarea lui la valoare de lege se va face 'Me un
nou i mare pas inaite in opera de consolidare a Romaniei intregite cu pretul atator lupte .i sacrificii.
0**
www.digibuc.ro
INIMOASA CUVANTARE
A P. S. EPISCOP ROMAN CIOROGARIU
D-le presedinte, d-lor senatori, in sfrsit, dupa lungi Ira-
sa reguleze raporturile intre Stat si biserici si raporturile dintre biserici intre sine.
Agitatiile cari s'au facut in jurul acestei chestiuni, au
fost violente dela inceputul lor. Dela inceput au avut o nota
deosebita de celelalte agitatii din jurul celorlalte proiecte de
legi. A fost ceva strain in agitatiile acestea sui generis. Aceasta nota deosebita a trecut si in ziare.
Agitatiile, cum e firesc, s'au inceput la noi, in Ardealul
policonfesional.
Aici in Bucuresti ziarele n'au inteles rostul acelor agitatiuni ce se faceau dincolo si asa s'au ridicat impotriva noastra o
multime de pareri si de acuzatiuni.
Mai intiu de toate s'a spus ca noi ortodocsii cei blnzi,
am devenit deodata agresivi ; ni s'a imputat prozelitismul, cum
ca biserica ortodoxa vine sa faca prozelitism si, dupa aceea, am
fost tratati ca oameni cari ne napustim asupra bunurilor altuia si
voim sa le rapim bunurile pentru a ne imbogati noi, din averea
lor.
39
Acum ne-a venit rndul si noua. Am venit la aceasta tribuna ca sa raspundem, acum, pentru tot, poate nu in amploarea
culturei occidehtale ai carei depozitari legitimi se simt altii ;
noi vom raspunde din inima, si graiul inimei este si graiul adevarului.
33
Viteazul" pe piept.
L'arn intrebat : dar ce ai fcut ? Pentruce ai primit ?
Da, iack oi fi facut i eu ceva !" Dup aceea am aflat dela altii
ce a facut el, c adicd, dup ce czusera top ofiterii, atunci s'a
pus el in fruntea batalionului i aceasta a insemnat o victorie.
Jka zic qi eu acelora care ii pretind, cu toat insistenta, meritul
a numai ei au fcut tara aceasta romaneasc, cu arhimandritul
3
www.digibuc.ro
34
meni. Dar nici pe popor nu l'a intrebat nimeni dacd vrea sA fie
unit. Atka stia poporul despre unire eat stiu eu ce se intAmplA
in Honolulu. A mers inapoi preotul care a fost la Alba-Iulia si a
slujit mai departe, tot asa cum slujea mai inainte. De unde stia
el cA a ajuns sub jurisdictiunea Papei dela Roma ?
Va s zic, ni s'au .dus atunci toate bisericile. DupA aceea
noi mai aveam Inca 40 de mAnstiri. A venit generalul Bucov si
cu tunurile a ras depe fata pamantului toate manstirile noastre.
Noi am rAmas fAri biserici si f Ara manstiri.
Dincoace in Regat, precum stiti, secularizarea a dus toate
averile, iar dincolo, in Ungaria, s'au dat imense averi pentru a
se implini o misiune indreptat in contra noastrA. Aceasta este
origina averilor celor mari : a patrimoniului sacru, a fondului
instructiunii si a fondului religionar.
Au fost douA lumi : o lume a robilor si o lume a privilegiatilor. Noi suntem acum cuprinsi de fiorii trecutului, cAnd vedem in tara romAneasc tentativeca s se reintroneze aceastA
nedreptate a trecutului si ca ea sa continue mai departe.
De unde provin miscrile acestea mari,
turburrile,
cum se numesc aci ? Din o simpl mentalitate a poporului. Po-
porul isi face totdeauna legea lui. Nu totdeauna cea mai rea
lege este aceea a poporului ; ea vine din inimi. Ce a zis poporul ? Acum nu mai sunt ungurii intre noi, de ce s fim dou
biserici si s nu fim una singuri ?" (Aplause). Acesta era titlul
intAiu al legii poporului. (Aplause).
Dup aceea, al doilea articol al legii poporului este : Cum
ne-am dus, asa s venim : cu biserica ne-am dus, cli. biserica &A
venim iar". (Aplause).
Ei, aceasta este legea poporului.
SA cercetati si s va faceti convingerea asupra acestor
miscri, ca nu cumva s se punA in socoteala noastr c noi am
f Acut miscarea aceasta. Miscarea aceas;ta apoi, se intelege dela
sine, a turburat lumea. S'au produs turburri intre oameni. Nu
voiu spune ce f el de turburri s'au produs. Vor veni altii, si de
www.digibuc.ro
-5
rul, cum Ii ziceti d-voastra, adici norodul din Parohia Vere-mor, s'a desfacut de partea cealalt i ui-a facut o bisericut
de lemn. titi ce s'a intmplat cu aceasta bisericuta de lemn
facuta de ei ? I s'a dat foc.
Al doilea caz. Am primit dela Cluj doua parohii. Eu
sunt in pace cu colegul meu Valerie 9. Am chemat pe la inceputul lui Februarie un calugr pe care 1-am trimis acolo. Mi-a venit indarat i mi-a spus : Prea Sfintite, eu nu raman acolo. De
ce, 1-am intrebat. Ma ameninta, ca ma impuqca. lat, aa sunt relatiunile in aceasta parte a tarii. Eu am vrut sa caracterizez relatiunile cari s'au desvoltat in starea aceasta nenorocita, pentruca
nu era o lege care sa fie urmata. Asemenea lucruri nu trebuie
sa se intmple intre frati. Noi totdeauna am vrut sa avem o asemenea lege, pentruca oamenii sa nu se omoare unii pe altii. Chestiunile acestea trebuesc normalizate odata prin lege. Ni se spune
www.digibuc.ro
36
37
nici cnd n'a fost o unitate intre canonitii catolici. Erau numai
ipoteze 0 pe ipoteze nu se pot creia legi.
S'a codificat Corpus juris canonici" in timpul din urtn,
de Veniaminul Vaticanului Seredy, actualul primat al Ungariei.
Acest Corpus juris canonici", codificat de Seredy. este
punctul de plecare la formarea acestei legi. Ideea fundamental
a acestei legi este teocratia papal : Ca pmntul este al lui
Dumnezeu ; pontificele roman este loctiitorul lui Dumenezeu
pe pmnt, prin urmare tot pmntul este al Papei din Roma.
Aceasta este ideia fundamentala a lui Corpus juris".
li.a vine apoi incercarea ca acest Corpus juris" s reguleze viata noastri intern qi sa tin sufletele inlntuite de legile
ungureti, i s se tin patrimoniul sacru, averile patronate de
fondul religionar, fondul instructiunii, toate s le tin ca fiind
ale Papei din Roma. Despre aceasta este vorba. S treac din
patrimoniul Statului in patrimoniul Papei, ceeace nu a fost in
Ungaria, pentruc ungurii 0-au sustinut drepturile asupra lor,
jar acum se cere dela noi s le concentrrn in mainile bisericii
catolice. Codificatorul Seredy, Beniaminul Papei, a f ost trimis
de primat al Ungariei, cu misiunea de a incorona pe noul rege,
iar noui ni s'a trimis prin d. Goldi* firmanul Concordatului.
*
3,S
www.digibuc.ro
DOCUMENTATA CUVNTARE
Romania de un deceniu incoace, ma simt dator si eu ca i d-voastr sa spun deplinul adevr, sa punern puncte pe i si s aratam,
ca in Transilvania s'a petrecut i a nu trebuie sa se mai petreac anumite lucruri sufletesti, care separa natiunea, in grupuri
sociale ce se combat cu o struint vrednic de lucruri mai bune.
www.digibuc.ro
40
Vreau chiar sd ark cd tocmai de aceste urme trebuie sd se desbrace cu frteascd dragoste, dacd vor voi ca i noi s le trecem
lor deplina noastr frteascd dragoste.
Cuvinte de apel cald catre fratii nostri greco-catolici s'au
fcut si de citre altii si nu numai aci, de Prea-Sfintitul, sau de
mine, ci s'au spus qi in momentele mari ale neamului nostru.
Imi voiu permite, astzi, sa citesc numai unul i cu acesta voiu
caracteriza si punctul de vedere din care vorbesc eu. La 1848,
ceteze odat intre Romni numirea de unit si neunit. Acest separatism nu mai poate avea loc, ca in timpul sistemei veche,
cnd domnea principiul Divide et impera (imparte-i ca sd-i sta.pdnesti). Romnii, ca fiii aceleias mame, au s dea mna unul cu
altul".
Aceasta era propoviduirea care se facea, dela Blaj, de
pan greco-catolicd, inteun organ greco-catolic.
De atunci i ',And astdzi lucrurile au mers deandoaselea ;
nu au mers in directiunea provizorie de cteva luni sau de un
an, care li s'a dat atunci, ci au mers deandoaselea. Lucrul acesta
vreau sa-1 dovedesc artnd, mai intiu, pentru ce ei au trebuit
sd meargi pe altd cale, pe urmd unde au mers, in sfrsit, cum
am ajuns.
41
confesionale. De acum inainte, granitele acestea se inchid. Dincolo de granite, episcopii nu mai pot trece, nici de dincolo influente straine nu mai pot veni. Tocmai aceasta a fost rana cea
mare a trecutului nostru, tocmai faptul acesta ; ca de peste granite, la noi, s'a fcut cu putinta instrainarea sufletelor.
Catolicismul n'a avut doara nici un interes s ne intareasea* pe noi, ci s ne invrajbeasca, sa ne duc spre ieslele altei
religii, spre interese politice straine ; i lucrul acesta a fost originea tuturor relelor. Ni s'au inflltrat idei, ni s'au infiltrat sentimente, care nu puteau s nu clued la ceeace au dus, la incorddrile de azi.
Pentruca sa puteti vedea cum s'a intamplat aceasta, sa-mi
dati voie s dau un exemplu. Peste tot, in discursul meu, voiu
proceda in felul acesta : nu voiu da decal cate un exemplu pentru o idee, se pot da sute, dar ar insemna sa. transform Senatul
inteun Conciliu, inteun sinod bisericesc, si nu-i aceasta datoria
mea, nu acesta este scopul meu.
42
www.digibuc.ro
43
D-lor senatori, rezultatul final al acestei desvoltari istorice, din care eu am dat numai cateva probe, in situatia confesionala, intru cat ne priveste pe noi, Romanii de dincolo, a fost
sunt
pe la 1910 si cred ca este si astazi urmatoarea : in 1910,
ortocifre dup care d. Iakobfi a publicat o statistic exacta
doxii eram majoritatea in vreo zece comitate, greco-catolicii in
tot afatea, egali rau in vreo trei.
In sematismele Bisericei greco-catolice se citeaza un anucitesc
mit sematism dela 1842, pe care 'mi-am luat oboseala
si'l voiu lamuri, cifra cu cifra. Acolo in sematismul acesta, care
se poate compara cu cele dela 1900, sunt categorii de comune,
care sunt unite, converse", intoarse ; alte errecta", creiate din
nou, ceeace nu inseamnd c acolo, anterior, nu era biserica romaneasca. Eu nu le conced, ca. aceste errecte" s'au facut pe
teren desert, cum sustin ungurii ca am venit noi pe teren desert.
D-lor, dela 17001750 conversele sunt putine ; dela 1750
acesti ani corespund venirei episcopului Aron s'au
la 1760
fcut deodata zece ; in deceniile urmatoare si mai multe converse au fost pe anume decenii, dupd acel sematism: 'Yana la
51, 22, 39, 46, 67, 22 etc., etc.; converse si errecte, pe cate un
deceniu pana la 66 si 88. 88 de comune converse si errecte, in
timpul cui ? In al lui Bob.
Zelos, pe atunci, fusese un episcop pentru care eu am
multa simpatie, era Grigore Maior.
www.digibuc.ro
44
aceste proteste. Din ele puteti s vedeti pn unde merge indrzneala unor greco-catolici. Aceste proteste erau iscalite de
primari, de pretori, de magistrati; i printre ei erau si profeafard de foarte multi membrii ai partidului nationalsori,
trnesc
intre care era, de exernplu, d. Ion Boer din Sibiu.
Atunci am vzut, din partea fratilor nostri, indrzneala de a
angaja o lupta confesionala contra centrului bucurestean, lupt
sustinut de magistratii Statului, de functionarii Statului, de
toti acei care
ca greco-catolici
semnau acele proteste. Eu
cred ca in aceast privint ar trebui ca d-voastr s luati not
si s puneti d-lui ministru de resort intrebarea, dad orice functionar al Statului se poate amesteca in demonstratii turburdtoare a linistei cetitenesti.
eu m'am ocupat
Intrebuintnd sematismul din 1842
numai de Transilvania, de mitropolie, dar avem dincolo si
episcopi
dati-mi voie s arit cum se fceau acolo conversiunile.
www.digibuc.ro
45
46
Colindnd prin Banat, un prieten mi-a pus la dispozitiune (iota scrisori, ca sa vad cum se face agresiunea astzi in
Banat.
Iubite Frate,
In nurriele P. S. Sale d-lui Episcop te rog urmatoarele:
47
doua posibilitati: sau dela Ticvanul mare sau dela Anina sa-i
atasem sufletele ce lipsesc. Te rog intereseaza-te d-ta la
Anina, cati uniti sunt; fa inscrierea lor, verificata de primarie
si trimite-o incoace; incat se ajung, se vor atasa, pe hartie, in
fata ministrului, la Jitin. Intrucat la Anina nu ar fi numarul
suficient de uniti, mergeti cu scrisoarea alaturata (lipind plicul)
Ia fratele Bejan i faceti cele cerute, acoIo. Altcum nu se
poate ajuta.
fapte; iar Sfintii Parinti stiu care este datoria lor, fara ca sa
mai insistam noi. Insa, daca vreau cu orice chip sa rog pe toti
48
CA' sunt; totus, nu-i pot cruta nici pe ei, pentruc si ei au partea
lor de vind in aceastA indrAzneal.
49
www.digibuc.ro
50
www.digibuc.ro
51
Numai strAini !
Austria cu Roma la 1850. Acest lucru st in Unirea" ! VA inchipuiti monstruozitatea. Se intreba dacA RomAniei nu i s'ar potrivi
D-lor senatori, intrucat priveste curentul catolic si protestant de peste munti, curente cari reclama o consideratiune
www.digibuc.ro
52
aceea istoricd, nesfrsit Ina a continuitdtii, ne contestd prezenta in Dacia si motiveazd oarecum libertatea dictatoraId sou
despoticd cu care ne-au tratat. Cu toate aceste fapte, in istoria
lor gsim altceva. Luati pe obiectivul Fritz Teutsch, care spune
cd pe la noi a fost o pdturd slav, ea' noi am venit in tinuturile
acestea in veacul al XIV sau al XV ; luati-i pe toti dearndul si
veti constata cd toti spun acelas lucru. Cu toate acestea, eu sunt
de pdrere a.' cea mai largd ingdduintd trebuie sd avem pentru
tot ceeace constituie linistea sufleteascd a acestor credinciosi,
adicd incep si eu
asigurndu-ne-o mai intiu pe a noastr,
dela egoismul sacru ortodox.
53
cumva vom lua masuri care s-i sup-ere, aceste legaturi se vor
consolida, fireste. Eu enunt numai un fapt, far sa-1 laud, fara
s-1 critic, fira s spun deocamdata nimic.
Urmeaza apoi Sasii. Daca ar fi timp sa vorbesc mai pe
54
Am voit s tiu, la urm, spiritul filosofic al acestei confesiuni i am luat o carte a unui Ungur, despre influenta protestantismului asupra Statului. Am ajuns la concluzia cd aceastd biseric, care n'are un papa in strindtate, totu rdmnnd
intre granitele noastre, a fost baza Statului maghiar, bazd fdr
de care Statul maghiar n'ar fi putut ajunge pn atunci cnd
se scria cartea, pand la 1912 ; adicd protestantismul se identifica desdvarOt cu Statul maghiar. La identificarea aceasta in
msurile partiale ce se vor lua pe temeiul legii noastre, este
evident ea' ministerul nostru va trebui s fie foarte atent.
Ajungnd la catolici, zic : catolicii au o confesiune care
vi-a simtit autonomia confirmatd la 1690. Numai pe la 1848 s'a
simtit ea' catolicii nu mai sunt prima putere in Stat, cd i dnii trebuie sd caute o organizare ca i celelalte culte i in aceastd organizare pstrarea averilor i colilor este chestiunea
principald. Chestiunea aceasta persistd, am motenit-o din Ungaria i va trebui s-i dam o solutiune, sd-i ciutdm solutiunea
cea mai dreapt posibild. Insd dacd ei spun c ceeace se petrece
cu ei la noi, numai la noi se petrece, nu este adevrat. Dacd nu
venea rdsboiul i dacd Ungaria se desvolta in mod independent,
55
56
lumei catolice".
pildd : Noi avem", spune dnsul, un trecut care vorbeste puternic ; fdrd de noi sau in contra noastrd, nu exist viitor".
Pune-te contra lui, si te-ai prpdit !
Acest lucru, aceastd parte ridicold a vietii catolice, noi
trebuie sd o refuzdm.
57
ca sa-i poata ajuta au cerut la un an oarecare confirmarea organizarii lor. i au obtinut, inteun oarecare an, la un 18 Septembrie !
taind sistematic, Ii poti reduce la adevarata masurd, la care poate aspira o desvoltare.
Pe mine insa ma intereseaza altceva : Pentru ce aceast
preocupare a lor ?
Pentru a putea s desvolte aici o cultura
national-evreiasca, care cultura consta in introducerea consequenta a religiunei ebraice in coli ; qi, daca Statul nu are bani
65. plateasc prof esorii, sa le admitem pe profesorii trimii de
comunitate.
CUVANTAREA
PREOTULUI D. TURCU
D-le presedinte, Inalti Prea Sfintiti Parintr, d-lor senatori, vreau sa fiu aci numai ostasul constiintei mele cinstite
al convingerei mele luminate, numai vestitor al dreptatii i arhanghel al adevarului, cum se cuvine unui preot'al lui Hristos,
mai ales in momentele deosebite din viata bisericii si a neamului !...
60
stare s le semene si s le creased in unele suflete bisericesticrestinesti. Atat de mare si de nebiruit este mestesugul diavolului, incat acesta a putut s dea nastere in sanul bisericii crestine la cele mai crunte rdzboaie, de 30 ani, rdzboaie de 100 ani,
soarelui, iar nu soarele in jurul pmantului, pentru ca sd infcut mendrele si a stpanit sufletele, mai presus de orice exprimare din partea mea.
In legAturi cu romanismul, papismul a jucat o
ale erei rezultate au ingrozit pe romani, asa incat pentru ro-telegem e, in catolicism, rOutatea
61
62
63
Pgrintele D. Turcu :
si mai departe... iar vecbea Mitropolie iniltata de Mihai Viteazul fu si ea darimata (de uniti) pentru a se zidi cetatea (lor) cea noua". N. Iorga, Ist. Bis. Rom.
II, pag. 37). Asa spune d. Iorga.
Iar Stefan cel Mare a fost si el indemnat de papa ca sa
lupte impotriva Turcilor ce amenintau Europa si catolicismul,
caruia papilor le place sa-i zica crestinism. In afara de indemnuri
si de vorbe goale, Stefan cel Mare a fost si el lipsit, din partea
papei, de orice sprijin serios si real, incasand alti catolici straini
banii promisi pentru sangele romanesc ce se varsa din belsug
fara precupetire dar, din nenorocire, de prisos, din cauza lipsei
de ajutoare promise de papism si nedate la timp. (Xenopol, vol.
II pag. 339-343).
Eu nu pot, Doamne pazeste, nici sa cred c politica umrii cu Papa la 1700 a unor frati romani ardeleni sub mitropolitul Atanasie Anghel, sa fi fost altceva decat o politica ungureasea impotriva romanismului. Prin mijloace iezuitice s'a urmasericii Romane la pag.
3...
rit prin aceasta unire cel putin dezbinarea sufleteasca a Romanilor, iar daca unirea aceasta a adus alte rezultate decat
cele asteptate de Unguri, faptul nu se datoreste nici papei, nici
Ungurilor, care au facut aceasta unire, ci cu totul altor imprejurari, pe care nu e locul, nici timpul sa le desvoltam aici, dar
care sunt foarte usor de dovedit si la mintea fiecaruia nestapanit de prejudecati, care cunoaste istoria catolicismului i legaturile dintre catolicism i ungurism. De altfel ceeace nu s'a putut izbuti prin politica unirii dela 1700 impotriva romanismului i pentru ungurism, papismul a admis si a hotarit sa se faca
prin decretul papal dinainte de razboiul mondial, dat pentru
inflintarea episcopiei unite unguresti dela Hajdudorog, cu biseric de rit oriental ortodox si cu limba liturgica maghiara.
Spre a ajuta ungurismul impotriva romanismului, papa nu s'a
dat inapoi de a declara limba ungara drept limba liturgica in
locul limbii romane. Acesta este adevarul in privinta politicii
papale cu romanismul, adevar pe care nu-1 poate contesta nimeni de buna credinta i nestapanit de prejudecati sau interese.
Marele nostru istoric i nationalist d. profesor N. Iorga
a fost nevoit sa scoat accente de indignare, atat in presa cat
si in Parlament, pentru atitudinea pe care au avut-o prelatii
catolici si uniti la savarsirea celui mai solemn act din prezentul nostru istoric, care a fost incoronarea Regelui Ferdinand
la Alha-Iulia, ca Rege al tuturor romanilor. Acolo inaltii precand este vorba de
lati ai bisericii catolice si unite care,
drepturi,
se pretind a fi biserici surori cu biserica ortodoxa
dominanta, acesti prelati au crezut ca se injosesc clack' stau awww.digibuc.ro
64
tii ce se face bisericii strbune. Aceste protestri au fost ins intotdeauna solemne i cuviincioase, ca pornind dela niste oameni
cuminti, bine crescuti, patrioti si respectuosi fati de guvernul
trii. Iat ins c papistilor li s'a prut c, prin noua lege a cultelor, nu li se aprob toate punctele lor de vedere si nu li-se implinesc toate voile. Anume s'a prevzut in proiectul de lege c
unitii, cari s'ar intoarce la biserica strabun, s se poat intoarce i cu averea bisericii ficutd de ei.
Este un punct de vedere care poate fi discutat. El poate
fi si bun si ru, atat pentru uniti, cci rezultatele nu se pot cunoaste decat in viitor, mai ales dacd va fi recunoscut i cultul
sectelor baptiste ca cult crestin cu egal indrepttire. Inaltii
prelati, catolici i uniti, care-si dau seama csi Romanii simt
prin instinct ce este politica papisti i c pot si se intoarc la
unitatea bisericeasc nationala, au vzut in aceasta o adevrat
primejdie, fiind expusi sa piard nu numai pe credinciosi, dar
ceva din avere. Aici V rog, s fim putin atenti, ca s surprindem, cum se invarteste, i ce este in stare s faca, pentru interesele ei, politica papist, chiar impotriva celor mai superioare interese ale Statului si ale romanismului.
Sforile trase, intrigile puse la cale, amenintrile, intrec
orice inchipuire normali. Printr'un f el de argumentare
ei spun c primejdia careli amenint pe ei, ar fi o primejdie
groaznick care amenint Statul roman si romanismul i c ei
sunt gata s se sacrifice, s-si depun chiar carjele i mitrele si
s arunce pe credinciosi in spaimele mortii, numai de dragul de
a scApa romanismul din primejdie ! Stiti, d-lor senatori, c episcopii catolici i uniti nu se intrunesc in sinod, cci pe ei i conduce comandantul lor suprem, care este papa. Acum frisk papa
le-a dat voie si se strangA toti in sinod, ca impreun, in numele
tuturor, si se ia hotrirea care s impresioneze mai mult si s
aib mai mare efect.
Ingduiti-mi va rog, s v citesc aici hotrirea sinodal_
a ierarhilor uniti cu papa, hotrire care va rmane de pomin.
65
tlul : Cuvantul arhiereilor ; Lupta impotriva proiectului monstruos al legii cultelor incepe prin rugciunile publice ale intregii biserici".
Iata cuprinsul ordinului trimis in eparhiile unite si in
tara :
VENERATULUI CLER AL PROVINCIEI MITROPOLITANE DE ALBA-IULIA SI FAGARAS.
Mntuire dela Domnul si binecuvantarea noastra arhiereasca".
In aceste zile de adanca ingrijorare pentru linistea prea
iubitei.noastre tri, cand se trateaza despre asezarea, prin o
noua lege, a legaturilor dintre biserica si Stat, precum i dintre
singuraticele biserici din tara,
Noi, arhiereii vostri, ne gasim
la postul nostru, pentru a apara interesele bisericii si a priveghea ca aceasta noua asezare de lege sa nu fie prilej
nici
acum, nici in viitor
pentru nesfarsite sguduiri sau turburari
intre cetatenii cari, marturisind credinte diverse, religioase, apartin la diverse biserici, din aceasta tara.
In aceasta slujba a noastra pe care ne simtim datori sa
o savrsim, pentru mantuirea sufletelor, pentru pacea a toata
lumea, pentru buna starea sfintelor lui Dumnezeu biserici si
pentru unirea tuturor"
precum si pentru inaltarea tuturor"
Noi, arhiereii vostri, socotim, ca cel mai puternic ajutor al.
nostru este : rugaciunea cu incredere catre Domnul
ne-am reamintit i pilda vechilor crestini, cari, auzind, ca Apostolul Petru fusese prins si se pazea in inchisoare" de catre Irod-imparat, rugaciune faceau neincetat catre
Dumnezeu pentru dansul (Fapte 12,5).
La rugaciunile noastre dorim sa se asocieze intreg clerul i poporul nostru drept credincios. Dispunem, drept aceea,
ca fara de amanare, in proxima Duminica dela primirea acestei
scrisori pastorale i dupa anuntare potrivita facuta credinciosilor, sa se faca rugaciune publica in intreaga biserica noastra,
dupa programul ce se va trimite deodata, cu aceasta scrisoare.
Iar veneratii frati preoti inteuna din zilele de rand vor
celebra si o sfnta liturghie, la atentiunea arhiereilor lor.
Asteptand exacta indeplinire a celor mai sus dispuse,
imploram in acest gaud tot darul Celui de sus asupra Voastr.
Dat la Bucuresti, anul mantuirii 1928, luna lui Februarie
15".
VASILE
Arhiepiscop si Mitropolit
VALERIU TRAIAN
IULIU
ALEXANDRU
Episcop
Episcop
Episcop
5
www.digibuc.ro
66
Iubiti Cetteni,
In zece ani multe ncazuri au trecut asupra noastr. Pe
urma carmuitorilor de pan acum ce ne-au condus tam am ajuns la srOcie. Suntem cuprinsi de o multime de neajunsuri si
nevoi. Nu ne-a mai ramas decat numai cenusa in vatr si ochii
ca s plangem. i le-am rbdat toate in ndejdea unei schimbri
care trebuie si vie. Dar niciodata n'am crezut, cd indrazneala
carmuirii va merge 'Yana acolo, ca si se ating si de bisericile
noastre, de acele biserici cari ne-am botezat, ne-am rugat
lui Dumnezeu in vreme de grele ncazuri, ne-am cununat, si
pe cari le-am zidit din sudoarea fetii noastre.
Acum ins ni se di s'o vedem i pe asta. Anume carmuirea a pregtit un plan de lege in ascuns i fr ca s intrebe
pe mai marii bisericii noastre, prin care se pregAteste, dac s'ar
vota in casa trii, ca sa' ni se iee bisericile, ori chiar s se vand la licitatie i bisericile si averile bisericesti. Ba chiar se opreste, ea oamenii s poafi da la biserica pomand pentru mantuirea sufletului avere mai mare fail invoirea ministrului, iar
in satele unde sunt mai putin decat 200 de familii s nu aiba
preot, cOci Statul nu-i va da ajutor. Ba chiar si legile bisericii
noastre, ca s aiba putere, trebuie intrite de guvern.
Asa vremuri am ajuns. Nici pe vremea Turcilor care a
f ost rea nu s'a indraznit asa ceva. Ungurii au vrut odat sa ne
iee Crucea de pe biserici in anul lll2, dar tot poporul s'a aduwww.digibuc.ro
67
68
D-le preedinte, Ina lti Prea Sfintiti Parinti, d-lor senatori, ai vrea s pot sa gasesc o circumstant uuratoare pentru.
atitudinea aceasta nesocotita, subversiv i diavoleasca.
S'a lucrat in numele arhiereilor, in numele bisericii i In
numele Mantuitorului Iisus Christos, impotriva sufletului nostru romanesc. A vrea, ca sa pot sa-i scuz, s tiu c au suferit cumva vreo nedreptate, c li s'ar fi luat painea dela gura, ca
ar trai in vreo suferinta. 0 in mizerie i ca ei, cari nu au, se uita
cu jind la cei ce au, iar starea aceasta i-ar justifica
ias
din rabdri. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, ce se petrece
este de neinchipuit, tocmai pentruca oamenii ace0ia, precum
am i spus, mo0enesc i au o situatie materiala neasemanat
mai bunk decat a noastra a bisericii ortodoxe. Moii, paduri, vii,
latifundii intregi, palate, averi, bani, au avut papitii cu nemiluita sub Unguri, iar sub Romani situatiunea lor este neasemanat privilegiata fata de biserica ortodoxa, dup cum a dovedit
in fata Senatului acum cativa ani in chip magistral prea sfintitul Vartolomeu, episcopul Ramnicului Noul-Severin, incat d-nii
senatori de atunci ramasesera inmarmuriti.
Bunatati, avere i putere lumeasca au avut intotdeauna
catolicii, cci in definitiv aceasta a fost tinta principala papala.
Papa a dorit s fie, i a ajuns, servindu-se de nurnele lui
Christos, rege i imparat, punand pe regi i pe imparati, sa-i
sarute papucul i sa plang i sa se umileasc la Canoza, cerandu-0 iertare. Politica imperial papala a izbutit caci, prin rsboaie, prin sforarii, prin intrigi i printr'o diplomatie neintrecut, papismul a ajuns s fie nu numai in trecut, dar i astizi,
cea mai formidabila ci mai primejdioas putere din lume, care se
joaca cu situatiunile i vietile omene0i aproape in toate Statele. Din cauza aceasta ceeace fac eu azi aicea in Senatul roman
spunand adevrul, imi dau seama ca poate constitui pentru mine o mare primejdie. Adevarul insa trebuie spus limpede i clar
fratilor mei romani, chiar cu orice pret.
Marii i nemuritorii no0ri ierarhi din trecut cari au denuntat primejdia papismului, au fost urmariti i persecutati
pang la moarte, cum s'a infamplat in deosebi cu marele episcop
Melchisedec al Romanului, care, fiindc a scris impotriva catolicismului n'a putut ajunge mitropolit, cu toate ca toata tara
i toata biserica Ii recuno0eau meritele i calitatile lui neintrecute. Papismul este un f el de organizatie francmasonica i el
prin ordinele lui a ajuns la cele mai inalte influente in toate
State le. Din cauza mijloacelor iezuitice, papismul a ajuns odios
in toate tarile i luptele Francezilor, Germanilor, Englezilor,
Mexicanilor, etc., impotriva papismului, sunt epocale. Este lupta omului impotriva celei mai primejdioase fiare, care are capewww.digibuc.ro
69
70
na dintr'o indelungata propaganda... De fapt ,unii din protopopii de dincolo i doi Vladici, cari stteau in fruntea lor in
momentul in care se introduce stapanirea austriaca in Ardeal
pe baza tratatului dela Carlovitz, la 1699, se supuneau unor
motive personale, fiindca natural, cleat sa fii Vladica Atanasie, care nu porti lant de aur la gat, care nu Wi consilier imperial, care nu eti primit in audienta la Viena, care nu te
bucuri de atentiunea cercurilor of iciale, care nu iei parte la edintele dietei ardelene, caruia nu ti se acorda titlurile cele
mari ale lumii oficiale austriace, e mai bine sa le capeti pe toate printr'o simp,l isclitura inseilata supt o hotarire de valoarea dogmatica a careia nici nu-si dai searna. Este o pornire explicabila din partea carturarilor uniti de a prezenta, pe Atanasie, ca pe o personalitate de valoare. Toate aceste incercari raman insa zadarnice. Era un baiat de taran, care s'a facut Vladied aici, dar care a practicat moravurile pe care le vazuse in
casa parinteasca sau in lumea satului de unde plecase ; un orn
de petreceri, cu lautari, cu vinuri bune la masa, i prin urmare
unui astfel de om nu i se poate cere eroismul de a spune : arunc blidul de linte i pastrez traditiunea noastra bisericeasca,
de care este legata- i demnitatea qi mandria noastra nationala...
Turburari grave s'au pornit in insa reedinta Episcopului unit Atanasie, unde amandoua bisericile romanWi fur
ocupate de uniti. Ortodoxii cereau ca una din aceste biserici
s li se cedeze lor, ceeace Atanasie qi teologul sau refuzara sub
cuvant ca majoritatea romanilor din Alba-Iulia a primit unirea
www.digibuc.ro
71
Fiind exclu0 din biserici (Romnii ortodoxi) au protestat solemn i au declarat c nu vor admite in legea lor nici
o inoire, c se vor lepda de Episcopul Atanasie i ceilalti
preoti cari s'au unit cu biserica romano-catolic i nu se vor
mai supune jurisdictiunilor. Dar in ciuda acestui protest solemn, Episcopul nu a vroit si le restitue bisericile si nid nu a
ingiduit preotilor ortodoxi de a svr0 cele sfinte. Astfef s'a
putut intmpla, spun ei cu durere, ca trupurile celor morti, au
Lost astrucate in pmnt, ca i cadavrele vitelor, fr de clopote i fr de svr0rea vreunui scrviciu dumnezeesc. Fiindu-le
cu neputinT de a mai suferi crudele nedreptiti qi de a renunta
la svr0rea celor sfinte i la bisericile lor, ei protesteaz din
nou in numele lui Isus Hristos, provocndu-se la prea gratiosul crai i la legile trii i declarnd, c vor reocupa bisericile
anuntate de ei ca ortodoxe 1 inchise apoi, in tot cuprinsul Ardealului, ca vor practica exercitiul sfnt al legii lor, cum a f ost
urmat din vechime, alipindu-se neclintit la acea lege. Daci cineva ar avea vreo pretentie fat de ei, in aceast materie, poate
s le faci proces, in conformitate cu cele mai vechi legi ale tdrii". (S. Dragomir, op. cit. pag. 47). Sprijinitorii acestor proteste ortodoxe au fost bagati la inchisoare impotriva tuturor legilor.
Ct de adevrat se dovedWe a fi fabula toporul i p.durea" in viata Romnilor ardeleni, ne-o dovedete cu prisosint suferinta romnilor ortodoxi din partea delor care pentru
avantagii materiale i pentru a se pune bine cu asupritorii romnismului au trecut la unirea cu Roma. Purtarea unitilor
dup trecerea lor la unire, este vrednic de gestul lor de renegare. Pentru aceasta este de ajuns s itim cum au rpit ei biserica din Fgra i alte biserici. Biserica din FIgara a fost
cldit de Brncoveanu in 1697, iar darnicul Voevod s'a ingrijit nu numai de ridicarea ei, ci caut s'o asigure i pentru v:itor. Prin hrisovul din 17 Oct. 1699, Brncoveanu dete bisericii
din Fgra, dreptul s ia in fiecare an la Sf. Dumitru din veniturile vmii domneti dela Ruck. i Dragoslave 250 de taleri,
ca s fie preotilor de hran 0 de imbrckninte".
Brncoveanu spune ea' mila aceasta voi primi-o numai
pana va tine legea aceasta pravoslavnick iar de care cumva ar
schimba legea i n'ar fi intru a Rsritului biseric i credint,
s fie lipsiti de aceast mil ce am f Acut". Cu o deosebit
www.digibuc.ro
72
73
le sechestreze colonelul de Moosburg dela episcopul unit. Romanii ortodoxi aduserd atunci la colonelul Moosburg qi celelalte scumpeturi qi incredintar pe doi nobili, pe Gregoriu Ban
i Andrei Hvizi, s facd un registru despre toate lucrurile, care
le predau colonelului. Dar Francisc Boer i colonelul comandant
Ii oprird cu puterea de a-vi indeplini misiunea i deter episcopului toate lucrurile bisericii.
Astf el a ajuns Episcopul Patachi sd stdpaneasc biserica din Fgdra, cldditi de Vodi Constantin Brancoveanu".
Si mai departe istoricul spune : Dupd ocuparea bisericii,
romanii ortodoci fur invitati s'o cerceteze, fr ezitare, iar
oarece popa Toma era oprit de-a mai sdvari functiuni liturgice,
cu amenintarea unei pedepse grave. El nu cuteza sd umble prin
oraq, nici s rdmand noaptea singur, in casa sa, ci dormea, cand
la unul din credincioii sdi, cand la altul, iar cand se intorcea
acas, Il petreceau totdeauna doi sau trei oameni de incredere.
Amandoud cimitire, cel vechiu i cel nou, le lud in stpanirea sa Episcopul Patachi, astfel c Romanii ortodoci nu
aveau unde s-i ingroape mortii. Doi nobili, Mihai Farca. i
in-
74
rispunse calm : Eu cu clerul meu, adevrat suntem qi vom rmnea uniti numai sd ni se dea i nou acele beneficii i imunitti de care se bucurd romano-catolicii". In chipul acesta unirea nu este adevratd, ci conditionatd i clerul romn mrturisete unirea numai pentru folos", intrebd din nou baronul, iar
Clein replica hotirit : Eu i clerul meu m'am unit sub condiOa de a obtine acele beneficii qi foloase de care se bucurd romano-catolicii, altminteri, dacd nu ni se dau, ne-am face chiar
i Turci". (Silviu Dragomir, pag. 134).
Spre a putea sustine pe uniti, guvernul Ardealului ordona : Prin urmare, preotii cari nu se pot justifica cu atestate
dela Atanasie, dela baronul loan Patachi ori dela episcop cu
adevdrat unit, indatd sd plAteasca contributie, sd suporte toate
sarcinele, ba s presteze domnilor sdi de pmnt qi robota", conchide- neimpcatul guvernator, care se mngia in credinta e
in chipul acesta va nimici germenii de viat ai ortodoxiei".
(Idem, pag. 112).
D-lor senatori, inteo chestiune de importanta celei care
se discutd astzi este absolutd nevoie, ca sd deliberim in deplind i desavarit cunWint de cauz. Din cauza aceasta, socotesc necesar sd prezint in fata d-voastr incd cteva date, pe
Din aceste date vom intelege i mai bine, care a fost tinta catolicismului in Ardeal, aa ca nimeni sd nu mai pciatd, prin niinic,
induce pe cineva in eroare. Iat ce ne spune d. Onisifor Ghibu,
in baza documentelor :
www.digibuc.ro
75
La 1600, dupd infrngerea lui Mihai Viteazul la Mirisliu, Dieta din Letfaldu hotiri : Fiindcd stricdciunile si pericolul nostru de acum a venit din cele cloud tari romne, nici un
In timp ce se luau astf el de mdsuri, principii Ardealului cldeau zeci de sate romnesti, cu toate propriettile lor, ordinelor religioase venite din alte tdri. Astfel de ex. la 1596, Sigismund Bithory dona iezuitilor satele romnesti Ampoita,
Taut, Galda de jos s. a. Astf el de cazuri s'au repetat foarte des :
Romnii erau dati serbi catolicilor".
In Dieta dela Csiksomlyo tinutd in anul 1726 s'a hotrit,
76
77
23 de manastiri
sus, fura date prada focului sau risipite, a adus cu sine fara
zice
inimile popoarelor".
78
pestei (1919), in uriaqul volum al lui Huszar B la : A magyarorszagi romanok (Romanii din Ungaria). In acest volum de
peste o mie de pagini mari,
care volum a fost lucrat si tinut
in mare secret,
este preconizat si fixat pana in amanunte
planul rsboiului de exterminare a legei romanesti si a nationalitatii romane.
Spre a complecta materialul necesar pentru a intelege ce
a fost unirea cu Roma, imi mai ramane sa amintesc ca deodat
79
80
Soarele, care lumineaz, incalzete, vitalizeaza, qi sustine, a, apus. Orizontul lumii este intunecat i negru, negru de
tot, negru ca groapa rece i intunecata a mormantului in care
zace toata iubirea i speranta, toata bucuria i plcerea, toata
activitatea i lucrarea spiritului omenesc. Nici o steluta, nici o
licarire de speranta, nici cea mai mica iluminatie nu strabate
lupta ce se da pe veat i pe moarte. Milioane flrnanzesc qi
inghiata ; milioane sunt in dubietate cu privire la biserica i
Stat, fata de aproapele ei chiar fati de sine insu. Si clopotele
de Craciun sun.
Clopotele de Craciun ! E aceasta posibil ? Exista hied
O tu sarmana, orbita omenire 1 Pot clopotele de Craciun sa schimbe ceva la acest fapt trist ? Nu, ele nu pot schimba
nimic.
81
www.digibuc.ro
82
Politice0e insd, ca qi cultural, putem zice cd romnismul nu este pand acum dator nimic catolicismului. Ungurii,
Germanii, Austriacii, Francezii chiar, au dreptul i datoria sd
vorbeascd cu totul altfel dect noi despre catolicism, cdci aceste popoare au fost ajutate de catolicism, in prornovarea
vietii lor nationale qi culturale. La noi insd a fost cu totul altfel. Dup cum acele popoare au gdsit in catolicism seva necesari dezsvoltrii lor, poporul romnesc n'a putut gsi de cat
in ortodoxism seva necesard, dacd nu pentru inaintare, cel putin pentru conservarea national qi culturald. Popoarele ca sd
tWe prin altceva afard de credinta indscutd in fiinta romneasci ; dar tocmai in aceasta std providentialul pentru romnism c grecismul qi sIavonismul nu ne-a putut influent ca
s ne pref ac i s ne asimileze lor, aqA cd am putut sd ranf-
83
tantismului, sectarismului i necredintei, nepotrivite sufletului romanesc, nu o putem duce fr ajutorul stiintei catolice.
Ei nu vor s ne castige prin propaganda si munca cultural, ci vor s ne domine i s ne birue prin cucerire brutald
s1 prin teroare, ca si cum am fi niste negri africani, pe care ii
neli dndu-le sticle pe diamante
convertesti cu btaea.
Ei in loc s se apropie de noi sufleteste, oferindu-ne mijloacele culturale superioare si adevirate, din contr ne-au impus
constitutie qi concordatul, dup cum vor sa ne impun acum,
prin amenintare si violent, schimbkile ce le convin in legea
cUltelor, ca sa-si pstreze privilegii i preponderent fat de
situatia bisericii ortodoxe. Cici in definitiv
prin constitutie,
prin concordat si prin legea regimului cultelor vor i i inchipuie catolicii i unitii s castige romnismul, iar din punct de
vedere al culturei si propagandei ne of era numai atacuri, injurturi i injurii la adresa noastr, pe care le propovaduesc f iibr lor sufletesti i tuturor romanilor. Ma' scutesc de a scoate in
evidenta acel tratament, care de altfel se intelege destul de bine
cele dela 1700, isi vor ajunge scoptil presand ji asupra guvernului prin legkurile internationale pe care le are papismul. Desart inchipuire, van speranta, neroada si rtdcit credintd.
Fiindci lipseste dragostea care e mai mare deck toate i fr
de care toate celelalte sunt aram sunkoare si chimval rsuntor" si nu pot nimic, dupd cum zice apostolul. Caci, fat de
procedeele acestea necrestinesti, poporul, clerul i guvernul roman inlelege azi ce se petrece si de aceea si vor face datoria'
ca lucrurile s fie puse la punct, rdspunzand la armele si mijloacele intrebuintate de ei, cum se cuvine.
www.digibuc.ro
84
www.digibuc.ro
CUVANTAREA P. S.
EPISCOP VALERIU TRAIAN FRENTIU
Ku qovinismul 1-am inteles in Ungaria, uncle intre 18
milioane de locuitori, erau numai 6 milioane unguri, cari voiau
s aiba hegemonia. Si cei mai inverqunati sovc,nWi nu erau
chiar maghiarii, ci renegatii, tocmai pentru ca si ii legitimeze
pentru ce s'au ficut renegati. (Aprobari).
Dar acest qovinism confesional care s'a vzut i acum
nu-1 inteleg i nicidecum nu vreau s zic : c acesta ar fi in
biserica ortodox. Nu, d-lor, caci dintre 12 milioane de ortodoxi romani din tara, abia vor fi vrea 200-300 ini cari au inceput lupta aceasta confesionall Dar este ingrijorator lucrul,
S6
buie s privini la imprejurrile in cdri s'a fcut. Dacd vom studia fr patim istoria Ardealului si imprejurrile cum a fost
in veacul XVII, vom vedea si vorn recunoaste ci oamenii aceia
cari au fcut Unirea, au fAcut-o din adev5rat nationalism. La
1600 din ordinul Mriei Sale Mihai Viteazul, preotii din Ardeal
au scpat de iobgie, dar tot in acelas an, cnd dieta a scpat
de domnia lui Mihai Viteazul, in luna Octomvrie la Lczfalva
s'a adus o lege, c nici un pop din principatele romne s nu
mai poat trece granita in Ardeal.
La 1642, dieta din Alba-Iulia porunceste &A nu se mai
sfintease nici un pop dintre iobagi. Racoczi I in diploma sa
porunceste lui Simofin Stefan, ca si extirpeze credinta bisericii rdsritene din Transilvania si s introduc pe cea calvin.
Dup 1690, vine diplomi c si romnii isi pot cstiga drepturi
clack se ataseaz la una din religiile recepte. In cinci sinoade
in frunte cu mitropolitul toti protopopii i preotii romnilor
din Ardeal, Bihor, Satmar si Maramures, au desbtut si s'au
frmntat si vznd c calvinismul le strica si legea si neamul,
apoi c Dositeiu patriarhul Ierusalimului, pretinde dela episcopul Atanasie s scoat limba romn din biserica, iar Papa Inocentiu XII, recunoaste canoniceste limba romnd ca limbi liturgic, au hotrt unirea cu biserica catolici cu conditiunea
atunci.
87
Desbinarea nu s'a fcut la 1700 ci mai trziu prin clugrii srbi Sofronie si Visarion pe la 1730. i asa, nu stiu pen-
tru ce pretind unii c biserica aceasta s fie strivit si eliminat din tam romneasc.
Nu noi suntem de vin c acest sinod Inca nu s'a tinut, ci vrajbele acestea cari se fac, ca sa ne despart i sdesc in spirite
dusmnia asa ca s nu ajungem niciodat la unire.
Pe noi ne-a ingrijorat mai ales art. 9 si art. 45 din lege,
cari nu ne recunoaste drepturile canonice cari le aveam
cari
sunt in stare s ne invrjbeasci si' s continue luptele fratricide in toate comunele si s ne despart astfel si mai mult.
Aceasta voiesc s se legifereze spre a avea spirijinul autorittilor civile. Pentru aceea, am cerut sa se schimbe aceste ar-
ticole asa ca s nu mai fie lupt intre frati. Nu zic si se opreasc libertatea constiintei, aceea trebuie pstrat i Statul
trebuie s o protejeze, dar sunt trei feluri de treceri ; sunt treceri diii convingeri...
Al doilea f el sunt trecerile fcute din interes. Aceste
doug feluri de treceri, emannd din libertatea de constiint,
Statul trebuie s le permit si chiar protejeze.
Al treilea fel sunt cele fcute in urma agitatiunilor
acestora ne-am rugat de d. ministru ca s le puni fru, findci
acestea fac numai vrajbA, numai lupte si desbinri cari le-am
vzut si de cari avem destule exemple de 10 ani de zile incoace.
Daca se va legif era art. 45 asa cum este propus invrjbirea si
luptele fratricide se vor potenta, fiinded art. 45 in textul propus promoveaz violentele si protejeazi prozelitismul.
Legea in forma actual, cum este propus, nu o primirn,
dar ne rezervm dreptul de a face unele amendamente. (Aplause pe mai multe bnci).
www.digibuc.ro
DISCURSUL PARINTELUI
GH. CIUHANDIU
D-le presedinte, d-lor senatori, mrturisesc dela inceput
ci ma numr intre aceia cari cred, c era timpul suprem ca proiectul de legea cultelor s fie adus inaintea Corpurilor legiuitoare.
90
la anul 1000 Statului ungar i s'a imprimat, prin nsi legiuirea de Stat, prin cele dintiu cloud' decrete ale regelui stefan
I, supranumit Sfntul, caracterul de Stat catolic, cu o nota
pronuntat in spiritul bisericii papale. Insus decretul regal
vorbea despre primatul papei dela Roma si de fapt la 2-3 ani
dela constituirea regatului, incepe prigonirea ortodoxiei, prigonire ce nu a mai incetat, ptta la surparea recent a Statului
ungar.
Sistemul de politica religionara a fost deci acela al bisericii papale si de prigonirea bisericii ortodoxe care era reprezentat aproape exclusiv prin poporul roman din fostul Stat
ungar.
si le ingaduie f rteste, sa-si duca mai departe vieata lor sufleteascd netulburatd.
Mai departe : in vreme ce, dupa exodurile de romani
91
Dar din prilejul acestei legiuiri noi mai avem de cantrit si aite momente din trecut precum si consideratii pentru
viitor.
si al protestantismului. Aceasta este una din cele mai dureroase rani ale trecutului poporului roman din Ardeal, a carui
istorie a fost scrisa cu sange si lacrami, vorba d-lui N. Iorga.
Si se stie ins, cu nest prilej de legiferare ca biserica
ortodoxa romana si neamul romanesc ortodox din Ardeal tin
searna, in conturile lor, de aceste pierderi religioase si etnice,
si nici odata nu vor uita furtul de suflete svarsit de catolicismul si protestantismul unguresc furt care a fcut ca poporul
roman ortodox de peste munti s nu aiba nici pe departe azi
proportia numerica in raport drept cu celelalte natiuni si conf esiuni din Ardeal.
In cadrele unui program de politici national si religionara de Stat sa nu uitam ce am pierdut si si nu se considere ca lichidat procesul nostru din trecut pentru atatea suflete ce am pierdut, ci prin legea cultelor sa lasam larg deschisa calea pe care sa mearga istoria noastr spre solutionarea
www.digibuc.ro
92
nesti, ce am trit-o in aceeas legauri cu toti fratii de pretutindeni ping inainte de cAderea Ardealului in mina Habsbrgilor catolici.
Spun acest lucru, d-lor senatori, pentruc
de vreo 25
si a bisericii mele
93
gurii sa-i contopeasca in autonomia catolica regnicoIara, facandu-i o zama cu romano-catolicii. Atunci unitii s'au aprat
cum s'au aparat de aceasta primejdie, asa ca incerdrile unguresti, autonomice bisericesti, n'au reusit. Statul ungar avea acel
interes de a-i face una pe toti catolicii sai. Dar, m intreb :
Ce interes poate avea Statul roman de a inchega prin legea
cultelor i prin concordat aceasta unitate organica a catolicismului in stal in paguba intereselor nationale superioare ?
ce temeiuri are aceasta contopire, cand insus Constitutia i desparte pe romnii greco-catolici de toti ceilaIti catolici prn aceea c Ii decreteaz de biserica nationala ? Cum sa
ingaduim noi deci acea amalgamizare a tuturor catolicilor prin
concordat, impotrica spiritului limpede si slovei hotrite din
Constitutie ?
Celalt motiv de ordin national, la care ma gndeam adineaori este, deasemenea de ordin negativ i anume : Alturi
de politica si interesele catolicismului, cari urmaresc slabirea
solidarittii noastre nationale, se iveste o primejdie nationala
noua si f oarte indrasneat : sectarismul, despre care voi vorbi
mai la urtn.
ne oprim asa dar mai inti la chestituva catolicismului asa cum ne sileste el nsu i proiectul de lege ca sa-1 privim in fata, prin prisma intereselor noastre vitale ca neam si
Stat.
D-le presedinte, d-lor senatori, proiectul de lege sta, inti de toate in dezacord cu Constittitia, prin aceea ca se abate
dela slova si spiritul ei. Constitutia normeaz (art. 10) cu vigoare imperativa pentru orice legiuire ce i-ar succeda in timp,
ca sunt desfiintate orice privilegii. Iar prin art. 22 din Constitutie se iinpune in mod categoric principiul suveranittii legislative, dupi care raporturile dintre diferitele culte si Stat
se vor stabili prin lege, deci dupa Constitutie numai prin lege
se pot reglementa si raporturile cultului catolic din Romania.
www.digibuc.ro
94
95
96
In curand in Ungaria se intampld lucrul urrntor : Episcopul romano-catolic Iekelfalussy Vince dela Alba Regali publicase decretul papal despre infailibilitate, far ca acel decret
97
www.digibuc.ro
98
99
trebui s'o recunoascd si Statul sau ar trebui s'o recunoascd neconditionat. Concordatul nostru a recunoscut-o prin art. 9. Dui:4
canonul 1518 Papa este supremul administrator si dispensatar
www.digibuc.ro
100
101
cultului catolic.
D-le presedinte, d-lor senatori, am pus chestiunea de suveranitate a Pontificelui Romei, pentru ca aceasta chestiune se
102
Nuntiaturd, a procedat in cea mai bunk' credinta i cu urbanitate. La acestea ins ni s'a raspuns cu
suversiuni.
Spunand acest cuvant, trebue sa-mi iau de marturie din
nou pe avocatul Wynen al Curtii Romane. Dansul spune in pomenita sa lucrare (pag. 146) ca pacea interna a unei tari si progresul spiritual stint in mai mare masura asigurate atunci cand
pe terenul religios domneste pacea, decat atunci cand spiritele
sunt atatate prin luptele religioase i cand catolicii sunt siliti
103
104
directorul ziarului ardelean unit, presedintele fostului consiliu dirigent unit, presedintele primului guvern al Romaniei
intregite unit, loctiitorul acestuia, in timpul lipsei sale din
tara, unit ; cei mai multi profesori la facultatea de drept din
105
106
Dar dintre toate eparhiile greco-catolice aceasta organizatie parohiala s'a facut mai staruitor pe teritoriul arhiepiscopiei
Blajului apoi a episcopiei Lugojului ca o impotrivire si ca concurenta conf esionala fata cu biserica ortodoxa din acelas tinut.
Dar chestiunea aceasta a felului de organizare parohiala
trebuie privit si sub raportul national cultural al comunitatii
religioase-filiale, adica lipsite de organizatia parohial si de
preotii proprii ca i conducatori sufletesti i nationali.
In nici unul din tinuturile ardelene nu se remarca aceasta
lipsa de ingrijire duhovniceasca i national-a ca tocmai in eparhia greco catolici a Gherlei, mai ales in tinutul Maramuresului
unde de peste 1 si 1/2 veac nu exista o concurenta ortodoxa, dar
exista o primej die nationala de rutenizare si mai apoi de maghiarizare.
In eparhia Gherlei exista 130 filiale cu peste 300-900
suflete, fr organizatie parohiala, tot asa la Blaj 22, la Oradea
greco-catolica 17, iar la Lugoj 17 filiale ; in total avea mitropolia greco-catolica din Blaj 183 filiale cu niai multe ca 300 suflete
107
108
109
doue baserice : apropiarea acesta numai a0a ar fi posibila, salutaria qi binecuvantata de Dumnedieu, deca toti Romanii de
sub Sacra Corona a Ungariei se ar determina a imbracisia eras
aceia Religione, carea au prof esatu-o unu S. Athanasiu, unu S.
Vasiliu celu Mare, unu S. Gregoriu Nazianzenu, unu S. Ioanu
Gura de auru i toti SS. Parinti orientali, carii precum Vi este
binecunoscutu Ilustritatii Vostre, pona la nefericita desbinare
inceputa pre la finea vecului IX qi consumata numai in vecul
X V, toti pona intr-unulu au pestratu cu scumpete legatura credintiei i a comuniunei cu Pontificele Roman, ca moqtenu alui
Martiu 1900.
Servu umilitu :
Dr. Augustin Lauranu, m. p.
Vicariu generalu episcopescu.
110
111
1-a putut intuneca si subjuga Propaganda Fide", ca la alti ucenici de mai apoi ai Romei. In vremea singurului episcop loan
Bob, dela sfarsitul secolului XVIII si pana dupa inceputul celui al XIX veac, Biserica ortodoxa ardeleana a pierdut 139 sate,
cu biserici cu tot si cu intreg avutul lor bisericesc.
Iar in Bihor, dupa navala unionista din veacul XVIII,
data de episcopul romano-catolic din Oradea, care era si f ispan
sau prefect al judetului, si ne-a rapit multe sate, din cari sunt
unite" si astazi vreo 50 de sate, un asalt nou 11 da g.piscopul
greco-catolic, Samuel Vulcan dela Oradea, cunoscut
de altf el
cu drept cuvant
ca o frgura impunatoare in istoria noastra
culturala. Deck ca, in ceeace priveste opera de distrugere a Bisericii ortodoxe romane din Crisana qi Banat, sta cel putin pe
aceeas treapta, ba asi putea zice ca nu 1-a intrecut si nici macar nu 1-a putut ajunge nimeni in aceasta privinta, mai ales ca
jurisdictia sa eclesiastica se intindea peste Satu-Mare, peste
intreaga Crisana, peste intreg Banatul si pana jos la Dunare.
Straduintele sale nationaliste", cu cari se infkiseaza in
acest tinut si mai ales in contactul su cu nationalistii ortodocsi
din orasul si judetul Arad, carora li se dklea de ocrotitor, au
fost cu desavksire eclipsate de politica sa unionist, de a ne
desbina bisericeste.
Dansul avea, Inca' din 1815, o intelegere secreta eu impa-
ratul dela Viena, care ii scrie din Venetia, indata dupa moartea
episcopului Pavel Avacumovici dela Arad, ca tare mult doreste
unirea Rornanilor din episcopia Aradului, si-1 invita sa-i caute
un candidat, care sa fie gata a primi episcopatul vacant cu conditia unirii. Spre acest scop, impratul, spre a da ragaz lui S.
Vulcan, tine vacant scaunul episcopesc dela Arad 14 ani :
1815-1829. Dar Vulcan si imparatul nu au reusit. Urmarea fu,
ca., in curand dupa "indeplinirea scaunului vacant cu un roman
de origina ardelean, cu Nestor Ioanovici, S. Vulcan se pune pe
lucrul prozelitismului celui mai indraznet, pe care 1-am demascat inteo lucrare Urgia unionista dela 1834 si Reactiunea 01todoxa din 1835, in judetul Aradului".
In rezultat final : dintre cele peste o Sufi de sate ortodoxe din Crisana si Banat, cari ni-au fost smulse intre 1800-1867,
sunt rodul prozelitismului lui S. Vulcan, 43 sate, dintre cari 15
din Bihor, 19 din judetul Arad si 9 din Banat. Nici unul din toti
episcopii greco-catolici dela Oradea n'au atins acest record, care
intuneca in parte aureola lui S. Vulcan, si e un noroc, ca cele
mai multe sate au revenit la ortodoxie, indata-ce a incetat teroarea, exercitata asupra lor, de pilda in judetul Arad prin colindrile lui S. Vulcan pe satele noastre, cu asistenta administratiei politice unguresti a judetului.
www.digibuc.ro
112
a ne atrage la Unire".
Mai anii trecuti, mitropolitul Blajului hied a refuzat pe
principele Brncoveanu a-9i putea face cu un preot ortodox, o
rugdciune de pomenirea inainta9ului sdu Constantin Brancoveanu, in biserica din Fdgra9, zidit de acest ctitor 9i inciput
pe mna unitilor ! Si mai departe, dece nu s'ar putea acest lucru dacd de altd parte, in eparhia Gherlei, se tolereazd revolt&
torul fapt, cd o biseric unit cea din Ocna Slatina, are patron
sau hram pe Sf. Stefan, regele maghiarilor !
Avem deci o signaturd precisd, verificata prin cuprinsul
faptelor si al dovezilor ce am citat ea orientarea bisericii unite
e mai putin nationald, dect ce trebuia sd fie ; 9i cd principiul
113
siuni", organizate pentru popor, se furiseazg cultul sfintilor papistasesti, i povete ca aceasta : Fii cu supunere citre Sfintia
Sa Papa dela Roma"
ca singura biserica adevarat a lui Isus
Hristos este cea apuseana ; ci a iesi din snul bisericii unite inseamni a te arunca de bung voie in focul cel vesnic, al iadului".
Pe lng6 unele rugciuni papisfisesti, mai era si o rugaciune
speciala : pentru intoarcerea neunitilor la biserica lui Hristos",
ca s se intoarc la snul bisericii sale, sub conducerea.... Prea
Sfntului Printe Papa dela Roma". Pe lng toate acestea, se
pune in vedere celor cari se vor ruga dupa chipul artat in aceasta brosurk i indulgente sau iertare speciala de pacatele lot
din partea papei.
Atta ne mai trebuia, ca poporul roman bntean si dc
aiurea sa poatd fi pe deplin fericit in tara rornneasck A trebuit
s rspund si am raspuns, acestor strictori de suflete, cari
propagA iertarea i deslegarea de pcate fr de faptele pocAintii crestinesti.
Iar in ordinea politick iatk cum se infatiseaza literatura
popularr religioas dela Lugoj. In brosura aceluias doctor G.
Fireza, scris sub titlul Unirea dela 1700 si cum s'au invrjbit
rars romnii ?", dup multe afirmatii cari nu pot sta istoriceste,
unirea religioas dela 1700 este adusa in legAtura cu unirea politic
Alba-Iulia, in asa fel ca. (la pag. 55) unitilor : Dr.
I. Maniu, Dr. A. Vaida, Dr. T. Mihali, Dr. St. Ciceo-Popp, Dr.
8
www.digibuc.ro
114
pe Romanii din fosta Ungarie pentru mareata adunare dela Alba-Iulia din 1 Decernvrie 1918". Dar, ma rog, ortodocsii ardeleni nu vor fi facut si ei ceva in treaba aceasta ? Si, unirea politica au facut-o numai clientii printelui Fireza, si dorobantul
roman, deasemenea nimica ?
Dar, d-lor senatori,
va rog, sa v arat i alte
probe despre felul maestrit, in care biserica unita isi sporeste
credinciosii, si mai ales despre felul absolut inadmisibil la care
recurge aceast biserica, spre a beneficia de cat mai mari subventii dela Stat pe Una* exceptional de favorabila sa subventionare de care si altf el se bucura.
sa luam ca exemplificare cazul episcopiei greco-catolice
dela Lugoj, care are 163 parohii, situate in Banat si in judetul
Hunedoara, in parte mica de tot si in judetul Aradului.
Dupa o statistica a Ministernlui Cultelor, desigur primita dela episcopie, dupa ce i-am sortat cuprinsul pe tinuturi
ar exista aproximatiV 1.733 greco-catolici in judetul Arad,
13.545 greco-catolici in judetul Timis-Torontal 22.290 greco-ca
tolici in judetul Caras-Severin.
Laolalta cam 37.568 suflete greco-catolice la cari daca s'aadauga 65.504 suflete greco-catolice din Hunedoara, astf el epis
copia ar avea 103.072 suflete greco-catolice.
Dar statistica aceasta nu e nici pe departe reala. De pilda,
pentru intreg tinutul Arad si Banat, apartinator episcopiei greco-catolice din Lugoj, in loc de 37.568 suflete, de abia exista
vre-o 29.817 suflete.
115
Realitatea e ins urmatoarea : in Schndorf si in Neudorf ar fi 12 plus 8 adic 20 suflete greco-catolice, iar in restul
de 7 cornune nu exista nici picior de greco-catolic !
In statistica dela Ministerul Cultelor, Jitinul figureaza
de doua ori, tot ca parohie : odata cu vre-o 270 suflete, a doua
oara cu 280 suflete. In informatiile mele dela primarie insa, in
Jitin de abia sunt 130 de greco-catolici.
Sau in alt caz, la Caransebes, Orsova, Paget si Cire.a din
Cams Severin, se sustinea ca ar fi 557 greco-catolici, pe cand in
realitate deabia sunt 67 suflete. Cam mare diferenta.
Iata cu un motiv mai mult de ce trebuie sa avem odat o
statistica generala i pe conf esiuni facuta de Stat. Si pana atunci, pe temeiul celor denuntate de d. G. B. Duica si de mine,
rog pe d. rninistru al cultelor, sa binevoiasca a lua masuri pentru a verifica special cifra greco-catolicilor din episcopia Lugojului. O cere prestigiul nostru obstesc.
D-lor senatori, pentru a nu mi se atribui ca am exagerat
doar, afirmand ca biserica greco-catolica cu credinciosi putini
beneficiaza de subventii proportional mai mari decat i se cuvin.
si trecem la bugetele Ministerului Cultelor pe 1926 si 1928.
0 parte din datele, de cari ma voi folosi, au fost utiiizate in sedinta de la 16 Decemvrie 1926 a Senatului, de catre
ministrul de atunci al cultelor. A le repeta nu este de prisos,
daca voim sa stim : in ce disproportie izbitoare se consurna bugetul Statului din partea greco-catolicilor nostri.
Biserica ortodoxa, care numara cel putin 12 milioane de
suflete, are in bugetul anului 1926, numai 330 milioane de lei ;
in raport cu ortodocsii, greco-catolicii nostri, cari i zic mai
pentru a dovedi : cat de mult inclin spre
bucuros uniti"
factorul extern, cu cari stau in legaturi duhovnicesti
zic :
acesti greco-catolici, in numar de 1.386.000, figureaza in buget
pe anUl 1926 cu suma de 50 milioane. Daca am considera procum spune Constitutiunea o deopotriva
portia, echitatea i
protectiune", atunci Biserica ortodoxa ar trebui sa aiba cel putin 450 milioane lei subventiune, adica mai mult cu 120 milioane cleat ce are aievea.
Protestantii in numar de 1.660.000 suflete, au subventie
de 36.894.000 lei. In proportie, biserica ortodoxa ar trebui sa
aiba 446 milioane lei, adica cu 116 milioane mai mult.
Musuhnanii cu 153.000 suflete au .619.000 lei subventie.
www.digibuc.ro
116
ff
ortodocsi 27
musulmani 30
uniti
36
39
If
Au deci, unitii nostri, dimpreun cu partidul lor national-tarAnesc, motiv sA plang cu lacrimi de crocodil,
ca
fost mai bine, cleat in aceastO tar, care-si risipeste avutul pentru ei, niste f ii nerecunosctori, cari cum am dovedit-o cu inssi hartiile lor, nu se dau inapoi nici dela falsuri, numai s-si
asigure si mai mult subventia Statului roman !...
Dar s continum cu constatrile fcute in Senatul dela
1926.
117
118
jineste in forma aceasta infiintarea de noi parohii in detrimentul Bisericii ortodoxe si plateste salar preotilor cari nu au deck 10-12 credinciosi, la f el ca si celorlalti.
Un ordin ministerial dispune ca fiecare protopresbiterat
si aibd cel putin 20 parohii. Fatd de acest ordin, Biserica ortodoxd s'a supus, biserica unit insd nu, cdci avem i azi protopresbiterate cu 7-10 parohii intre care protopresbiteratul unit
al Geoagiului are abia 8 parohii, cu abia 1200 suflete, i cate
vor mai fi inca la fel.
Statul pateste in Ardeal la 2% milioane ortadocsi 37 asesori consistoriali, iar la uniti 28 asesori (canonici) si 17 canonici romano-catolici.
119
acest lati-
www.digibuc.ro
120
lice prin lege, si le-a atribuit Erariului de Stat. Iar prin mai
multe legi unguresti de mai apoi s'a subliniat la fel dreptul de
dispozitie al legislaturei ungare cu privire la averile catolice,
cari, in caz de sedis-vacant isi vrsa veniturile in visteria tirii si se intrebuintau si in luptele pentru aprarea trii in contra turcilor.
Ni sunt cunoscute de exemplu si niste dispozitii ale rmprtesei Maria Theresa cu privire la cazul analog al averilor
episcopiei greco-catolice din Oradia, cnd, din veniturile din
sedis-vacantd, s'au repartizat de cAtre imprteas sume pentru
alte scopuri ca : zidirea si intretinerea de biserici, parohii si
scoale. Deci averile catolice, dupd legi si dup porunci impirtesti, au dou f eluri de destinatiuni : de Stat si bisericesti.
Sub dispozitiile Statului stau de aserneni si fondurile ca.
tolice : cel al propagrei religiei catolice si cel al studiilor catolice, cari, impreund cu averile catolice in terenuri, fac miliarde si miliarde. De aceia, ar fi foarte bine i chiar rog pe
onoratul guvern, ca, in cursul deliberarilor aici in chestia legii
cultelor, sa binevoiasc a ne lmuri asupra intinderii i valorii
bunurilor bisericii catolice, pe care le administreaz Statul ro
www.digibuc.ro
191
inceat o persoan moral bisericeasca, averea ei trece la petsoana morala ecleziastica imediat superioara. Deci pe scara fixat in art. IX din Concordat, toate averile catolice din Romania
in caz de incetarea cultului catolic
s'ar putea urca
pan sa treaca in proprietatea bisericii catolice colective 1 a
Sfantului Scaun, daca am primi Concordatul *i nu ne-am ingradi prin ins4i legea cultelor. Ce alta edificare ne mai trebuiete, d-lor senatori, asupra chestiunei averilor catolice dela
noi i asupra Concordatului ?
Statul ungar, al caruia mwenitor prin arme i prin tratate de pace este Statul roman, nici cand nu s'a aratat gata sa
cedeze bisericii romano-catolice qi greco-catolice colosalele averi de sub intrebare, administrate pan in sfarOt de Statul ungar. Organele legislative ungare, ele nsei, inc s'au ocupat de
chestia acestui litigiu dintre biserica i Statul ungar, dar nu
decidem cu inconjurul Legislativei prin1-au decis. Iar noi
tr'un concordat i sa le cedm, aa uwr i integral, bisericii catolice ? Pe ce ternei ? Se poate aceasta ?...
Domnule preedinte, domnilor senatori, tree acum la
chestiunea patronatului, pe care o incadreaza proiectul de lege
in art. 36 i 37.
122
in viata statului ungar, situatia patronatului ? Ce drepturi intrau in atributiile statului in raport cu biserica catolici ? Regele Ungariei, pe temeiul c inzestra cu moqii institutiunile
bisericii catolice, iqi zicea patron" al bisericii acetia i prin
urmare, in temeiul inzestrrii bisericii, avea dreptul de a numi
el insui nu numai pe episcopi, ci i pe canonici i alti demnitari superiori bisericeti. El avea o ingerint i chiar dreptul
de colaborare la investitura cardinalilor f Acuti de Pap din clerul ungar.
Dacd dreptul acesta al regelui ungar de pe vremuri este
un drept majestatic ori o autorizatie eclesiasticA din partea Romei, e o controvers ce nu s'a deslegat nici in cele ase veacuri
din urma. Cunosc ins legi de stat ungar cari dau dreptul la
concluzia, c exercitarea dreptului de numire prin regele este
lici de cgtre Papa a trecut deja prin fapt in mana regelui ro-
man, iar noi, de data aceasta, avem datoria s afirmgm drepturile Statului nostru pe care le-am motenit deodat cu catolicii
notri, de a avea Statul nostru cuvant decizAtor la numirea episcopilor, catolici. i dac am constata c din oricare motiv n'am
vrea sa exersAm prerogativa numirii acestora de ctre Stat, s o
abandonam printr'o legiuire direct i nu prin inconjurul unui
concordat.
Mitropolitul Atanasie, prin declaratia sa dela 1701, fcut in Viena inaintea impiratului, a renuntat la dreptul de
mai noui dela Oradea, Gherla i Lugoj, in privinta aceasta statul ungar nu a admis nici mcar sistemul ternar, ci de numire
direct a episcopilor de atre regele Ungariei. Cu ce drept
www.digibuc.ro
123
124
rate,
deasemeni in studiul meu de sub tipar, pot si v dau, d-lor senatori, urmatoarele orientri, in cifre statistice geografice :
Ministerul Agriculturii si al Domeniilor tine indatoririle de patron in 12 comune apartinkoare Blajului, in cari cele
mai multe au majoritate ortodox, deci avem de a face cu o institutiune de concurent. Alte 10 patronate tine acelas minister
in episcopia greco-catolica din Lugoj, si 39 in episcopia romano-catolicd din Timisoara, deci in partea absolut covrsitoare
pe teritoriul Banatului ; asa dar, in total 61 patronate ale Agriculturii.
Ministerul de Finante tine 8 patronate in arhiepiscopia
greco-catolic a Blajului ; 12 in eparhia Gherlei, 1 in aceea greco-catolicd a Orzii, 3 in a Lugojului, 2 in episcopia romanocatolic din Satu-Mare, deci 27 patronate ale Ministerului de
Finante.
CAile ferate ocrotesc 8 comune greco-catolice si 15 romano-catolice, toate in Banat, laolalt 23 patronate dintre cari
15 sunt sate cu majoritti ortodoxe. In total, aceste trei institutii de Stat au angajamente de a ocroti materialiceste catolicismul in 54 parohii greco-catolice si 57 romano-catolice, laolalt in 111 comune.
MA complectez : Cele 111 patronate in sarcina Statulul
se repartizeaz pe tinuturi astf el : 32 din Ardeal, 13 in Crisana
si vre-o 66 in Banat.
Despre fondul religionar catolic care-si are plasate mosiile in Banat, trebue sa adaug, complectnd informatia de mai
sus, ci din cele 152 comune patronate de acest fond, 69 sunt in
eparhia greco-catolic Oradea ; 46 in cea a Lugojului, deci 115
cazuri de patronate greco-catolice, destinate a distruge Ortodoxia prin tot attea comune ortodoxe, unde sunt plasate aievea
si unde in cele mai multe cazuri, majoritatea credinciosilor o
dd Ortodoxia si nu Catolicismul.
economic-confesional catolic printre noi, inseamn si o inzestrare a catolicilor, prin drept de proprietate pentru viitor, cu
biserici, case parohiale si alte realitti de ale comunelor bisericesti, ridicate sau druite de Stat. i atunci, care va fi starea
lucrurilor de mai apoi ? Acesti catolici, cari au avut norocul,
c au fost inzestrati de statul ungar prin dreptul de uzufruct
asupra acelor realitti, le vor stpni pe viitor ca proprietari.
Aceasta va fi, d-lor senatori, situatia din viitor cu privire la bisericile, casele parohiale, de provenienti patronal de
Stat in toate cele 111 cazuri de patrorlate ale ministerelor, a
www.digibuc.ro
125
despoiere materiald, cu poporul roman ortodox. Jaful de suflete i de averi bisericeti, ce s'a sAvarit atunci, rmane tot
numai jaf i el nu va putea fi nici odat legalizat i justif hat.
Sufletul romnesc deapururi va reactiona impotriva acelui dublu jaf. Cci, d-lor senatori, a dori s v spun un lucru foarte
esential in materie. Cand in Ardeal mai ales i in toate celelalte
tinuturi romaneti s'a aezat intre noi catolicismul sub numirea
eufemistica de unire cu Maica Roma cea btran" atunci era
suficient s treac preotul cu cateva suflete la legea ImpAratului, iar in temeiul poruncilor Imparateti, biserica cu toat
averea ce o avea trecea la uniti. Prietenul meu dr. V. Ciobanu
a publicat, despre Ardeal, o statistici oficial gsit in Viena,
pe care o intocmise o comisiune imprteasc pe la jumkatea
veacului XVIII, prin care statistica se verifica pe deplin, sat
de sat, afirmatiunea mea despre despoierea satelor noastre ardelene, de bisericele qi averile bor.
Cine ar putea dar, cu cuget impcat, s afirme aci c urmaii acelor nedrepttiti in trecut nu ar avea
nu ar putea
r rimi dela parlamentul Romniei dreptul de a se intoarce cu bisericile qi cu avutul lor ?
Cine ni-ar putea contesta dreptul, de a legif era in acea-
126
Procesul acesta, d-lor senatori, a fost inceput prin dreptul armei desrobitoare, ce au ridicat-o fratii mai mari pentru
liberarea politica a provinciilor romanesti din juguri straine.
Procesul acesta s'a continuat prin dreptatea materiala si sociala
morali, pe cari le-a pus Statul roman la temelia ref ormei sale
agrare. Procesul acesta si-a gsit continuarea logica, sub raport
duhovnicesc si politic, prin legea de unificare administrativa,
a bisericii ortodoxe romane i prin legile, in curs ins, de unificare administrativa i judecatoreasca s. a. Acest proces trebuie incheiat prin masurile legislative, cari se depun in legea
de acum a cultelor i in alte legi viitoare, pentru a inlatura qi
tirania politica-economica a catolicisrnului si pentru a promova consolidarea morala i economica a Bisericii ortodoxe
romane, redandu-i din plin capacitatea de actiune in folosul
operii duhovnicesti si culturale, ce i se asteapta, ca Biserica
dominanta in Statul roman si peste sufletul nostru national din
intreg cuprinsul acestei
binecuvantate de D-zeu.
*
www.digibuc.ro
CUVANTAREA
in Senat, in urma cererei ce mi s'a adresat de care conducdtorii lor, in cuvantarea mea voi exprima si punctul lor de vedere ; si prin urmare, cuvntarea mea va fi manifestarea concordant a opiniei protestante din Romania.
Imi exprim sincera mea multumire si aci in fata Onoratului Senat pentru faptul ca d. ministru ne-a dat ocazie in
mai multe randuri ca sd desvoltim obiectiunile i dorintele noas-
www.digibuc.ro
128
E si in interesul Statului, ca bisericile si aibe posibilitatea de a dezvolta munca lor in deplina libertate, in credinta
si idealul lor, pe terenul educatiei sufletesti in deosebi azi, cand
vieata social crestind si vieata statelor sunt amenintate in intreaga lume si aci foarte aproape de noi de tendinte distrugtoare. Un fapt e sigur : cu cat mai mare e increderea ce se ma
nifest din partea Statului fat de noi, atat in legile, c5t si in
guvernamantul sau, vom fi membri cu atat mai leali si mai f olositori, ai lui. Cerem deci in primul rind incredere si va asiguram, ca nu va yeti insela in bisericile carora le dati cu incredere munca libera si autonoma in vieata sufleteasca.
Deoarece in proiectul de lege se sirnte tocmai lipsa acestei mari increderi sufletesti, pe care bisericile noastre, prin
munca si traditiile lor o au meritat din belsug, trebuie sa declar cu parere de rau, ca nu pot primi legea in forma ei actuala,
dar imi rezerv dreptul, ca in cursul desbaterilor pe articole sa
depun amendamente de modificari, in numele bisericilor pe
cari le reprezint.
M
www.digibuc.ro
CUVANTAREA I. P. S. ARHIEPISCOP
ROMANO-CATOLIC AL TH. CIZAR
D-le presedinte, d-lor senatori, stiind cg Senatul are menirea sg fie locul unde chestiunile mari ale tgrii se cumpanesc
nu cu usurinta vorbelor sau a spiritelor glumete, ci cu toatg
seriozitatea i judecata de care trebue sg dea dovadg oricine
vorbeste in fata maturului corp pentru binele tgrii : am cerut
ma bucurg deci, ca onorabilul guvern doreste sa reglementeze situatia cultelor pe principiul egalitii i libertgtii,
si doresc un singur lucru, ca aceasta sg nu fie numai pe hrtie,
9
www.digibuc.ro
130
131
www.digibuc.ro
DR. I. NIEMIROVER
D-le presedinte, d-lor senatori, legea cultelor trebuie
privit att din punct de vedere general al Statului romn,
cdt si prin prisma fiecdrui cult. Cu privire la votarea legii se
intelege cd interesele fiecdrui cult sunt decisive pentru re-
133
www.digibuc.ro
134
zolvata.
135
de seete *i secte, grupnri qi grupuri si consecintele vor fi nepacute, mu numai perttru noi, dar si pentru Statul roman. De
aceea -noi zugni ea prevederea comunitatii unitare sa fie introdusii In aceasta lege care tine searna de situatiunea noastra si
In areeasfa -privinta.
www.digibuc.ro
DECLARATIA
www.digibuc.ro
CUVANTAREA
138
Al treilea motiv cu care a trebuit s lupt au fost influentele i tendintele extremiste ale acestei legi, pe care 1-am vzut
aci att in comisiunile Senatului, ct si zilele trecute in sedint, ele fiind pe larg desvoltate in fata onoratului Senat in
Primul sistem este sistemul bisericii de Stat, care a existat aci in Vechiul Regat. Acest sistem a existat i in Rusia tarist. El este aplicat si astzi in Anglia si acest sistem a existat
pn la rzboiul mondial in Austria. Pe lng acest sistem biserica, este a Statului. Ea are preponderent f at de celelalte biserici.
www.digibuc.ro
139
1690, cand principii Ardealului erau fara deosebire, toti de religie calvinista, si cand aceasta biserica a fost consideratk daca
nu ca biseric dominant, ins ca biserica marei majoritati a
Ardealului, pe cand sasii au adoptat luteranismul, iar o parte
destul de insemnata din maghiari, mai ales secuimea, a ramas
credincioasa bisericei sale stramosesti catolice.
In 1690 au intrat Habsburgii in Ardeal si au preluat imperiul asupra Ardealului. Cu preluarea imperiului in 1690 s'a
140
pa-rid
141
142
I. P. S. PIMEN, MITROPOLITUL MOLDOVEI I SUCEVEI : Ati luat in discutie o chestiune prea grea pentru
d-voastra. Lsati s o rezolve altii. (Aprobki).
D. ELEMER GYARFAS D-lor senatori, zilele trecute
s'a vorbit aci foarte rnult despre unirea romnilor care s'a fcut
la anul 1700. Chestiunea aceasta va fi desigur expus i desvoltat de atre Inalpi Prelati greco-catolici. Eu, ca minoritar i ca
maghiar, doresc s stabilesc numai un singur f apt, c s'a spus aci
cum c trecerea romnilor la catolicism s'a fAcut sub influenta
maghiar, ceea ce eu tgduesc.
www.digibuc.ro
CUVANTAREA
devratului scop al lor, al rolului de fii ai aceluias Parinte al infinitului, de care este cuprins interiorul lor, s poat mangala
pe cei lipsiti, sa ridice pe cei czuti i sa sprijinease pe ce slabi,
s umileasca pe cei mandri prin doctrina, cultul si exemplul slujitorilor sal si sa le ,ridice inimele, si s le faca tot binele care
nu este departe si s aduc pacea indestructibila intre oameni.
Biserica ortodox totdeauna s'a achitat de aceste indatoriri mari
www.digibuc.ro
144
lui, dreptul de a legif era in materie bisericeasca. Principiul legiferarii in materie de avere era recunoscut si de protestanti si
de catolici Statului, deci legea cultelor nu vine cu ceva nou.
Atat in Transilvania cat si in Ungaria s'a legiferat in aceased materie, si in veacul al XVIII imparatul Iosef al II-lea
a creiat fondul religionar din averile secularizate, pe care fonduri le-a recunoscut i Scaunul Papal.
Formalitatile de trecere dela un cult la altul constitue o
mai mare libertate fata de trecut i peste tot nu se poate gasi, in
proiectul actual de lege ceva ce ar putea constitui n privilegiu
pentru biserica ortodoxa si nu este adevarat ceace a spus d. sewww.digibuc.ro
145
nator Gyarf as cg acest proiect de lege s'ar pregki numai pentru minoritti, caci foarte bine d-sa stie ea in proiect se prevad dispozitiuni, ci toate acele dispozitiuni cari nu se contrazic
cu legea de organizare a bisericii ortodoxe, o privesc si pc aceast bisericd. Dac este ceva in actualul proiect de lege care
trarii deck cele adevkat religioase, sunt sectele, ale ckor tendinte fundamentale le cunoastem cu totii si aceast tendint este
lupta impotriva cultelor istorice si mai ales impotriva asezmntului primordial si cel mai capital al existentei noastre ca
neam, adic desfiintarea ortodoxiei noastre.
Sentimentul religios este dispozitia inimei si a vointei,
de a se supune vointei divine. Sentimentul religios cere omului
recunoasterea slbiciunilor sale omenesti. Omul stpnit de sentimentul religios trebuie sa recunoasc nimicnicia si slbiciunile sale omenesti in fata puterii nemkginite a lui Dumnezeu.
Sentimentul religios cere trebuinta unei desvrsiri, cere tendinta spre infinit, sau, dac cuvntul infinit oare cumva ar tepugna cuiva, atunci as putea zice ea sentimentul religios cere
menesti.
www.digibuc.ro
146
arei manifestri religioase ; am asteptat prin urmare si se arate emotiuni si porniri si tendinte baptiste, care ar veni din
constiinta atarnrii baptistilor de o putere supra-terestr ; am
dori sa vedem ea' baptistii n'au altceva, n'au alt scop decit endul de a cere ajutorul lui Dumnezeu cu mintea, cu inima sit cu
vointa. Gndurile, dorintele, actiunile lor, ar trebui s fie dovada unor sentimente religioase si atunci sentimentut religios
intern ar trebui sa-i corespund partea exterioar acceptabilk
convenabil, adic un curt, care s nu aduc atingere nimnui
si mai putin cultelor istorice din aceast tar si, merg mai departe si zic, cu att mai putin bisericei ortodoxe.
Cci, d-lor, trebuie s stim cu totii c exteriorul, ea exteriorizarea nu se face cu alt scop dect pentru manifestarea interiorului ; dar la baptisti nu este asa, ceeace voi dovedi in cele
urmatoare :
197
solut, nici o legatura organica cu spiritul timpului sau cu necesitati sociale, economice, politice sau de orice alt caracter al
vremii.
148
149
Ungurul Kornyai in 1892 boteazO pe predicatorul roman Leucuta din Arad. In 1894 ungurul Toth Istvan boteaz pe cel dintai roman in comuna Luguzau. Maghiarul Mayer boteazO in anul 1891 doi romani in comuna Vandtori pe Bonta Petru si Gale
Ion. Doi functionari dela cane ferate maghiare, Attila C9opjk
si Ludovic Bodoki strdbteau Aradul si Bihorul cu bilete gratuite de cale ferat, ca s boteze din nou pe romanii, pe fratii
nostri de sange. Aceasta in judetul Arad. Am elucidat astfel cu
cateva pilde ce s'a petrecut in Arad. V voi da iarOsi cateva pilde
din judetul Bihor. Comuna Chesa este cea dintAi comuna romaneaseO din Bihor, unde baptismul a fost introdus de ctre
cismarul ungur Boros. Numele i numrul celor dintai trecuti
la baptism in anul 1897 nu se cunoaste.
A doua comun este Tulca, unde ungurul Kornyai din
Salonta a convertit in 1892 pe 22 de barbati si 8 femei. La inceput, predicator, era ungurul Kis Ferencz. Al treilea caz este in
comuna Inand unde ungrul Iosif Sass in anul 1895 a convertit
la baptism o femee. A patra comun, este comuna Batbir, unde
baptismul a fost introdus de doi unguri din Salonta si de ckre
Mayer din Budapesta in anul 1895. Atunci au fost convertite
prin unguri 5 familii. V mai dau o pild din comuna Gurbediu
unde baptismul a fost introdus tot de Kornyai din Salonta in
1890 and a convertit nou suflete.
In Bihor, cele mai contaminate comune sunt in plile limitrofe cu frontiera maghiafi, Salonta i Tinca. Guvernul lui
Coloman Tisza ii favoriza ca pe niste fii adevOrati pe acesti baptisti. Chiar Attila Csopjak in istoria lui, recunoaste adevOrul acesta, el care a fost functionar la caile ferate maghiare si a scris
o istorie a bisericii, in care a dat loc deosebit ltirii baptismului printre romani, cu concursul ungurilor, spunand, c misiunei acesteia maghiare trebuie sa i se multmeasc pentru rdspandirea baptismului intre romani. In 1892, deputatul ungur
Iranyi Daniel, Ii apr pe baptisti in parlamentul maghiar. Acestor imprejurzi, trebuie s li se atribuie faptul ca ministrul
de culte ungur Lukacs Ii recunoaste in anul 1905, desi nu erau
nici 10 mii de baptisti pe acea vreme. Cei mai multi, precum citim cu durere in cartea lui Csopjak, erau romani. Regret, d-lor
senatori, cd a trebuit &A spun lucrurile acestea si s al-At cine
a latit baptismul printre romani. Acestea nu le-am spus din vreo
oarecare animozitate de care ar fi stpanit fiinta mea fat de
unguri, ci numai i numai din dragostea pentru adevar. Aceasta
dragoste de adevOr este isvorit din ideea iubirii de care trebue
sA fim cu totii cuprinsi fat de Mantuitorul Isus Christos. Iubirea aceasta ne face sa ne mirOm cum inamicii nostri au cdutat
s'd desbine si s desfaci clerul de popor pe calea religioas awww.digibuc.ro
150
incalculabile... SA se lteased cat se poate de mult, cdci el conduce pe romani la maghiarizare. Autorittile cari ar impiedica
intinderea sa liberd pAcdtuesc impotriva intereselor nationale
maghiare".
151
loarele :
.mare rol
baptismului ?
rnani :
152
giunea copiilor. In Romania unele case de rugciuni sunt inchise si lucrtorii evanghelici sunt opriti de autoriati de aV face
datoria. Unii au fost maltratati si altii au fost aruncati in ternnit pentru credinta noastra Nou-Testarnental. Deci la Duminica baptismului s ne rug-Am pentru baptistii din Rusia si
Romania".
La data de 1 Decernvrie 1918, de abia erau 5000 de baptisti unguri iar ceilalti toti erau rornani. Astzi, dup isvoarele
pe cari le culegem din revista baptist rnaghiard de abia sunt
in Ungaria de astzi 70 de predicatori unguri baptisti, pe cat
vreme la noi in Romania sunt 915 predicatori, cifil exact, aflat in calendarul baptist din 1926, care ne mai spune ca num.&
rul exact al baptistilor nu intrece cifra de 26.000.
Este constatat d-lor senatori, ca la noi in scumpa noastr
Romanie, cu toleranta noastr excesiva avem la 28 de romani
de sange, un predicator care s predice pe Hristos in deplin libertate si nesuprat de nimeni.
noastre ortodoxe, c acesti oameni nu numai c nu vor fi incurajati dar c vor fi pusi la locul lor, si ca se va aplica principiul
Ca' fiecrui i se va acorda libertatea numai in msura in care o
merit.
Se credea deci c nu se vor incuraja nici decum tendintele de mai inainte, care urmareau divizarea noastra a rornanilor. Se credea C este cu mult mai vie in inimile tuturor icoana
boerilor romani Latcu, Chenderes si Vlaicu, cari la 1408 ca ortodoxi au inchinat Sfantului Gheorghe Manstirea Sangeorgc
de pe Streiu.
Erau ortodoxi boerii aceea din veacul al 15-lea, purtau
153
artat in clipa in care noi ne gseam impreuria pentru a consolida starea Bisericii ortodoxe, pentru CA prea s'a incurajat baptismul. Ctitorul Bisericei Sf. Nicolae din Brwv, Neagoe Basarab, se credea ed va apare i va spune conducatorilor trii
noastre : nu incurajati pe insultatorii bisericii mele". Se credea c se va tine seam c nu baptitii, ci ortodoxii au primit
in 1599 pe Mihai Viteazul in Braov. Era convingerea c suferintele lui Sava Brancovici al Ardealului qi ale lui Constantin
Brncoveanu, sunt cu mult mai sfinte, cu mult prea vii in sufletele noastre, pentru ca s nu le ldsOm sa fie terf elite i insultate prin baptism.
Dar in loc de aceasta, ne-am pomenit cu ctiva incontienti, furati de mirajul dolarului, cari s'au constituit peste
noapte in minoritate baptist, cki &A titi c numai dintre bietii romni se recruteaz bapt*ii i astfel romnii care pn
mai eri erau ortodoxi, ba chiar dominanti, peste noapte devin
baptiqti minoritari. La noi s'a putut acest anacronism, s'a pu-
tut aceast contradictiune in adjecto, pentru ea' s'a dat cel mai
mare fru liber rspndirii baptismului. Pari i latinii, pni
O. catolicii dela noi au cerut, d-lor senatori, ca s'A se respecte
legea de trecere i au cerut ca s nu se facO cu nici un chip proselitism. Baptitii ins nu voiau s tie de aceste forme ale legilor de trecere cdci tiau ea' nu li se va intmpla nimic. Au botezat o multime de persoane, care nu au trecut dup nici o formil
in 1918, in primele momente ale Romniei Mari, adunarea baptist, capiqtea baptist, a fost transformat cu consensul tuturor
in cooperativa. Chiar baptitii s'au bucurat. In sfrqit a scdpat
acea comun ca i altele de ruqinea baptista maghiarg. Dar au
venit dup aceea TnAsurile de libertate, cu toate c taranii baptiti incepuser s vie la BisericO, au venit anumite ordine circulare dela Ministerul Cultelor in anii 1921 i 1922 *i anume :
au venit ordinele No. 32.950 din 24 Iunie 1921 ; 68.135 din 24
Decemvrie 1922 ; ordinuI No. 2.143 din 17 Ianuarie 1922.
De atunci, d-lor senatori, de cnd au semnat acele ordine
circulare, nimic sfnt i inlttor nu a mai rmas neatacat de
baptiti in tara aceasta. In comuna Radna, predicatorul baptist
a indrznit sa spun c sunt pAcitoqi acei cari au murit in rksboiul pentru fiurirea Romniei Mari. In raportul No. 2.152 din
11 August 1923 al serviciului de sigurant din Deva, ni se spune
ed baptiqtii din comuna Nojag, judetul Hunedioara, au numit
bisericile ortodoxe grajduri, iar pe preoti i-au apostrofat cu un
154
picioare, nu vreau s spun chiar cuvantul lor, cci este mult prea
drastic.
Fat cu aceast propaganda' manifestatd de toti baptistii
dela noi, fr exceptie,
trebuie s facem constatarea c, desi
ei se bucurd de cea mai perfectd libertate, totus in aceast privint ei nu stau mai prejos cu nimic decat milenistii, ale cdror
intruniri sunt interzise cu desdvarsire.
Din acest citat puteti vedea, d-lor senatori, un adevr destul de trist : c pe cand baptistii spun ca preotii sunt talpa iadului, milenitii sunt tot atat de caracteristici, cand spun cd
preotii sunt unealta lui Satan. Baptistii spun CA' ziva socotelilor se apropie, iar milenitii f olosesc acelas termen. i unii si
altii cer, nici mai mult nici mai putin, ca poporul sd inlture
clerul. Ori, d4or senatori, este stiut c tocmai clerul este institutiunea divind care reprezint autoritatea cea mai inaltd i fr
concursul careia nu se poate- rdspandi vointa divind in lume. Cu
adevrat bine greste d. prof esor universitar V. Ispir, dela fa-
www.digibuc.ro
155
stir.
in tov.te
www.digibuc.ro
156
devarate, cari ar resida in sufletul lor. In proportia lipsei de interior, baptistii sunt in masura mai mare sau mai mica ipocriti ;
la toate ocaziunile, ei se prezint ca cei mai insemnati factori, ca
cei mai mari sprijinitori ai intereselor Statului, ori unde s'ar
gsi, dar in acelas timp propaga ca Statul n'are drept nici de
cum sa legifereze, s reglementeze in materie de constiint religioas.
S'a intamplat de pilda in 1926, la congresul din Budapesta din Septembrie acel an, ca baptistul american doctorul
Lewis s spun cuvintele : Noi nu vrem nici un f el de legatura
cu statul". Baptistii din America" in o brosura a lor O solie
frateasca", care a fost tradusa in romaneste si a ajuns in mii de
exemplare la noi in tara, spun c in materie religioasa ei sunt
157
158
159
D-lor, in privinta aceasta sunt dator sa va dau o lamurire. Teza baptista ca i a altor sectari, a altor proze14ti in
genere, este aceia ca Mantuitorului Isus Christos atunci cand
a zis catre apostoli cuvintele : Mergand sa invatati toate
neamurile" nu a fixat 9i conditiile pe cari trebue sa le aib cineva spre a invata toate neamurile. i s'a intamplat odat, cand
pentruca va martuam stat de vorba cu predicatorii bapti0i
risesc, cu multi am stat de vorba pana dupa miezul noptii,
cand am cerut s-mi arate pregatirea ei n-au putut dovedi nici
patru clase primare, ci au venit cu explicatiunea ca Mantuitorul nu a cerut dela nimeni coala de bacalaureat, studii teologice sau alte studii echivalente.
Mai este, d-lor, Inca un lucru. In statutul lor de organizare si anume la art. 29 din statut se normeaza modul de trecere dela un cult istoric la ei sau vice-versa. i modul aces ta de
trecere, este normat dupa alte criterii decat cele prevazute in
actualul proiect de lege i de aceea dorinta mea este ca la
timpul oportun s punem in concordanta modalitatile de trecere dela baptism sau vice-versa, cu normele cari se apnea la
cultele dela noi din tara. Atat am avut de spus cu privire la acest statut.
Evident, ar mai fi de spus ca Ministerul Instructiunii
printr'un ordin mai recent a admis i pe bapti0i sa frequenteze
colile normale, astf el ca maine ne vom a0epta s avem in satale noastre invatatori bapti0i. Eu, care sunt un mare tolerant
al libertatii con0iintii, nu pot sa ma impiedic de o asemenea
Statului, pentruca sunt convins c reprezentantul acelui dcpartament de bunaseama este patruns de mai mult patriotism decat
modesta mea persoan. Daca am amintit totu lucrul acesta, este
pentruca, cunoscand din fir in par alcatuirea sectelor
tiind ca legea invatamantului primar in art. 64 prevede obligativitatea invatatorilor de a aduce copiii la biserica, se va nate anacronismul nedorit de nimeni i anume imposibilitatea
morala ca un invatator baptist va fi nevoit sa duca pe elevii
dintr`o comuna pur ortodoxa, la biserica ortodoxa din satul
respectiv.
160
admit pe pentecostalisti ca s se adune si mai departe in draga voe in aceias adunare baptist. Astfel inct, ori-
161
www.digibuc.ro
162
asupra barierelor, asupra zidurilor cari vor forma blocul de granit al apararii noastre nationale. Dar ce s vedeti ? CA pe cnd
toti credinciosii pe care eu i pstoresc din vrerea lui Dumnezeu si a oamenilor, au fost de fat la adunarile culturale aranjate de preoti si invitatori, in toate satele unde sunt si baptisti,
nici un picior de baptist nu s'a prezentat in acele adunri culturale.
Sectele religioase
i acestea este bine s se stie
in
cele mai multe cazuri numai in aparent se ocupi cu religiunea,
dar de fapt lucreaz din rsputeri pentru a duce la ruin miretul
edificiu, la construirea cruia neamul nostru a contribuit cu ochii inltati spre cer.
21 III (a. c.) Anglia a lucrat fat de noi prin cloud metode : a incercat inti prin contopirea ortodoxismului nostru oriental cu biserica episcopal anglican. Sunt ctiva ani de atunci. V aduceti aminte ce declaratii de dragoste, ce prosternare in fata caracterului pur si venerabil al Bisericii de Rsrit ? Se 1)k-ea c5
Anglia intreag se va cufunda ca un singur prunc in cristelnita
ortodoxiei. Dar ortodoxia a ramas pe pozitia ei de dota mii de
ani. Incercarea de a o anexa pur i simplu interesului englez a
esuat deocamdat. Atunci a inceput metoda cealalt, de prozelitism baptist : dela ortodoxofilie la antiortodoxism. Sunt dou
linii ce formeaz acelas unghiu al interesului englez, al imperialismului englez".
www.digibuc.ro
163
Eminescu ardta ed In tdrile romane ortodoxii nu au fcut ca Hughenotii in Fmnta, nici ca Maurii in Spania, nici ca
Polonii fatd de Ruteni sau Ungurii fatd de Romani. Lipovenii
persecutati in Rusia, au gdsit addpost la noi, ca si catolicii in
Moldova si nimeni nu s'a silit a-i face ortodocsi".
Nu teama de strdindtate trebuie s fie preocuparea noastr
de cdpetenie, ci teama de desagregare a unititii sufletului neamului romnesc. Marii nostri aliati desigur ne vor intelege, dacd
le vom aduce dovezi cd baptismul de la noi nu este identic cu
cel din Ang1la si America si c prin el se in tentioneazi distru-
politicd.
Precum soarele topeste ghiata apelor, precum focul ptrunde metalele si le volatilizeazd
asa iubirea de neam sd topeascd ghiata oricdrui indiferentism religios. Dacd insds Statul nu e indiferent, ea* atunci cnd garanteaz libertatea cultelor
o face in radejdea c ele vor sluji interesele lui, atunci cum
sd stm noi indiferenti ?! Diferitele culte din tard sunt ca inteo
grddind frumoasd in Romnia-Mare
-(Aplause).
www.digibuc.ro
165
166
tocmai pentru ca este bogat, sa nu intre niciodata intru imparatia lui Dumnezeu.
Evanghelia ne spune, cum un tanr foarte bogat s'a apropiat de Isus i I-a intrebat : Invatatorule, ce sa fac ca s
ma mantui ?" i i-a spus : Tinere, ia toate averile tale i da-le
la saraci. Pe urma vino dupa mine". Aa fiind, insu0 Dumnezeu
a dispretuit averile.
Prelatii uniti insista, ca averile trebuie sa ramana la biserica unita, care este sorocita in afara de oameni, in afara de
credincioi, ceeace nu este admis. Am tinut sa va arat ea nu
este admisibil, nici din punct de vedere omenesc, nici din punct
de vedere divin.
D-lor, am ascultat cu oarecare durere cand s'a adus o cri-
www.digibuc.ro
167
168
Numai din acest punct de vedere privita fiind chestiunea si Inca' se vede destul ce folos mare a adus unirea unei
parti din clerul roman cu biserica catolica. Aceasta unire a
produs pe un Samuel Micu, pe Gh. Sincai, pe Petru Maior si
altii, care au dat o enorma desvoltare literaturii, filologiei si
istoriei romane si au dat arme puternice in contra uzurpatorilor lor.
In afara de aceasta, romanii uniti, astazi, n'au decat o
legatura foarte ideala cu Papa, care nu mai reprezinta o putere
politica ; el este un prizonier intre zidurile Vaticanului si nici
o primejdie nu poate sa existe pentru tam noastra.
Vedeti, proiectul de fata aprinde o situatiune de f apt,
si o situatiune de fapt nu se poate inlatura : o parte dintre
fratii nostri romani s'a unit cu Roma si noi nu le putem cere,
numai decat, &A treaca la ortodoxismul de unde au plecat ; este
o situatiune de fapt pe care o gasim si, pentru bunul mers al
treburilor din, aceasta tara si pentru buna armonie a sufletelor
fratilor nostri, s'a alcatuit acest proiect de lege.
Negresit ca ar fi si argumente de intors ; s'ar putea zice
lit
JIE
www.digibuc.ro
DISCURSUL
170
171
Evident, acum nu este aceea* situatiune i biserica ortodoxd este interesatd in aceastA legiferare intrucit aceastd
172
apra biserica catolica universal de pe intreg rotocolul pdInntului, care de multe ori a fost atinsd si atacatd, ar trebui s
drdmuiesc intreaga istorie universald si sd citesc i s o citez.
Aceasta este cu neputintd. Noi voiam ca cu un ceas mai inainte sd avem aceastd lege care este asteptatd de o parte si de
173
www.digibuc.ro
174
tam
175
si vedeti ca nu numai jur imprejur sunt vrajmasi, ci sufletul vrjmas umple eterul, dus de undele electrice in toate prtile, cu e-
176
sfrsit, c' peste tot aceast actiune de proselitism, asa cum a spus
177
sau cnd noi ne vom intelege cu Sfntul Scaun i astfel s rmn aceast familie aa cum a fost 200 ani.
Or, acest preot din Remeti a trecut Tisa, ca s-i invrjbeasc i pe ei, pentru ca qi pe ei, rima0 in lar strin, s-i
intoarci la ortodoxie. V voiu spune i mai mult, pentru ca s
faca apostolatul in rnijlocul rutenilor din Maramurepl nostru,
s'a cleschis granita pentru un apostol de dincolo, ca s vin
sd fac propaganda ortodox intre rutenii no0ri. Or, d-lor senatori, iat un caz gray. Acest apostol, care a venit de peste Tisa
cu ingaduinta unui ef de politie, care, admit, a fost dup aceia
tras in judecat si pentru alte abuzuri ale lui, dar admis in tar
ca sh fac propaganda in mijlocul rutenilor greco catolici, acesta
a lost inainte capitan de cazaci, i dup aceea a devenit preot.
Or, acest cpitan de cazaci a venit ca apostol in Maramureq ca
s- i desbine pe ruteni, cari, am zis c ni i-a hrzit Pronia cereasc, intdrindu-i noi in coptiint i lealitate fata de tar, ca
s stea grniceri dealungul Tisei, impotriva elementelor disolyante de dincolo, cAci nu poate s vin deocamdat dinspre rsirit lumina aceea, despre care se spunea, c lumina vine dela
12
www.digibuc.ro
178
www.digibuc.ro
171
trabandd svarsit de 700 de romni cari vor s vind la mndstirea Moiseiului, unde episcopul lor doreste s le grdiascd !
acesti credinciosi au mers acas cu sufletul amrt si indurerat.
Am primit scrisori cnd ei incercau sd mearga la mndstirea
Bicsad din judetul Satu Mare, unde-i asteptam la pdrinteasca
imbrdtisare si tot aceleasi piedici au intmpinat. Ori trec, ori
sunt impiedicati, asa cum s'a intmplat la Tisa ori sunt impiedicati si prin alte locuri pe unde au vrut s treacd, prin pAduri.
i pentru ce toate acestea, d-lor senatori ?
Eu am intervenit, d-lor senatori, la d. ministru al cultelor,
si recunosc c s'au luat mdsuri, cci mi s'a spus ea' de cu vreme
s'a scris la Ministerul de Interne, ca aceste lucruri sd nu se mai
intmple, si sufletul meu este plin de recunostint pentru ceeace s'a ficut. Ins este omenesc pentru ca s se vadd jalea si durerea de astzi fat de acesti credinciosi, dar maine nu o s mai
pot veni sd md rog pentru ei, cnd in Cehoslovacia se vor fi regulat raporturile cu Sf. Scaun, si deci ei vor trece definitiv sub
jurisdictiunea cehoslovacd. Nu pot, d-lor senatori, s cuget, fled'
ca de durere, sd mi se strngd inima de toate acestea, cdci acesti
credinciosi au fost impiedicati sd intre in tail. Acesta este simptomul unei mentalitdti de apostolat ortodox, care incearcd sd
www.digibuc.ro
180
legturile cu biserica Romei, rupte inainte fara stirea romanilor, s'a afirmat unirea credintei, intemeindu-se biserica romana
unit cu Roma. Este un cult nou ? Nu este ritul roman, caci inca
sub stapanirea ungureasca s'a consacrat aceasta numire din partea Romei. Nu stiam si nu puteam sti atunci ea se va face unirea
Aceasta trebuie s'o inregistram cu recunostinta. Era un pas
inainte. Noi formam o provincie mitropolitana, si nu avem nici
o legatur organica, decat legaturi de ordin general, legturi ae
credint
nu avem nici o legatura de organizare de dependenta cu romano-catolicii
eram o provincie de Alba-Iulia si
de Fagras, o stanca ! Iata bastionul despre care pomenea d.
rector Bogdan-Duica. Asa dar si Roma a recunoscut un rito
rumeno", un rit romanesc. Vedeti cum era forma acestei bise1 ici. Dupa 1700, Inalt prea Sfintite, la 30 de ani, au inceput framantari si lupte intre frati. S'or fi facut greseli si violentiri si
de o parte si de alta, pe cari le regretam, dar nu noi le-am fcut.
I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae Bilan : Cine a trimis pe
generalul cu tunurile in Ardeal ?
P. S. S. Episcopul luliu Hossu : Nici noi, nici Sf. Parinte
dela Roma nu l'a trimis.
Vasazica, din punct de vedere politic, n'a fost ficuta de
maghiari ci de austriaci, ca ar fi fost o tendinta de maghiariwww.digibuc.ro
181
va datori origina ?
P. S. S. Episcopul Iu liu Hossu : Eu n'am spus aceasta,
dar vd spun un lucru, d-lor senatori, anume, chiar dacd presupunem cd habsburgii au urmdrit numai un scop politic, ce dovedeste aceasta impotriva noastrd ? V'am expus, dela aceast
tribund, cu cine tineau rornnii nostri atunci fatd de unguri,
cu impratul dela Viena. Scopul urmkit de habsburgi a fost acela pe care l'a spus d. senator Gyarfas dela aceastd tribund.
Si l'a expus un ungur neaus...
P. S. S. Episcopul Roman Ciorogariu : In contra noastrd
a fost.
P. S. S. Episcopul Iuliu Hossu : Mai intai in contra un-'
gurilor a fost, Prea Sfintite dela Oradea.
P. S. S. Episcopul Roman Ciorogariu : Aceea este teoria
lor ungureascd ?
noastrd romneascd ?
nici scopurile pe cari ei le-au urmdrit. Nu apdr nici pe Bucoy. N'am cu el nici o inrudire, nici de snge, nici de gndire,
nici sufleteascd i nici de mentalitate. 0 fi sdvrsit el opere
blestemate cu tunurile lui. Il condamn i Il plng. Dar oare el
ne-a sprijinit pe noi ? Iatd, Inalt Prea Sfintite, ce vd spun eu.
Nu trag la indoiald scopurile pe cari le-au urmdrit habsburgii.
Au voit s ne divizeze, sd ne slbeascd, sd ne afle aldturi de ei.
Au urmdrit scopuri rele, cum ziceti toate le primesc ca dovedite. De bund seamd o fi fost in mintea lor ca s fad o avawww.digibuc.ro
182
183
De aceea, d-le prim-ministru i ministru de finante, acesta s fi rspunsul nostru, tuturor celor care cred ea' cu impedicarea unui imprumut pot ingenunchia un popor, acest popor n'a trait, n'a luptat, n'a vietuit din imprumutul nimanui.
Nu contestam necesitatea lui, daca guvernul afla aa de
1S-1
impotriva tuturor turburdrilor. De aceia pe mine nu md ingrijeste soarta imprumutului dacd se rezolvd sau nu. Eu doresc si
se realizeze, dar sd nu se creadd in nici una din trile din Europa cd vieata noastr atarnd de acel imprumut. In fata tuturor
nevoilor, sufletele noastre trebuie si fie infrdtite, asa cum infrdtite au fost in decursul veacurilor.
V'am artat mentalitatea care izvordste din aceste frmntari frtesti din luptele confesionale, din dureroasele frdmntari cari sunt in Ardeal, pentrucd a trebuit sd ne dam seama
si de aceasti primejdie. 0 primejdie nu este inldturatd prin aceia ca se ignoreaz. Primejdia trebu;e privit in fat si sa-i
cdutdm solutiunea pentru a o inidtura sau pentru a o preveni.
Aceasta este o intelepciune de Stat. Am voit s v expun acestea mai pe larg, pentru ca sd v conving de natura acestor micri si lupte confesionale.
Mai citez cazul dela Leurda, nu-i voi expune pe larg,
fiindcd a dori s insist numai asupra punctelor cardinale, cari
ne preocupd pe noi pentru solutionarea feL icit care va curma
aceste lupte confesionale. La Leurda, d-'or renatori, o micd filie,
s'a ndscut deasemeni o cearti. De aceast ceartd oamenii rdi, in
lipsd de preot, s'au folosit ca s exploateze aceste neintelegeri.
Atit in Maramure cat si la Ocoli s'a inceput totdeauna cu ocuparea bisericii. Se face aghiasma si dupd aceia slujba bisericeascd. Tot asa si la Leurda unde am crezut sd incercdm calea justitiei, si md bucur cd d. ministru al justitiei este aici.
Ne-am adresat justitiei, pentru a cere sanctiuni pentru faptul
cd preotul romn ortodox a intrat cu o cheie fals in biserica
noastrd, altd datd a intrat prin fereastrd si a luat oddjdiile, a
slujit si a tinut predicd in biserica noastr, indemnnd pe credinciosi sd-i prdseascd credinta in care s'au nscut.
In urm au dispdrut din biserica noastrd si o parte din
oddjdiile sfinte. Dupd aceea, cnd s'a facut ardtare penald, s'a
aflat c s'au amestecat numai oddjdiile si s'au trimis inapoi.
(Ilaritate). Noi am voit sd punem capdt acestor discutiuni, cari
1 85
Noi am propus d-lui ministru al cultelor o redactiune referitor la personalitatea juridicd a organizatiilor cultelor din
tard creiate i reprezentate in conformitate cu sistemul lor de
organizare i aceastd redactiune am propus-o in legdturd cu re-
186
De aceea, ceeace noi am cerut a fost aceasta, s se precizeze in acest articol 9 starea de drept a cultelor din tar. Cine
are aceast personalitate juridic ? Pe urmi, in formula la care
am convenit in legtur cu art. 45. Cum inceteaz aceast personalitate juridic ? Deci, cum se naste aceasta organizare si aceasta personalitate juridic si cum inceteaz aceast personalitate
juridici ? Aceasta nu este normal in acest articol, care este car-
www.digibuc.ro
187
Intrucat inteo biseric cu ierarhie apostolic& toata puterea din parohie se concentreaza la episcop, el reprezinti parohia qi inaintea instantelor judecatoreti i, ipso jure, orice
contracte de vindere i cumparare i orice donatiuni, sunt lovite
de nulitate, daca nu au aprobarea episcopului. Dac cel care a
reprezentat in proces parohia, fie el parohul sau curatorul, nu
a avut procura dela episcop, actele lui sunt lovite de nulitate.
D-lor, prin organizatiunea noastr nu se ating interesele
altor biserici sau interesele altor culte i cu atk mai putin interesele bisericii ortodoxe, care are organismul ei asigurat in
legea de organizare a bisericii ortodoxe i drepturile ei asigurate tot acolo.
Noi cerem s se precizeze punctul nostru de vedere, i
vom avea prilegiul de a insista i la discutiunea pe articole, dar
nu intelegem sa lovim interesele nici unei biserici cu atat mai
putin ale bisericii ortodoxe. Nu putem intampina vre-o opozitiune dintr'o parte sau alta, pentruc nu cerem mai mult deck
ceeace este asigurat in Constitutiune i ceeace nu atinge i nu
lezeaza nici interesul, nici prestigiul nimnui.
Pentru aceea, d-le ministru i d-lor senatori, noi cererri
ca in art. 9, pe care-I consideram ca punct cardinal, in jurul cruja are sa se grupeze toata economia legii, cerem &A se fixeze,
186
1S9
duce vigoarea ce-i lipsea para aici ,poate chiar o noui epoca
de stralucire".
190
**
Departe a f ost de gandul si intentiunea noastr acest lucru. Aceste procesiuni nu au fost o manifestare indreptatA contra guvernului i nici in contra ministrului. Nu. A fost numai manifestarea ingrijorkii sufletelor. Ori, fiindcA se putea interpreta
procesiunea ca o manifestare in datele imprejurAri cari ar fi putut avea urmAri grave, la cererea onoratului guvern s'au contramandat procesiunile despre cari era vorba in programa pastoralei noastre.
www.digibuc.ro
191
In acest articol, d-lor senatori, se cuprinde soarta bunurilor sau, cum se spune, soarta averilor bisericesti in cazuri de
trecere dela un cult la altul. Ori, eu, d-lor senatori, am spus i in
comisiune, c aici nu este vorba de soarta averilor despre cari
s'a afirmat cd ar fi de miliarde, fie la biserica romano-catolicd,
fie la biserica unit. Aceste miliarde nu exist. Nici nu sunt
in chestiune aceste averi, nu este vorba nici de cele 200 hectare
dela Blaj sau de cele 100 dela Gherla sau de patrimoniul dela
Oradea-Mare sau dela Lugoj. Este vorba aici de sArdcia satelor,
a parohiilor. Ce se intmpl ce soared vor avea cele 3, 4, 5 sau
10 jugare cari au fost lsate prin mostenire sau prin donatiuni
pentru biserici, pentru intretinerea lor a casei parohiale, intru
pomenirea pdrintilor sau diferitelor scopuri, cari s'au donat din
partea miilor de credinciosi ? Nu despre averile cari se spunea
t.d" sunt de miliarde este vorba aci. A intrat in opinia publicd ca
atitudinea bisericii noastre este intransigent pe aceste puncte,
pentruci urnfreste teluri lumeti i rnateriale, uitndu-si de
scopul inalt moral si sufletesc al bisericii.
impirdtia cerurilor pe prnnt, pe care este si chemat s o intemeieze in sufletul oamenilor, impgrtia cerurilor in imprwww.digibuc.ro
192
193
D-lor, a trecut in constiinta noastr i noi nu putem admite Ca' acestia cari trec, trec din convingere ; eu vd spun cd,
de cele mai multe ori, sunt cele mai slabe elemente. Noi nu vrem
dintd. Pe de alti parte, cultul care primeste un asemenea element, nu are nici un folos, cci cultul la care trece, primeste la
sanul su un element disolvant, un element primcjdios si pentru biserica inssi i pentru Stat.
D-lor, s nu uitdin c suf15 un Vint de risvrtire si de insubordonare. Noi stim cat a dcdzut vieata morald dui:4 rdzboi
de aceea nu trebuie sd incurajdm aceste fluctuatiuni primejdioase pentru Stat. Cei cari astdzi s'au rdsvrdtit impotriva autoritdtii bisericesti, maine se vor rdsvrti impotriva autoritdth de
www.digibuc.ro
194
de invinuire i arata, pas cu pas, care a fost procesul su sufletesc, care s'a petrecut in el pana a ajuns' sa treaca la catolicism
d-voastre ca acest proces sufletesc sa petrece si in sufletul credinciosilor nostri trani, cnd trec la alta religie ? Eu nu stiu,
.nu pot s'o spun categoric, pentruca nu pot sa sc..rutei sufletul
fiecaruia, insa d-voastre veti admite ca este cu neputinta ca el
prseasca credinta parintilor lui pe temeiul de convingere
religioas, cnd o schimba in urzna amagirilor dernagogice, in
rnrejele crora este cuprins la noi.
lan: Te rog
I. P. S. S. Mitropolitul Ardealului Nicolae
nu face asemenea comparatiuni, f iindc tiranul roman apartinator bisericii unite, desi a trecut acum 230 de ani, nu a schimbat
nimic din religia sa, nu a adoptat de fapt catolicismul i deci
nu trece prin nici o sbuciumare sufleteasc atunci cnd trece la
biserica din care a facut parte din totdeauna qi pn in momentul de astazi. (Aplause).
P. S. S. Episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu :
Inalt Prea Sfintite, s ma crezi pe mine, ca nici unul dintre credinciosii bisericii unite, dac nu este din cei cari au mers s invete carte, nu stiu, numai ceeace spune I. P. S. S. Ta ca nu
s'a schimbat.
195
sului, se nimiceste elementul de temelie a echilibrului sufletesc care este credinta fr s posi aseza altd convingere de nezdruncinat in loc, i atunci pe el nu poti intemeia nirnic in biserica si pe el nu se poate bizui nici Statul mntri aprarea intereselor sale.
196
www.digibuc.ro
197
D-lor, noi spunem : daca o asociatie care este persoana juridica de drept privat, are asigurat aceast stabilitate a avutului social, cu atat mai vartos trebuie sa fie asigurata stabilitatea avutului social a persoanei juridice de drept public, care nu
este avut social ce s'ar putea compara cu avutul social al unei
asociatii oarecare, ci este avutul social care cuprinde elementele
primare i esentiale de organizare ale organizatiei, care este
parohia, canonic i legal constituit. Pentru ce ? Ce urrnarWe
o persoana juridica de drept privat ? Interese vremelnice, evident are interes sa promoveze interese culturale, economice, sociale. Dar, este de drept recunoscut ca o persoana juridica de
drept privat este o persoan inferioar unei biserici, care este
persoana juridica de drept public. Ce important:a are o biserica
pentru viata de Stat ? Ea sta la temelia Statului, oricare ar fi
acea biserica, evident, in primul rand biserica majoritara i
toate celelalte formeaz temelia Statului. Este sufletul cetateanului, stabilitatea sufleteasca, pe care Statul poate sa se intemeieze. Toate indatoririle civice, pe cari Statul le aeaza asupra
cetatenilor sal implinirea acestor indatoriri, au chezaia in statornicia i cinstita viat a credintei pe care cettenii o marturisesc. Ori, noi trebuie sa asiguram implinirea acestei misiuni
inalte morale a bisericii care este persoana morala superioara.
daca noi nu am acorda bisericii ceeace se acord prin lege tuturor persoanelor juridice de drept privat, noi am expune-o la
instabilitate i la crize continue. Am zaddrnici scopul inalt i
salutar pe care D. urmarete.
Dac trec, oricati ar trece, daca trece o mare parte, atunci
aceea trebuie sa transforme aceste biserici in societati in continua i perpetua lichidare ? Ce s'ar alege, d-lor senatori, dintr'o
persoan juridica, daca fiecare asociat, care dorWe ca sa iasa
din cadrele ei, i poate cere cota-parte din avutul social ? Evident, s'ar nimici toata activitatea ei i s ar zadrnici scopul pe
care-I urmarete.
198
cercam s intabulam pe diecese, daca rmane nepreLizat i neclar acest articol in lege.
Atunci ar urma s vie onoratul ministru sau onoratul guvcrn sa ne impiedice sa intabulam depe parohii, pe episcopil, si
atunci, evident, nu s'ar ajunge la pacif !care, nu s'ar ajunge la
ar incepe un nou sistem de organizare, ar incepe un
www.digibuc.ro
199
200
www.digibuc.ro
201
202
Si ce avem de aratat pentru toate aceste cheltueli risipitoare ? Ce alt cleat cea mai zeloas populatie de pe suprafata
pamantului ? Unde erati acum doug sute de ani, tot acolo sunteti
si acum, nu victoriosi peste domeniul vechei credinte, ci aparandu-va cu greutate cu un succes indoios propria voastr frontier,
propriul vostru pmnt. Cate un dezertor se strecoara la voi. Nu
stiu daca castigurile sau pierderile voastre de acest fel sunt mai
Tot el continua si arat in chip luminos cauza insuccesului, rezultnd din toata actiunea cea mai zeloasa populatiune romano-catolica in Irlanda :
Si acesta este fructul a trei veacuri de arhiepiscopi, episcopi, arhidiaconi, decani si rectori. Si cu toate acestea unde este
minunea ? Este aceasta priveliste o minune dinaintea creia sa
ramanem uimiti ?
903
caulay f Ark' nici un rezultat lund calea greOt lipsit de dragoste i convingere. Dar cu aceea, despre care spuneti flak Prea
Dar astzi se desbin satele, cari pnd acum n'au fost desbinate, lucru care s'a incercat i in eparhia mea. 0 parohie cu
2.000 de suflete a fost prsit de 38 de oameni, trecuti la cealalta bisericd, au venit apoi inapoi 30 i au rdmas numai opt. Pentru acetia, s'a spus cd s'a intemeiat o parohie. Rimne o parohie
de opt capi de familie. Ce interese sunt slujite prin aceasta ? Ce
folos pe terenul bisericesc poate aduce aceasta ? Ce interes al
Statului ctigi din aceasti desbinare prin care s'a asezat un
focar de fermentatie primejdioas de rdzvrtire ?
Vedeti prirnejdia ?
De aceea d-le ministru i d-lor senatori, eu fac un apel
clduros pentru intregul Senat, ca s legiferdm astf el in aceasti
chestie vital, de supremd importantd pentru aezarea temeinica
a sufletului natiunii, care n'a fost nici cnd desbinatd din uunct
de vedere national, chiar apartinnd la cloud religii, eu y rog ca
astf el sd legiferdm, ca s precizAm i in art. 45 categoric .i limpede ce se intmpl cu organizatiile locale i cu tot avutul lor.
www.digibuc.ro
204
tinge nici unul din drepturile altor culte, altor biserici, nici pe
acele ale bisericii ortodoxe i nici prestigiul ei. A fi fericit
daca dup discutia pe articole, se vor introduce aceste modif
cOri, pentru a fi in stare s votrn aceast lege. (Aplause).
XXX
www.digibuc.ro
CUVANTAREA
P. S. EPISCOP N. IVAN
D-le presedinte, d-lor senatori, daca proiectul de lege al
cultelor nu ar contine nici o alta dispozitiune decat aceea a art.
29, prin care se normeaza ajutorarea bisericilor dela Stat, in proportia averii si a numarului lor, precum si dispozitiunile cele
referitoare la trecerile religioase, eu as fi multumit si intreg acest proiect l'as primi cu toata bucuria.
As fi multumit si l'as primi cu toata bucuria, pentruca art.
29 ne pune in vedere ca. averea Statului roman va fi folosita in
rnasura necesitatilor de cari vor avea lipsa diferitele culte si biserici. De 10 ani incoace, s'a abuzat in mod gresit, ca sa nu zic
vinovat, de averea Statului dandu-se din ea si acelora carora Statul maghiar niciodata nu le-a dat bani in masura in care le-a acordat Statul roman, cu o generozitate neexplicabila. Se sustin
institutiuni, consistorii, episcopi, canonici, profesori, din visteria Statului, iar veniturile proprii, destul de insemnate, se fo-
06
natori, dacd trecea cineva dela noi la catolici, mai mult, la grecocatolici de exemplu, acela era de ajuns dac se ducea odatd ori
de cloud* ori, sau niciodat la preot, el era considerat de autoritd-
tile competente trecut, nu se mai putea intoarce si nu mai puteai pune mna pe el niciodat. Dad un catolic trecea la noi, venea legea ungurului, art. 53 din 1868, cu toate ingrddirile i cu
toate chitibusurile sale. Trebuia s mergi odatd, s iei doi martori i s te duci la preot. Pe acesta nu-1 gseai acasd, ori II gdseai dar cu usa inchis.
V voi spune; cu multd durere, ea' intre noi, intre romnii
ortodocsi si uniti, in anii din urmd nu mai este dragostea aceea
207
208
dela minister, cu acest numr s'a dus preotul greco-catolic romn la Budapesta, la consulatul romn, a luat actele i le-a nimicit, asa ca ne-au trebuit trei ani ca s le reconstituim.
La vatra vechei noastre episcopii, la Vad, am fcut o bisericut, pentrucd biserica fdcut de Stefan-cel-Mare i Sfnt,
a trecut in posesiunea celor cari au avut puterea de a o ocupa.
Au ocupat biserica, au ocupat pdmntul, au ocupat casa paroN'avem acolo cleat 86 de suflete rdmase ortodoxe i cari
nu au vrut sd se clued' dela noi cu nici un pret. Am asezat un
clugr, dup ce am terminat biserica i s'a sfintit cu mare solemnitate, la care a luat parte lume frurnoas, multi intelectuali, militari, muzicd militard si spre marea noastr cinste
chiar d. ministru al CulteIor. De atunci se tine slujba dumnezeiascd regulat si biserica este plin de brbati si femei, tinerimea a format cor pentrucd ieromonahul este destul de evlavios,
nu e cu multd carte, nu e doctor in teologie dar e un om cum
se cade. Si ce s vezi, oamenii de acolo vreau acutn s i tteac
la noi. Ei dar, d-lor, cnd vor s se clued' la preot sd declare
trecerile, el le-a spus sd nu indrdzneascd sd puie piciorul in
casa lui, cd-i impusci. Pusca std tot incArcatd, gata, cu cloud
tevi si cu gloante . . . . gata de descrcare in coridorul casei
parohiale fcutd de episcopii lui Stefan-cel-Mare.
Acestea sunt bucuriile noastre pe urma trecerilor religioase si aceasta este metoda cu care au fost impiedicati ani dearndul oarnenii ca sd-si exerciteze dreptul lor i constiinta de a
apartine legii la care doresc. Ni se spune c in Maramures noi
am fAcut lucruri nepermise i cd am fi fdgAduit oamenilor ceva.
Nu stiu ce le-am fi putut fgdui cad noi nu avem nimic. (Aplause, ilaritate).
Cnd am mers eu la Cluj i-a cuprins asa de mare bucurie
pe conducdtorii, fratii mei de cealaltd lege, cari erau toti de
confesiunea greco-catolicd, inct am stat 5 zile cu vagonul si
cu arhiva la gard, cci nu am avut unde s md asez si nu m'a
r rimit nimeni, pnd am fost silit s fac interventii energice,
cAci altf el eram nevoit s ma intorc inapoi la Sibiu. Si nu ceream palate, ceream o cash' modestd, cu chirie pldtit bine.
Ce s mai vorbesc despre cstigul locului bisericii catedrale. Am cerut un loc ca s zidim catedrala Nearnului, a Ardcalului, nu a mea i nici a unei parohii ; si au trebuit trei ani
pnd ce am ajuns la rezultat, pentruc conduatorii uniti de
acolo erau toti protivnici asezdrii unei episcopii ortodoxe la
Cluj.
www.digibuc.ro
2139
www.digibuc.ro
210
211
si 1.200 lei, bani inainte. Omul care nu are zice : apoi md duc
la ortodocsi, poate voi gsi acolo un preot mai milos si un tratament mai crestinesc, ca sl pot vorbi cu preotul meu.
Dar, d-lor, au mers ortodocsii urmasii lui Horia, ca colonisti la granita de partea apusean dela Alba, dela Vidra si au
fost tratati mai rdu ca secuii, numai pentrucd ei sunt ortodocsi
si dup prerile d-vostre stric unitatea confesional si bisericeasc, cu toate ci acestia erau s fie stlpii tarii si ai romnis-
gustat si au venit iar la munte, la piatra si stnc, pentruc pdurile de mult le-a fdiat d. Tisch ler, cu concursul binevoitor al
politicianilor patentati din Ardeal (ilaritate). Accasta este situatia. Vaszic nu ne ingrijim s tratm poporul acesta dup
cum merit. D-voastre le spuneti bolsevici si stricati. Dar nu e
adevrat. Mi-au spus c dacA nu-i primesc la ortodocsi, se fac
sectari, dar uniti nu mai ramn. Noi nu suntem de vin. Eu nu
i-am chemat si nu am fost la ei pra in anul trecut.
D-lor senatori, eu vd in legea aceasta mult garantie de
impAciuire, de indreptare, de consolidare si de intdrire a neamului si bisericilor. Umilirile cari ni s'au creat pn acum,
doara, doard vor lua sfrsit, pentruca dac nu vor lua sfrsit,
atunci se intelege e ne vom folosi si noi de alte argumente.
Noi pta acum am stat pe loc. Nu ne-am miscat. Nu am fcut
nici o adunare, nici o procesiune, n'am invrjbit pe nirneni.
Dar dac m'as duce in creerul muntilor, atunci ati vedea ce
s'ar intmpla cnd as veni in jos cu Motii. Da, cu Crucea in
mn si cu motii ortodocsi ! De ce nu ducem o lupt mai civilizat si mai europenease ? De ce nu lupfm cu alte arme in
oarecare, ori dac biserica greco-catolic nu imprtseste in totul punctele guvernului, trebuie s caute s clarifice lucrurile
prin pres, dar s nu fscoleasc patimile poporului, pentruc
le zicem
pe greco-catolici noi ii rugm sd vin cu noi, nu-i
impingem s fie minoritari
dac acestia cu 17 organizatiuni
bisericesti si noi ortodocsii avem numai 18, apoi nu este aceasta
De aceea, d-le ministru, incheiu spunnd, cd primesc pioiectul de lege si-mi rezerv dreptul s aduc unele amendamente,
spernd ea acele amendamente se vor primi si considera, penwww.digibuc.ro
919
truc nu-mi pot inchipui ca sa facem o lege care s nemulturneasc trei prti din populatia trii pentru a face pe voia unei
minoritti cari nu cere drepturi, ci cere privilegii si cere ca s
plause prelungite).
www.digibuc.ro
CUVANTAREA P. S.
EPISCOP L. TRITEANU
D-le presedinte, d-lor senatori, cu adncO emotiune si nu
fdr o oarecare sfiald m'am urcat la aceast tribun, de pe care,
in zilele din urm, s'au rostit cuvntAri maestre, desAvarsite in
www.digibuc.ro
214
pera de mantuire sufleteasci, mai indeplineste, in mijlocul poporului si o opera de educatie patriotick prin excelenta, noi
cari adesea ori uitam de fiintarea bisericii noastre sub specie
aeternitatis" i ne place &A spunem ca vieata acestei biserici,
precum in trecut asa i in viitor, este legata i conditionata de
existenta si de fiinta Statului roman, noi reprezentantii acestei
biserici avem datoria sfanta sa dam intreg sprijinul nostru tuLuror guvernelor cari se nazuiesc a infaptui aceasta opera' de
unificare sufleteasca, de consolidare a tarii (Aplause).
Nearnul romanesc se aseamana cu boy din biblie, asupra
caruia Dumnezeu a lasat ca sa se descarce toate chinurile acestei
lumi, dar i-a poruncit lui Satan, ca de sufletul lui nu-i cl voie
sa se atinga. Tot asemenea i asupra poporului nostru, in cursul
veacurilor trecute s'au deslantuit o multime de necazuri, o multime de prigoniri, o multime de suferinte, dar, din toate, sufletul
romanesc a iesit curat ca aurul pana in zilele noastre. Nici ademenirile d-nei Clara din Muntenia, nici vicleniile i intrigile
doamnelor Margareta si Ringala din Moldova, nici armele regelui Carol Robert din familia de Anjou, nici ale regelui Marias
din familia Huniadestilor, n'au putut sa ingenunche acest popor
sparga aceasta Biserica. Posada din Muscel si Baia din Suceava sunt marturii vii despre vitejia Basarabilor si Musatinilor,
cari au impiedicat intrarea strainilor in aceasta tara. Valurile
reformatiunii, dela inceputul secolului al XVI-lea, au atins
pamantul atat de framantat de durere al Ardealului ; dar din
inrercarile cam timide ale luteranismului, ne-am ales cu cea dintaiu car:e romaneasca tiparita la 1542, cu cheltuiala primariei
din Braov. Incolo, nici o rautate i nici o stirbire nu s'a adus
sufletului romanesc. In veacul al XVII-lea, poporul nostru si
biserica noastra romneasca a avut sa suf ere mult din cauza ofensivei calvinismului ; preotul trebuia sa poarte pe lectica pe
superintendentul calvin, batai, zeciuiala i umilinte neinchipuite
a trebuit sa suporte poporul, biserica si reprezentantii sal Dar
pe langa aceste suferinte, pentruca sa vedeti i aci ingrijirea cea
mare a Providentii divine, din atacurile lor cele mai vehemente
a iesit biruitoare ideea nationala ; ei voiau sa strecoare in sufletul poporului romanesc invatatura calvina qi fiindca principiul
luteranismului era de a da invatatura fiecarui popor in Iimba
lui, preotii romani au fost obligati sa predice in biserici in 1inA3a
romneasca i pentru ca sa le inlesneasca aceast opera s'a tiparit la Alba Iulia, cu cheltuiala Principelui ardelean calvin Ra-
215
prodigioasa a diaconului Coresi dela Brasov si la sfarsitul secolului al XVII-lea, apare Biblia complet tradus in romanete
aici la Bucuresti. In secolul al XVIII-lea, ofensiva trece iar de
partea catolicismului, rolurile se schimba, obiectivul era insa
acela : desfiintarea bisericii ortodoxe i ingenuncherea poporului romanesc. Se pare ca aceasta ofensiv a catolicismului din
secolul al XVIII-lea, a fost incununat cu succes, caci in anul
1700, s'a facut ruptura unei prti a poporului romanesc, s'a facut unirea unei parti a poporului cu biseria catolica dela Roma!
aceasta este expus inteo multime de carti cari ar putea constitui o bibliotec intreag, nu am intentia sa fac aici din nou
procesul unirii cu att mai mult, cu cat doi ilutri reprezentanti
ai bisericii unite cu Roma, Prea Sfintitul Frentiu din Oradea si
Prea Sfintitul Hossu dela Gherla au fcut dela aceast tribun
declaratiuni complete si deplin edificatoare pentru noi.
Printele Frentiu a declarat dela aceasta tribuna de repetate ori c unirea nu s'a fcut pe urma unei propagande religioase, ci s'a facut din sentimente nationale, iar parintele Hossu
aseara a declarat aici, adoptand o fraza a d-lui senator Gyarfas,
c actul unirii nu I-au facut nici ungurii si nici nu 1-a fcut parintele Papa dela Roma, ci 1-au fcut Habsburgii.
I. P. S. S. Episcopul greco-catolic al Gherlei Iuliu Hossu :
Imi dap voie o intrerupere ? In ceeace priveste latura politica
c Habsburgii au urmirit desbinarea neamului nu ma indoiesc.
In ceeace priveste latura bisericeasca i de convingere religioas o sa admiteti c eu n'am atins-o deck numai in treacat, atuncea cand am spus, ca actuala generatie nu-si va aduce aminte
* vorbesc de tranii de prin sate de ce s'a intamplat la 1700.
era concretizati in deviza divide et impera". Iar dupa marturisirea fratilor uniti cu Roma, unirea ei au facut-o atrai i mai
mult de splendoarea Columnei lui Traian, decat din convingere
Eu voiu fi asa de loial in expunerile mele, ca sa recunosc, ca i unii si altii, si-au ajuns in mare parte scopul. Habsburgii si-au ajuns in mare parte scopul, intrucat le-a succes prin
actul unirii, s ne desbine pe noi, corpul national din Ardeal,
in doua
nu numeric in doua, dar sa ne desbine
si prin aceasta sa ne slabeasca puterea noastra de actiune.
Biserica noastr a stat 110 ani fard episcopi romani si 160
ani fra de mitropolit ! Ortodoxia in timpul acesta a fost apwww.digibuc.ro
216
217
218
219
tele acestei tri, dup ce prin treatorile muntilor si prin porturile mrilor i prin vmile vzduhului a strabtut in tar capitalul strain, cu intreg cortegiul lui, cu comertul, cu schimbul
de mrfuri, cu zrfia, cu dugheana i bocceaua, vieata patriarhard, vieata poporului nostru agricultor a disprut ca prin minune ; s'a dus frumusetea vietii agronomice cu clasele ei, poporul muncitor i boierul cheltuitor, si astzi ori- incotro ne
indreptm privirea, nu vedem dect jale i pustiu. De trgurile
noastre ce sa mai spun ? i Iaii, i Focsanii, Bacul ca i Romanul, rargu-Frumos ca i Pascanii, Bcestii ca i Moinestii
toate au aceeasi infatisare ! Dac ai lega la ochi pe un francez
sau pe un american si 1-ai aduce cu aeroplanul in tam noastr
1-ai deslega la ochi inteun astf el de trg si i-ai zice : Ei amice,
ras din Galitia". Nici s ghiceasc n'ar putea ea' se afl in Moldova lui tefan-cel-Mare ! (Aplause).
In trgurile noastre, clack' vrei s ai ce mnca, trebue s
te ingrijesti de Vineri. Dela trebuintele cele mici ptt la cele
mari, nu se poate face nimic, fr interventia misitului.
D-lor senatori, oamenii acestia sunt de o cuviint des-
dini de copii, intemeiate de cdtre doi antecesori ai mei, de 6.tre marele episcop Melkisedec si de ctre episcopul Theodosie.
In scolile acestea primim si elevi evrei. Cnd sunt serbrile de
Crciun, elevii evrei vin imbrcati in costum national si am
pricinui mare supdrare printilor, dac am opri pe copiii lor
s invrteascd steaua, s colinde i s danseze impreun cu ceilalti copilasi. Mi-a mrturisit un printe, c biatul ski, care a
trecut prin una din aceste scoale qi care acum e in liceu, nu
se culc in nici o sear frd s-si fac semnul crucii i fard s
spun rugciunea : Inger ingerasul meu". (Ilaritate).
In vizitele mele canonice m interesez de soarta i viata
www.digibuc.ro
220
lor ; acum in toamn, am fost la o sfintire de biserici si am trecut printr'un targusor numit Bra, locuit in majoritate de evrei.
La marginea trgului aldturi de preotul meu, care m astepta
imbricat in odjdii si cu evanghelia in mn intreaga comuni-
tate israelit, in frunte cu rabinul lor... (Ilaritate). M'am bucurat si le-am spus : bine ati fAcut pentruci toti suntem frati :
avem acelas Dumnezeu, avem aceeas mam, care ne hrneste si
ne ocroteste : tam aceasta bincuvntat, (aplausc), si dac vou
in vieat, vi se intmpl ici si colo, cte o neplcere, aceasta nu
este din pricina cultului vostru, din pricina credintei ; nimeni
221
In partea a doua a proiectului, se insir la inceput, cultile rcunoscute sau istorice. Intre aceste : cultul catolic, cultul protestant, armean, mozaic i mahomedan pnd acum aveau
libertatea exercitiului in teritoriul Vechiului Regat. Legea actualA le recunoaste ca culte istorice i. le pune in situapune mai
favorabilk fat de toate celelalte asociatii religioase crora
se cere, conform unui articol urmtor, ca sa-si arate principiile
lor morale si statutul lor de organizare din care s se conving
Statul dac nu cumva se aduce vreo jignire ordinei publice, bunelor moravuri sau legilor de organizare ale Statului. Va s
a fcut-o dela aceast tribuna, a zis ca incheiere, dupA ce a ridicat cteva exceptiuni impotriva unor articole de lege c, cu cAtStatul va avea mai mult incredere in noi, cu atta vom fi si noi
mai loiali".
Va sa zick Statul, in opera de legiferare, in care cearcA
s-si ingrdeascA interesele sale superioare de Stat, trebuie s.
se orienteze dup msura boiabittii cettenilor si minoritari.
Ori d-le Makkai i d-le Gyarfas, noi ar trebui mai bine s inversArn teza i s spunern cA cu eat yeti fi d-voastre mai loiali
fat de tara aceasta, cu atta i Statul va fi cu mai mare incredere fat de d-voastre. (Aplause prelungite).
D-lor senatori, Statul, tocmai fiinded este asa de larg si
acordi atta incredere tuturor cettenilor apartintori diferitelor culte, si-a rezervat i pentru sine, in mod natural, jus su-
222
Chestiunea trecerilor, d-lor senatori, este o urmare fireascd a libertatii de constiintd religioasa, pe care Constitu-
223
nu tiu cum sa-si intrebuinteze averea, pentru promovarea scopurilor religioase din lume.
I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei i Sucevei, Pimen :
Sa-mi perm1teti sa dau o lamurire numai. Sa nu ramana impresiunea ca institutiunea bisericeasca refuza mijloacele banett:ti.
Nu este idealul bisericii noastre sa caute mijloace materiale,
dar acesta este un mijloc ca Biserica sa poata face acte de binefacere i fao de cei saraci si fata de institutiile de binefacere.
P. S. S. Episcopul Lucian Triteanu : Natural, biserica
i are idealurile ei, dar pentru realizarea idealurilor ei are lipsa
de un instrument si acest instrument este averea pusa in serviciul bisericesc. Dar adunarea de averi nu poate sa fie scopul
principal al bisericii, ci numai un instrument pentru realizarea scopurilor ei morale.
224
Ultima chestiune este a religiunii copiilor. Legea scolard pretinde ca fiecare elev care se inscrie in scoal &a-0 aiba.
o religiune, sa-si formeze caracterul dupi principiile unei reli-
225
In special rog pe Ina lt Prea Sfintitul dela Blaj sa ternpereze zelul celor tineri, cari in nesocotinta lor, au mers atat
de departe, incat au scos Unirea", organul bisericei din Blaj,
avand pe pagina prima catedrala din Blaj in flacari !
Primesc proiectul de lege, ca baza la discutiunea speciala,
i-mi rezerv dreptul ca, la unele articole sa propun amendamente.
(Aplause prelungite).
X
15
www.digibuc.ro
CUVANTAREA
I. P. S. MITROPOLIT NECTARIE
M simt obligat, ca Mitropolit al Bucovinei, s-mi spun
si eu cuvntul in aceasta problem5 grea si in aceasta importanta chestiune, care dup cum vedevi, a fcut atta vlvi si
am putea ;pune, a sguduit sufletul neamului si al Vrii intregi.
Eu propusesem la inceput, ca fiecare s-si trimeat nurnai cte
f erit si am suferit poate mai mult dect fraVii nostri din Ardeal, pentruc ei erau mai multi si mai commasati, erau mai
exercitati in lupte si aveau legaturi mult rnai bune dect noi.
Tot ce-am avut noi, este sufletul pe care l'arn mostenit dela
1775, sufletul acela romnesc, care a trait mai departe prin
boerimea si preotimea romneascl Acest suflet ne-a sustinut
pn asfzi.
Vd c Ina lt Prea Sf. Mitropolit al Moldovei imi face observare a.' am avut averi dela Stefan-cel-Mare. Da, am avut averi mostenite dela strmosi, cum ati avut si d-voastre mari averi bisericesti si astzi nu le mai aveti. Da, si e adevarat c
ne-au sustinut si daniile vechilor Voevozi si ale vechilor boieri
www.digibuc.ro
227
moldoveni, pe care danii, fara s observe strainii, le-am intrebuintat pentruca sa sustinem si si mentinem ceeace se pastrase sufleteste dela romani. Noi am pstrat aceasta mostenire
materiala si am adus-o nu numai intreaga, ci chiar cu mult in-
i pe lang
aceasta, am adus qi am inmultit avutul nostru suflesec. Am venit totdeauna cu toata dragostea. Din Bucovina niciodata nu
s'au facut greutati si obiectiuni, cand era vorba de unire.
Noi, cum zic, sa nu credeti ca am trait alintati de ctre
D-lor senatori, noi ortodocsii, in special eu ca reprezentant al eparhiei din Bucovina, cu toate ca ne simtim tratati mai
cu putin dragoste, ma declar solidar cu episcopatul ortodox
din intreaga tar i declar ea vom vota cu totii aceast lege pentru ca sa multumim i pe minoritari, macar ca adese ori noi
patim ceeace ptesc copiii cei buni inteo familie. Stiti cum
fost Statul nostru, biserica a f ost neamul nostru i cal intre biserica, neam si Stat nu a fost si nu cred ca va fi vreodata vre-o
deosebire (aplauze prelungite).
www.digibuc.ro
CUVANTAREA
229
ceasta lege se oglindeste tendinta aplicarii stricte a principiului de egalitate a cultelor stabilita in Constitutie.
Din ansamblul legei, reese si mai mult aceasta tendinfE;
de a asigura tuturor cultelor posibilitatea desvoltarii lor in cadrul statornicirilor legale, ce decurg din marile principii inscrise in legea legilor, in Constitutie.
Normele diferite de organizare a cultelor dupa provincii
vor dispare si ele, pentru a face 16c unor mirme unitare, caci nu
se poate admite ca in aceeas tara sa se traiasca sub regimuri diferite. Toate aceste rezultate trebue s le dea legea de fata pentru
toate cultele prevazute in ea.
nizare.
230
Argumentul tolerantei care s'a invocat in sprijinul articolului 55, nu poate rezista unei cercetri serioase, fiindci a incuraja anarbia pe tarmul cultelor nu inseamni si nu poate insemna
tolerant, tot asa cum nu poate insemna pe nici un trim.
In actualele comunitli unice domneste cea mai deplin
tolerant din punctul de vedere al credintei si aceasta s'a manif estat i cu ocazia consfAtuirii notabililor evrei, care a avut loc
la Ministerul Cultelor in anul 1922. La aceast consfdtuire s'a
hotrit in deplin acord cu reprezentantii evreilor din intreaga
tar c in fiecare localitate nu poate fi decat o singura comunitate, exceptndu-se actualele comunitti existente in Transilvania si comunittile spaniole din Vechiul Regat.
S'a stabilit tot atunci c, daca un numr de membri ai Comunittii ar avea cerinte religioase speciale, comunitatea va fi
obligat a satisface aceste cerinte.
Cornunitatea unic deci poate satisface cerintele religioase
ale tuturor membrilor ei.
Iat de ce, d-le presedinte i d-lor senatori, nu pot sil m
www.digibuc.ro
231
www.digibuc.ro
CUVANTAREA
PARINTELUI N. ZUGRAVU
Ni se arund in fata acuzatia ca actul unirii dela 1700 ar Li
fost un act politic, pus la cale de dusmanii neamului nostru, ca
sa ne atraga in cursele lor. Admitem cal contrarii nostri vor fi
avut si intentiuni ascunse, dar calculele lor au dat gre;. Efectele unirii noastre au fost de cea mai mare binefacere asupra
neamului nostru. Ne-am unit in credinta cu fratii nostri de sang:
latin, insa haina ce invaleste aceasta credinta, tot romaneasca a
ramas. Apoi unde voieste Dumnezeu, se biruesc combinatiile
oarnenilor.
Proiectul de fat, chiar dela aldtuirea lui atinge drepturile castigate prin Constitutie, de biserica noastra unit. Acolo
i se socoteste dreptul de biserica nationala, iar aci ne pune sub
o palarie cu musulmanii, gagautii i baptistii ; si ca sa fie si mai
mare ofensa ce se aduce acestei biserici, din partea unor oratori,
ni se aduce acuzatia ca noi, in aceasta chestiune, ne solidarizani
cu calvinii si ceilalti minoritari. Apoi este de vazut ca nu noi, din
vointa noastra, ci forta imprejurarilor Ii arund pe ei. ca dad au
ceva de revendicat, sa lupte alturea de noi, caci proiectul de lege
ne-a amestecat, fad sa mai faca deosebire de roman si minoritar.
Suparator este acest proiect pentru biserica noastra, atunci
cand prevede ca tinerii clerici cari vor face studii in strinatate,
reintor.si acasa, in fata unei comisiuni, sa fad examen din istoria, literatura romana qi Constitutie. Este suparator, caci, in definitiv, cari tineri fac studii in strainatate? Clericii cei mai alesi
cari au iesit de pe bancile scolii romanesti in cari au facut odata
examen din aceste materii! Apoi care intelectual roman, cu pretentii de cultud, nu-si va da silinta sa se perfectioneze in cunoasterea istoriei si literaturii neamului su ? !
www.digibuc.ro
233
www.digibuc.ro
CUVNTAREA P. S.
EPISCOP VARTOLOMEU
Onorate d-le presedinte, d-lor senatori, legea de fat cuprinde in ea un drept natural, pe care omenirea si 1-a afirmat
dintru inceputurile ei, pe care crestinismul 1-a impus el cel d'inti intregei omeniri, pe care civilizatia modern si I-a insusit si
ea in conceptiunile ei si pe care regimul juridic al statelor constitutionale de asfzi, 1-a introdus ca ceva constitutiv in mdularele lui. Triumful acesta al dreptului natural, despre care v
vorbesc, ne arati, c el e de cea mai mare insemnatate pentru
vieata omeneascA, privit sub ambele ei tipuri, adic si sub tipul
individual si sub cel social. Ori de cate ori deci ne vom atinge de
acest drept natural, mai ales prin legislatiuni de Stat, ca in cazul de fata, suntem datori s ne am seama de aproape, daci legea
il cuprinde pe acest drept in intreaga msur, in care el se cuvine
s fie cuprins si dae H. cuprinde in felul in care se cuvine, in
sensul ca cei cari vor avea s se serveasc de el, s-1 gseasca in
lege in msura in care 11 vrea viata si-1 impune constiinta.
Dar despre ce drept natural vobesc ? Vorbesc despre dreptul natural de inchinare, care trebuie s se stie e nu se internelaza numai pe niste deprinderi vechi, intrate in obiceiurile lumii, cari nu se intemeiaza nici pe conventiuni momentane sau pe
oarecare oportunitti vremelnice, ci care se intemeiaz pe o trebuint fireasa adancit profund in fiinta omeneasc de cnd e-
gile de Stat.
Dar imi va zice cineva : cum ? dreptul acesta de inchinare
nu intri in legile de Stat prin obiectivul lui ? Noi stim c toate
drepturile naturale, cari privesc legea de conservare a omului
intr in legiuirile de Stat prin obiectivul lor. Dreptul de proprietate, de pild, intri in legile de Stat prin obiectivul lui, care este
averea, de care se stie c legile de Stat se ocup sub toate forwww.digibuc.ro
236
237
mult mai puternic ca vitalitate mai ales decat celalalt. Iar aceasta
este pentruca ideia de D-zeu /rased sufletul si mai ales 1-rased
sentimentele omenesti, in asa fel in cat II face pe orn capabil de
actiuni morale si chiar creatiuni de tot soiul, pe care nici o alt
putere nu le poate da omului.
ajutorarea lui.
Dar cum primeste ornul ajutorul acesta dumnezeesc de a
cruia realitate a ajuns sa ne asigure azi chiar un sociolog laic,
ca Durkheim dela Sorbona din Paris, de sigur c'd nu stim. Si nu
stim, pentnxcd instrumentul de care ne servim pentru cunoasterea adevarurilor reale este ratiunea, care nu e inarmata in cere
mai multe cazuri, decat cu constatarea si nu si cu explicarea esentiala a lucrurilor. Asa de pilda, cine nu stie, ca ratiunea nu
e in stare sa ne explice nici mcar faptul real al creatiunilor,
pe care le face acelas, aceeas seva la o planed, careia desi seva
este depururea aceeas, ii face totus in mod deosebit raclacina,
trunchiul, frunzele si fructele ? Nu putem deci intelege numai
www.digibuc.ro
238
cu ratiunea, lumea ; nu putem ptrunde numai cu ratiunea misterul puterilor omenesti. Si daca nu putem sa patrundem cu ea
nici macar atat, cum vom putea oare s patrundem cu ea ideea
divina, care trece chiar peste sufletul nostru nevazut ?
Oamenii constata in privinta aceasta numai acest lucru :
c daca sunt indivizi cari nu mai cultiva ideea de Dumnezeu
din cauza neputintii ratiunii de a intelege, nu se gasesc insa nicaeri societati omenesti cari sa nu o cultive. Dreptul natural
de inchinare deci, prin trebuinta fireasca care Il introduce in
legile de Stat 11 inalta pe om in aceasta directiune, si anurne :
in directia unui model moral de vieata, suprauman. In privinta
acestei a doua directii firea omeneasci morala, adica care consta
ceste virtuti.
Dar firea omeneasca mai cere si fericirea. i o cere si o
cauta cu cea mai nepotolit ravna, cu toate ca vieata aceasta este
plina de mizerii. In ciuda tuturor acestor greutati insa, nu este
traite ; i pentruca aproape nici un om, cand i este promisa fericirea, nu se mai intreaba daca cei ce i promit fericirea au s'o
realizeze sau nu. i fac aceasta, devi vazusera ca in multe tad
promisiunile date chiar de cele mai hotarite partide politice nu
se putusera indeplini.
Iata prin urmare ce contine in ea trebuinta de Inchinare ;
si iata pentruce dreptul de inchinare este un drept natural, tot
asa de sacru i chiar cu mult mai sacru
pentru vieata omeneasca, cum sunt si drepturile naturale ale existentii noastre trupesti. Ei bine, d-lor, pentru insemntatea aceasta a trebuintii de
inchinare, omenirea a fcut apel la instrumente de aparare. A
239
240
data cu forta, ca i in secolul XIII. Pentruca s se poat impotrivi protestantilor, catolicismul a intrebuintat bine inteles, nu
forta lui proprie, ci forta de Stat. La rndul su, ins, si protestantismul a intrebuintat si el spre a izbuti, tot forta de Stat ;
si a intrebuintat-o chiar mult mai feroce dect catolicismul, att
pentru ca s se poatd afirma ct i pentru ca s poat lupta contra catolicismului si spre a-1 rpune. In scopul acesta el a fcut
in catolicism nu exist, aici suveranitatea religioas si deci papara fiind socotit de toat lumea de pari atunci, ca superieari
suveranittii de Stat si princiare.
Cuius regio, eius religio !" asa s'a formulat de protestantismul de peste tot raportul dintre bisericA si Stat, in anul 1526
lturi de el. Opera aceasta de afirmare prin Stat a protestantismului imPotriva catolicismului, nu numai invins, dar aproape
exterminat, s'a inceput de Cristian al II-lea al Danemarcei In
1520, care a ucis pni si pe episcopul din Lundul Suediei, intorcndu-se in tara lui plin de sngele suedez, vrsat in Stockholm.
I-a urmat apoi Francis al II-lea la 1524 in Silezia ; apoi
Albert de Prusia in 1526 ; apoi Gustav Wasa la 1527 in Suedia
Enric al VIII-lea in Anglia la 1533, care spre
birui poporul in catolicism s'a servit si de armatele germane. Dar, odat biruitor, oare protestantismul a proclamat el libertatea religioas,
daci nu si pentru catolici, cel putin pentru ceilalti protestanti
esiti din el ? Nu ! Doamne fereste !
La rndul lui, protestantismul a sustinut, c oricine se
desparte de credinta data' de confesiunea sa, era un rtcit si
sperjur, care trebuia pedepsit sau cel putin alungat. Asa de pild,
in Anglia, in doctrina evanghelic s'a nscut foarte de vreme,
chiar din timpul reginei Elisabeta, doctrina puritan, doctrina
quakerg, metodist, mormoni, morav, etc., adica diferite erezii.
Ei bine, toate aceste erezii n'au putut s se foloseascd de libertatea de constiint. Din contra au fost toate pn la 1688 asa de
prigonite inct puritanii, quakerii, congregationalistii, mormonu
i alti eretici au trebuit s se clued in America unde s incerce a se aeza in liniste. Dar nici acestia n'au ingiduit la rndul lor libertatea religioasa pentru alti eretici, iviti intre ei, ca
de pild baptistii. In Mary Land, o colonie de catolici s'a crezut
la larg s proclame aceast libertate. Au venit ins printre ei
protestanti, cari devenind numerosii-a persecutat pe catolici,
i-a aIungat din colonia infiintat de catolici. Ace las lucru s'a
petrecut in America, in tot timpul constituirii ei, pnd dupd lupta de independent. Atunci s'a pus pentru prima dat libertatea
religiei alturi de drepturile naturale ale ornului si ale cefteawww.digibuc.ro
241
luptele titanice ale lui O'Conell, i cand se desfiini,A pentru totdeauna in Anglia, jurAmantul de Stat confesional ; i apoi la
1835, cand casatoria ereticilor se lua din mainile clerului anglican ; i in fine definitiv la 1877 cand li se dete dreptul i ereticilor sa frequenteze universitAtile teologice-anglicane. Dar totui,
nici astAzi nu este cu desAvarire introdus. in Anglia libertatec
religioasd, pentrucA ati vAzut, c, fiind vorba de schimbarea
cArtii de rugaciuni, Camera Lorzilar s'au opus chiar impottiva
celor 26 de prelati anglicani din aceastA Camera.
In Franta, libertatea de contiintA s'a afirmat la 1905 prin
legea de separatiune dintre biserica i Stat, Statul devenind
neutru fatA de chestiunile religioase i bisericeti.
qi ale poporului cu excluderea altor credinte religioase in afar de cea ortodoxa. El a folosit sub raportul confesional numai libertatea religioas, care inteadevir, pentru el se prezint
www.digibuc.ro
242
unde au fost foarte bine primiti. In timpul lui Stefan cel Mare,
o alt serie de hussiti unguri, goniti din tara lor, au venit in tara
noastr pe la 1460, unii asezndu-se pe la Bacu, altii asezndu-se
catoliciror de pild.
www.digibuc.ro
243
In felul acesta se gdseste un hrisov din anul 1369, la Alba lulia, care este dat de Voevodul Vladislav, si care are cam
acest continut : precum tatAl meu, precum pdrintii mei au ingiduit Vicarului catolic al Episcopului papist din Ardeal, sd
fie aici, s locuiascd aici, sd vadd de credinciosii lui aici, acelas
lucru Il fac si eu".
Un alt hrisov de aceia naturd este rmas tot pentru cato-
lici dela anul 1431 si anume pentru un ordin al lor dela Vlad
Dracul, care I-a redactat in orasul Nurenberg, cand s'a aflat in
muirea romaneascd a ingdduit libertatea de constiintd la noi romami in modul cel mai larg.
In ce priveste demnitdtile nationale, pe cari romanii li
Schiopu 1-a primit pe Bartolomeo Brutti care era albanez de origind si catolic de credintd, generalisim al armatelor moldovene,
umplandu-1 in acela timp si de averi si permitandu-i chiar sa
aducd lezuiti propaganditi in Moldova. Ace la lucru 1-a fdcut
cu armata din Muntenia Radu Serban in secolul al XVII-lea,
care a numit generalisim pe Atilio Vimereati, catolic italian. Cat
pentru sprijinirea reconvertirei la catolicism a celor care trecusera' in grupuri mari in Moldova la ortodoxie, marele Mitropolit
al Moldovei Dositeiu le-a dat ordin Episcopilor si, sd-i facd in
urma intervenirii pe langd autoritdtile bisericesti catolice, s se
reintoarcd la credinta lor. Mai multe si mai eloquente dovezi de
libertate religioasd la un popor de sigur cd istoria universald a
lumii n'ar putea insuma; si nici logica omeneascd n'ar mai cere.
Se pune acum insd intrebarea, dacd atitudinea si deprinderea
aceasta de a le respecta celorlalte confesiuni neortodoxe liberta-
www.digibuc.ro
244
245
generale a acestui proiect de lege, si am luat si eu cuvntul. pentruca s pot s judec, Impreun cu d-voastre, dad' criticile cari
s'au adus acestei legi, sunt sau nu intemeiate.
Este o observatie pe care trebuie s o fac, dela nceput,
www.digibuc.ro
DISCURSUL
D-LUI M. G. ORLEANU
D-lor, eu mi-am zis : ce pot sa fac mai bine ca sa-mi dau
seama, daca ce am facut este drept sau nu, decat sa caut in trecutal religiilor, si in special in trecutul religiei catolice, cari sunt
raporturile pe cari le-a avut ea, in timpuri, cu diversele State i
cari sunt drepturile pe cari aceasta religie le-a avut, fata de suveranii tarilor in cari acea religie se practica ; in urma acestor
cercetari, vom cauta sa vedem daca noi am facut tot asa, sau daca
n'am fcut mai mult decat s'a facut in trecut.
D-lor, in acest scop am cautat raporturile pe cari, in trecut, le-a avut religia catolica, in special cu monarhia franceza,
care era considerati ca fiica cea mai mare a bisericii catolice,
am ajuns la aceasta concluzie foarte curioasa ca noi am dat azi
Papei, mai mult decat monarhiile catolice i-au dat in trecut.
Este cert ea* in raporturile dintre biserica catolica si State
a existat totdeauna tendinta bisericii de a-si supune administratia civila a Statului. Va dau ca exemplu, ceeace s'a perecut
in secolul trecut, in raporturile dintre biserica catolica si Austria : in anii dela 1855-1874, biserica catolica profitand de imprejurari cari i-au fost prielnice, a obtinut, la 1855, schimbarea
situatiunii de pana atunci
cand biserica era sub tutela cornpieta a Statului, iar demnitarii ei considerati functionari Insrcinati sa invete poporului morala
si prin concordatul din 1855
biserica devine stapana in Stat. N'au durat lucrurile decat pana
247
in cari se gsea biserica, in Statul su ? Episcopul era ales de biserica si popor ; dar nu se putea procede la alegere, dect dac
impkatul ddea voie, si nu putea episcopul ales s intre in functiune, deck dae impratul Ii aproba alegerea, dup care episcopul i presta jurmntul si impratul preda episcopului
2,48
papalittii. Papalitatea publicase inca din 1151, asa numitele false decretale, cari dadeau autoritatii pontificelui o mare extensiune. Clerul francez nu le-a considerat insa, decat ca opera unui
scriitor fra misiune oficial. Prin aceasta pragmatica din 1268
se stabilea pozitia supusilor regelui fat de Curtea din Roma, se
operau exactiunile Curtii din Roma, nici o ridicare de bani nu
putea fi impus fail consimtimantul regelui ; in acelas timp se
mentineau irnunitatile, libertatile, les frachises" si drepturile acordate de rege bisericii, etc.
Inca dela 1406 au inceput frictiuni intre papalitate si su-
veran ; clerul francez se intruneste si roaga pe suveran s vegheze la integralitatea libertatii bisericii galicane. Atunci, dupa
o intrunire a Statelor generale, cari a avut loc la Bourges, aceste
State au consacrat tot aceea ce se facuse, prin ordonante, pe la
finele secolului 14, cum si regulele admise de consiliul din Bale
(1431) si din Constanta (1414-1418), iar Carol VII a dat pragmatica din Iu lie 1438. Papa nu fusese consultat. De acolo discupi intre Papa si rege. Ludovic al XI-lea a voit sa revoace pragmatica ; Parlamentul a refuzat inregistrarea edictului ; si atunci
Ludovic al XI-lea este silit s confirme aceasta pragmatica si s
dea la 1479, dela Lyon unde se gisea, un edict pe care I-a hiregistrat Parlamentul.
Aceste certuri se sfarsesc tocmai la 1516, prin un concordat ce se inchee intre Regele Frantei (Francisc I) si Papa
(Leon X).
.
Credeti ca in discutiune au fost principiile dupa care se
guverneaza biserica ? Nu ! A fost o simpla chestie de bani : regele pastra colatia beneficiilor, iar Papa lua anatele. In concordat
nu s'a vorbit de anate, dar chestia lor s'a pus piezis, cci s'a spus,
ea" in scrisorile de proviziune, se va arata exact venitul anual al
beneficiilor.
Lucrurile au continuat s mearga ca mai inainte, cand in
1560, prin ordonanta data. la Orleans, nu numai c nu s'a mai permis sa se ia bani pentru imprtasanie, dar se interzicea facerea
legatelor la oamenii bisericii. Aceast ordonant opreste trans-
portul aurului si argintului la Roma; si tot din aceast ordonanta se poate vedea, in mod destul de clar, raporturile cari
existau, in acea vreme, intre biserica si regalitate.
Vine conciliul din Trente (1545-1563), in care se iau msuri ultramontane, in contra crora s'au ridicat tot ceea ce era
cari Dumoulin, Pithou si altii si mai ales acest din urtna, care
a scris o carte intitulata Liberttile bisericii galicane, pe care a
dedicat-o lui Enric al IV-lea au protestat vehement in contra
deciziunilor luate de conciliul dela Trente. Domoulin in o scriewww.digibuc.ro
249
papalitatea.
va puteti inchipui ce ar fi inteo tail, unde puterea timporala ar fi subordonata puterii bisericesti ! Deschideti Istoria
si \Teti vedea ce lamentabile rezultate a avut aceasta situatie, acolo unde puterea civila nu a fost stapand pe tara.
Ce's'a intamplat mai departe ? Au inceput mai tarziu alte
discutiuni, cari au avut tot chestiunile banesti ca substrat. Tot
una din aceste chestiuni a fost cauza, si anume, dreptul de regard, care a apartinut totdeauna regelui si cruia toate diocesele
erau supuse in principiu ; erau unele insa, cari se bucurau de
favoarea de a fi dispensate.
Ludovic al XIV-lea a vrut sa faca sa dispara deosebirea.
Papa a protestat, si acesta a fost motivul certei dintre rege si
-papalitate. Lupta a mers atat de departe, incat Papa a amenin-
tunci Ludovic al XIV-Tea, a apelat la adunarea general a clerului francez, care s'a intrunit la Paris, la inceputul anului 1682,
adunare, care a consacrat puterile regelui ; ea adera la regula
-universala si en regelui arme contra papalitkii, redactnd celebra declaratie, care se confunda, foarte des, cu doctrina propriu
zis a liberttii bisericii anglicane.
Aceasta declaratie are urmkoarele 4 articole :
1. Sf. Petru si urmasii lui, vicari ai lui Isus Christos, si
toata biserica chiar, nu a prirnit puterea dela Dumnezeu, deck
asupra lucrurilor spirituale si cari concern salutul, nu insa si
asupra lucrurilor timporare si civile. Regatul sau nu este in
lumea aceasta, ci in aka parte, trebuie sa dam Cezarului ce e
al Cezarului si lui Durnnezeu ceeace este al lui Dumnezeu ; awww.digibuc.ro
250
251
a ordonat respectul ei. Iar la Noembrie 1764 s'a suprimat institutiunea Iezuitilor.
A mai venit un edict, dat la 1600, care a hotrit c nu se
poate funda un stabiliment fk autorizatia regelui, dat prin
scrisori patente i inregistrate la Parlament, si un altul la 1749,
care a luat o serie de rnsuri severe, relativ la stabilimentele si
achizitiunile persoanelor de man moart. Acest edict din 1749,
dupa ce reinoia prevederile anterioare proibea stabilimentelor
eclesiastice, si in regul general stabilimentelor investite cu
personalitatea juridicd, s cumpere imobile i drepturi imobiliare, f r autorizatiunea regala, dat prin scrisori patente si verificate la Parlament, dup anchet. Stabilimentele de mn
moart nu puteau castig decat prin cte intre vii ; le era absolut
interzis s castige bunuri prin liberalitti testamentare. Tot asa
era interzis de a face fundatii prin testamente (chiar cu conditia ca scrisorile patente s fie date dup moarte). Apoi bunurile eclesiastice cari, in timpuri, se sustraser impozitului, au
fost impuse la impozit.
Ce rezult din tot ce am spus pang. acum ?
C papii nu puteau comanda, fie in general, fie in particular, in ceeace priveste timporalul in tara i pe pmantul de
sub ascultarea regelui prea crestin ; iar dac comanda, supusii
regelui, de ar fi fost ei chiar clerici, nu erau obligati s. asculte.
Cu toate ea' Papa este seful lucrurilor spirituale, in Franta ins puterea nenfrginit i absoluta nu are loc, retinut si
mrginit prin canoanele si regulile vechilor concilii, a bisericii, tinute in acest Regat.
Preotii nu se pot opune ordinelor regelui, Papa nu putea
permite ca bunurile bisericii s fie posedate, in afar de legile
nationale si nici vandute.
Nici o msur relativ la disciplin si la timporal, nici o
decizie papala, bul, decretat, rescript statuand asupra aceleiasi
materii, nu pot fi publicate in Franta, deck dacd in prealabil au
fost aprobate de rege.
Preotii nu puteau cumpra imobile sau drepturi imobilare,
f r autorizatia regelui.
Stabilimentele religioase nu se pot funda fdr voia regelui, data prin scrisori patente si inregistrate la Parlament. Si era
absolut interzis ca atari fundatii s se fac prin testamente.
Stabilimentele de mank moarta nu puteau castiga deck
prin acte intre vii, le era absolut interzis s castige bunuri prin
liberalitki testamentare.
in toat aceast lupt a papalittii, de a-si intinde autoritatea in Franta i asupra timporalului, lupt in care a intmpinat rezistenta regelui, acesta a fost sustinut de clerul francez intreg, cu o indarjire fk seamn.
www.digibuc.ro
252
aceste permisiuni si sa aprobe corpurile si comunitatile. Doctrina a fost conservata prin ordonanta din 1749 de care s'a vorbit mai sus.
autorizatia data este de ordine publica.
Toate aceste persoane morale, nu pot primi liberalitti
decat in limitele misiunii lor legale. Caci stabilimentele nu
poseda ca proprietar, ci cu titlu de serviciu sau functiune sociala. Iar bunurile persoanelor civile suprimate, apartin Statului, caci Statul poate suprima oricand atari persoane.
253
in asa fel, inat persoanele de mn moart au stiut sd continue, de a parveni la folosinta a o grmadd de bunuri imobiliare". Si mai departe : Dar acordnd protectia noastrd regard'
la mentinerea acestor posesiuni, interesul si vocea comund a
sustrase comertului".
254
religiune. Sfar0tul articolului spune : Orice cunventiuni anterioare csatoriei, prin cari s'ar hotri religiunea copiilor, vor
fi nule i neavenite".
Principiul este bun, caci este acel al codului nostru civil.
A fost in Austria adoptata
atunci cand s'a vrut sa se incurajeze casatoriile mixte
masura, c viitorii soti, cand ei nu
aveau aceiaq religiune, sa poata hotari, prin contractul de casatorie, religiunea copiilor ce se vor nate. Aceasta masura
rea, avea insa qi ceva bun, in sensul c se qtia de mai 'nainte
de soarta copiilor, aa c nu avea sa se mai fac discutie intre
soti, la f iecare naqtere de copil.
masura grava, el
0 atare dispozitiune, in Franta qi la noi, este considerata contrara ordinei publice, pentruc e vorba de un atribut
al puterii parintWi, ce se, exercita de tata, la care nu se poate
deroga.
255
256
257
rupte !" Noi \TA vom rspunde : v'ati ridicat in contra ordinului
autoritatii, i ordinea trebuie respectat, cu orice pret.
Dac ar fi fost in Franta sau in orice altd %ark chiar catolicA, o manifestatie de aceasta ! In Franta, mai ales inainte
de separatiunea bisericii de Stat, erau foarte des manifestatii,
Eiecare imprejurare ce interesa biserica era speculat qi prilej
cari s'au fcut, terminnd, rspund : dacd lucrul nu era cu putint sub regii catolici, cnd papalitatea era atotputernica, cu
att mai putin s'ar puiea admite in zilele de astzi ! (Aplauze
entuziaste, indelung prelungite).
17
www.digibuc.ro
CUVANTARE A
poarele neo-latine, afard de majoritatea neamului romnesc recunosc de sef al bisericii lor, pe Pontificele Romei si in loc s
ea un simbol de viat, de .nddejde, de autoritate; altii vdd afirmndu-se in si prin ea, principiul de pace si de dreptate, sau
admird in ea inspiratoarea directd a patriotismului, dragostei
de neam. Altii \Tad in ea, si prin seful suprem, puterea morald
cea mai mare, cu cea mai salutard influentd asupra popoarelor.
Pot eu deci, urmnd religia catolicd, sd fiu contrar neamului meu, sd-mi lipseascd patriotismul, sd rup unitatea sufletease a neamului ? Legdtura sufleteascd cu popoarele neo-latine poate sd nu v convind ? Ea scoate doard si mai bine in
relief apartinerea la marea_ familie latind, si astf el servd interesele superioare ale neamului, potentndu-i mndria si prof itnd, in acelas timp in folosul lui de toate principiile de inaltd eticd si religie, ce se realizeazi prin si in biserica catolicd.
Nu, d-nii mei, nici noi nu suntem Ahasveri rtdcitori,
f dr tard si sdlas. Suntem patrioti ca si d-voastrd, si nu vd suprati, poate c tocmai si pentru legdturile ce le avem cu Papa.
Pentrucd, iubitii mei colegi si frati, ca sd nu vd citez dect o
singurd pild frumoasd, este cunoscut ca Papa Piu al X-lea,
atunci cnd a canonisat pe Sfnta Ioana d'Arc, care este simbolul de virtute patrioticd, pentru toat lumea, in aplauzele pu-
259
sarutat in vazul tuturor steagul francez. Este in deobte cunoscut mai apoi, ca. Benedict al XV-lea a consemnat in mina
cardinalilor poloni, lumanarea data de Piu al IX-lea, cand cu
canonisarea Sfantului Iosafat, a dat-o in grija seminariulut polon din Roma cu mndatul ca sa se pastreze 'Ana cand va fi aprinsa in Varovia, devenit libera i independenta, capital a
Poloinei Redivive. Notati ca acest gest al lui Piu al IX-lea era
indreptat in contra. Prusiei ortodoxe i austriei catolice.
Va citez i alte pilde de inalt patriotism, de curata dragoste de neam, din sanul bisericii noastre unite cu Roma. Este
cunoscut manifestul canonicilor, fcWi profesori din Blaj, in
Despre Inocentiu Clain ne spune Petru Maior : Avand foarte mare ravna atre neamu-i i bunul de obte i
care intre celelalte bunatati i Blajul a umblat sa-1 faca cetate libera crOiasca, spuza de pizmai a intaritat asupra sa,
pana ce mai pe urma cu jertfa invins cazu, i pentru aceia cu
drept cuvant, se poate numi : adevaratul parinte al romanilor".
www.digibuc.ro
9C0
tot avutul lor pentru cultura nationala, binevoiti a lua in socolinta, c pana in 1920 din averea Blajului au primit, absolut
gratuit, paine, 37.000 elevi romani din cele 64.492 maji metrice de grau oferite de mitropolitii Blajului din averea lor ; c
din aceleasi averi au primit burse 7.879 tineri romani, in valoare de 1.894.661 coroane, fara a mai aminti faptul ca dela
1754 pana la 1850 toti elevii primeau instructia in scolile BlajuIui gratuit ; c din aceleasi averi si contributiile clerului
s'au infiintat si sustinut, fara nici un ajutor dela nimeni, Academia teologica din Blaj, care a intretinut mii de teologi in
mod cu totul gratuit ; ci din aceleasi averi s'a ridicat internatul de baeti din Blaj care a adapostit dela 1884 'Yana azi
peste 5000 elevi de liceu uniti i ortodoxi, internatul de fete
care a nutrit 2000 eleve, internatul colii normale 939 elevi
normalisti, azilul de copii din Blaj, care din 1894-1910 a ingrijit gratuit un numar de 577 copii romani, scoala pentru
elevii de meserii in care 0-au primit educatia romana aproape
1500 baieti ; ca din aceleasi averi s'a infiintat la 1750 vestita
tipografie romaneasca a Blajului, care ne-a dat cel dintai ziar
popular romanesc.
www.digibuc.ro
261
A. C. Popovici.
Apoi amintesc c in toate faptele mari ale neamului
si le amintesc, cdci am datoria sd fac aceasta, dacd nu /le amintesc altii
in toate actele si faptele mari ale neamului de
dincolo de Carpati, totdeauna unitii au luat partea lor Insemnati aldturi de fratii ortodocsi.
Imi yeti spune : Bine, insd legAtura cu Papa, dependinta
262
263
Tiedec deloc sa ne lubim neamul i tam, asa cum nu impiedec sd-si cultive dragostea fat de neam, faptul, ea toti ne adresm, in 'Tatl Nostru, aceluias Printe ceresc, constituind in
jurul tronului cerului o singurd familie, a fiilor lui Dumnezeu,
izbvit spre libertate.
foarte bine ea' au fost episcopi calvini in sanul
dasi. Stili foarte bine cd acesti calvini, prin publicatia cunoscutd sub numele Pd. lia dela Orstie", au cercat sd-si furiseze
doctrinele religiei in sufletul neamului.
tim iars c tot ei impuneau bundoard lui Oreste, ca
Episcopului stefan la 1643, si celorlalti cari i-au urmat in
scaun pan la Teofil, inclusiv Teofil, conditiuni de tot umilitoare s propun in scoli catehismul calvin, sd invete pe copii rugdciunile de dimineatd si de sear calvine, s-i invete
cntrile calvinesti. Mai mult ! fard stirea i invoirea superintendentului calvin, nu putea acest vlddicd nefericit s numeascd nici protopopi ; chiar i sinoadele pe cari le tineau,
trebuiau sd le supun, spre aprobare i revizuire, superintendentului.
Viteazu, la 1566.
264
I, cap. IV, 10, pag. 118) : Pe urmg aceea se cade s dam protopopilor celor uniti, cari tosi sunt, indtati si intru stiinta teologiceascg pricopsiti, ea' ei cu hgrnicia i cumpgtul lor au stins
urgia aceea intre uniti si neuniti, cari mai inainte se vedea a
fi neinvinsg, cat acum nu numai nu se gonesc, nu se batjocoresc
Zlatna, Simion Balint, cel mai viteaz, cel mai iscusit i cel mai
harnic dintre prefectii legiunilor romne, dup Axente Sever?
A putea cita si alte multe exemple dintre tribunii acelor ani
inviforati dela 1848, fii ilustrii ai bisericii mele, dar e de
prisos !
Si atunci vg intreb : nu s'au ispgsit oare, cu varf si indesat, prin aceast infrtire in sentimentele inalte de patriotism
romnesc, nu s'au ispgsit zic, toate greselile tfecutului ? Nu
www.digibuc.ro
265
In discutia proiectului de lege, ma voiu margini, la articolele 9 si 47, cari sunt axa discutiunilor patimase ce s'au perindat in fata noastra si a d-voastre.
proprietate !
Bluntschli recunoaste, ca dreptul de proprietate, in genere, nu deriva dela Stat. Proprietatea nu s'a creiat mai intai
prin Stat, ci ea, in forma ei primara fireste Inca nedesavarsita si inca putin asigurata
este opera vietii individuale.
He lle (Das Kirchliche Vermgen), spune, in conexiune logica,
societate .religioasa, deci necesara pentru convietuirea orneneasca, fiind fondata in nevoia inexorabila a firii omenesti,
zice tot Hirschel. Toate acestea dovedesc ca biserica, in organizatiunile si institutiunile sale, este si trebuie sa fie persoana
morala i juridica, cu dreptul de a achizitiona si a poseda avere. Imparatul Constantin si Teodosiu I si al II-lea, Martian si
Iustinian, au garantat si recunoscut aceasta personalitate juridica a bisericii, i-au dat dreptul de a poseda, de a primi le-
266
runci pentru bani, inct dup a lui stpnire toate sa se carmuiasca si celor ce au trebuint prin presbiteri si diaconi si li
267
Din acestea
ca si rezum
se desprinde ideea, ca episcopul este administratorul averilor bisericesti, al ckor subiect
de drept nu este ansul, cum rni-ati atribuit ca as crede eu, ci
institutia, biserica respectiva, pentruca el nu le poate instraina
cu niciun pret. El le administreaza prin economul ales din der.
sa fie socotit proprietar al averri bisericesti, biserica universala sau singuratica institutie bisericeasca, s'a decis in favorul
teoriei institutiei. Singuratica institutie bisericeasca este deci
ca persoana juridica, proprietara averii legafa de ea".
www.digibuc.ro
268
Ca sa vedeti d-voastra ca in adevar teza noastra o sustin i marii ierarhi ai bisericii ortodoxe, va voiu cita ceeace
spune baronul Andrei Saguna in Compendiul de drept canonic, Sibiu 1868 :
La edificarea bisericilor, faca-se acelea prin un binefacator, sau prin cornunitatile bisericeti, se cere, inainte de toate, binecuvntarea i concesiunea episcopului eparhial, carele
dupa ce s'a constatat c fondatorii au mijloace de ajuns spre
edificarea, inzestrarea i sustinerea bisericii in stare bunk' i
cuviincioasa i dupa ce despre toate acestea s'a facut, inteun
chip indestulator dela fondatori, in scris, in forma unei donatii asigurarea, se hotarate o zi pentru punerea temeliei".
Tot marele ierarh spune in acela manual, la paragraful
233 : Dreptul de administratie i de conducere al averilor parohiale compete parohiilor singuratice spre a administra i
conduce averile lor parohiale, este indisputabil cad daca ele au
donat i adunat acele averi in favorul bisericilor lor, sau
daca acelea s'au donat prin unul sau mai multi bineficatori
spre scopul bisericilor lor, atunci nu este nimic mai natural, cleat c lor le compete dreptul de administrare qi conduceri a acelor averi a bisericilor lor. Cnd stabilim aci acest
principiu de drept in favorul comunelor bisericeti parohiale
atunci totodata trebuie sa observant i aceea, ca comunele bisericeti nu exerciteaza acest drept de administrare i conducere
a averilor bisericilor lor, ca proprietari ai acelor averi bisericeti, caci acelea, dupi infiintarea lor au ieit din posesiunea
binefacatorilor i au trecut in posesiunea bisericii lor".... Vedeti cum revine ideia institutiei ?
Aa dara dreptul canonic al bisericii orientale, a lui Mila spune : Dupa dreptul canonic al bisericii orientale, comunitatea bisericeasca nu poate fi subiectul proprietatii bisericeti, fiindca atunci i s'ar contesta bisericii personalitatea juridica i, afara de aceasta, n'ar fi nici un motiv justificat de a
nu" considera comunitatea politic drept proprietara a acestei averi".
Acel nu", nu era in textul romnesc qi stalcea intelesul.
Mai pe urrn, yeti vedea ce mai lipsete.
Comunitatea bisericeasca poate foarte bine s conlucreze la administratiunea averii bisericii, insa prin aceasta ea
nu dobandete dreptul de proprietate". In textul romnesc era
...dreptul
posesiune", ceeacv ar constitui o mare deosebire
de proprietate asupra ei, fiindca, de altfel qi epitropul ar putea
fi considerat ca proprietar al averii acelora cari sunt incredintati ingrijirii lui. Chiar imprejurarea ca membrii comunitatii
biLericeti contribuiesc pentru biserica nu a comunitatii bisewww.digibuc.ro
269
discutiunilor, dreptul bisericii de a avea averi peste tot, spunand c lucrul acesta este ceva potrivnic ideilor moderne de
acum, si se citau exemple de legi, de amortizki, de secularizki, de ingerinte si de violente cari s'au comis din partea autorittilor de Stat, inteo tard sau alta.
De pe urma acestor abuzuri sau imixtiuni, pe cari le calific foarte aspru insus Lessing, liberul cugettor, spunnd c
Febroniu care a formulat si justificat aceast procedur nu a
fcut altceva deck sA linguseasc patimile principilor si nu
poate deriva nimeni titlul de a afirma, ca biserica nu are dreptul de a poseda peste tot. Pe Iosif al II-lea pentru aceastO pornire de a se amesteca in mnuirea afacerilor bisericii, insus
prietenul su Frederic, regele Prusiei, II numia : Fratele meu
Sacristan (crsnic fa)".
D-lor sentori, doresc s. termin. Inaintea noastr avem
un proiect de lege, care este mai mult sau mai putin fatul intelectual al d-lui ministru Lapedatu.
De cinci ani s'a sbtut sa vad lumina zilei si in sfrsit,
bun sau edu, st in fata d-voastr, pentru ca sd-i dati consacrarea, s-i dati dreptul la vieat, s-i chiezdsuiti viabilitatea.
Eu as recomanda d-lui ministru, pe acest ft intelectual,
pe acest copil al su sa-1 primeasca cat mai bine, ca s fie surzdtor, sa aibe linii, trskuri regulate si frumoase si s ne zam-
270
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
272
tezele in alte cute ale acestui suflet. S'ar prea, s'a spus dela
aceastd tribun, c poporul evreu e cel mai credincios, i mai
devotat lui Dumnezeu ; dar e in aceea vreme cel mai strain de
creatiunea lui Dumnezeu, dac nu apartine poporului evreu".
Cel mai strain de creatiunea lui Dumnezeu, noi care am
pornit sd-1 cdutdm si l'arn gsit pentru noi i pentru omenirea
toat ? Sund fals aceasta, chiar si pentru urechea unui laic, care
nu cunoaste in arnnunt tot istoricul monoteismului si nernisurata contributie ce au adus-o evreii la statornicirea intre oameni a marilor credinte morale. Noi, cari am adus cel dinti
in ornenire respectul pentru vieata omeneasc, noi suntem strdini de creatiunea lui Dumnezeu ? Noi cari am propovdduit
aceeai iubire pentru strain ca si pentru bdtinas ! (vezi Biblia c. III, cap. 19, vers. 34).
Noi strdini de creatiunea lui Dumnezeu, noi can am avut grijd prin lege 'And si de vit, i am poruncit, ca i ea sd
aib parte de ziva de odihnd ? Nu se poate sustine cu dreapt
neprtinire, c noi suntem strdini de creatiunea lui Dumnezeu:
noi cari am venit cu conceptia inalt a omului, a omului generic, fcut dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu.
Poporul acesta s'a mai spus, este cel mai idealist si in
acelas timp cel mai materialist". Nimic mai departe de realitatea cea adevaraid. Vorbim firete de popor, in toat curgerea
vietii sale istorice. Cnd s'au aezat in Palestina, evreii erau
un popor mare. Pe vremea aceea un popor de vreo 700.000 cdti
erau, era un popor mare. Puteau sd porneasc i ei rdzboaie de
cucerire. N'au fdcut-o, desi atunci au fcut aceasta toate popoarele, i mari i mici. Ei ins si-au urmrit idealul lor etic.
Au muncit in sudori pmntul, ca s trdiascd, i in orele de
odihnd au stat la umbra smochinului in meditatii senine, cntnd psalmi de preamrire a Domnului spre chipul spiritual al
cdruia, cdutau s se inalte prin credinte morale i de dreptate
pentru toti.
In istoria acestui popor nu veti gsi rdzboaie de cucerire. Cele mai crncene rdzboae le-a dat pentru aprarea patrimoniului strnioesc, dar s rvneasc qi sd se rdzboiascd spre
a cuceri patrimoniile altora, acest lucru II yeti cduta in zadar
in istoria poporului evreu. Un popor al cugetrii morale, al
credintelor ideale, asta am fost, dar nici de cum un popor materialist. CA lupti evreii de azi pentru a aglomera averi, e adevrat. Dar cine i care popor nu o face ?
Pentru evrei, pentru poporul evreu ca atare, averile nu
sunt, n'au fost niciodatd, nici scop, nici mijloc. Pentru ei, banii au fost intotdeauna o necesitate organicd pentru a putea
tri in imprejurdrile in cari triesc de aproape 2000 ani. Desrwww.digibuc.ro
273
dicinati dela cminul lor stramosesc, alungati cand dela rasarit la apus, cnd dela apus la rsarit, niciri ingaduiti sa se aveze solid si statornic, nicaieri ingaduiti s curnpere un petec de
pamant care sa-i hraneasc si sa-i ocroteasca, priviti pretutindeni ca straini si musafiri nedoriti, bnuiti, si tinuti sub teroare de feudalii cari, se slujeau de ei pentru a exploata trnimea
si poporul, totdeauna expusi sa fie aruncati peste hotare, averile erau pentru dansii singura salvare. Plateau ca sa-si rascumpere dreptul de a rmanea locului, sau se serveau de averile cu cari plecau, ca s-si poata cumpara aiurea undeva un
loc vremelnic sub soare. Acesta este materialismul evreesc.
Am voit s traim si am ficut ceeace popoarele ne-au silit sa
facem, ca sa ne putem strecura printre ele in curgerea vremurilor. Dar am ramas, chiar si atunci cnd am fost siliti sa urcam
printre limbele de foc ale rugurilor medievale, am ramas statornic legati de credintele i idealurile noastre. Marea noastra tragedie a fost ca am pierdut parnantul de sub picioare ; de
atunci avem toate vinele si toate pcatele. Cei mai tifferi dintre
d-voastr, sper ca sunt inca destui dintre acestia in Senat, vor
vedea dupa 20 ani cum va fi evoluat din nou poporul evreu
spre marile sale idealuri. Intrebati pe Sanctitatea Sa Patriarhul Romaniei si are s va spun ce materialisti sunt evreii,
cei din Romania, pe cari i-a gasit la plug si la munca in gospodariile lor trnesti din coloniile evreesti din Palestina.
Suntem s'a mai spus, cel mai solidar popor fata de orice atac extern ar veni asupra lui, dar i cel mai invrajbit in
familia sa proprie".
Un adevar pe care Ii recunoastem i Il subscriem.
Dar care popor e altfel ? Ce lupte aprige nu se dau aici
intre partidele din aceias familie romneasc, lupte cari stiti
c merg cate odata pana la grele amenintri. Dar a fost deajuns sa se produca hotrirea dela Geneva, pentru ca solidaritatea national sa fie unanim manifestata in Parlament, in pres si In opinia public a tarii. Asa e vieata de popor, si poate
cd e bine sa fie asa. Iata aci cu prilejul legii ce desbatem se dau
lupte grele intre frati. Totusi a avut si cu acest prilej P. S. S.
Episcopul Hossu momente, cand vibra i emotiona, prin caldele sale manif estari de solidaritate nationala.
Ne ridicam insa cu toata hotarlrea, cnd ni se spune ca
desi cultul nostru se bazeaza pe Thora, pe munca i pe binef acere, suntem totus cel mai egoist popor". Popor egoist, noi cari
cei dinti, cu mii de ani in urm, am suprimat sclavia si nu numai pentru noi, ci i pentru sclavii straini cari se refugiau la
noi, carora legea poruncia sa li se dea adpost i ocrotire.
Popor egoist, noi cari pe vremea barbariei 1)4-One am
www.digibuc.ro
274
pnd la ultimul sacrificiu ; au putut profetii s se lase lapidati pentru a propovadui iubirea i dreptatea ; au putut apostolii s triasca toate caznele, dar s cheme pe oameni la iubirea aproapelui si la mantuirea sufletului ; au putut s se desbrace de orice urrn de egoism toti marii invdtdtori ai omenirii ; dar oamenii de toate zilele sunt i nici nu se poate si nu
fie egoisti. s5. se fack insa din aceasta un repros special poporului evreu constituie o nedreptate.
ceeace ni se mai adaug ca un ultim pcat, e c poporul evreu nici azi nu s'a fixat si este inc ffcitor". Adev5.rul e c. noi ne-am fixat de mult, cu mii de ani in urm, si au
venit cuceritori cari au ravnit la petecul nostru de tar.
fiindc in aceasta lupt pe
pe moarte am aruncat totul
in cumpn si am fcut jertfe cum nu le-a cunoscut pan a-
tunci istoria, fiindci chiar dupa ce ne-au strivit n'am renuntat la libertatea noastra nationali, dusmanii ne-au alungat
ne-au aruncat in aceasta rtkire fr sfrsit printre popoare.
Iar Messia pe care-I astept6m, acela numai macabeu nu
este. Acest Messia e marea noastri conceptie moral : e Dreptatea, aceeas pentru toti. De acest Messia ne vorbeste profetul
Isaia : vor zidi case si vor locui in ele ; vor sdi vii vor
mnca fructul lor. Nu vor zidi ei i altul sA locuiasca ; nu vor
sdi ei i altul s. mnnce. Nu vor munci in desert. Lupul si
mielul vor paste impreuna". Acesta e Messia pe care il asteptrn pentru noi si pentru omenirea toati. Dreptate i libertate,
in pace si fratie, mielul si lupul sA pase impreuni.
Am stat izolati, e adevrat ; dar nu noi ne-am izolat. Cetiti istoria tuturor popoarelor si yeti vedea, c in toate vremu-
275
Legea cultelor face si fata de noi o opera de buna administrare a dreptatii i va aduce reale foloase tarii, pentruc
canaliza, va statornici i va pune si mai mult in serviciul tarii si al societatii calitatile alese, pe cari si P. S. S.
Episcopul Romanului le recunoaste poporului evreu. (Aplause).
www.digibuc.ro
MARELE DISCURS
AL I. P. S. MITROPOLIT NICOLAE
D-le presedinte, d-lor senatori, in marea opera de consolidare a Statului nostru romanesc, inceputa indat dupa incheierea pcii si pe care d-voastra sunteti hotariti sa o desavarsiti, legea cultelor, prezentati pe biuroul Senatului de catre d. Alexandru Lapedatu ministrul cultelor, insemneazi
pe langa un pas facut inainte pe acest teren, totodata si punerea in discutiune a unei probleme din cele mai complexe si
mai vitale pentru Romania.
Este problema religioasa.
In mijlocul unui popor, ale carui convingeri adanci crestinesti fac parte chiar de la origina lui din insas fiinta sufletului su i alcatuesc cea mai solida temelie a vietii sale intregl,
este firesc ca, pe langa chestiunile de ordin national, problema
religioasa sa constitue obiectul celui mai viu interes si al celor
mai inalte preocupatiuni ale noastre.
Cu aceste preocupatiuni, d-lor senatori, noi nu ne gsim
in urma, ci ne gasim la inaltimea zilelor noastre qi a nevoilor
lor.
277
Eu tin totus s v multumesc, si s multumesc in deosebi d-lui ministru al cultelor, pentrucd ne-a prezentat acest
proiect de lege, nu fiinded a fi multumit intru toate cu cuprinsul lui, cdci are prti care trebuiesc intregite sou imbundtdtite ; dar ii multumesc pentrucd proiectul d-sale a avut
darul s trezeasca fail de problema cultelor din tam noastrd,
un interes pe care multi, coplesiti de impresiunile zilei, altfel
poate nu 1-ar fi manifestat.
dacd in decursul discutiunilor ati putut constata, nu
odatd, diverginte/ de preri intre reprezentant,Iii cultelor, v
rog sd credeti
si sper s am consimtimantul reprezentantilor tuturor cultelor cand v fac rugdmintea de a crede,
cd aceste diverginte dintre noi in definitiv nu sunt cleat dif erite puncte de vedere interpretative al aceluias simtimant al
datorii si rdspunderii morale, ce-1 simtirn in constiintele noastre, de a contribui fiecare cu ce avern mai bun si mai sfant in
asezmintele noastre eclesiastice, la progresul iubitei noastre
patrii comune si la binele sufletesc al credinciosilor ei cetteni.
(Aplause prelungite).
278
979
solidarea tarii i la combaterea tendintelor destructive, a elementelor disolvante i a vrajmailor dinlauntrul i din afar de
hotarele ei ?!
D-lor senatori, noi nu suntem un popor sarac in idei, dar
mi se pare ca astazi suntem prea saraci in ideale, i mai ales in
oameni de ideal. Si tocmai de acWia avem cea mai mare i cea
mai urgent nevoie. Oameni intregi, caractere morale nein-
frante, suflete renascute, conqtiinte purificate, cari sa tie interpreta scopurile vietii i sa aiba taria moral de a le traduce
in fapte !
Dar prin ce sa-i cream ?
Pe achizitiile tehnice i pe bunurile culturii externe numai nu poti cldi o viata nou, cu oameni sufletWe renascuti.
Pentru aceasta iti trebuiesc puteri morale. Inima curata" zidit in pieptul fiecruia, duh drept innoind inlauntrul tuturora,
puterea de prefacere a credintii, contactul cu Dumnezeu, devotamentul netarmurit fata de voia Lui cei sfnta, gratie i putere
de sus
iata ce ne trebuiWe pentru ref orma sufletelor. (Aplause prelungite).
atunci, ingaduiti-mi v rog, ca sa fac de la acest loc,
un cald apel catre preotimea intreaga a tarii noastre, rugand-o
cu cuvintele apostolului Pavel ca sa trezeasca darul care este
in sufletul ei, sa se patrunda de acel sfnt apostolat care singur
este in stare sa topeasca ghiata negatiunii i a scepticismului
din suflete, de acel misionarism militant, care el are putinta sa
coboare idealititile credintei in realitatea vietii de la noi. Prin
dragostea, prin devotamentul i entuziasmul credintei noastre,
trebuie sa smulgem sufletele din lumea aceasta relativa, provizorie i imperfecta, din lumea urei care invrajbWe, a fortei
care distruge i a interesului care scoboara, i sa le inaltm In
lumea cezlalti, a spiritului care lumineaza, a perfectiunii care
inalta .5i a jertfei care indumnezeiWe.
Pentru a fi purtatorii acestui entuziasm al credintei, ne
trebue trai intai de toate o conditie esential, aceea de a ne identifica noi inine cu idealul Evangheliei, pe care avem sa.l propovaduim. A fost necesar s se intrupeze Fiul lui Dumnezeu ca
s descopere oamenilor adevrul mntuirei ; intocmai aa trebuie ca acest adevr s se intrupeze i sa ia f lim% vazuti in aceia cari 0-au luat insrcinarea s-1 binevesteasca altora. Astazi nu este destul s spui ca a vorbit candva Dumnezeu prin
proroci si prin apostoli ci trebuie sa faci pe oameni s simt c
umblat la scoald nici in Atena, nici in Alexandria, nici in Tiatira, nici in alte prti, ci darul lui Dumnezeu lucra printrinsii
dci cele slabe ale lumii le-a ales Dumnezeu ca s biruiasc pe
cele tari. Nici nu sunt aderent al fetisismului culturit, ca sa cred
c cultura singurd ar putea mantui pe can. Totusi, imi dau bine
seama e un ideal, care ne chiarnd spre culmi atat de inalte ale
281
282
perativul categoric al vietii celei interpretate in raza de lumina a Provedintei divine. (Aplause).
Acest echilibru sufletesc, in raport cu cei de alte credinte 0 de alt limbO, s'a tradus inteo larg tolerant, care nu
s'a desmintit nici o singur dat. Mai mult dect articolele inscrise in legile trii, aceastd tolerant, zvornd din firea blnda i bun i echilibrat a poporului romnesc, este garantia
cea mai sigur pentru o panic impreun vietuire a noastr cu
celelalte culte qi neamuri din tar. Exemplul edintei de ieri,
cu cei doi oratori, a fost clasic in aceast privint : Un reprezentant al internationalei catolice i un reprezentant al internationalei israelite au venit s faci apologii ditirambice, f iecare in sensul su, i acest Senat, reprezentand toleranta ingduitoare a poporului romnesc, i-a ascultat cu rbdare pan'd la
sfar0t pe amndoi.
283
printr'o patrundere tot mai mult a cultelor de duhul lui Hristos, de idealul neistovit al evangheliei, se vor apropia din ce in
ce mai mult inteolati pentru intronarea impartiei lui Durnnezeu intre oameni.
cum credem noi i eu zic c noi credem cu dreptate si cu convingere acest lucru despre biserica ortodoxa, atunci frd indoial tu ai obligatia de a nu ascunde adevrul sub obroc, ci de
www.digibuc.ro
284
985
cele sapte
aguna
de-
Eland poeite la tribuna acestui Senat al tarii noastre... (aplause prelungite), i perornd cu emfaza cuvinte entuziaste
despre principiul libertatei de constiinta, despre egala indrepttire si protectiune a tuturora. Slav Tie Romanie Mare, Tu
frumoasa aratare a visurilor noastre, care ai avut darul sa con-.
vertesti la sentimente mai crestinesti pe toti aceia care nu cuseama lor, (aplause prelungite), iar
nosteau drepturi decat
pe seama noastra numai nedreptati i asuprire !
Omeneste vorbind, am avea dreptul la oarecari resentimente ; dar noi suntem gata in clipa aceasta sa uitam. Ba nu ;
sa nu uitm ! Nu ar fi bine sa uitam suf erintele trecutului, pentruc in ele se cuprind fibre din inima noastra, fibre din viata
stramosilor nostri ; dar suntem gata in clipa aceasta s iertam...
(aplause entuziaste) pe cum cntarn in cantarea bisericeasca sa
iertam toate pentru Invierea Neamului nostru... (Aplause, ovatiuni).
Dar din aceasta senina contemplatie a felului cum lucreaza dreptatea lui Dumnezeu in istorie, ma trezeste d. senator
Gyarfas cu obiectiunea, ca situatiuned acordati prin Constitutiune bisericii noastre, ca biserica dominant, nu s'ar impca
cu principiul egalei indreptatiri a cultelor.
D. senator Gyarfas a vorbit ca reprezentant al catolicilor
si al dorintelor lor in acest Senat. Sa-mi dati voie sa-i spun, ca
insas biserica catolica, nu numai ca nu este impotriva, dar ,susteza bisericii dominante i reclarna pentru sine situatiunea
de drept, ce rezulta din acea teza.
In anul 1864 Papa Pius al IX-lea a publicat in ziva de 8
Decemvrie enciclica Quanta Cura", la care a alturat acel ce-
286
tiune, d-voastrd v gdsiti impotriva unei teze doctrinare a bisericii papale i in consecintd cdeti sub prevederile de care
este insotitd amintita buld a Papei Pius al IX-lea (Vii aplause,
ilaritate).
D. Elemer Gyarfas : Voi primi absolutiune.
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romdni, Nicolae Blan : Eu nu
cred cd papa si va renega doctrina si prin urmare d-voastr v
gsiti inteo situatiune foarte jenantd. Pentru a scdpa din ea,
eu v rog foarte mult sd nu mai combateti Constitutia trii
noastre si sd y revocati punctul de vedere opozant fata de biserica noastrd dominantd.
987
tagma cu interese egoiste, pe care avea sa le apere prin organizatii i mijloace politice in Stat. Dar la noi privilegii ?! In deosebi in Ardeal ?! Dar n'am stat noi preotimea alaturi de Oranul iobag ? i dac avem vre-un privilegiu, este tocmai acest
privilegiu moral de a fi suferit in rand cu poporul pe care 1-am
pastorit. (Aplause prelungite, indelung repetate).
atunci de ce sa fiu clerical ? Sa apar latifundiile, pe
cari niciodata nu le-am avut ? (Aplause prelungite). S apr
drepturile i privilegiile, cari nici odata nu ni s'au acordat ?
D-lor, noi nu suntem impotriva ref ormelor cu adevarat
democratice i indrasnesc sa afirm, ea' nu cred sa puteti merge
d-voastra cu ref ormele democratice asa de departe, ca sa nu le
poat aproba simtul democratic al preotimii noastre. (Aplause
puternice).
Dar in acelas timp credinta i biserica noastra ortodoxa
sunt atat de strns impletite cu viata neamului romanesc, incat
ori unde acest neam si-a putut alctui o organizatie politica, aceasta a purtat in sine pecetea i sufletul credintelor noastre
ortodoxe. Asa a f ost in vechile principate si asa este si astzi.
Iata motivele de ordin moral si national, pentru care am
militat cu ocazia discutiunii asupra proiectului de Constitutiune, s se primeasci formula de biserica dominantd.
Noi, care am trait in deosebi in Ardeal prin Biserica
noastr ortodox mai mult decat prin orice altceva ; noi care
ne-am legat cu toata vapaia sufletului de sfintefe asezaminte
ale printilor nostri, noi am vrut sa transmitem din aceast
vapaie a credintei cldura tinei iubiri quasi-religioas i asupra
Statului nostru i prin aceast strns legtur intre biserica
www.digibuc.ro
288
289
doial asupra ideilor pe care le aveti, pentruc este att de concrescuta credinta ortodox cu Statul i cu neamul nostru, inct
chiar dac s'ar gsi cineva s ia in serios teza Statului laic, Statul nostru ar ramnea totusi invluit in credinta ortodox, ar
purta totusi pecetea inspiratiuniii cu care sufletul romnesc se
inalt in sferele vesnice ale printelui milosteniei si al indurrilor. (Aplause prelungite). Dar d. Gyarfas, cum putea d-sa, s
tei tri, au fost asezate in Constitutie, principii de deplin libertate de constiint si de deopotriv protectiune pentru toate
cultele din Stat. Vedeti, acestea sunt principii cari cinstesc un
neam, principii cari Inalt o tarsi si este o mare deosebire intre
aceste principii cari insufletesc Constitutia tdrii noastre i sufletul poporului nostru si intre un Stat care ar fi confesional.
Este o distant mare.
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan : In Constitutiunea noastr s'a asezat principiul liberttei de constiint
si al egalei indreptatiri, si ati zis c singur acesta vd trebue, iar
noi am dat binecuvntarea, ca toate cultele s fie egal indrepttite.
Ajunsi odati la aceast situatiune de a fi fost satisfcuti
www.digibuc.ro
2g0
frumos de altfel
vat cA i in fata comisiunii i in discursul
pe care 1-ati rostit de aci, v'ati ridicat in contra ideei de biserica
dominanta i ati regretat, mai ales in discutiunile din comisiune,
ca ne-ati dat consimtimantul pentru a fi acceptat aceasta tezA.
291
si-au ridicat glasul crestinii luterani din Bavaria, fcnd urm-toarea obiectiune : Cum se poate ca tu, guvern, i tu, Stat bavarez, s tratezi in doua chipuri cultele, s aplici dou msuri,
cnd e vorba de credinta cettenilor ti ? Cum se poate ca cu
unul dintre culte, cel catolic, s inchei un acord special, dela
egal la egal, iar pe mine bisericd luterani sa m reglementezi
printr'o lege a d-tale de Stat ?
Atunci guvernul bavarez a rspuns : Da, este drept
ceeace spui. Voiu incheia concordatul, dar voiu incheia i cu
tine, biseric luteran, care si tu tresti pe pmntul trii mele,
un acord, ca sa nu mi se poata spune ca aplic dou masuri i pe
tine te nedrepttesc".
Vertrag
iscAlit de
Eu d-lor, am citit acest acord
acel,as ministru al cultelor, ca reprezentant al guvernului bavarez, care a iscdlit concordatul.
In Bavaria, luteranii sunt o minoritate in raport cu catolicii. Dar noi, o majoritate covrsitoare f 4 de catolici, credeti
d-lor ministri, ea* vom putea tolera ca biserica ortodox a poporului romnesc s fie pus in situatiunea aceasta de inferioritate, in aceasta scdere de prestigiu, ca cu un cult minoritar s
se incheie un acord special dela egal la egal, iar biserica ortodoxa a trii s fie reglementat printr'o lege ? ! (Aplause prelungite). Dar admiteti d-voastr acest tratament de inegalitate
fat de biserica national a tarii noastre ?
Eu gsesc ca acel alineat al art. 7 al proiectului de lege
este in contrazicere evident si cu textul clar al Constitutiei.
Art. 22 din Constitutia trii noastre spune urmgtoarele : Rapdrturile dintre diferitele culte i Stat se vor stabili prin lege".
S-1 interpretm. Care a fost intentiunea legiuitorului ? Intenliunea lui a fost ca raporturile dintre Stat i toate cultele dintrInsul Si fie reglementate prin lege adus in virtutea suveranittii de legif erare nationall Acest articol, prin urmare, exclude posibilitatea de a reglementa raporturile unuia din culte
cu Statul romnesc in alt chip dect prin lege. Asa fiind, concordatul nu are baz legald in prevederile Constitutiei. Se caut
s i se dea acum, prin acest proiect de lege al cultelor un temeiu de drept. Dar cu totul subred. Pentruc ceeace exclude
Constitutia, nu poate fi admis prin aceast lege. i chiar dac
s'ar vota acest prolect de lege cu art. 7 astf el formulat, aliniatul II nu va inceta nici cnd de a fi in contrazicere cu principille constitutionale. Eu merg mai departe si afirm, c chiar
dac s'ar incheia, prin imposibilitate, concordatul, acel concordat nu va inceta si fie in contrazicere cu cuvintul limpede al
Constitutiei, al pactului fundamental al tdrii noastre.
Trec, d-lor senatori, la art. 39 al proiectului de lege, in
www.digibuc.ro
292
prin urmare, cu infiltratiile alckuite si protejate de Statul unguresc, mai ales in mijlocuI celorlalte nationalititi si, asa, i in
mijlocul poporului romanesc, indeosebi in mijlocul crestinilor
nostri ortodoxi.
Un caz concret v va clarifica mai bine ce erau aceste biserici patronate. In pasul Bran era un of iciu de vamA, si fiindcd era oficiu de vamd in spre tara romaneascd, Statul unguresc n'a avut incredere ca s-i dea functionari romani de neam,
vamd s'a intamplat s fie catolici. Atunci aceasta mand de functionari neavand din ce sal-0 zideasca biseric, a intervenit Statul unguresc prin Ministerul de Finante i prin cel de domenii
si le-a dada bisericO si casd parohial 0 le-a dat i subventii
pentru preot. Biserica si casa parohial, ca in toate cazurile cand
Statul le-a zidit, au ramas proprietate incontestabild a Statului.
293
nemultumiti intru atta pentru aceasta munificenta danie rhaterial pe care o face Statul romnesc, cum nu o fcuse cel maghiar, bisericilor patronate ; dar suntem nemultumiti pentru
cavntul ca, cednd Statul romnesc aceste bunuri ale bisericilor patronate confesiunilor care le-au avut in folosint pari
acum, inseamn c sustine si sprijin mai departe totodat si
scopurile cu care a facut Statul unguresc aceste infiltratiuni de
maghiarizare in rnijlocul poporului nostru. (Aplause prelungite). Ac,easta ne mahneste.
Insd, a fi foarte indurerat dad prin acest proiect de lege, situatia dreapt care s'a creat prin jurnalul consiliului de ministri, ar fi desfiintatd.
www.digibuc.ro
294
d ca Ardealul nostru nu are un caracter national distinct, acela pe care i-1 imprirna prezenta noastra de veacuri pe pamantul lui. (Aplause).
295
296
297
298
dac vom cita, in traducere amendat si urmdtorul text : Dreptul bisericesc oriental std.' pe acelas punct de vedere cu izvoarele
de drept bisericesc din timpul cnd biserica nu era separat. Aceste izvoare desemneaz pe fiecare bisericd local pentru sine
luat ca subiect al propriettii asupra acelor parti ale averii generale a bisericii, care se obtin prin donatie, mostenire, testament sau intealt asemenea chip. Fiecare biseried local pentru
sine are toate drepturile unui proprietar de drept si reprezint
pentru Sine singurd si fat de un al treilea, o persoan juridicd.
Acest principiu canonic al bisericii despre proprietatea de sine
stttoare a fiecarei biserici locale in parte asupra averii ei, s'a
incettenit astfel in practica bisericeasc, c era aspru interzis
episcopilor s intrebuinteze averea unei biserici pentru scopurile alteia, fie c chiar amndou bisericile erau supuse unuia
aceluias episcop i deci erau prti constitutive ale aceleiasi eparhii" (op. cit. pag. 427).
Prin urmare, este limpede, cd conform textului citat, biserica ca institutie locald este subiectul dreptului de proprietate;
299
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvanjei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae .134 lan : V rog
s intelegeti Prea Sfintite, ca aguna ca s apere teza ca. Domnul este proprietarul averilor bisericesti, exclude orice alt proprietar. Dacd cineva astazi ar avea conceptia lui aguna, c
Domnul este proprietarul" averilor bisericesti, atunci in mod
consecvent si logic va trebui sa exclud si comunitatea i biserica local i biserica universal i pe oricine altul dela dreptul
de proprietar. Lucrul e clar. Dar atunci nimeni nu se poate provoca la aguna in sensul in care te-ai provocat Prea Sfintia Ta.
S5-mi dati voie, fratii mei, sa ma provoc si eu pentru a
elucida aceast chestiune cat mai bine si mai complect, la izvoarele de drept canonic ale FrAtiilor Voastre, i anume la o hotdrire
a conciliului al treilea provincial al mitropoliei greco-catolice a
Blajului. Acest conciliu tinut la 1900, dduse urmtoarea hotrare : Comuna bisericeasci care ar avea voie s ridice bisericA
nou, va fi datoare a asterne ordinariatului plan si preliminar,
ardtnd ea' dispune de mijloacele materiale pentru edificare, c
dispune de loc propriu pentru edificare, intabulat pe comuna
bisericeasc" (cf. Dr. I. Matei, Op. cit. pag. 65).
Prin urmare, Sinodul al III-lea provincial obligg comuna
bisericeasca, ca atunci cnd vrea si-i zideasca bisericg, sa aib5
locul intabulat asupra sa cu drept de proprietate in cartea fun-.
duar.
300
Sa Va. raspund I. P. Sfintite dela Blaj, ca in Ardeal aproape toate bisericile, casele parohiale si averile sunt intabulate pe
numele comunitatilor sau parohiilor bisericesti.
Voci : Nu este asa.
D. Elerner Gyarfas : N'au dreptul sa le vanda.
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae 135 fan :
aceasta este o alta chestiune. VA rog sa nu confundati mereu lu-
Blaj a tratat chestiunea ex professo" ori n'a tratat-o ex prof esso", ramane faptul c acel conciliu a obligat comunele bisedrept de proprietate, daca vreau sa cladeasca biserica noui.
301
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan : A spus
deci nu categoric, ci hipotetic, ea' s'ar putea intmpla. Mie mi-ar
plcea s ia msura aceasta, ca in adevr s dispar dreptul de
proprietate de pe comuna bisericeascd si sa-1 intabuleze pe episcopii, ca s vedem ce va zice poporul, ce vor zice enoriasii
d-voastra. Eu m tern cd inteun caz ca acesta s'ar rzvrti !"
D-lor senatori, cred c in cele precedente, discutnd chestiunea trecerii averilor bisericesti in caz de trecere a credinciosilor dela un cult la altul, am dovedit in mod suficient, cA biserica papist nu are o tez precis si fcnd parte din principiile
de organizare ale ei, cu privire la subiectul dreptului de proprietate a averilor bisericesti, ci in privinta aceasta au fost sustinute diferite opiniuni de canonistii acelei biserici.
Aceasta fiind situatiunea, v intreb eu, d-lor senatori :
poate oare Statul nostru romnesc ca printr'o lege a cultelor s
codifice una din aceste multe opiniuni cu privire la subiectul
dreptului de proprietate, si anume tocmai aceea care le convine
momentan mai mult fratilor mei uniti pentru ca, dup cum zic
ei, s-si apere biserica de zguduiri si neliniste ? Se poate Statul
nostru identifica cu una din aceste multe opiniuni de drept canonic al bisericii apusene ? Evident, nu. Pe drurnul acesta, Statul nostru nu poate merge in opera sa de legif erare.
Ceeace va cerern noi in chestiunea aceasta, d-le ministru
al cultelor si onorat guvern, este ca priviti realitatea in fat
cum se prezint. Statul nu poate si considere ca proprietar al
averilor bisericesti dect pe acela, pe care sunt inscrise in crtile funduare aceste averi. Dac ele sunt intabulate pe comunitatea crestinilor dintr'o localitate si dac crestinii, in virtutea
liberttii de constiint pe care Statul s'a angajat sd o protejeze,
au luat hotrrea s treac la aka confesiune, atunci eu cred c
pentru oricine e limpede c Statul nu poate s trag5 alt concluziune, dect ea' averile bisericesti (edificiul bisericei, casa
parohiald etc.), cari sunt in functiune de constiinta religioas,
s o serveasc. Ceeace va rugtn noi, d-le ministru al cultelor, este s binevoiti a preciza lucrul acesta cu destul claritate in legea aceasta pe care o discuttn. Asa cum este f ormulat articolul 47 va da nastere la certe si neintelegeri, intruct
el las nelamurit intrebarea, cui are si apartind, in caz de trecere dela un cult la altul, biserica, casa parohial, etc., ca si
cnd partea care va fi mai tare ori mai isteat, ar avea dreptul
s le stpnescA. Trebuie deci spus limpede in lege, e deodat
www.digibuc.ro
302
cu majoritatea credinciosilor dintr'o parohie, averea se va imprti conform principiului proportiei numerice. E un principiu
echitabil. Cnd eu m despart de fratele meu, e cu dreptate ca
sa imprtim friteste si averea noastri pe care am folosit-o in
comun pan atunci.
www.digibuc.ro
303
304
infatisri cu totul deosebite. La noi n'a existat o reform bisericeasca pe urma careia sa se fi spat o adanca diviziune intre
confesiuni. La noi n'a existat un Luther, care &A fi adus interpretri noua de principii religioase si bisericesti, cum au adus
corifeii marei reformatiuni : Mantuirea numai prin credinta, Biblia ca singura norma i ca unicul izvor al credintei, etc. Eu nu
discut exactitatea dogmatica a acestor principii, ci constat numai, c la bazele miscrii de acolo a existat o ref orma reala, bazata pe interpretari noug de principii, pentru care s'au dat lupte
si s'au varsat siroaie de sange, s'au purtat razboaie de sapte si
treizeci ani.
Dar la voi... interpretari de principii religioase ? ! Halal
www.digibuc.ro
305
nu-1 hrbatalueascd". (Vezi Dr. George Popovici : Uniunea Romnilor din Transilvania. Lugoj 1901, pag. 84-89).
Si fiindcd Prea Sfintitul Episcop greco-catolic dela Lugoj a citat din d. N. Iorga, sa-mi dea voie s citez i eu comen-
In astfel de conditiuni se poate vorbi de interpretri religioase noud, in tot cazul altele dect ale bisericii din care au
fdcut parte pna atunci ? ! De enuntri, de principii ref ormatorice ? ! De o miqcare purceasd din vreun indemn sincer al
con0iintii ? ! Dar a fost nemultumit poporul, ori chiar cineva
din cei cari au fcut primul pas atre unirea cu Roma, cu vechea biseric ortodoxa a neamului ? Nimic din toate acestea !
Noi tim c numai cu lacrimi in ochi, sub presiuni externe i
www.digibuc.ro
306
307
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului qi al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae B lan : In conditiunile acestea mai puttti sg spuneti in fata corWiintei Romniei Mari c'd a fost un act facut din libertate i din convingere actul dela 1700 ? (Aplause prelungite).
A lost fcut pentru ca pe lng granitele din vrful Carparlor s pun granite si In suflete, care s ne despart de fratii
nogri i s rupg unitatea noastri qi de credint i de cultur
tesut intre grele irnprejurri, In lungul veacurilor, dela unii
la altii,. atunci cnd bietii, smeritii cilugri treceau in desagi,
prin ascunztorile dosite ale muntilor, cartea romneascg pe
care ca o sfnt cuminectur o imprteau de dincoace, dincolo
de Carpati, la fili aceluiaq neam. (Aplause prelungite gi indelung
repetate).
Au vrut sa-i desparta de Bucureteni, ap le spunea pe
atunci, asfazi v zic regteni. (Aplause). S'a vrsat s'angele a
800.000 de frati nu pentru a vorbi de regateni, ci pentru a face
pe baza unittii sufletwi inchegata in suferinte din partea bisericii ortodoxe, unitatea indisolubil, politic national a neamului. (Aplause prelungite i indelung repetate).
Tot d. N. Iorga spune raspicat, din ce izvoare a rasarit
biserica unit : Biserica unit era o creatie artificialk nu pornise dintr'o convingere" (op. cit. pag. 347). Si acum din aceasta
lips4 de convingere i din aceast creatie artificiala vreti s
faceti o piedic dogmatica pentru a tine in separatiune pe fiii
aceleia tari ! (Aplause prelungite i indelung repetate).
I. P. S. S. Mitropolitul greco-catolic romn al Albei-Iuliei
Fgrasului, Vasile Suciu : Pe cine acuzi, pe cei morti sau
pe noi ?
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului qi al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan : Ca nu a
fost din convingere, o spune clar istoria.
I. P. S. S. Mitropolitul greco-catolic romn al Albei-Iuliei i Fgraqului, Vasile Suciu : Scoate-i din mormant i spunele-o.
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului i al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan : ...o arat
toate mrturiile trecutului, intre cari amintesc pe episcopul Inocentiu Klein, la care a fdcut provocare ieri Prea Sfintitul dela
_Lugoj. In raspunsul pe care 1-a dat contelui Toroczkay, preewww.digibuc.ro
308
unirea s'a fcut numai pentru foloase, episcopul Klein a raspuns raspicat : Eu i clerul meu m'am unit sub conditia de a
obtine acele beneficii si foloase, de cari se bucura romano-catoaltrninteri, dad' nu ni se dau, ne-am face chiar i Turci !"
liei si Fggrasulni, Vasile Suciu : Ina lt Prea Sfintite, ne vorbesti noua sau la cei de atunci ?
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan Iti dau
voie sa ma intelegi cum vei vrea, fie ca vorbesc acelora, fie ca
vorbesc i Prea Sfintiilor Voastre pentru a nu avea motiv de a
v supara prea mult.
0 serie nesfarsita de dovezi ne arata cu cata repulsiune a
primit poporul actul unirii dela 1700.
La instalarea lui Athanasie, delegatii brasovenilor la usa
bisericii mitropolitane din Alba-Iulia, declara ca nu pot suferi
instalarea unui episcop unit cu catolicii, in biserica zidita de
Voevozii din Tara Romaneasca" (Dragomir, op. cit. pag.
36).
309
-Preasfintitului dela Blaj, gldsuesc astfel : La porunca guvernului crdiesc ceddm preotilor uniti biserica, dar noi cu ei nu
vom umbla la bisericd, ci si pdzeasc ei pdretii de piatrd". (Dragornir, pag. 159).
SA vedem si alte cazuri. Mdcelarul din Fgras, Ion Oancea, impreund cu pr. Bucur si altii, inteo jalb adresat mitro-
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului 0 al tinuturilor ungurene locuite de rornni, Nicolae Blan : Preotii
loan din Fldlmdgel si Lazdr din Aciuva se prang episcopului din
Arad, c oamenii cari n'au vrut sd se dea cu unitii au fost bdtuti
crunt, pn le-a curs sngele prin haine si dupd ce au fost chinuiti astfel, au fost sloboziti cu cuvintele : Mergeti la Srbi sa
www.digibuc.ro
310
brava i-au prdat si luat toat averea care a avut-o, iar fispanul Hollaki a imprstiat prin sate porunca aspri, e tot crestinul care va indrsni s primeasci pe un preot neunit va avea s
plateasca o pedeaps. de 80 de florini i s sufere 40 de btete".
(Dragomir, pag. 242-243).
Acesta este dreptul canonic si baza rnoral de existent
a bisericii noastre ! (Aplause, strigte de bravo !).
Vreau s citez i prerile unora dintre corifeii unirii,
despre efectele ce le-a produs ea in poporul romanesc. Iat ce
Nu voi cita ce zice Maior, in aceeas chestiune, ma mrginesc s citez cuvintele lui : Papei nu-i trebuia romani, i-au
trebuit numai catolici, ca
supun siesi si oricui". (Popovici,
op. cit. pag. 192).
311
Nu privim lucrurile cu patim si prin urmare nu contestm foloasele pe cari le-a adus unirea. Dar cnd ea s'a produs
intre imprejurrile pe cari le-am artat i cnd a avut efectele
rele de cari se plng aceia cu cari va ludati ca corifeii ei, mai
aveti curajul sa ne aruncati nou aci acuza ca invrjbim poporul
romnesc ?
va rog deci s conteniti cu aceste acuze pe care ni le faceti ! S nu pervertiti intelesul cuvintelor si cuprinsul notiunilor. Noi in Ardeal de 228 de ani suntem inteo continua aparare a
credintii si a sufletului nostru fata de Habsburgi, fat de Papa
si fata de toti aceia care au tinut sa ne asupreasca si cari au vrut
s ne rapeasc intreaga noastr credinta i sufletul nostru. (Aplause prelungite i indelung repetate).
Astzi, ce e drept, d-lor senatori, de ce n'am spune ?
astzi in Ardeal este o miscare de trecere dela biserica unit:4 la
biserica ortodoxg, (Aplause prelungite, aprobri). Eu nu vreau
s contest acest lucru. Asa e in realitate. Cine a produs aceast
miscare ? Trebuie s-mi recunosc o mare gresal : N'arn avut
timpul i putinta ca s produc eu aceast miscare. Am fost att
de ocupati, eu i ceilalti erarhi din Ardeal, cu problemele de organizare a bisericii de pe intreg cuprinsul trii i cu alte multe
mari probleme bisericesti si nationale, inct n'am putut s ne
ocup5m si de chestiunea aceasta, desi nu am avea nici un motiv
de a ne acuza dac am fi lucrat altfel.
www.digibuc.ro
312
in
Drumul pe care-I facem noi acum
www.digibuc.ro
313
e drumul frtiei. Pasii nostri se indreapt ctre dragostea frteasca, cAtre adevrul cel mntuitor si ctre biserica strmoseasc a neamului nostru.
Oare cndva inaintasii nostri, aderneniti de intriga vrjmasilor si apsati de vitregia vremurilor, s'au despgrtit de biserica dreptmritoare care a fost in lungul veacurilor addpostul
intregului nostru popor romnesc.
Astazi, noi, urmasii lor, intelegnd semnele vremii si porunca cea mare a strngerii rndurilor intre toti fiii neamului
nostru, cu gndul luminat si cu inima inltatd de o sfnt bucurie
ne intoarcem iaras la snul mamei noastre celei vechi si bune,
la sanul bisericii ortodoxe a neamului nostru ; noi ne simtim
datori sa rupem pecetile cu care strainii au vrut s ne striveascA
credinta stramoseasc i sufletele noastre romnesti. Si avem
ndejde in Dumnezeu, c ceeace facem noi astzi, vor face toti
fratii nostri cari zic ca sunt uniti cu papa, adic se vor intoarce
ei pana la unul la biserica ortodoxa romni.
Cu aceasti hotrire in sufletele noastre venim la voi, iubitii
nostri frati, ca de aici inainte una sa fim, precum dintr'un potir
ne vorn cumineca cu totii cu trupul si sngele Domnului Hristos.
V rugdm s ne prirniti cu dragostea voastra de frate care s
domneascd in veci intre poporul nostru. Domnul s-si trimit
binecuvntarea de sus asupra frtiei si a unittii bisericesti pe
care o facem in clipa aceasta". (Aplause). Vezi : Dr. Scorobet :
Vzut-am lumina cea adevdrat ! Sibiu, 1924, pag. 23-25).
314
un catun apartinator bisericii unite. Taranii mi-au iesit la marginea drumului intru intampinare.
le-am tinut cateva cuvinte printesti si lor. Dar oamenii au ramas nemultumiti ca n'am intrat i in biserica lor ca in
acea ortodoxa. Eu le-am spus c nu pot intra, fiindc ei nu sunt
ortocroc0. Dar mi-au raspuns : cum se poate, doar i noi suntem
romani". Da, dar sunteti uniti, i s'ar supara pe mine I. P. Sf in-
315
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae BA lan : Sfnta cuminectur o face 0 I. P. S. Sa Mitropolitul Blajului intocmai
cum o fac qi eu la Sibiu. Dar poporul nid n'ar primi sfnta cuminectur cum o fac catolicii puri. S'a intmplat in tirnpul rsboiului, ca soldatii din armata austro-ungar, apartintori cultului unit, zcnd bolnavi in spitale, si aib nevoie de preot qi
si-i cear sfnta imprt4anie. Neaflndu-se preot unit In apropiere, ofiterii au chemat la patul bolnavului pe preotul cultului,
care se credea cel mai apropiat de cultul unit, adica pe preotul
catolic. Cnd preotul catolic voia s imprt4easa pe Romni
CLI ostia, flcii spuneau : D-mi mie sfnta cuminectur cea
romneasc !
De purgatoriu nu tiu. Si atunci ce le-a mai rmas din cre-
dinta catolic ? A mai rmas papa. Dar papa e departe i legdtura cu el nu intr de loc in sfera preocuprilor religioase ale
poporului apartintor bisericii unite. Iat deci, ca nimic nu desparte acest popor de biserica strrnoease a neamului. Poporul
apartinAtor bisericii unite trdiete si astazi in aceleai traditii de
viat religioasa si bisericeasc in care a fost crescut /Dana la 1700
i in care triete majoritatea fratilor si, rarnai credinciosi
bisericii ortodoxe.
Si pun intrebarea mitropolitului dela Blaj, s pun mna
pe inimi si si-mi rspund drept : Dup 228 de ani de propagand, se gseste astzi catolicismul, asa cum il cunoatem noi,
in sufletul poporului romnesc apartindtor bisericii unite ?
/. P. S. S. Mitropolitul greco-catolic romn al Albei-Iuliei qi Fgraqului, Vasile Suciu : Iat. rspund : Intreaga biserich' ortodox este catolic, intruct 'And: in veacul al IX-lea a
fost una si tot ce s'a fcut pn atunci este comun i la latini si
la noi.
316
din Maramureq ?
317"
spus ca s ne inteleag adevdratele noastre motive, pe cari le purtam in suflet de a-i vedea totdeauna Ingd noi. Noi vrem s-i
vedem cat mai apropiati de noi, intru nimic instrinati, ci cnd
spre armonie proprie sufletului romnesc. Am increderea c acest suflet nu va tolera ca fiii neamului nostru s fie desprtiti
tocmai pe terenul credintei si al bisericii sale. Am nclej dea dela
Dumnezeu, c dacd am putut sfdrma granitele infipte de puter-
omului singuratic este scurta ; de aceea noi suntem cuprinsi uneori de nerbdare. Un popor ins este rbdtor in constiinta viitorului sdu, i aceasti rdbdare se tlmdceste in acel conservatism.
prin care poporul isi rdmne totdeauna credincios siesi, sfletului si idealului sdu.
Eu am ndejde dela Dumnezeu, c ceeace s'a fcut la 1700,
In conditiunile, pe care le-ati auzit, nu a fost dect un incident.
Voi, dragilor mei frati, cu biserica voastr unit, nu sunteti dect un incident trector in lunga istorie a poporului romnesc.
(Aplause puternice i indelung repetate).
Dumnezeu ne va ajuta s Inchidem ci acest incident.
Asa, Iubiti Prati, atunci noi vom fi aceia, cari vom tdia
vitelul cel gras, cnd se va intoarce la vechea casd parinteascd,
fratele care a gustat roscovele strdinului.
Aceasta ne-o dicteazd marile interese de exiStentd pe acest
pdmnt al neamului nostru !
I. P. S. S. Mitropolitul greco-catolic romn al Albei-luliei si Fgrasului, Vasile Suciu : Ina lt Prea Sfintite, ne invitati la biserica strmoseasc. Ne puteti spune, care este aceea ?
I. P. S. S. Mitropolitul Transilvaniei, Banatului si al tinuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae B lan Dragul meu,
ti-o spune poporul Frdtiei Tale, nu mai trebuie s o spun eu.
(Aplause entuziaste).
Ascult de glasul poporului, pe care zici cd-1 pstoresti,
pentrucd mai ales in aceast privint, glasul poporului, glasul
lui Dumnezeu este. i cum s'ar veseli sufletele noastre, dacd s'ar
www.digibuc.ro
318
mintele lor strmosii, cum am lucra contra sectelor, a cror prirnejdie a ardtat-o atat de elocvent P. S. S. Episcopul Aradului
in cuvntarea sa cu care eu m identific ! Cat de intriti si de curagiosi am psi cu totii la rezolvarea problemelor noastre de
viat pastoral ! Cum am putea sA dam solutiuni bune problemelor mari de viatA culturalA ! Cum ne-am inftisa de bine in
unitatea noastr inaintea celor de altA credinta si cum ar prinde
puteri proaspete nAzuintele noastre de a ne face stapani prin credint si culturd pe pmntul nostru strAmosesc din Ardeal !
Am ndejde dela Dumnezeu ca se va realiza si acest frumos vis al neamului nostru.
Si end mi-am legat sufletul meu de acest ideal, v rog
.-s-mi credeti, 61 tot ce am spus in legaturd cu el si cu realizarea
lui, am spus din motivul iubirei de frate, al iubirei de neam si de
sfnt noastr lege ; dar voud prea v'au incretit fruntile scohle
catolice si cand vA gnditi la noi, ne considerati ca o piedic in
propaganda pe care ati face-o. Noi ins v privim cu toatA seninAtatea, cu toat iubirea noastrA frateascA, si v rog ca in acest inteles, sA-mi luati cuvintele pe cari le-am rostit aci. (Aplause prelungite).
D-lor senatori, istoria ne spune cA in Roma veche, pe urma
unui crancen cutretm r de pAlmnt se deschisese o adanca prpastie, care ameninta s inghit cetatea eternA. Locuitorii Romei
s'au silit in f el si chip i astupe prApastia, dar n'au reusit. In durerea lor s'au indreptat cAtre oracol, rugAndu-1 s le spunA ce s
facd pentru ca sA-i scape de primejdie. Oracolul le-a rspuns, c'
numai atunci se va inchide prpastia dacd ii vor jertfi comoara
cea mai scumpA a lor. Se stie ce a urmat : Curtius, cel mai nobil,
mai curat si mai virtuos fiu al Romei, s'a aruncat in prapastie,
care l-a inghitit si apoi indati s'a inchis deasupra lui.
Ce s facem ca sa inchidem si noi prApastia pe care dusmanul a sApat-o in mijlocul nostru ? Oracolul nostru de mult
ne-a spus : Porunci nou VA dau you'd, sA v iubiti unul pe altul
cum v'am iubit eu pe voi, si voi s VA iubiti unul pe altul. Intru
aceasta vor cunoaste top, cA sunteti ai mei invtcei, de veti avea
dragoste intre voi". SA jertfim prin urmare si noi in prpastia
dela noi, pentruca sa o inchidem, cea mai scump comoard a noastra, &A aducem cea mai mare si cea mai curat jertfd a sufletelor
noastre : toat dragostea noastrA !
D-lor senatori, cu simtimnAtul cle a fi svrsit la altarul
neamului, o sfnta liturghie a infrfitirei, imi incheiu cuvntarea
mea prin cuvintele : SA iubim ur ii pe altii ca inteun gaud sA
mrturisim !" (Aplause, strigate de bravo !).
XXX
www.digibuc.ro
CUVANTAREA
I. P. S. MITROPOLIT SUCIU
D-le presedinte, d-lor senatori, inainte de toate tin s v
multumesc c mi-ati dat posibilitatea ca, dup diferite discursuri
mai mult sau mai putin rsboinice, s spun si eu.un ctivnt de
pace.
www.digibuc.ro
320
www.digibuc.ro
321
pace si in armonie, dupa cum traiesc si florile intr'o lunca, primind fiecare din bunatatile acestei talri atat cat ii este de trebuinta pentru desvoltarea sa individual si colectiva si conlucarnd
cu totii la unificarea sufletetsca si la intarirea si inflorirea acestei patrii.
Cat de marea poate sa fie dragostea omului fata de Dumnezeu si cat poate sa sufere omul pentru Dumnezeu", ne-o spune
Sfantul Apostol Pavel. EI predica pe Christos, pentru care Christos, el si suferea.
Flamanzim, zicea el, pentru Christos, si insetosirn si suntern goi si patimim si nu suntem asezati, si ca niste gunoaie
ne-am facut lumei tuturor lepadatura part acurn. Tinem la Ghristos, zice Apostolul, si din cauza Lui sa suferim, fcandu-ne ca
Motivul pentru care se invoca readucerea unitilor la biserica ortodoxd era fiindca noi, unitii, ne-am fi parasit legea strrnoseasca.
vreo sila.
www.digibuc.ro
0 DECLARATIE A
I. P. S. MITROPOLIT PIMEN
D-le presedinte, d-lor senatori, am a face o declaratie.
Din cauza de boala, n'am putut sa iau parte la sedinta de
alalteri, a onor. nostru Senat, la care eram inscris sa vorbesc la
proiectul de lege al regimului cultelor.
Parerea mea de rdu a fost si mai mare, ca nici la sedinta de
eri, cnd P. S. Mitropolit aI Ardealului Nicolae, in documentata
sa cuvntare, intemeiat, cu att succes strlucit, pe adevarul istoric i gren al trecutului neamului nostru romnesc, ref acut
intregit prin jertfele aduse in marele risboi, n'am fost aci sa aduc
multumiri, in numele clerului bisericesc din Vechiul Regat si a
Sf. Sinod, Ierarhului bisericii Ardelene.
N'o fac aceasta ca chestie de provincialism, ci o fac ca
manifestarea unei simpatii frtesti, din partea clerului din Vechiul Regat, pentru confratii nostri de dincolo de Carpati, ortodocsi si uniti, intre care, in mod firesc, s'au si desfasurat luptele
confesionaIe in aceste zile, i in Parlament si in afar4 de Parlament, din partea confratilor nostri uniti.
Noi, clerul bisericii ortodoxe nationale, protestam fata de
agitatiunile facute in Ardeal sub forma de iirocesii religioase,
agitand poporul, cu cruci rupte, cu. icoane strapunse cu prapori
bisericesit sfasiati i cu siruri de preoti uniti, imbrcati in vesminte sacre, mergnd in dispretul ordinului autorittii si rupnd
cordoanele militare trimise pentru paza ordmei, excitnd astfel
pasnicul nostru popor, indemnndu-1 la indolierea carelor si a
persoanelor, ca in vremurile de groaza si de bejenii, din timpurile
cnd hoardele salhatice, cari treceau pe la noi, ne pustiau tara.
Tara romneasca mrita i poporul nostru intregit, are nevoie de liniste si de consolidare.
S mergem la Mrsesti si la Marasti, si dela osemintele
celor ce se odihnesc acolo dupa lupte sngeroase, s ne imitm
a le urma calea, adica consolidarea neamului romnesc, cum au
gndit ei, cnd au intrat in focul de lupte vitejesti, pentru desrobirea fratilor si intregirea neamului.
www.digibuc.ro
ZUVANTAREA
D-LUI C. DISSESCU
D-lor senatori, voiu fi scurt, pentruca de atatea zile de
cand se discuta aceasta lege, aproape toate chestiunile in legatura
cuprinde legea aceasta pune in discutiune chestiuni de credintd, chestiuni de istorie, chestiuni de morala i chestiuni de
politica.
324
325
nistratia ? Administratia in loc s protejeze pe ai noWi, ii proteja pe catolici i cu deosebire i-a protejat la Fgra. Noi, eram
romni trani, cu Domnul nostru, i cu toate acestea administratia lui pe ai noqtri, ii btea, ii schingiuia i-i gonea.
Exista cu toate acestea un protector al nostru. Stiti cine
era acest protector ?
Era tranul roman. Taranul a rmas cu noi. Noi nu avem
deck pe trani i cu toate aceste noi am rmas cu 10 milioane,
iar d-voastre cu un milion. (Aplause).
Astzi, s'au intors lucrurile, noi nu mai suntem cei de jos
i voi cei de sus, noi suntem cei de sus i voi sunteti cei de jos,
acuma. (Aplause).
Da, superioritate, pe care d-voastre o concretizati, ca simbol, in persoana Papei infailibil.
Dar nu numai Papa v impiedec dela o impAcaciune cu
noi ortodocii, dar i celelalte trei puncte de deosebire de credint.
Intre acestea este qi chestiunea, daci Tatd, Fiul i Sfntul
Duh trebuie sd fie trei sau numai doi. N'am prea mari cunoqtinte in chestiunea aceasta, imi place biserica, dect, impunerea
aceasta, dac trebuie s fie trei sau doi, imi este indiferentd.
Eu ins vd intreb : Vreti sd ne impacAin pe aceste patru puncte?
P. S. S. Episcopul greco-catolic al Gherlei Iuliu Hossu :
Da, vrem s ne impcm cu aceste patru puncte, trebuie insd
sa eautAm noi sa formulm limpezirea acestor puncte.
D. C. Dissescu : Pentruc ins este grea impcciunea pe
calea aceasta, eu am un alt mijloc : in loc s veniti la noi cu
totii, veniti unul cte unul. De ce ? Fiindc daca, spre exemplu,
vin cu totii dela o biserici a d-voastri, deodat Papa ar putea s
326
D. C. Dissescu : Da, i aceia dela Vad. Un preot del- Fgras, mi-a cerut o consultatie, intrebndu-m dac are dreptate in ce priveste biserica dela Fagras. I-am rspuns : Nu este
nici o indoiald, sd-mi aduci documentele. Mi le-a adus. Unii
dintre d-voastra au venit si mi-au spus : bine d-le Dissescu, pe
nedrept s'a luat biserica dela Fgaras ; dar bine f rate, sunt de
atunci peste 200 ani, nu este dobndirea noastr ? Le-am rspuns : Nu, v inselati, in aceasti privint nu este prescriptiune.
Mai rarnne acum o chestiune. Este vorba de retragerea
credinciosilor dela uniti la noi, sau dela noi la uniti. Aceasta
din urm este o inventiune, cdci nu cred ci are s fie vreunul
care sd treacd dela noi la d-voastr. Dar dela d-voastra la noi
vor fi destui.
Chestiunea ins care preocup pe sefii bisericilor noastre este, in caz de trecere a credinciosilor dela o biserica la
www.digibuc.ro
CUVANTAREA
D-LUI P. GARBOVICEANU
D-le presedinte, d-lor senatori, dup atatia oratori, cari s'au
perindat la aceastg tribung, dup atkea discutiuni, unele mai
impresionante si inimoase deck altele, nu stiu, dacA yeti fi
dispusi si yeti avea rabdarea necesara pentru ca si raportorul
d-voastr sa discute si el chestiunile mai importante in leg&
tur cu acest proiect de lege si sg raspundg si la obiectiunile
ce s'au adus. VA promit insa ca voiu face aceasta sine ira et studio si numai la lumina adevarului istoric si a situatiunii de
f apt.
D-lor senatori proiectul acesta de lege adus in discutiunea d-voastr e de o mare important si pentru diferitele culte
recunoscute si pentru Statul roman. Cultele capgta prin acest
proiect de lege depling libertate de actiune in indeplinirea
misiunii lor Dumnezeesti si in interesul sufletelor credinciosilor, iar Statul in plenitudinea lui suverang nestirbitg, capkg
deplina asigurare a ordinei si linistei din partea tuturor cettenilor de orice confesiune, religie si rit, ca astfel impreuni,
Stat si Culte, sa lucreze cu puteri unite pentru binele cultural
si moral al credinciosilor si cetatenilor.
D-lor senatori, am spus in scurtul meu raport, cg dupg
vechea Constitutie dela' 1866 din Vechiul-Regat nu se cerea o
asernenea lege si ca biserica ortodoxg era biserica dominantg in
Statul roman. Nu era nevoie de o asemenea lege, fiindcg imensa majoritate a cetkenilor erau rornani de confesiune cresting
ortodoxg. SA nu se creada insg ca fata de celelalte culte poporul roman ar fi fost vre-o data netolerant. oDn contra : taranii,
orasenii, boerii si voevozii nostri au avut o mentalitate de tolerantA, cum nu gsim in istoria altor popoare. Poporul roman
in decursul tuturor vremurilor n'a stiut ce este fanatismul si bigotismul religios. 0 spun aceasta toti marii nostri istorici si
toti strginii, cari au venit pe la noi.
www.digibuc.ro
328
mai probail, dup cum sustin unii, din punct de vedere al vietei
practice. Pavlichenii din cele doted, trei sate din jurul Bucurestilor sunt astzi catolici.
N'a fost in tkile romne nici o miscare religioasa, nici o
persecutiune religioas.
Mai mult dect att : unii din Voevozii nostri au construit chiar biserici catolice pentru sotiile lor catolice, iar alti
voevozi au ajutat la reparatiuni si chiar constructiuni de biserici. Asa a f dcut Alexandru-cel-Bun pentru sotia sa catolica
Margareta, fiica unui magnat ungur, o biseric catolicA in Baia
ale carei ruine se yid si astzi si unde e si inmormntat. Asa
a facta Alexandru Basarab Vod pentru sosia sa Clara, catolic,
o biseric catolic in Curtea de Arge Sf. Nicoar al,e carei
ruine le vedem deasemenea si astzi. Clara a fost o catolica
propagandist i a primit si multumiri dela Papa. Serban Cantacuzino a hrzit bisericii catolice din Thrgoviste mai multe
proprietti, iar Constantin Brncoveanu le-a restaurat biserica
www.digibuc.ro
329
si turnul si le-a hdrdzit si alte bunuri. Amintesc numai pe acestia cci au fost din cei mai devotati si piosi crestini ortodoxi.
N'a organizat canoniceste Biserica ortodoxd a Moldovei, Alexandru cel Bun ?
N'a infiintat Alexandru Basarab Mitropolia Ungro Vlahiei ?
N'a pus sd traducd si sa tipireascd in graiul nostru Sf. Scripturd', Serban Vodd Cantacuzino ? N'a fost martirizat impreund
cu ai sdi Constatin Brancoveanu ?
0 singurd exceptie cunoastem in tot trecutul nostru. Nu
s"a dat voie musulmanilor si-si facd geamii pe pdmant romanesc. Motivul e usor de inteles. Era o laturd politicd si nu o
chestie religioasd. S'a ferit poporul roman de un cui strdin asa
de primejdios ca cel turcesc, in acele vremi.
Numai in raiale si-au ficut ei geamii. Asa in raiaua Hotinului, in raiaua Bugeagului, in Brila. Catedrala ortodoxd din
centrul orasului a fost si geamie. Nu stiu ce va fi fost in Giurgiu si T.-MAgurele.
le intretine seminarul dela Medgidia. El le-a acut chiar frumoasa Moschee, catedrala dela Constanta. Si acum muezinul
chiami de sus din minaret pe credinciosi la rugdciune in cea
mai mare liniste.
vintii.
S'a mai intamplat ca Pater Beaud, preot catolic la Catedrala catolicd din Bucuresti si confesor al Regelui Carol, s
fac un gest nechibzuit si sd spunk cd fostul nostru Mitropolit
Primat Calinic Miclescu ar fi trecut la catolicism inainte de
a-si da obstescul sfarsit si Pater Beaud a pardsit Bucurastii,
www.digibuc.ro
330
331
al X-lea biserica Occidentald (a Romei) era una cu biserica orientala a Constantinopolului). La sfdrsitul secolului al VI-lea
inceputul celui de al VII-lea se intampl o fatalitate pentru
neamul nostru. Slavii trec in masse mari peste Dunare si pedeoparte se suprapun elementului romanesc, iar alti romani sunt
impinsi mai spre sud si se unesc cu cei din partile acelea i asa
am pierdut legatura de toate zilele cu fratii nostri din dreapta
Dunarii. Populatiunea slava si mai cu seama din Bulgaria de azi
poate si din Macedonia e intarita cu elementul tataro-bulgar,
care se crestineaza in a doua jumatate a secolului IX-lea. Acurn
biserica aceasta slava e organizata de fratii Metodiu si Ciril, adevaratii apostoli ai slavilor de aci. Se organizeaza biserica lor
si se introduce ritualul cu limba slavona, astzi limba de ritual
pentru toate bisericile slave ortodoxe, desi nu mai e o limbk
vorbita.
332
333
Iata d-lor senatori, pentru ce Statul romn are recunostint pentru biserica marei majoritti a poporului din acest Stat.
Dar nu numai att !
La inceputul veacului al XVI-lea s'a intemeiat la Trgoviste o tipografie, unde s'au tiprit mai multe crti de ritual bi-
reased in tipografia sasilor crti de ritual nu numai in slavoneste, ci i in limba romn. De atunci avem noi Tetravanghelul, Psaltirea, etc., tipirite pentru prima data' in graiul nostru.
In prima jumtate a veacului al XVI-lea, Matei Basarab
infiinteazd tiparnita dela rnnstirea Govora si Vasile Lupu pe
cea dela Trei Ierarhi din Iasi si apoi treptat, treptat s'au inf iintat la Rmnicul Vlcea, la Bucuresti, la Buzau, la Snagov,
la Neamt, etc., si avem cea mai bogat bibliotecd de crti de ritual si altele nenumarate cu cuprins religios si moral. Prin crtile acestea s'a pus temelia limbii literare romnesti si tot prin
ele s'a tinut unitatea limbii noastre, caci ele circulau ca banul pti in cele mai departate tinuturi ale Romnimei.
Mitropolitul Moldovei Varlam tipreste in 1643 in Iasi
prima Carte Romneascd (nu moldoveneascA) de invttur in
Duminicile peste an si la prasnicile imprdtesti si la sfintii
mari" in frumos grai popular, rspndit, apoi in toate prtile
locuite de romni. Tot acum Simion stefan, mitropolitul Bl-
gradului sau al Albei-Iulii, tipreste pentru prima dat in romneste Noul Testament" ajutat de Silivestru, fost staret al
mnstirei Govora din Vlcea. Ce frumos ne spune el in prefata
acestei scrieri ; c nu toti romnii numesc lucrurile la fel si
pentruca stim c cuvintele trebuie s fie ca banii, ca banii aceia sunt buni cari umbl in toate trile, asa i cuvintele acelea
sunt bune, cari inteleg toti. Noi, drept aceia, ne-am silit, inct
putut si izvodim asa cum s inteleag toti, iard cd nu vor
intelege toti nu e de vina noastri, ci de vina aceluia, ce au resLirat romnii printr'alte tari de si-au amestecat cuvintele cu
alte limbi de nu gresc toti inteun chip".
www.digibuc.ro
334
dela Sambata-de-Sus, restaurat de I. P. S. Mitropolit al Sibiului. Fosti voevozi de ai nostri pribegeau prin Ardeal, candidati de domnie, boeri, episcopi si chiar mitropoliti, preoti si
calugri. Se asezau prin Brasov, Sibiu, Hateg si in alte localitti. Toti tineau candela aprinsi pentru legea crestina ortodox
*i graiul romaneso. Neagoe Voda Basarab a facut frumoase donatiuni pentru biserica Sf. Nicolae din Brasov. Cu toate acestea
te minunezi cum acesti frati ai nostri cu toate presiunile cari
s'au facut asupra credintii lor, cu toate suferintele fizice, caci
au fost adusi in stare de iobagie i sclavie de regii Ungariei, de
printii maghiari ai Ardealului, de impratii Austriei, au putut
sa-si pastreze legea i graiul. E cel mai frumos exemplu din istorie, de rbdare i persistenta. Te inchini in fata necazurilor si
stiferintelor acestui nearn de oarneni. Se vede c mult au inv.&
tat ei din crestinism si din mandria romanului si a dacului.
Regii Ungariei incepand dela Sf. Stefan au cutat sa catolicizeze pe romani dupd indemnul si al Papei dela Roma. Papa Grigorie al IX-lea scria in 1234 regelui Ungariei : Fiindca
tu ca principe catolic cu jurmant ai fagaduit c pretoti neascultatorii bisericii catolice in parnantul tau Ii vei aduce Ia ascultare si cu grai ai spus ca pe valahii shistnatici Ii vei sili de
primi pe episcopul catolic, pentru aceia iti cerem cu ertarea
pacatelor ca sa nu suferi in tara ta astfel de shismatici".
Papa Bonifaciu al VIII-lea cere in anul 1299 sa se introduca chiar inchizitia contra valahilor ortodoxi. Episcopii si prewww.digibuc.ro
335
Scriitorii straini ne spun ea Transilvania avea in vremurile acelea infatisarea Egiptului, in care poporul roman reprezenta pe israelitii de sub jugul lui Faraon !
Viu acum la chestiunea cea mare a despartirii romanilor
de peste Carpati pe chestiuni religioase i cari din nenorocire
pare ca-i framanta si astazi.
In 1668 Leopold I, imparatul Austriei goneste pe turci
din Buda si din Ungaria i in 1696 e aproape deplin stapanitor
si al Transilvaniei. El datora foarte mult politiceste Papei
era si un zelos catolic, fiind crescut in scoala jesuitilor, dar voia
sa-s intareasca situatia in aceste parti prin sustinerea i intarirea catolicismului si prin castigarea de partea sa in deosebi a
poporului roman. Imparatul avea de sprijinitor pe primatul ca-.
tolic al Ungariei, Colonici, un barbat dibaci, energic i indraz .
net i pe jesuiti in fruntea carora se gaseau Landl, Hevenesy si
Baraniy, vestiti propagandisti catolici in mijlocul romanilor.
Cel din urma mitropolit de Alba-Iulia, hirotonit de mitropolitul farii rornanesti e Atanasie, fiu de nobil roman. El a
fost hirotonit de Teodosie in catedrala mitropolitana din Bucuresti si jurat cu greu juramant arhieresc ca sa pastreze dogmele, tainele i naravurile bisericii orientale neclintite.
Domnitorul C. Brancoveanu II darueste cu numeroase
www.digibuc.ro
336
Imparatul trimite in 14 Aprilie 1698 un rescript guvernatorului Ardealului, in care spune intre altele : c preotii romani
daca trec la catolicism sau la calvinism i luteranism, caci nu
voia sa supere nici pe magnatii unguri si unio trium nationum,
se vor bucura de toate drepturile acestora, iar clack' raman ortodocsi vor fi supusi la plata birurilor ca i pan acum. Mitropolitul Atanasie convoaca un sobor in Alba Iulia in Octombrie
1698, compus din protopopi, preoti si delegati ai mirenilor si
inchee un act de unire cu Papa dela Roma si intaresc acest act
cu pecetia Mitropoliei. Unirea aceasta ar fi constat dup unii
numai in recunoasterea Papei ca sef spiritual al Biserich, iar
dup altii si din recunoasterea si a 3 puncte dogmatice pastrandu-se incolo ritualul lor in toate obiceiurile de pana atunci
intreaga organizatie bisericeasca. Intarirea lui Atanasie ca Mitropolit nu mai sosea insa dela Viena si atunci aduna din nou un
sobor in 1700 la Alba Iu lia, in care se vorbeste despre aceasta
unire, iar Atanasie se duce la Viena unde este primit de imparat
in audienta ; e recunoscut ca Mitropolit, e f acut baron, i se da
titlu de consilier imparatesc i un lant de aur impreun cu chipul milostivulul imparat. I se fagadueste si aducerea la indeplifire a privilegiilor i desavarsita scutire a clerului sau de jug
iobagesc si de cinste catre d-nii mosiilor, de vami si de alte
greutati.
In 25 Iunie 1701 Atanasie e instalat ca Mitropolit in biserica lui Mihai-Viteazul din Alba Iulia cu o deosebit solemnitate si la care, dupa cum spune un cronicar ungur, a luat parte
ca la 1.000 de preoti romani, cari neintelegand ce se spunea in
discursurile ce se tineau in limba latin, ziceau numai, ca de
acum inainte s'au boerit cu toti".
Toate mnastirile romanesti de calugari au fost desfiintate, f iindca erau considerate ca adevrate cuiburi de ortodoxism. Foarte duios scrie pe o carte bisericeasca un clugr din
fosta manstire a Silvasului, ca unirea s'a facut cu scopul, ca
s razneasc pe ardeleni, de fratii din tam romaneasca si din
tara moldoveneasca !
www.digibuc.ro
337
Orice legAtur intre Ardeal i %Arne romne este interzisa. Nu mai putea s intre nimeni i calugrii i preotii, cari
erau prini erau schingiuiti qi aruncati in inchisori. Tinerii candidati de preotie, cari treceau in tkile romne pentru hirotonie
pe carrile Cucului, dac erau prini erau deasemeni torturati.
Dar ce e i mai jalnic : aproape 70 de ani romnii ortodoci
au rmas far episcop, fr indrumtori i sprijinitori. N'aveau
cine s le hirotoneascd preoti, qi abia dupi venirea generalului
Bucov in Ardeal, li s'a dat ca ingrijitor episcopul srb din Buda
i in urm alti 3, tot sarbi, pn la 1810, cnd a fost ales un episcop romn, fiindci nu tiau romnete i nu se puteau apropia
de sufletul poporului. V rog sa-mi dati voie sa citesc numai cteva fraze dintr'o plngere adresat in 1761 de o delegatie a ro-
1 ca form i ca fond.
dintre rornnii notri ele i-au adus in cea mai mare lips. Si
noi romnii din Ardeal rugm pe toti s nu avem sild pentru
credintd, cki nu mai putem s rimnem uniti qi pentru invdtdtorul nostru Sofronie (un clugr care colind prin Ardeal
imbrcat trnWe i propovaduia contra unittei) noi toti romnii din Ardeal voim mai bine bucuroqi s pierim sau sa ieqim din
tara, dect ca el s suf ere prigonire. Mai cerem un episcop, cki
la noi e mare lips i n'au invttorii unde si se hirotoniseasc
i. nu capit dela magnati psuiri pentru a se putea hirotonisi
22
www.digibuc.ro
338
Dar nici biserica unit nu era multumita. Prea se promisese multe si nu se indeplinea nimic. Inochentie Klein, episcop
unit, intre 1732-1751 de dou ori s'a dus la Viena si s'a prezentat Imparatului Leopold, cernd drepturile promise bisericii si
poporului. Imparatul a intervenit, ins dieta Ardealului s'a im-
339
chestiuni, care formeaz podoaba rassei lor, de veacuri indeprtate. Eu inteleg ins si pe fratii ortodocsi de peste Carpati.
Suferintele lor seculare le-au imbibat sufletele cu zkminte
profunde de dureri. Dar spun, cum spune preotul in frumoasa
rugaciune de deslegare din noaptea de Pasti : Venici aici, toti
cari ati postit si cari n'atl postit, cAci toate se iartd pentru inviere". Si noi s nu uitam toate si s ne bucuram cnd suntem
laolalt in Romania intregiti ? Cultul Patriei nu poate fi el in
stare sd netezeasc toate asperittile si sd refaca sufletele, cnd-
Caci nu este stpanire fr numai dela Dumnezeu ; si stapanirile cari sunt, dela Dumnezeu sunt oranduite. Pentru aceea cel
ce se impotriveste stpanirii, ornduelii lui Dumnezeu se impotriveste si cari se impotrivesc judecat isi vor lua. CAci diri-
www.digibuc.ro
1NTELEPTUL D1SCURS AL
D-LUI MIN1STRU ALEX. LAPEDATU
D-le pre*edinte, d-lor senatori, arare ori un project de
lege a fost desbtut cu atta interes, cu atta convingere, cu atta pasiune chiar, ca acest proiect de lege pentru stabilirea unui regim general pentru cultele din tar.
Timp de 15 edinte s'au perindat la aceast triburfa cei
mai autorizati reprezentanti ai cultelor qi. attia dintre d-nii senatori, pentru a-i spune cuvntul i, evident, pentru a examina
qi analiza proiectul de lege adus in discutiune. Dar cu regret,
pentru mine in deosebi, trebuie s constat c cei mai multi dintre antecesorii mei la aceast tribun, ocupndu-se de proiect,
I-au privit numai din punctul de vedere particular al confesiuni lor, trecnd peste celelalte interese pe cari el le prezinti. Iar
unii nu au gsit, din nefericire, in acest proiect de lege dect
numai prilej bine venit de a inftiqa antagonismul dintre Catolicism i Ortodoxism, antagonismul dintre Biserica ortodox
romn i Biserica romn unit.
S'a deschis qi s'a desbdtut astfel
cu mult pasiune 0.
dintr`o parte i din alta
un proces istoric de mult judecat 1
inchis, aqa dar zadarnic i fall nici un folos practic pentru problemele ce suntem chemati a rezolva, iar in discutarea acestui
proces s'a mers ap de departe cu expunerea chestiunilor de amanunt, de caracter istoric i dogmatic, c, desigur, multi dintre d-voastre ati putut avea, ca qi mine, impresiunea ea nu ne
mai gsim inteo adunare politici-deliberativ, legiuitoare, ci
inteo academie istoric ori inteun congres bisericesc.
Pe mine, d-lor senatori, nu m'a surprins aceast discutiune, pentru c o inteleg qi mi-o explic. Mi-o explic, mai inti,
prin imprejurarea c chestiunile acestea de conqtiint, de traditie i de viat religioas, pot produce i provoca, adesea, stri
sufleteqti incordate qi pasionate, cum au fost acelea pe cari.
le-ati putut vedea manifestndu-se la aceasti tribun.
www.digibuc.ro
341
i mi-o explic,
astzi Inca le poart, din nefericire, intre ele.
in fine, prin mprejurarea ca fratii i compatriotii nostri de
peste munti au adus cu dansii in viata public a Romaniei intregite o mentalitate politic i confesional particulara, i-am
putea zice ardeleneasca, mentalitate despre care a vorbit d.
Gyarfas si pe care, cu bunavointa d-voastre, voi incerca s o expun si eu fcand ca i d-sa, o mica excursie istorica in trecutul
vietei religioase a Transilvaniei.
In adevr, d-lor senatori, oamenii de aci, din Ardeal
cand zic Ardeal inteleg intregul tinut romanesc de peste munti
au o mentalitate religioas particular a lor, rezultat din insasi natura desvoltarii istorice a acestei tari. Cci nicaieri,
poate, luptele i preocuprile confesionale n'au avut un rol atat
de important in rosturile publice, de Stat, ca in Ardeal, unde
de la anul 1000, de cand aceasta provincie a intrat sub stapanirea ungureasci pan la 1918, and ea s'a reintors 'la patrimoniul stramosesc, s'a petrecut sub raport confesional, ca si sub
raport politic, o viata deosebit de interesanti.
Catolicismul pe care Sfantul stefan, regele apostolic, I-a
adus in Transilvania, a f ost ofensiv si agresiv, pentru cd Catolicismul acesta, care a domnit pan la cderea Ungariei, in 1526,
ori, mai exact, pan la constituirea Transilvaniei ca principat,
in 1540, a avut ca principala misiune sa readuca la ciedinta cea
dreapta", prin supunere si convertire, neamurile schismatice din
sud-estul ortodox, intre cari, in primul rand, eram noi, Romanii. El a actionat impotriva noastra, dincolo ca si dincoace de
munti, i pe urma acestei ofensive religioase catolice s'a desorganizat si s'a pierdut vechea ierarhie bisericeasca ortodox a
Romanilor trans-carpatini,
s'a convertit si s'a instrinat, prin
desnationalizare, clasa conducatoare pe care o aveau in secolii
XIV si XV acesti Romani,
iar credinta rsariteand a taranilor, iobagilor nostri, a fost degradata si socotit ca religie toleratd numai, de Catolicismul militant al stapanitorilor ce urmareau desfiintarea schismei" romanesti si deci nimicirea Eintei
noastre nationale.
Dupa caderea Ungariei i constituirea principatului ardelean, situatia religioasa a tarii se schimb radical. In locul
Catolicismului, dominant pnd atunci, Protestantismul biruitor
al lumei germanice a invadat din toate par-tile Transilvania si a
www.digibuc.ro
342
se constituie asa dar in Transilvania cele patru religiuni recepte, cari isi impart domeniul vietei spirituale intre ele, dupa
natiuni nu in sens
cum, sub raport. politic, cele trei natiuni
isi imetnic, ci politic : Nobilii (Ungurii), Sasii si Sdcuii
pdrteau domeniul vietei politice : sunt cele sapte pdcate, cum
le-a numit un istoric ungur, si, dupd el, Saguna, de care a suf e-
ra istoria Transilvaniei. Trei natiuni politice, singure indreptdti e sd participe la viata publicd a Statului si patru religiuni
recepte, singure indreptdtite a beneficia de drepturi si privilegii. Si unele si allele coalizate si indreptate, cu puteri unite,
si ca element etnic si ca eleimpotriva poporului romnesc
ment religios.
Cdci lupta impotriva noastrd nu a incetat nici in vremea
343
Asa fiind, nouii stpnitori au trebuit s caute a se sprijini pe elementul romnesc. Dar elementul acesta, nu numai cA
era schismatic, adica fr situatie politica i religioas in Stat,
ci avea i temeinice legturi, ierarhice i culturale, cu Ortodoxismul din Tara-Romneasca, care sustinea atunci i internele
Bitsericii romne, desorganizate, din Ardeal. Trebuiau deci
una de atragere a Romnilor spre Biserica Rodou actiuni
mei, cealalt de distrugere a legturilor lor religioase cu fratii
de aceeas credint din Principate...
Astfel, sub impulsul necesittilor si scopurilor politice
ale altora, nu ale noastre, s'a produs ruptura in Biserica romn din Transilvania i astfel_a inceput lupta pentru separatia
spiritual si cultural a acestei Biserici de Biserica mum de
peste munti. Dar lucrurile n'au mers prea neted. Unirea s'a
fcut i cu ea situatia Catolicismului a fost, bine inteles, con-
solidatk Cci dach clerul romn, care s'a unit, a obtinut oarecare avantagii, poporul a rmas tot in starea de mai nainte. De
aci rezistenta Ortodoxiei, organizat i sustinutd din Tara-Romneasc si de catre Srbi. Spre a rpune aceast rezistent s'a
inceput actiunea de distrugere a mnstirilor ortodoxe asezate
dealungul Carpatilor, pe cellalt versant, in care se tineau clugrii cari lucrau i agitau impotriva Unirii. E cruda represiune i distrugere a faimosului general Bucov despre care atta
s'a vorbit aci.
Dar acei cari au suferit mai mult depe urma acestor
lupte religioase, purtate pentru interesele politice ale Habsburgilor, am fost tot noi, Romnii. CAci istoria acestor inversunate
lupte fratricide constitue paginile cele mai dureroase din tot
trecutul Ardealului romnesc. De pe la 1760, aceste lupte au
incetat insa si cele doui confesiuni au cautat s se organizeze
deosebit cat mai bine, raporturile dintre ele normalizndu.se si
devenind tot mai bune, tot mai frtesti. Biserica unit, este
drept, a fost si ea recunoscutk dar din aceasta nu a beneficiat
dect clerul, cci poporul
cum am mai spus
a rmas tot
in stare de supunere i iobgie. Epoca iosefink cu ref ormele
sale, a adus o imbunttire si in situatia Bisericii ortodoxe,
care a fost si ea recunoscutk Totus starea politicd a neamului
a rmas neschimbatk
conducerea episcopilor lor, dela 1791 pn la 1848, pentru cstigarea drepturilor politice i pe seama neamului romnesc
egalittii politice, ar fi urmat ca situatiunea s se schimbe simtitor si in favoarea Romnilor. N'a fost insa asa, pentru c, att
www.digibuc.ro
344
Decat, d-lor senatori, Statul acesta romanesc n'a dobandit odata cu teritoriul strmosesc recastigat, traditiile de organizare si normele de conducere ale Statului unguresc si nici
metodele de guvernamant ale acestuia, avand pe ale sale proprii
345
nut dealungul secolelor, in cea mai stransa legatura cu viala poprin faptul ca ori decateori Catolicismul. trelitica nationala,
cut dincoace, a cutat s-si castige situatiuni in detrimentul
Ortodoxismului, atingand sau chiar violentand constiinta si or-
346
mul actual al diferitelor culte, sunt stri de drept absolut imposibile. In cele patru provincii, cari alctuesc acum Statul roman,
347
Ei bine, fiinded a lipsit o lege a cultelor, care &A normeze, intre altele, chestiunea dreptului si conditillor de infiintare si de activare a nouilor episcopii si fiindcd ne gsirn in
haosul legislativ de care am vorbit, lucrul a fost cu putint. S'a
infiintat mai intal o episcopie calvind la Oradea-Mare. Nu zic
cd nu trebuia infiintat, dar trebuia, desigur, intrebat si autoritatea competent a Statului roman. S'a infiintat, apoi, o episcopie luterand maghiard la Arad, in aceleasi conditii. Ba mai
mult. Cdnd am venit din nou in fruntea departamentului de
Culte, am constatat nu numai cd s'au infiintat aceste episcopii
si s'au ales si episcopii lor, dar ca cei in drept, organele Statului, i-au recunoscut si i-au instalat, luandu-le chiar jurdmantul de credintd fatd de Suveran si inscriindu-i, cu tot personalul pendinte de ei, in bugetul Statului.
Mai departe, d-lor senatori, prof itand de aceeas situatie,
s'au facut rnodificri esentiale, nu numai in statutele unor organizatiuni bisericesti, dar chiar in constitutiunile organice ale
unor culte, trecandu-se, ca sd nu zic incdlcandu-se, voit si yinovat, peste interesele, drepturile si autoritatea Statului. Este
drept cd, in ce priveste cazul din urrnd, modificarea Constitutiei organice a Bisericii evanghelice luterane, a Sasilor din Ardeal, s'a revenit in urm. Dar fapt e cd la prima modificare s'au
eliminat aproape toate dispozitiunile ce priveau dreptul de
control si suprem inspectiune a Statului, in organizatiunea si
viata externd a acestui cult. Asa fiind, vd intreb, d-lor, incd odatd : se mai puteau tolera, oare, astf el de situatiuni, cari constituiesc tot atatea jigniri, of ense aduse ordinei, drepturilor si
autorittii Statului nostru ? (Aplause).
Aceasta este o altd chestiune. Vedeti dar, cum, pentru cd
nu am avut legea cerutd de Constitutie, care sd reglementeze
raporturile dintre culte si Stat si care sd normeze modalitdtile
controlului pe care Statul si l-a rezervat asupra cultelor, s'a ajuns la astf el de abuzuri. i aceasta nu numai in biserica romano-catolicd, ci si in celelalte, neexceptnd chiar bisericile romnesti, si de pe o strand si de pe cealaltd, cum le-a numit I. P. S.
348
In adevar, dela Apus ne-au venit sectele nascute in miilocul Protestantismului german, iar dela Rasarit acele nascute
in mijlocul IVIisticismului rusesc. Si dinteo parte *i din alta,
sectele acestea lucreaza pe capete pentru raspandirea preceptelor si practicelor ce stau la baza credintei lor, asa dar indirect
la subminarea vechilor religii si culte istorice din tari. Pentru
.
dela tribuna acestui Senat, parintele episcop dela Arad, Grigo- Tie Comsa, si parintele consilier Gh. Ciuhandu, tot de acolo, au
produs f el de f el de ordine *i de interventiuni, date si facute
fall mult efect, din partea autoritatilor administrative, pentru
a se reglementa qi a se pune capat acestei propagande &dun&
toare nu numai cultelor ca atare, dar chiar si intereselor Statului. Pe de alta parte in strainatate au mers si merg mereu dela
agentii acestor secte liste lungi de pretinse abuzuri pe cari
le-ar fi savarsit administratia %aril f eta de libertatea de constiinta pe care, potrivit Constitutiunii, o reclam aderentii lor.
avea urmari practice. Iata de ce se impunea reglementarez propagandei sectelor pe cale de lege, ceeace am facut prin proiectul de fata. Si regret ca cei cari au vorbit dela aceasta tribuna
si au adus acuzatiuni autoritatilor Statului roman ca nu-si fac
datoria, temperand zelul sectelor *i interzicand propaganda lor
subversiva, n'au relevat faptul ca acest proiect de lege -.entru
regimul general al cultelor vine s reglementeze pentru prima
data, in mod precis si lmurit, aceasta propaganda.
Proiectul nostru interzice pur si simplu sectele cari lucreaz impotriva intereselor Statului, rmanand sa se bucure de
libertatile pe cari Constitutiunea le asigura asociatiunilor in
349
tului. Ba chiar i .functionarea acestora va trebui sa fie autorizat in chip special de organele in drept, pe baza avizului conform al Ministerului Cultelor, care, in caz de neobservare a conditiunilor puse, v.a putea retrage oricnd autorizatia de functionare. Am luat aceste msuri fiinded sectantii acetia lucreaz
adesea cu agenti strini, cari, vdit i constant, uneltesc impotriva ordinei de Stat. lat.& deci in ce fel am cutat s reglemenfain, sa punem capt unei situatiuni pe care nu o puteam pni
acurn domina, tocmai din cauza lipsei unor dispozitiuni legale
ca cele de cari am vorbit.
Revenind la chestiunea controlului pe care Statul i l-a
rezervat prin Constitutiune asupra cultelor, trebuie s art c
acest control era pria acurn platonic, ca sa se explice dece arn
introdus in lege dispozitiuni asupra modului cum trebuie sd se
inteleag i s se exercite el pe vitor. S'a spus dela aceast tribun cd controlul Statului asupra cultelor ar fi vexatoriu, de
oarece el s'ar putea exercita in chip abuziv, mijloacele nefiind
limitate, i ea aa cum este inscris in lege lezeaz autoritatea
cultelor. Dar tocrnai pentru aceasta am crezut cd e necesar s artm, in mod precis i ldmurit, in ce chip intelege Statul s e-
prelungite).
Se reglementeaz, apoi, in proiectul nostru de lege, ches-
situatiunii materiale a cultelor. Iar al treilea este acel al trebuintelor lor reale. Tinnd seam de aceste crrterii, vom putea alcatui bugete echitabile cari s fie acceptate ca atare de
toate cultele i fat de cri s nu se mai poatil plnge unele impotriva altora.
350
bite, iar in unele prti ale trii e chiar dezorganizat. Ori, Statul
Tomin nu are interes, cum nu au dealtminteri nici Evreii ca cultul mozaic s stea mai departe sub regimurile deosebite si s famn in starea de dezorganizare in care se gseste astzi. CAci,
odat ce Evreii sunt cetateni romni si se bucura de toate drepturile, e firesc ca ei sa-si dee o organizare de cult, unitar si terneinic. Este chiar in interesul Statului ca in raporturile sale
cu acest cult s aib a face cu o organizatie ct mai serioas.
Iat dar pentru ce in partea final a proiectului de lege ne-am
ocupat de organizarea cultului mozaic si am introdus dispozitiuni cari s inlesneasc posibilitatile acestei organizri.
In aceeas ordine de idei a trebuit s clarificdm prin
proiectul nostru de lege chestiunea reprezentantului religios al
cultului mozaic in Senat i anume in sensul legii electorale, care
dispune ca, pn la organizarea cultului mozaic, potrivit regimului general ce urmeaz a se stabili pentru culte, reprezentantul acestui cult in Senat s fie delegatul Uniunii Evreilor din
Vechiul Regat. Tot aci am mai inscris o dispozitiune privitoare
la cultul mozaic, dispozitiunea prin care Ministerul de Culte
este autorizat si stabileasc normele dupa care se va proceda la
intocmirea statutului acestui cult.
De ce am inscris aceasta dispozitiune in proiectul de
lege ? Pentru c cultul mozaic, cum am zis, nu are organizatie
ierarhick nu are un sef al su recunoscut, la chemarea cruia
ceilalti reprezentanti ai cultului s se intruneasc i, in comun
acord, s intocmeasc acest statut. In lipsa deci a unei astfel de
organizatiuni ierarhice, in lipsa unei astf el de autoritti, s'a cerut interventiunea Statului, pentruca, prin mijlocirea sa, s se
poat ajunge la organizarea cultului. In consecint, am dispus
prin lege, cA Ministerul va decreta i publica, inteun anumit
timp, normele dupa cari se va proceda la lucfrile pentru intocmirea statutului de organizare al cultului mozaic.
Dup aceast detailat expunere a mai tuturor chestiunilor ce au fcut obiectul preocuprii noastre la intocmirea legii ce discutm, dati-mi voie s trec la ins aceast lege, cu
toate ca ceea ce am fcut pan acum se poate considera i ca o
analiza, ca o expunere a legii. Inainte ins de aceasta trebuie sa
desbat dou chestiuni cari s'au ridicat in legitur cu acest
proiect.
351
I. P. S. S. Mitropolitul greco-catolic al AMet-lulia i Figraqului, Vasile Suciu : Din inceput, adic din 1921-1922, noi
am vdzut dificultatea de a se bga sub o plrie toate cultele,
pentruc alta este organizatia noastr, alta a Luteranilor i alta
352
D. Vintil I. Brtianu, presedintele consiliului de ministri ,si rninistru de finante : A vrea sa precizez. Probabil ati uitat discutia pe care am avut-o. Eu am sustinut, I. P. Sfintite, ca.
tocmai fiindca sunteti o Biseric nationala, trebuie sa cereti sa.
nu fiti puqi la un loc cu Biserica catolica in Concordat, pentru
pastrarea caracterului national al Bisericii d-voastr. (Aplause
cum voi mai avea ocazia sa o spun
prelungite). Caci socotese
I. P. S. S. Mitropolitul ortodox al Transilvaniei si al pnuturilor ungurene locuite de romni, Nicolae Blan : Sunt
foarte curios &A aflu din gura fratelui meu din cealalt strana,
daca primete ceeace d-voastra ati oferit cu atata contiint romaneasca, de a li se reglementa Biserica unita, sora, printeo
lege speciala de,Stat.
I. P. S. S. Mitropolit greco-catolic al Albei-lulia i Fglrasului, Vasile Suciu : Daca nu putem bga mai multe Biserici
sub aceea palarie, sa se faca pentru fiecare Biserica o lege special.
353
biliti, nu printr'o lege, ci printr'un acord, raportul dintre Statul romAnesc si aceastO Biserica, care raport, in ceeace priveste
www.digibuc.ro
354
In ce priveste personalitatea juridiat a organizatillor bisericesti, amintesc ca partile constitutive, ale. cultelor istorice,
adica diferitele lor organizatiuni, se bucurall si: pallid acum de
personalitatea juridica de drept public si ca legea de fat.a vine
numai sa le confirme aceasta personalitate.
afirma altfel, si pentru ea' legea Bisericii ortodoxe prezintd aceastd anomalie, ne-au cerut modificarea ei. De altminteri insus
Congresul national al acestei Biserici, intrunit la 1926, a cerut
aceast modificare intre aItele si pentru Ca dispozitia de care
vorbim nu putea avea nici o aplicatiune practica.
Raspunzand acestor cereri, pentru a mentine echitatea
fat de toate cultele si pentru a ne pune in acord cu conceptia
si organizatiunea juridica a Statului nostru, am venit, dupa
cum stiti, cu un proiect de lege special pentru rnodificarea art.
27 din legea Bisericii ortodoxe, ca sa-1 punem in concordanta
cu dispozitia din proiectul de fata, prin care personalitatea juridica se acorda numai partilor con itutive, organizatiilor
cari compun totalitatea unui cult, pot-rivit sistemului sau de or.
ganizare.
Trebuie deci gasita formula care &A cuprinda si sa exprime aceasta personalitate juridica. Pentru Biserica ortodoxa,
formula aceasta a fost gasita foarte lesne, pentrucd in legea de
organizare si in statutul ei se specifica clar si precis cari sunt
partile constitutive ale Bisericii: parohiile, protopopiatele, episcopiile, mitropoliile, etc., si acestea au fost declarate persoane
juridice.
www.digibuc.ro
355
Pentru celelalte culte ins formula a fost i este Inca discutat. Si de ce, d-lor ? De ce Biserica ortodox a putut fi lesne
incadrat inteo formula care s exprime personalitatea ei juridic ? Si de ce celelalte culte nu pot fi i ele incadrate, aa de
uor, in formule generale pentru exprimarea personalittii Ior
Trec acum, d-lor senatori, la chestiunea care este punctul nevralgic al proiectului i a fost in centrul preocuparilor tuturor celor ce au vorbit la discutiunea acestei legi, la chestiunea caracterului avelor bisericWi, chestiune, care, dupa formula ce exist in minted tuturora, const in aceea de a se fixa :
Cine este subiectul de drept al averii bisericwi ? Este cornunitatea credincioilor sau Biserica, ca institutiune ?
Chestiunea aceasta trebuie privita din trei puncte de vedere : din punct de vedere doctrinar, din punct de vedere juridic i din punct de vedere politic.
Din punct de vedere doctrinar, cele cloud tarebe adverse
stau fat in fat in lupt
ortodocii i catolicii. Ortodocii
sustin c, dupa doctrina, general admisi, in dreptul bisericesc,
subiectul de drept al averilor bisericeti este comunitatea bisewww.digibuc.ro
350
tiunea controversata prin dispozitiuni neutrale, cari s fie acceptate qi de o parte si de cealaltd. Cu regt et am constatat ins,
cd fiecare strani" tine asa de tenace la punctul sau de vedere,
in cat a fost peste putinta sa le raliem. Mai mult. S'au ridicat
obiectiuni chiar irnpotriva formulei noastre neutrale.
www.digibuc.ro
357
Si anume : la primul alin., prin care dispuneam ca, in cazuri de trecere dela un cult la altul, pentru a se evita certurile
dduntoare i procesele interminabile, Statul, sd of ere celor rmai frd bisericd si casd parohial mijloacele necesare pentru
constructia lor din nou, ni s'a obiectat cd Statul trebuie s r-
353
lor din Ardeal au fost pentru mult timp slabite sau chiar impiedecate. Este foarte adevarat, in fine, ca aceasta unire a proo lupta viotot pentru interesele Casei de Austria
vocat
lent intre cele doua confesiuni romanesti, in care lupta bisericile i manastirile ortodoxe au fost distruse cu tunurile si desfiintate.
Dar este tot asa de adevarat ca, daca unirea a fost facuta
stabilit, incetul cu incetul, intre cele doua confesiuni, raporturi normale i, mai mult de cat atata, raporturi fratesti, cari
ne-a dus impreun la toate succesele pe cari le-am avut pe terenul vietei nationale si politice dela 1764 si pana astazi. (Aplause).
35g
este indrepttiti.
Caci dad, pentru ideia in sine, ar fi sA se fac reunirea,
ea nu se va face, d-lor senatori, dect prin evolutia fireasca a
lucrurilor, fr interventia nimnui, in tot cazul fr violente
si silnicii. Ea se va face dela sine. SA lsm dar s se faci as'a,
s nu fortAm lucruri cari pot s fie cauz de dihonie si de dusmanie intre frati. Vrem s evitam orice dusmnie. Vrem s zdarnicim orice luptA. Si e pcat ca putinele puterr pretioase ce
le-am putea inchina, in perioada aceasta de organizare a noului
Stat, intereselor acestuia, s le risipim si pierdem in lupte fratricide, mai pgubitoare ca luptele cu dusmanii firesti din af atulburnd astfel vieata religioasi si national a 'unui neam
www.digibuc.ro
360
intreg, abia ajuns la limanul mntuirii, al liberttii i independentii sale politice. (Aplause prelungite).
Este dureros, pentru Dumnezeu, s nu ias din aceast
intelegere, ci dezacord
lungg
pasionat disput, dragoste
si dihonie, cnd toti suntern animati de aceleasi sentimente,
cnd top suntem condusi de aceleasi datorii ale iubirii de neam.
De aceea s nu ne cereti, v rugrn, si legfiferm nici Intr'un
sens nici in altul, ci s ne cereti numai, ca oameni cu rspundere, s nu ne asumrn rezultatele nefericite ale luptei conf esionale fratricide. (A plause prelungite).
**
Aceasta din punct de vedere legal. Cci chestiunea trebuie discutati si din punctul de vedere al rolului pe care Biserica trebuie s-1 aib fat de propaganda baptisti, intrucat aceasta ar atinge i situatia aceleia. Eu cred c contra-propaganda
nu poate fi facut si nu trebuie fAcut prin mijlocirea i cu spriwww.digibuc.ro
361
cunoscut in toat. lumea. Cci nu e tar,:in Europa in care aderentii si sa nu aib o situatiune legal. Reprezentantii baptistilor au participat, fiind primiti si tratati pe picior de egalitate, la
Congresul international pentru apropierea Bisericilor, tinut acum 3 ani la Stokholm, congres la care a luate si i. P. S. Mitropolit al Sibiului ca reprezentant of icial al Bisericii ortodoxe
romne.
I. P. S. Mitropolit al Sibiului, N. 135 lan : Nu au fost acestia. La noi sunt baptisti dizidenti, cari luptd contra acelora.
D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor i artelor : Sunt, adevrat, cloud categorii de baptisti, dar doctrina lor este aceeas.
Am aci situatiunea amnuntit a cultului baptist din toate trile si puteti constata din tabloul statistic alturat c nu este
cum am spus, tar in care acest cult s nu fie recunoscut. Puteam
noi asa dar s prohibim un cult, datnd din 1831 si cu peste 12
milioane aderenti ? Nu ne puneam oare in afari de lumea culta
si civilizat anulndu-le drepturile deja castigate s. recunoscute
de legi in vigoare i prin tratatele de pace ?
Dar afirmnd aceasta, trebuie sa remarc c este o deosebire intre baptistii dela noi si cei din Apus si din America. Acestia sunt in genere oameni de cultur, care nu atacd si nu jicnesc celelalte culte, pe cnd la noi acei cari fac propaganda baptised sunt, cu rari exceptii, niste semidocti, cari nu inteleg s
fac propaganda' civilizat, si nu jigneasc si s nu atace celelalte culte. Iat de ce e necesar ca atunci cand vom reglementa regimul asociatiei si propagandei baptiste prin revizuirea statutului lor actual, s impunem predicatorilor si slujitorilor aceswww.digibuc.ro
362
gur, a afirma un neadevr, prin care nu se poate urmari altceva decat tocmai ceeace spuneam
turburarea si excitarea
constiintelor religioase pentru alte scopuri decat ale Biserici.
I. P. S. S. Mitropolitul greco-catolic al Albei-Iulia F5gitrasului, Vasile Suciu SA nu le mai spunem toate.
D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor i artelor : Cdci, d-lor
senatori, cand se face dovada, dela aceastd tribun, cu bugetul
in manA, ca Biserica unita este mai bine dotat chiar deck Biserica ortodoxa i cand faptul se recunoaste chiar de cAtre un
reprezentant al Episcopatului Bisericii unite
fie si cu rezerva ea aceasta este adevarat numai ce priveste Biserica ortodoxd
din Regat, nu si cea din Ardeal a se afirma, zic, ca Biserica
unit este persecutatA, constitue nu numai, cum am spus, un patent neadevar, dar i o nesocotit of ens la adresa celor ce au
avut, in cursul celor zece ani din urm, rAspunderea conducerii
Ministerului de Culte.
Mai mult. S'a spus, c Biserica unitA este prigonitA i cA
guvernul trii
insusit preocuparile acelora cari urmresc
consecvent i sistematic distrugerea acestei Biserici. CA vor fi
in Biserica ortodoxa de acei cari urmresc astf el de himere se
poate ; dar cA guvernul
insusit atitudinea unor astfel de
oameni i ca legifereaz in scopul de a distruge Biserica unita
este o afirmare impotriva cAreia trebuie s ne ridicAm cu toatd
hotrirea. i pentru ce, d-lor ? Pentru ca oamenii, in simplitatea lor, cred tot ce li se spune. i cand li se spune c Biserica
lor este prigonita, c guvernul vrea sa o distrugA, oamenii acestia, fard discernAmant critic, o cred. Astf el s'a creat acea agitata stare de spirit, pe care nu ma indoiesc cA astazi o regreti
chiar si acei ce au provocat-o.
Aceasta in ce priveste atitudinea din afard, caci ce priveste
atitudinea de aci, din Senat, trebuie sa recunosc c reprezentantii Bisericii unite au cAutat i i-au dat silinta, atat in comisiunea speciala, cat si in sectiuni, iar acum in plenul Senatului,
sA ajungem la solutiuni convenabile si impAciuitoare in chestiunile litigioase.
www.digibuc.ro
363
aceasta, pentrucd ar fi cel mai potrivit situatiei qi imprejurdriior noastre, intruca dincolo, peste munti, ar exista o
puternicd traditie in acest sens, formatd sub regimul unguresc,
care a acordat cultelor totdeauna autonomie si libertate, protectie i tratament egal, asa cd acestea si-au format o constiint
sensibild, nu numai pentru drepturile lor, dar i pentru atacurile ce s'ar aduce autonomiei celorlalte.
D-lor, sunt foarte frumoase aceste lucruri, dar numai
principial, in teorie. Cdci realitatea, d-le Gyarfas, a fost cu totul
alta. Sistemul ardelenesc, cu toatd exaltarea lui in cunoscuta
formula, cd pinntul Ardealului este pdmntul clasie al liberttilor confesionale, a fost un sistem in cari cei gelosi de drepturile i privilegiile lor, n'au avut totdeauna respectul cuvenit
pentru ale altora, in deosebi pentru ale acelora pe cari stdpnirile din urm, unguresti, au cdutat sd le nimiceascd.
Caci nu a fost alegere de episcopi qi mitropoliti romni
in Ardeal, att la Biserica ortodoxd ct si la cea unitd, in care
guvernul unguresc sd nu se fi amestecat si sd nu fi cdutat a o
influenta potrivit unor interese strdine si de aceste Biserici. E-
piscopii alesi la Caransebes, venerabilii de azi, Musta i Bddescu, n'au fost conf irmati in scaunul lor ; Episcopul Miron Cristea n'a putut fi ales mitropolit, pentru cd au intervenit jandarmii 'nil Tisza, in favoarea lui Vasile Mangra, iar acesta, pentrucd a avut cndva altd atitudine, n'a fost intrit in scaunul episcopal dela Arad, unde fusese ales, pnd ce n'a venit candidatul
agreat de guvernul maghiar, Iosif Goldis.
Apoi, ce inseamnd Hajdu-Dorogh, dect cel mai sfruntat
atentat la vieata Bisericii unite, care desi, dupd cum ne spunea
Pdrintele Hossu, depinde direct de Papa, a fost totusi cioprtit
de guvernul unguresc, rdpindu-i-se zeci de mii de credinciosi,
pentru a se infiinta o noud episcopie unitd, dar, aceasta, ungureascd. In contra infiintdrii acestui nou instrument de maghiarizare au protestat episcopatul si credinciosii i s'a ridicat
toatd lumea romneascd ingrozitd. Dar in zadar. Cdci ea s'a inf iintat totus, pentrucd asa cereau interesele politice si nationale ale Ungariei, pe care o sustinea Roma. Iar c lucrul s'a fAcut
www.digibuc.ro
364
iectului nostru nu este si a reprezentantilor confesiunilor minoritare. Lucrul e firesc, pentru ca, cum ne-au declarat dela inceput, dumnealor au venit cu o anumit mentalitate in vieata
publica a Statului roman si reclamg un regim confesional intoc-
al nostru, al Statului, cldit prin puteri proprii si nu prin imprumuturi dela altii. (Aplause prelungite).
Dar, trecand peste aceste obiectiuni, trebuie s recunosc
cA, ca reprezentant al Bisericii romano-catolice, d. Gyarfas, in
toate discutiunile ce s'au fdcut asupra proiectului de lege, s'a
dovedit un spirit rezonabil si c am avut toat'a bund vointa
d-sale pentru a solutiona chestiunile dificile ale proiectului.
Pr. Episcop Makkai, in declaratiunea fcut, a spus ci
ar accepta proiectul de lege, daca prin uncle dispozitii ale lui
nu ar fi vexatoriu pentru autonomia si drepturile pe cari le au
Bisericile reformate si pe care trebuie s le confirmarn si /mi.
365
d-sa n'a apreciat mai bine intentiunile noastre 0 c s'a lsat rpit de atitudinea politica a conationalilor sai...
Noi dorim ca proiectul acesta de lege sa ias din consensul tuturor, sa fie primit i votat de top i sa fie. in constiinta
sincera i onesta a tuturor celor pe care-i privWe direct : temeiul de drept pe care urmeaz s se razime de aci inainte vieata cultelor in Romania.
Iata pentru ce indreptez i eu un calduros apel pattiotic
cgtre reprezentantii cultelor, ca acum, dupa ce in 12 zile de indelungate i incordate discutii, a reu0t spiritul de larga toleranta
i conciliant reciproca,
ca toti impreun sa ne dam silinta
ca din desbaterea i formularea pe articole a acestui proiect de
lege s ias acel necesar i multurnitor regim al cultelor de care
Statul, ca i ele, au aa de mare trebuinta. (Aplause prelungite
i indelung repetate).
www.digibuc.ro
INALTATORUL DISCURS AL
367
368
din urma ca Romania, mai putin sprijinita de alte State in xisaritul Europei, fara nici un nearn apropiat de dansa, a putut rezista, si a rezistat cu mult mai multa independenta i autonomie.
Stefan-eel-Mare, Mihai-Viteazul,
Mircea-cel-Batran
au
prelungite).
Spuneam insa ca ei au avut si o politica cuminte. Cand
au vgzut acei viteji Domni, dupg ce scriseserg in zadar i Papei
dela Roma si celorlalti mari imparati stapanitori sa vin in ajutorul cauzei ce aparau, cand au vazut c nu pot conta pe sprijinui Europei, ei au facut o politica nationalg dar adaptata nouilor conditii ale vremii, i astfel niciodat ei nu au pierdut f
ta politica a Statului nostru.
Aratam grija pe care trebuie s'o aiba Statul modern pentru intarirea sufleteasc a poporului sau. Foarte bine a spus, in
frumosul su discurs, I. P. S. S. Mitropolitul Ba lan, discurs care
a produs in noi toti o mare multumire sutleteasca, nu prin reluarea procesului dureros
fiindca era un proces durerus in
Ardeal
dar, pentruca vedeam in d-sa un reprezentant demn
al Bisericii romanesti din Ardeal, in colaborarea careia speram
i in trecut, dar speram si mai mult de adi inainte. (Aplause indelung prelungite).
I. P. S. S. Mitropolitul BA lan spunea, ca si P. S. S. Episcopul Hossu, c este nevoie de o reactiune morala, i o simtim
cu totii. Nevoia ca prin bunurile materiale Statul sg-si intareasca energia sa este bine venita, ins daca nu vom sti sa intrim
sufletele, de geaba vom spori puterea lui materialg ; tgria sufleteasca (la rezistent la vreme de nevoi ; aceasta putere morala a facut ca poporul acesta izolat in aceasta parte a lumii, sa
petate).
Faptul chiar ca d. Niemerover a vorbit in Senatul Roma-
niei, si a vorbit cum a vorbit, este un simbol al vietii noui. Innainte era o situatie neprecizata, nu numai a Bisericii lor, dar
a poporului evreesc dela noi. Cerem si acestei Biserici, cum cewww.digibuc.ro
361
www.digibuc.ro
370
gat : urmati politica lui Stefan si Mircea, de care vorbeam adineauri, nu vd inchideti in formule din cari nu yeti putea
vedeti ce face toat lumea. Noi nu aveam, inainte, decat foarte
putini catolici in Vechiul Regat ; azi avem un nurnr mai mare
noi nu putem s nu-i consideram cetateni romani, desi apartin
unei alte Biserici ; prin urmare, este un interes national de a inlesni colaborarea i cu acea Biseric6 cci nu trebuie s pierdem
nici un suflet, in tara rornaneasck cci toate trebuie s e educate in directiunea aceea sntoas si necesar intereselor Statului.
modern si in care nu mai intr in joc interesele Statului respectiv, cari fceau, sub scutul Bisericii, of ensiva national in
partibus infidelium, Biserica se va limita in adevr, la rolul ei
confesional, i astf el vom putea tri i cu catolicii in conditiuni
tot asa de normale, cum trim cu protestantii, evreii i eu toate
celelalte religiuni.
www.digibuc.ro
371
mergem, cum ziceati, la acea lipsa de deosebire ce a existat intre cele doua rituri i intre credinciosii lor. (Aplause).
Ceeace spunem trebue s i facem insa. Eu nu ma multuwww.digibuc.ro
372
reprezentanti ai diferitelor culte, ci eu vreau ca aceste simtiminte patriotice, exprimate in ele, sa existe pn in adancul bisericilor noastre, pang in fundul corWiintelor noastre. Lucrul
nu este imposibil, pentrucA situatia tuturor provinciilor romane0i a fost asemnkoare : d-voastre din Ardeal ati avut un
trat canonit i noi de dincoace de asemeni ; nici Bucovinenii nu
au ramas necanoniti, pentrucd au avut s lupte cu Rutenii, nici
ca a stiut s lege interesele poporului ei de interesele mari europene, cari erau in joc. (Aplause).
Si in chestiunea bisericeasca sunt solutiuni noui, cari vor
pirea unora ca sunt in contrazicere cu ceeace faceam, tot noi,
acum 15-20 de ani. Vremurile s'au schimbat, suntem in Romania-Mare si trebuie s facem o politici corespunzatoare noilor
conditii, ca un Stat nou in evolutia moderni a popoarelor si a
civilizatiei.
Statul roman intelege sa priveasc pe toti cettenii Romaniei intregite, ca pe niste frati ; Statul roman, cu omogenitatea etnica care formeaza puterea lui, cu o credinta unitar
pentru marile masse, nu poate gasi folos din vrajba si ura dintre cetateni, si trebuie, cu incredere, de aci inainte si aib o
politici cu adevrat liberala. Pria intarirea intregului popor,
din punct de vedere sufletesc, Statul si neamul nostru vor putea
gsi propasirea lor si si-si castige timpul cu care au ramas Inapoi, din cauza vitregiei vremurilor.
Cu aceste simtiminte cinstite, de pace si de infrtire, s'a
prezentat acest proiect de lege, si cu aceleasi simtiminte cinswww.digibuc.ro
374
Romaniei de
1)
www.digibuc.ro
376
377
378
siri de acestea in stapanirea bisericilor, a mnstirilor si a icoanelor facatoars de minuni, prin cari operau mai inainte de toate
manastirile.
nu ingdui.
Cu ce va indreptatiti acest refuz de a ingdui ?
Gasiti ca in tara aceasta, unde toate confesiunile convenabile sunt libere, dar cutare confesiune nu va convine, gsiti
cand face cineva donatiune bisericii cafolice sau bisericii calvine mai multe milioane sau face o donatie cultului unitar din
At deal, d-voastre gsiti ca nu se poate : pe ce temeiu ?
Se sperie Statul roman de faptul ci una din biserici va
avea o avere prea important, atunci cand biserica este datoare
sa intrebuinteze aceasta avere pentru scopuri pe cari din nenorocire de foarte multa vreme Statul nu le mai poate indeplini ?
Statul, care a expropriat si care las spitalele fr incalzire iarna, Statul, care a expropriat si lasa muzeele fara custozi,
sunt silite a-si inchide portile ; Statul care a expropriat Academia Romana, redusa a cersi in fiecare an, la toate usile ; Statul care nu este in stare s-si tina toate scolile ; Statul care,
daca ia banii dela contribuabili ii risipeste adese ori pentru alegatorii cari aduc la putere si pentru partizanii pe cari Ii instaleaza in locuri de ministri sau in alte locuri administrative ;
www.digibuc.ro
379
si 300.000 lei pentru anurnite telegrame indreptate presei ; Statul acesta se simte oare asa de indignat cnd organisme cari
n'au attia oameni de capituit si attea telegrame de predat
atitea excursiuni sardanapalice de intretinut, cnd aceste organisme religioase cari au un Dumnezeu, pe cnd politicianis-
380
381
bisericii. A fost insd mai ales o lupt politicd intre Roma cea
nou si Roma cea Veche. Politicianismul e acela care a rupt haina frd custurd a lui Isus Christos. (Aplause pe bncile majo-
rititii).
Acesta este adevrul. Si ai nostri din Ardeal au primit legea impratului, fiindcd era legea impratului, si fiindcd prin
aceast legaturi cu impratul puteau s spere romnii, ceeace
in parte li s'a dat i in cea mai mare parte, cu toate asigurdrile
repetate, nu li s'a dat niciodatd.
Acesta este adevrul, in ceeace priveste actul de unire.
N'au fost tricltori, fatd de vechea credint, pe care unitii gresit o numesc greceascd ; noi suntem, daci vroiti ortodocsi ;
greci de loc. Ce avem noi a face, in credinta noastrd, cu felul
turn aceastd credintd este imbrdcat in cuvinte sau reprezentatd
etnic de poporul grecesc ? De fapt
si vd spun aici un lucru,
care, dacd
spune prea pe larg, a uita locul in care md gdsesc, dar dac nu l'as spune, ar lipsi un sfat, pe care md sim'team dator sd-1 dau, si o lmurire care vd poate folosi
noi
am ajuns a fi legati de Constantinopol. N'am cdutat-o. Am f ost
ierarhizati bizantin, inteun anume moment, pentruci trebuia s
avem o stare civild, in ce priveste vieata bisericeascd a lumii.
Dai noi nici odati nu ne-am legat de Bizant, supunndu-ne Bizar tului
si aceasta o spun pentru fratii uniti
cum nici
odatd nu ne-am inchinat Romei, pentru a rimnea vasali Romei ! Si de aceea, atunci cnd clerul unit n'a asistat
si ori ciasistat, rdu a fcut
n'a asistat la ziva aceea de triumf
clid Coroana s'a pus pe fruntea neuitatului nostru rege (aplause prelungite, strigae de bravo pe bncile majorittii), as dori
ca aceste aplause si nu fi fost aplause de partid. Aceasta v'ar
Voci depe.bncile majorittii : Nu, nu.
D. N. Iorga Aceia cari n'au volt s asiste in biserici la
incoronarea regelui Ferdinand, aceia m'au intlnit ca dusman
hotrit, in fata lor.
N'am fost robii Bizantului. Nu intelegem a fi, printr'o
parte a poporului nostru, robii unei Rome, care std pe locul
str:imosilor nostri, dar nu reprezint intreaga traditiune a acestor stramosi. (Aplause prelungite pe bncile majoritatii).
Religia noastr este o religie de preoti simpli, este o rewww.digibuc.ro
382
forma politic, s'a nOscut din acea vieat adnca a bietelor multimi romnesti. Am fost legati de Bizant, pentrud se cerea In-
deplinirea unei forme. 0 parte dintre noi au fost legati pe urm de Roma, fiindc i legatura de Roma era, inteo anumit
contingent de imprejurOri, indeplinirea unei forme. Dar cnd
ziceau tAranii nostrii : legea romneascA", ei intelegeau un
mare adevr. Da, exist o lege romneasc. 0 lege romneasck
imuOrtit in dou in ceeace priveste pe episcopi ; o lege romneasc, una singur, in adncul constiintei Oranilor nostri. (Aplause prelungite pe bancile majorittii).
De aceea, aceleasi icoane, de, aceea aceeas slujb, aceea
limbO, de aceea impotriva celor patru puncte, primite de episcopii Teofil si A thanasie, crezul acela vechiu al generatiilor
noastre cari s'au succedat si care nu este ciezul roman, chiar si
in bisericile unite si in chiar zilele cele mari, in srbtorile de
la Blaj i dela Oradia-Mare. Acesta este adevrul, iar dac*O noi
tinem de Bizant, clac majoritatea noastr" tine de ortodoxie
prefer cuvntul de ortodoxie cuvntului de Bizant si
aceasta nu se datoreste pentruc
resping cuvntul grecesc"
indrsnim a ne face judecatori in puncte subtile de credintii, in
cari numai Dumnezeu singur poate sA judece, iar judecata omeneasc este o copirrie, o indrsneali pe care spiritele libere o
tolereaz, dar nu o imparfdsesc. Daed majoritatea poporului romnesc este va rOmne legat de credinta care se,numeste ortodoxk nu este pentru ceeace ne d nou ortodoxia ci pentru
ce am frOmntat din vieata noastr nationala sub crucea ortodoxA a Donmilor Moldovei i ai Trii Romnesti. (Aplause prelungite si repetate).
Biserica uniti este un produs istoric si, dac este ca vreodat aceast biserich uniti s dispar, ea va disprea prin jocul imprejurrilor istorice, iar nu prin impunerea acestei biserici care ii st in fat'd si care trebuie s o considere ca la 1848
pe cmpia liberttii, ca o biserici ajufatoare, o biserica sord, unifa' in imbrtisare cnd este vorba de dinuirea Statului romn
de viiterul poporului romnesc. (Aplause prelungite, indelung
repetale pe bncile majorittii).
Aceasta se va face cnd poporul romnesc el insusi va
spune : timpul singur a distrus ceeace timpul singur a creat.
13nd atunci; aceast biseric are dreptul de a exista din
dou motive hotairitoare pentru societatea romneasca inss :
Avem in aceast societate asa de putine organisme, asa
de putine lucruri legate prin suflet, Inat orice form'd de existent:a' morald a poporului romnesc nu este scump.
www.digibuc.ro
383
www.digibuc.ro
CUVANTAREA
D-LUI G. BETHLEN
D4e presedinte, d-lor deputati, luand cuvantul in numele maghiarimii din Romania la proiectul de lege al cultelor, in
prima linie am si constat spre marele meu regret, ci acest proa
iect, in loc de a adera la consolidarea
atat de accentuat
trii si la impcarea sufleteasc a tuturor cettenilor, din contra', agraveazd situatiunea actual a bisericilor minoritare.
Noudzeci i trei la sut a populatiei Romaniei, dinaintea
rsboiului a apartinut de biserica ortodox, deci chestia bisericeasc nici nu s'a prezentat acolo ca o problemd. Parti le noui
alipite Romaniei ins, si cu deosebi-e Ardealul, ne infitiseaz
tabloul cel mai variat confesional al populatiei. Si totus, in vremuri, cand in apusul Europei rsboiul religios a bantuit, micul
principat al Transilvaniei a fost capabil
probabil singur in
lume
sd realizeze, in vieata practic, pacea intre confesiuni.
Asa s'au dezvoltat la noi bisericile istorice, cat si constitutiile acelora, bazate pe principiul autonomiei
cari fusese
recunoscute
de drept public din partea Statului. Spiritul ardelean a creat chiar i in sanul bisericii romano-catolice si in
sanul bisericii romano-catolice autonomia Satus-ului, care este
frd de seam in intreaga biseric aceast, mondial.
3S5
bari cu consideratia partial a cerintelor noastre, totus reprezinta o jignire a constitutiunii seculare a noastra, sfintita prin singele de martiriu al stramosilor nostri, punand-o sub stapanirea
www.digibuc.ro
CUVANTAREA
Istoria Transilvaniei e o eterna dovada ca la mari evenimente nationale romanesti, preoti i credinciosi f ard deosebire,
ortodocsi sau uniti, au alergat i s'au luptat pentru drepturile
neamului.
La 1848, la Blaj, in revolutia ce i-a urmat, in procesul Me-
Se stie de toata lumea ca la leagnul nostru, al romniIor uniti, doine romanesti ne-au cantat figurile legendare
erau cele romanesti de cari am auzit prima oari, iar cnd am inceput s citim in harta Europei, noi copiii romani ortodocsi
uniti la f el, misuram cu un gest firesc, distanta intre Ardeal
Romania de atunci, i eram ferm increzatori, caci asa ne invatasera printii, c odat se va implini visul acela de unire.
Preotii nostri romni spunea c fra deosebire de cult
erau sustintorii ideei nationale romane si s nu credeti c cei
www.digibuc.ro
387
Nu conferinte, nici consistorii ori sinoade vor avea rezultatul de a uni pe toti romanii trite() singura lege, si cu atat
mai putin, discursuri parlamentare erau sau vor fi menite de a
produce acest fenomen. Dorim acest lucru : doi coeficienti puternici ne stau deja intru ajutor, suntem de aceeas limba i fii
ai aceleasi tari-marna, i ca sa evolueze aceasta ideie, trebuie
da capo elirninat orice motiv de suparare.
Eu cred ca acest fenotnen se va produce odata inteun vii-
VA exprim, d-le ministru al cultelor, calduroase multumiri pentru inalta d-voastra intelepciune cu care ati eliminat
din aceasta lege, motivul de neintelegere intre romanii ortodocsi i uniti.
D-voastra ardelean, mare invatat, cunoscand trecutul nostru, v'ati facut intreaga d-voastra datorie de inalt sfetnic. Ati
reprezentat interesele romanilor ardeleni, in mod foarte demn.
Este un gest firesc, prin care ma substitui unei opini! generale de a-i multumi din toata inima, d-lui presedinte al Consiliului d. Vintila Bratianu, pentru parinteasca dragoste ce ne-a
aratat prin viul interes dat acestei legi, pentru glasul bland si
impaciuitor i lrnuririle intelepte, in urma carora se face reglementarea cultelor, in spiritul larg prin acest cod. (Aplause pe
bancile rnajoritatii).
D-sa ne-a mai convins de un lucru ca i noi unitii, suntem
copii iubiti ai Mamei noastre Romania.
Facand rezerve in privinta legii copiilor, asupra carei
chestiuni d. ministru al cultelor a auzit deja unele juste obser-
www.digibuc.ro
389
www.digibuc.ro
niciei Statului, mai sus mentionat, dar nu numai in supravegherea bisericilor, ci si in ingerinta si indrumarea afacerilor acelora. Inca un nou punct de vedere e acela, c bisericile de
desvoltare istorid de pana acum, sunt numai formatiuni tole.www.digibuc.ro
391
Asa dar proiectul de lege actual nu este altceva, deck introducerea sistemului centralizator al Statului in afacerile de
cult. Unificarea este in dauna autonomiilor cultelor, pe cnd autonomiile au fost deja formatiuni istorice. In celelalte relatiuni
ale Statului nostru este foarte caracteristic, ct de mare este aversiunea de autonomii, care aversiune nici acum nu se poate
tgadui, nici pe terenul afacerilor bisericesti.
Cu acestea insk viata de Stat sporeste doar nelinistea sa
Unelor biserici minoritare s'a luat reprezentarea parlamentark pe care au avut-o. Si faptul acesta se tine de punctul
de vedere mentionat. Mai lipseste o dispozitiune din actualul
proiect de lege, care ca lex specialis" s readuc reprezentarea parlamentar a bisericilor. Lipsa aceasta, in acelas timp,
insemneaz si lipsa principiului de egalitate a cultelor, cci fat
cu bisericile de drept micsorat, alte biserici au primit drept
pentru o reprezentare parlamentar mai mare. Si aceasta inegalitate a drepturilor cultelor este protivnic tratatului mineritar.
D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor qi artelor : D-le Paal,
imi dati voie sa v. intrerup. Nu putem, printr'o lege obishait
s modif icArn dispozitii constitutionale. Constitutiunea normea-
D. Arpad Paal : Situatia aceasta inftiseaz biserici respective ca formatiuni mai putin pretioase din punct de vedere al
Statului i cari se tolereaz numai din sentimente de sil Dar
aceasta face un efect pAgubitor in sufletul poporului.
Dac Statul nu pretueste in mod indestultor religia u-mia
sau altuia, stkneste anfrciune in poporul respectiv si face ca
www.digibuc.ro
392
tra Statului ; caci nu poate ajunge in Lonflict cu iubirea universului, care este esenta sentimentului religios. Patriile primesc mai multe forte morale prin libertatea veritabila a reli-
393
legdturile in indltimea sufleteascd. In intelesul principiului libertdtii cultelor este cuprins, cd e necesar sd fie lsate intinde-
mutuale.
neincrederea aceasta.
Dec lar c tocmai din cauza aceasta
cu speranta inteun
viitor mai bun si a unei aranjdri mai bune, nu sunt in stare sd
accept proiectul de lege.
www.digibuc.ro
trii noastre a Moldovei i aa i ai tgrii MuntenWi i a Romnilor din tgrile Ungureti, cg tot un Neam sunt si odat lescglecati".
binefacerile unirii, afirma i mai inainte Inca necesitatea unittii graiului nostru.
www.digibuc.ro
395
Cat rat', sau cat bine a adus Neamului nostru unires cu'
Roma, nu se poate judeca decat tinandu-se seami de intentiunea acelora cari au determinat aceasta unire.
Credinciosii Bisericii romano-catolice, din cuprinsul tarh
noastre, sunt in totalitate straini. Pentru ei ordinul Vaticanului va fi de doua ori bine venit. Concordatul le acord si le garanteaza comunicarea liber i direct cu Sfntul Scaun in
chestiuni spirituale. Dar am vazut ce insemneaz pentru Biserica apostolick chestiunile spirituale. i m intreb ce valoare
poate avea un juramant, facut cu reservatio mentalis", de ci-
tre un episcop, fie el si cetatean roman, fata de un ordin expres al Suveranului Pontif ice ? Sa nadajduim, ca prelatii grecocatolici vor sti sa aleagi intre poruncile Romei si poruncile
Neamului, si nu vor mai ramanea iaras, in pragul Cated:llei
unei noui Incoronari. Dar nadejdile pot fi inselate.
D-lor deputati, intre mesianismul rusesc cu scopuri tul-
Dar doctrina noastra nu trebuie creata, cautand inspiratie in reforma creatoare de anarhie dogmatic si morala si generatoare de secte. Nu trebuie sa ne adapam cu otrava sufleteaser, cum numea Varlam, calvinismul. Ci sa legam firul traditiei noastre intrerupte, s purcedem dela Marturisirea" lui
Petru Movila si dela splendida inflorire spiritual a secolului
al 17-lea. Numai astf el biserica noastra luptatoare va birui si
tarile romanesti vor ctitori iarasi intregul Orient ciestin c4 pe
vremea milostivilor Voevozi Matei Basarab si a neinduplecatului salt vrjmas, in rau si in bine, Vasile Lupu. (Aplauze repe
tate).
www.digibuc.ro
rintii nu sunt de aceeasi religiune, tatl are dreptul de a determina pentru fiecare copil in parte, c5reia din cele doua
religiuni ale parintilor sai apartine.
D. I. Matei, raportor Legea nu exclude deloc intelege-
www.digibuc.ro
398
Era o chestiune, care irita lumea, era o chestiune material. Se vorbea mult de averi. i de unul si de altul se zicea ci
Biserica catolic ar fi asa si asa de bogati.
In ce priveste averile preotilor, apoi, d-Ior, preotimea din
Ardeal a fost clasa intelectuald care a crescut, zeci si sute de ani,
elementele conducitoare ale tirii si ale Neamului rominese de
acolo si averile, pe care le-au cipitat si acum prin ref orma agrari, nu sunt altceva decit baza de existenti a celor mai solide familli, cari sunt si astzi in Ardeal o siguranti pentru cresterea
in viitor. (Aplause pe bincile majorititii).
national, din Ardeal, sunt preoti ai Bisericii mele, preoti eruditi, oratori mari, pe cari i-ati auzit aci intotdeauna : pirintele
Coltor si pirintele Man si imi pare riu ci, daci o lege primejdioasi pentru Biserica noastri se discuti, dumnealor nu sunt
aci, ci s'au dus mai bine si bati ciocanul si secera cu Cristescu
si cu Moscovici. (Aplause pe bincile majorittii). Aceasta este
dureros, pentruci dumnealor se arati aci ca reprezentanti ai
Bisericii, dar eu vd c clnsii nu reprezinti Biserica, ci sunt reprezentanti ai demagogiei partidului din care fac parte. (Aplause pe bindle majorititii).
DecIar ci primesc legea in intregime. (Aplanse pe bin cile majorittii).
www.digibuc.ro
400
Dar, d-lor, noi respectam principiul de libertate a credintei i constiintei asa cum s'a stabilit in Constitutie. Cerem ins,
din tara noastra, si mai ales, asupra ftatilor not1i, cari, prin
o fatalitate, s'au despartit de noi, i ea, mai curand sau mai tarziu, tot Neamul roznanesc va avea un singur suflet, dupa cum
este un singur Dumnezeu si vom avea pe terenul credintei o
singura turma i un singur pastor. (Aplause pe bancile- majoritatii).
www.digibuc.ro
Statul pentru destinele pmntene ale unur popor. Biserica pentru destinele eterne ale omului. Statul i Biserica sunt cresctorii, conduckorii, ajuttorii i mngitorii omului i poporului
dela leagan par la mormnt, Biserica chiar i dincolo de mormint. E raport familiar. Statul e tat, Biserica e mam.
imprietenite ele titre ele. E nefericit poporul, care nu are Statul sari, ori a crui Biseric e prigonit, ori abtut dela destinul sau.
Ne plecm capul cu veneratiune inaintea Episcopilor
stri din ambele Biserici nationale, pentru felul prea frurnoscum au discutat aceasta chestiune.
Ideia unirii Bisericilor e bung i natural dar preg.itirea trebuie s se fac de sus in jos, dela Episcopatul ortodc,x si
unit, dela prietenia, frtietatea qi apostolatul lor veritabil crestinesc.
D-lor, eu v declar de aci c sunt aderentul unirii in credintd a Bisericilor. Cine a adncit problema religioas nu poate
altcum. Va veni timpul ca neamul romanesc, ba chiar crestintatea intreag, chiar i alte popoare s5-0 dea mina s se uneasca in credinta religioas. Va fi atunci un mare triumf al religiunii sunt steagul aceluiasi Dumnezeu creator si pzitor al inturor. Va urma o sublim lupta i munc apostolicg in contra
ateismului, irnoralittii si picatelor distrugitoare de orn i de
26
www.digibuc.ro
402
societate. Vom sti cu totii odat c, pamantul nu e planet izolat de restul Universului. Nici vieata omului si a popoarelor
nu e scoas si nu e rupt dela legile a tot stipanitoare in Univers si pe pmant. Vom sti c avem Patrie sublima pe prnant,
tnultimilenara, dar totusi trecAtoare. Si avem totodati si o Patrie eterna fr de hotare si avern purttor de grije si judector pe un singur Dumnezeu. Apostolii si profetii in
toate timpurile au fost ministrii marelui Dumnezeu in
sanul popoarelor clitoare citre D-zeu. Patria pmanteang
puterile ei colaboreaz la ingltarea, mangaierea i luminarea
sufletelor cu puterile nevazute, dar prezente ale Patriei eterne.
Cu lumina de sus, cu cAldura, eterul si umezeala de sus, vin si
darurile parintelui etern, care ne asteapt cu bolta cereasc des.
sa-1 aju4lm
poporului nostru din acel timp. Poporul roman, iobagi fira nici
403
lui s'a unit cu Roma pentru bunuri materiale sau pentru bunuri sufletesti ? Era sarmanul Episcop intre Scilla si Caribdis. A raspuns c bunurile materiale sunt indispensabile Bisericii unite, cici altcum nu poate face nici un progres i ii trebuie libertate scolara si bisericeasca i politici, cci altcum nu
www.digibuc.ro
404
405
gestul si
fa e mai mare. Statornicia in legatura ortodox,
sufletul indreptat catre lumea latina a micei Biserici unite cu
Roma. Avem lipsa de amandoul Viitorul si interesele Neamului ne vor indica incotro sA aflm sr unirea bisericeasc. O
Biseric izolata autocefalA poate fi frumoasA, dar in tiinpuri
nenorocite rAmne neajutoratA. Pi lda e Rusia, si Biserica ei
ingenuchiat, decapitat si neajutati de nimeni. In scolile Blajului s'au imprtit panea saracilor 200 de ani, cupiilor nimAnui, si s'au impartit burse mici si mrisoare, nenumArate, intemeiate de VlAdici si canonici si umili cAlugAri. Cimitirele Bla-
www.digibuc.ro
DISCURSUL
De aceea, in special, pe mine ma doate, cend vaci at astaxi oameni luminati din tara noastr st mai ales minoraatii,
cari desigur inteleg foarte bine rostul fitul conducator al
acestei legi, nu se poi decide a recunoaste c opera rioastr e
condtisa de un larg democratism, ca' pornirea noastra e de o
caritate inteadevar crestineasca, asa cum este in legea aceasta
si tocmai aceasta generoasa pornire a noastra da posibilitate
tuturor Bisericilor, deci tuturor cultelor minoritare, spre un
www.digibuc.ro
407
druni, cafe sa le dondUc la o stare mai bunk spre o dcsvoltare a lor mai linttit, i prin urmare, evident, spre binele general al tarii.
daca, d-lor, sunt inteadevar lii lume aliante, sfanta alianta, ligi i societati ale natiunilor, in cari adeseori credem,
dar cari mai totdeauna vorbesc celor puternici despre dreptu-
rile lor, uitand de datoriile lor, in aceast lege se gaseste un cuvant crestinesd, catre Bisericile tioastre, carora noi, nu numai
CA le recunoastern drepturile lot, dar le aritain, si trebuie s le
aratam, in interesul Statului, i datoria lor, care e a tuturora
pentru sustinerea in ultim analiza a Statului nostru.
Cand mai tarziu, peste decenii, se va scrie istoria politick
a zilelor noastre, despre a cror maretie noi nu ne puterrk Inca
da seama, sau unii nu-si pot da seama,desigur ca se va ..'udeca
gresit si miscarea religioas din anul 1928 din tam noastra. Din
toate discutiile urmate de vreo trei zile, din tot ceeace au spus
la discutia legii invtamantului, cei 31 de oratori i chiar la discutiunea acestei legi cei 5-6 oratori cari au vorbit acuma, dac
inteadevar se constat de o parte, in genere manifestarea unui
patriotism aprig, uneori, mai mult sau mai putin sincer, pe care
eu nu-1 prea cred atat de adanc, de alta parte, se poate constata
si viitorul istoric al acestei miscri religioase, va trebui s constate c la noi nu poate s fie vorba de o lupt confesional, pe
care in definitiv n'as putea-o condamna, fiindca ar fi chiar laudabila, ins pot afirma si va asigur, ca de lupta confesionala nu
poate fi vorba ; de interese marunte, da.
D. Leonte Moldovaml : Aceasta este exact.
deslegare se impune Statului, fiindca toemai prin aceastii organizare sa se intareasca i organizarea lui politic. Trebuia
stabilita odata situatiunea de drept a raporturilor dintre cultele
neortodoxe i celelalte culte, precum si intre culte i Stat si ma:
ales trebuiau stabilite aceste raporturi, fiindc in Statul nostru sunt foarte numerciase culte, mai ales cand cultele din provinciile alipite, dup cum si noi admitem, cer sa se desvoltP in
www.digibuc.ro
4138
409
tul nu poate admite ca interesele sale s fie jignite de vre-o aberatie sectar actual sau de alta eventuald. Aceasta este clar
eu laud in prima linie preciziunea cu care se arat in art. 7,
c anume punctul de greutate al cultelor si confesiunilor, nu
poate fi in afar de granitele Statului nostru. Acesta este sensul art. 7, care formuleaz lmurit constiinta demnitatii Statului nOstru roman, intregit. Fireste, d-lor, c nimeni nu se
gandeste iars s desfiinteze anume drepturi traditionale. S'a
vorbit ieri dela aceast tribuna, foarte frumos, despre drepturile papale. Drepturile papale, drepturi vechi, sunt foarte variabile si stau in raport cu Tara si poporuI in care ele se exercit. Eu cred chiar c s'a spus cu oarecare discretie in proiectul
de lege, c aceste drepturi vor putea fi stabilite printeun acord
special, urmand ca mai tarziu el s fie ratificat de Parlamentul
Trii. Din acest punct de vedere strn in fata unei probleme
gingase care nu poate da motiv de ingrijorare, fiindc aceste
acorduri speciale, dirora pe nume le zicem Concordate, i cuvantul acesta n'ar fi fost nevoie s fie scos din lege, cci all e
acorduri cu alte credinte, nu prea vrl cu cine s'ar putea incheia si in aceast materie, cand acordul asupra cdruia s'a convenit definitiv poart numele de Concordat. Evident c altfel
410
proape toate legislatiile strine, pretind-c ne riclicm mult deasupra trecutului, Inct avem dreptul ca in schimb s pretindem,
Statului nostru : respectul de aci inainte al intereselor de pistrare, de conservare in mic si in mare a Statului, protectorul
nostru al tuturor. (Aplause pe bncile majorittii).
www.digibuc.ro
CUIIANTAREA
D-LUI I. BORCEA
Sunt de acord cu unele lucruri pe cari le-a spus d. Iorga.
asupra acestei legi a cultelor, n'ar fi trebuit s vedem desfuisurate unele pasiuni i totul trebuia si fie f cut intr'o alt atmosf era, deck s vedem desbtndu-se intre Biserici un lung pro-
ces pe chestii materiale, cu zngnit in afar i cu unele manifestari regretabile. Foarte nepotrivit i contrar spiritului Bi
sericii au procedat acei ce au pus la cale procesiuni pe chestii
imaginare, ca si acei ce au fcut gestul unei retrageri din Parlament. In Biseric mai ales trebuie s vedem mai mult spirit
de conciliatiune i ce s'a intmplat ne indurereazd pentrucd Biserica si morala ne intereseaz pe toti.
sunt alkuri de d. Iorga, and este vorba de legea
cultelor, pentruca s aducem un ornagiu religiunii romne
412
pus
Iorga, s'au amestecat in chestia cultelor, dar chestiunea
si in Franta i aiurea, unde au fost campanii as.-1 de puternice
in anumite momente, cnd anume influente se considerau dluntoare Statului.
S'a scormonit procesul vitreg de separare a Romnilor
crestini ortodocsi din Transilvania, unii rimnnd ortodocsi,
altii unindu-se cu Roma in 1701. Procesul acesta, de sigur, a
fost dureros si se resimte si azi dureros, caci a creat mentalitti deosebite intre fiii aceluias neam.
Re
www.digibuc.ro
DECLARATIILE
Noi evreii am asteptat aceasta reform cu dorint infocat ; chestitmile religioase si de culte insk contin o materie
foarte penibilk care trebuie s fie tratat cu deosebit prevedere, ingrijire i bgare de seam, cu deplina pricepere, dar si cu
delicatet aleas, pentruci e vorba de chestiuni de constiint,
de chestiuni culturale si de culte, de chestiuni spirituale religioase si sufletesti, de chestiuni de cum omul se impac cu
CUVNTAREA
PREOTULUI D. NICOLAESCU
D-lor deputati, in afar de necontestata tolerant religioasi a poporului Roman, care este caracteristica sufletului
neamului nostru patruns de adevaratul cretinism, Trile Roinane pot si-i revendice titlul de aparatoare a intregei cretinitti din apus i rasarit, titlul de apartoare seculara a civilizatiei europene.
Veacuri intregi, aceste tari Romane, prin credinta, virtutea qiintelepciunea lor, au stat straj intregei Europe cretine pentru a opri valul cotropirii pagane a Turcilor.
Dup caderea imperiului Roman de risarit, dup caderea
Statelor, Sarbesc, Bulgar i Albanez, dupa infrangerea regilor
cretini ai Ungariei, Rornanii au dus lupta sfanta de oprire a
valului distrugator, ce ajunsese sub zidurile Vienei.
In acela timp, cand Ierusalimul, Constantinopolul, Sf.
Munte i toate centrele vitale ale bisericii cretine din rdsdrit
cazuser in robia Turcilor,
Domnii i boerii notri au intretinut cu banul, cu averea i cu sprijinul lor bisericile rasdritului.
Ei au imbratiat pe invtatii i artitii din Bizantul dis-
415
Mitropolia Bucuretilor, actul Mitropolitului Atanasie al Ardealului subscris la Viena in 20 Martie 1701, prin care declara
c va rupe orice legturi cu schismaticii dela Bucuresti, de unde
Fie ca astazi, cnd alaturi de noi st haosul bolevismului anticretin i antisocial ; cand in afara de unitatea de credinta, avern unitatea fireasca a Statului Roman, sa-i uneasca
fortele lor, vigurosului i bunului popor roman, care este dispus a trai in aceea frtie cu neamurile conlocuitoare, ca si in
trecutul &au i impreuna s dureze din nou zgazul de aparare
al civilizatiei, dreptului i umanittii.
Cu aceste consideratiuni, declar ca voiu vota legea. (Aplause pe bncile majorittii).
www.digibuc.ro
CUVANTAREA
D-LUI N. IONESCU-MEHEDINTI
D-lor deputati, nici o putere omeneasc nu se poate cobori in sanctuarul sfant al omului, pentru a-1 constrange sa cugete i sa gandeasca altf el decat cum II dicteaza constiinta
sufletul &au. Si, din punctul de vedere al manifestarii credintei,
omul nu poate s satisfaca nevoile sale sufletesti, decat prin
acte si fapte exterioare, cari ating sfera juridica i politici a
Statului. Prin Biserica, deci, din acest punct de vedere omul nu
se pone bucura cleat de o independent relariva si conditionat. Legea ne spune ca este o Biserica dominanta in Stat. Si,
d.lor, d. Paal avea pretentia sa protesteze contra acestui fapt.
D. Paal a uitat ca in trecutul cat se poate de apropiat, Biserica
ca.
Biserica aceea catolica din Ardeal era mai mult decit o Biserica
dominanta, era o teroare pentru celelalte culte si, d-lor, cal legea recunoaste ca Biseric dominanta, Biserica ortodox5, bine
a facut. CA Biserica aceasta este dominanti, este un omagiu,
care i se aduce, fiindca Neamul romanesc daci a existat ca
neam in toate timpurile, nu a existat decat gratie acestei Biserici.
Cand ai deaface cu un tran atat de constiincios, atat de
Si, atunci, pentruce se opune acestui suflu national, acestei chemri divine, pe care unitii o au, o simt ctre Biserica
mama', catre Biserica ortodoxa ?
Pentruce sa ne certam ? Nu ajunge sacrificiul celor 800
de mii de suflete ? Unirea aceasta a fost pecetluit cu sangele
lor i ei au murit pe crestetele Carpatilor, la Oituz, Marasesti
si in Budapesta, fiindci stiau c mor pentru un ideal qi idealul se isbpandeste cu sange, cu hecatombe. (Aplause).
www.digibuc.ro
DISCURSUL
418
totii, c si exiaenta Statului rornnesc, mArit, nu se poate conce'pe fr aceast temelie religioasA, creata, sporit si apirat de
BisericA prin idealismul si sacrificiile ei generoase.
mnesc, mai avem o serie intreag de culte, cu un trecut indelungat, cu organizatii i cu tendinte deosebite cari au nevoie
de incadrare in regimul nostru constitutional si politic, ca i ele
la rndul lor s-si indeplineascA marea misiune moralA fat de
credinciosii pe care-i reprezintA, contribuind la inchegarea ordinei si a vietii normale din snul societAtii noastre.
Tocmai de aceea, d-lor, cnd Constituanta din 1923 a pusi
nouile baze de drept ale Statului romnesc, ea a limit sa fixeze
in pactul nostru fundamental, doctrina politicd traditionalA a
legaturii strnse dintre Stat si culte pe temeiul liberttii si a
protectiunii lor egale.
Fixnd aceastA doctrina, Statul nostru a rAmas credincios
traditiei politicii romnesti, care totdeauna a respins sistemul
separatiunii, ca unul care era incompatibil i cu trecutul si cu
desvoltarea noastrA de mAine.
culte.
419
420.
de toate, sg-si stabileasca conceptiunea politici privitoare la regimul cultelor. Am spus cg a ggsit aceastg conceptie in sistemul
leggturii dintre Bisericg i Stat, pentrucg Statul nostru, cres-
conduce,
ches-
www.digibuc.ro
991
422
423
prindea proiectul in chestiune ? In adevr, el prevedea autonowia, ins cu restrictiunile pe cari le cerea suveran;tatea Statului
maghiar i situatia special juridicA, care rezulta din rolul de
patron suprem al regeui maghiar, fr a crui aprobare nu se
poate intreprinde nimic In biseric5. Este interesant c proiectul
are o dispozitie care dispune c statutele de organizare ale cultului catolic pentru a fi valabile, trebuie s aib. aprobarea Statului. Vaszic, exact ceeace prevede i proiectuI nostru de lege.
Dar lucru ciudat : acum cultele rninoritare protesteaz contra
acestei dispozitii, pe cnd in Ungaria dela 1917 o gseau foarte
normala. Dar, d-lor, biserica romano-catolic insui tinuse un.
mare congres constituant in 1902 la Budapesta, in care si-a elaborat un statut de organizare intemeiat pe principiul autonomiei. In acest statut de organizare sunt prevzute toate dreptu.
rile ce decurg din suveranitatea Statului. lat in ce constau ele:
Toate numirile de mitropoliti, episcopi, prepoziti, abati, se faceau de catre rege (art. 160, 161, 162 si 163). Infiintarea de
scoli secundare si superioare, numirea profesorilor, regulamentele disciplinare si de administrare, erau rezervate aprobrii
Statului i regelui (art. 150;152, 153, 190, 191, 193). Mari le averi
catolice administrate de Stat, urmau s treacA in 'liana bisericii,
dar recunoscndu-le ca proprietate a Statului. De aceea nsi
biserica stabileste o serie de drepturi pentru Stat. Anume bugetele si conturile anuale de venituri i cheltueli trebuiau s
fie aprobate de guvern (art. 164 si 165) schimbrile in destinatia, vinderea sau instrinarea averilor aveau nevoie de incuviintarea regelui (art. 168). Deasemenea regelui i sc recunostea dreptul de a anula orice hotrire a adunrii generale, dac atingea
drepturile de suprema inspectiune (art. 4). i in fine, o foarte
insemnat dispozitie pus in proiect de ctre Bieric, era aceea
care prevedea c toate hotririle adunirii generale si ale Consiliului de directie trebuiau inaintate spre aprobare, in termen de
20 zile, regelui (art. 5 si 157).
Comparati acum aceast autonomie proiectat chiar de
ctre biserica romano-catolici cu ceeace le di legea noastr
yeti vedea o enorm deosebire in favoarea Statului romnesc.
Nici una din restrictiunile numeroase i importante insirate mai
sus, nu se ggsesc in Iegea de fat. Ce mai rmine atunci din toate tribulatiile minoritare ? Nimic.
D. Emil Panaitescu : sa auzim ce spune d. Roth.
D. Hans Otto Roth : D-le profesor, vedeti Biserica ortodox din Ardeal a copiat autonomia ei, dup autonomia noastr.
D.
D.
424
D. I. Matei, raportor : S-mi dati voie s protestez im-potriva acestei afirmatiuni, d-le Roth. Nu prot9stez cu indignare, nici cu suprare, dar protestez pentruc este inexact:A'.
pn la veacul al 14-lea si mai departe chiar, in epoca cretinismului antic, unde a gsit colaborarea mirenilor cu clerul in toate chestiunile bisericesti. Dovada caracterului democratic al Bisericii noastre ne-o cl cel mai important si mai vechi document in ordinea constitutionala-bisericeascd, anume actul patriarhului Antonie dela 1391, prin care decretInd stavropighie
mnstirea Peri din Maramures, enunt, ci igumenul ei urmeaz fie ales de toti duhovnicii si de toti oamenii mari i mici
din partinentele mnstirii. Sistemul acesta 11 gsim in toate epocele istoriei noastre, ca o creatiune original romneasc. De
aceea mitropolitul Saguna, care aminteste hrisovul dela 1391
in istoria sa bisericeascA, n'a fcut dect s se inspire din trecutul nostru atunci cnd a dat Bisericii ardelene, restaurate de el,
minunata organizatie democraticA, in care a fost cuprins, prin
legea de unificare, toat biserica ortodoxi a Romniei-Mari.
Prin urmare, iat de ce nu putem primi legenda, care pre-
Rannicher, ca
elaboreze o Constitutie bisericeasa Este o
simpl afirmatie nedovedit, pe care o desmint si Inalta pregtire si largile conceptii ale nemuritorului mitropolit. (Aplause
pe bncile majorittii).
D. Hans Otto Roth : Imi dati voie, noi am avut totdeauna
toat admiratia pentru mitropolitul Saguna si eu nu am voit s
genialitate (aplause).
Aci s'a discutat chestia, dac noi am avut autonomie sau
nu i eu am spus numai att : inainte am avut noi autonomie
425
bandea o pregtire superioar (bacalaureat si 3 ani de teologie) nu se incuviinta, cleat in cazul, c parohia avea cel putin
800 credinciosi, i acestia se obligau s asigure din mijloace
proprii 50 la sut din leafa majorat.
Conditiile obtinerii subventiei (congruei) de care preot
erau : 1) cettenia maghiark 2) cunoasterea limbii maghiare, 3)
necondamnarea, prin sentint judectoreasa sau disciplinar,
pentru grave abateri morale sau atitudini contra Statului. In
asernenea cazuri subventia se revoca pe termen de 3 ani, iar darecidivau, preotii o pierdeau pentru totdeauna.
Dac vinovtia preotului isvora dintr'un ordin al autorittii bisericesti supreme, subventia putea fi sistat pentru toat
-preotimea eparhiei.
426
www.digibuc.ro
DISCURSUL DE INCHEERE
judicioasa si de competenta a d-lui dr. I. Matei, raportorul proiectului nostru de lege, mie nu mi-ar mai rarnarma decat prea
putine de adaugat cu privire la acest proiect de lege.
Totusi, fiinde in desbaterile desfasurate in aceasta Adunare, s'au ridicat anume chestiuni pe cari socot de a mea datorie
sa le lainuresc, permiteti-mi ca, inainte de inchiderea discutiunii generale, sa spun cateva cuvinte relativ la aceste chestiuni,_
cari 'se refera pe de o parte la unele declaratiuni ale reprezentantilor confesiunilor minoritare, iar pe de alta parte la unele
reflexiuni ale d-lui profesor N. Iorga.
de constiinta
ca dispozitiunile despre cari e Vorba ar fi de caracter politienesc i ea' ar porni dintr'o totala neincredere a
noastr fata de cultele minoritare. Si ca sa dovedesc aceasta, va
rog sa-mi ingaduiti, d-lor deputati, sa intru putin in analizarea
acestor dispozitiuni.
E mai intaiu dispozitiunea cuprinsa in art. 6, prin care
se interzic constituiri de partide politice pe baze confesionale
in acelas timp, se interzice tratarea de chestiuni de politica
,Inilitanta in corporatiile i institutiunile bisericesti.
Am explicat in expunerea de motive cauzele, foarte serioase, cari ne-au determinat sa inscriern in proiectul de lege a
www.digibuc.ro
428
.ceste dispozitiuni. In primul loc, pentruc conducditorii Statudat fiind principiile pe cari s'a alcdtuit si
lui romn modern
nu s'au eiluzit
-pe cari s'a desvoltat pn acum acest Stat
niciodatO in actele lor de guvernare de preocupri de ordin confesional. Tot asa si partidele politice au exclus din programul
lor tendinte clericale. i nu vrem s'd ne abatem dela aceast
bura traditie nici in noul Stat al Romniei intregite,
se constitue partide politice pe baz'd confesional, care s nzuiasc a impune conducerii Statului preocupari clericale. (Aplause prelungite pe bncile majoritAtii).
Cele petrecute in Senat acum cdteva zile sunt o dovad
ca ingrijorarea noastr in aceast privinfa a fost si este pe deplin justificat. Cci ati vzut cum oameni, abia iesiti de sub
stpnirea unui regim de vechi traditii clericale in conducerea
Statului, au socotit c sunt indreptatiti si ed pot impune con-ducatorilor Statului nostru preocuparile lor confesionale ca
preocupOri de guvernmnt.
Ati vAzut ins, in acelas timp, cum Senatul a reactionat
impotriva acestor tendinte, respingnd, prin votul su, dat aproape cu unanimitate, incercarea de a impune lucrrii noastre
-de legiferare si de guvernare, interese particulare confesionale
peste si impotriva intereselor generale ale firii si ale neamului.
Iat deci, d-lor, dovada ea' ne-am gndit foarte bine si
foarte serios atunci cnd am socotit c, pentru sistemul de
.conducere al Statului nostru, pentru traditiile noastre politice
pentru rosturile noastre de viitor, ar fi p.dgubitor, primejdios
s'd permitem ca in viata public s se constitue partide cu
caracter si tendinte clericale. Exemple bine cunoscute din viata
trecutO i chiar din viata actual a altor State, cu astfel de partide, pot fi aduse destule spre a dovedi deasemenea c'd inlturarea din viata politicd a Statului nostru a partidelor clericale e
necesitate, pe care trebuie s o sustinem cu totii si firi ezitare.
Ce priveste dispozitiunea prin care se interzice tratarea
de chestiuni de politick' militant in corporatiile si institutiile
bisericesti ale cultelor, ea este asa de f ireasc ed nu mai are
trebuint de a fi justificat. Cci, dad Statul acorda cea mai
largd autonomie pentru viata intern a cultelor, aceastO autonomie este a se folosi numai in cadrul afaceriloi lor religioase, in
-cari, sub nici un cuvnt, nu poate fi admis politica militant,
pentruc din ziva in care aceasta ar int9 in corporatiunile si
institutiunile bisericesti, ele s'ar transfornia in instrumente ale
vietii politice de partid si am ajunge astfel, pe alte ci, la aceea
-ce ark= adineaori ea' trebuie si inlturm din viata uoastra
publicA.
429
va cdruia se ridicd reprezentantii cultelor minoritare, este aceea prin care cultele acestea sunt obligate sd comunice guvernului ajutoareld materiale primite din strindtate. Or, d-lor,..
dispozitiunea aceasta nu poate fi privit ca o dispozitiune politieneascd, cdtd vreme guvernul trebuie s tie de unde vin, de
ce naturd i cu ce scopuri sunt date aceste ajutoare i ct vreme el u le va opri cleat atunci cnd vor fi date i intrebuinsate impotriva intereselor Statului i impotriva armoniei interconf esionale in Stat.
Or, Statul, care are datoria s garanteze aceastd pace confesional i sd se asigure impotriva tendintelor subversive, e in
dreptul sau s ia orice mdsuri ar crede necesare pentru aceasta
e regretabil cd reprezentantii cultelor minoritare privesc aceste mdsuri ca politieneti i indreptate in contra drepturilor
autonomiei lor, in loc sd le priveascd aqa cum sunt, adicd
in Transilvania, ar fi in vigoare un alt cod civil, care lasd deplin libertate cultelor in aceast. privint. (Aplause pe bncile
majorittii). Nu am mai face atunci o lege de uni ficare.
Iat de ce a trebuit s inscriem in lege aceeaq dispozitfe
a codului nostru civil pentru achizitille de averi cu titIul grawww.digibuc.ro
430
431
432
renuntarn.
438
In ce consta aprobarea qi cum se facea ea in Statul unguresc, bunaoara, a aratat-o d. dr. I. Matei i s'a putut vedea din
interesanta d-sale expunere, ce riguros proceda acest Stat cand
era vorba de o astf el de aprobare si cat de ingduitori
gem sa fim noi.
Caci nu se poate concepe ca un Stat, care acorda depliria
autonomie cultelor si care i rezerva numai dreptul de control
asupra vietii lor externe, ca Statul acesta, zic, sa nu cunoasci,
precis si lamurit, modul de organizare si de functionare al acelor culte si sa nu ceara ca aceasta organizare si functionare s
fie in concordanta cu principiile si dispozitiile legii pentru regimul general al cultelor.
Iat pentru ce statutele acestora trebuie sa aiba aprobarea guvernului, aprobare, prin care nu se tinde catusi de p.Itin
a se impieta sistemul lor de organizare. Dar, mai mult de cat
atata, la cererea dumnealor, a reprezentantilor cultelor minoritare, am specificat in proiectul nostru de lege ca aprobarea are
28
434
dat cultelor, cele mai depline libertati si cea mai larga toleranta. Nu s'a exercitat din partea Statului, in tot acest timp, o
poate afirma orice orn de buna credint, aproape nici un control asupra vietii interne si raporturilor externe a acestor
culte.
435
436
437
III III
www.digibuc.ro
U
mmou
'
14
0RATORU8:
P. S. Episcop Roman Ciorogariu (ortodox)
D. Prof. O. Bogdan-Duica (ovvhdox)
..
Parintele D. Turcu (o,tod"x) .. .. ..
..
P. S. Episcop Valeriu Traian Frentiu (unit)
Po,intdtcnnsi|icr Gb. Ciuhandu (ortodox)
Episcopul Makkai (reformat) ..
I. P. S. Arhiepiscop Cizar (cato8c) ..
Rabinul I. Niemirover (mozaic) ..
D. Friederich Teutsch (luteran)
D. Elemer Gya,hm (coro&c) .. ..
..
P. S. Episcop Origod, Comyu (ortodox)
D. 0b. Rigu (ortodox) ..
.. ..
..
'
,,
'
..
..
'
..
'
",
97
22
..
..
..
..
..
..
..
..
' '
'
'
..
..
'
,.
..
..
39
59
85
89
127
129
132
136
137
143
164
169
205
213
226
228
' '
'
""
31
'
..
232
..
..
'
' '
'
' '
..
235
246
258
271
276
319
'
www.digibuc.ro
..
..
..
439
Pag.
[\C.Disocau(ortouhx).... ..'....
,
,
`.
,
,
,
,
,
,
,
'
..
Petre Orho,iccuou (ormdwz)'
Ministru Alex. Lapedatu /ortodox/
Prim-Ministru VintU Br 6unu (prt"do)
G. 8,thlcu
..
..
..
'
FtzCoonert(luteron)'
, umuFoleu(unit)
., C. Duc c"
' '
(o,todox)
'
' '
..
..
..
..
..
'
'
..
'
Borcea (ortodox)
' '
, Beno 5truucbcc(mozux* '
.,
,
,
,,
405
410
..
..
..
323
327
340
366
375
384
386
388
390
394
396
397
399
401
..
4/2
..
..
414
416
417
427
XXE
ERATA
www.digibuc.ro
STR. BREZOIANU, 11
LEI 200
www.digibuc.ro