ORGANIZAREA ACTIVITATII

TRANSFUZIONALE IN
SPITAL
Lector
Dr. Corina POSEA

OBIECTIVELE CURSULUI
DOBANDIREA DE CATRE PARTICIPANTI A
CUNOSTINTELOR DESPRE:
- INTOCMIREA DOCUMENTATIEI PENTRU
AUTORIZARE SI ACREDITARE
- ETAPELE PROCESULUI TRANSFUZIONAL IN SPITAL
- PSL SI INDICATII
- ADMINISTRAREA PSL
- MONITORIZAREA PACIENTULUI TRANSFUZAT
- RECUNOASTEREA SI MANAGEMENTUL
REACTIILOR ADVERSE
ABILITATILOR DE GESTIONARE CORECTA A
ACTULUI TRANSFUZIONAL IN SPITAL

ACTIVITATEA TRANSFUZIONALA
IN SPITAL
Scopul organizarii procesului transfuzional in
spital, este acela de a asigura o transfuzie
disponibila pentru pacienti, sigura, eficace
clinic, cu folosirea eficienta a stocurilor
ASIGURAREA PRODUSULUI POTRIVIT
PENTRU PACIENTUL POTRIVIT, LA
MOMENTUL POTRIVIT, IN CONDITII
ADECVATE, IN CONFORMITATE CU
REGLEMENTARILE IN VIGOARE

LEGISLATIE COMUNITARA
Transfuzia sanguina domeniu al
sanatatii publice bine reglementat
CE 4 Directive Europene
- liniile directoare ale reglementrilor
activitatii transfuzionale pentru SM
- asigura un nivel de calitate adecvat
si echivalent pentru SM

LEGISLATIE COMUNITARA

LEGISLATIE NATIONALA

Legislatie pentru UTS

Lege nr. 282/2005
Ordin MSP nr. 1224/2006 Norme privind
activitatea UTS
Ordin nr. 1343/2007 Ghidul naional de
utilizare terapeutic raional a sngelui
i a componentelor sanguine umane
Ordin MSP nr. 1228 /2006 Norme privind
organizarea sistemului de hemovigilen, de
asigurare a trasabilitii, precum i a
Regulamentului privind sistemul de
nregistrare i raportare n cazul apariiei de
incidente i reacii adverse severe legate
de colecta i administrarea sangelui

Legislatie pentru UTS

Ordin MSP nr. 1132/2007 Norme privind
sistemul de calitate n domeniul TS
Ordin MSP nr. 1226/2006 Norme privind
colecta, controlul biologic, prepararea,
conservarea, distribuia i transportul
sngelui i componentelor sanguine
umane
Ordin MSP nr. 1237/2007
Nomenclatorul naional al
componentelor sanguine umane pentru
utilizare terapeutic

Legislatie pentru UTS

Ordin MSP nr. 1225/2006 Norme
privind autorizarea INHT, CTST, UTS
Ordin MSP nr. 1214/2006 Norme
privind formarea profesional
adecvat a personalului
Ordin MSP nr. 1227/2006 Norme
privind transfuzia autolog

Unitatea de transfuzie spital

Definitia:

structur n cadrul spitalelor, care

stocheaz sngele i componentele
sanguine umane destinate livrrii i
utilizrii terapeutice exclusiv n serviciile
spitalului unde i desfoar activitatea;
aceste uniti efectueaz testele
imunohematologice obligatorii pentru actul
transfuzional;

HARTA PROCESELOR UTS

-SPITAL
PRELUARE< TRANSP
CONTROLUL ULTIM

Identificare pacient
Inregistrare FO
ADMINISTRARE PSL
Evaluare pacient
Proba clinica
Monitorizare RA

MONITORIZARE
PACIENT TRANSFUZAT
Puls, TA, nr. resp
diureza

Proceduri de operare
Pentru fiecare stadiu al procesului de transfuzie clinica:
- cererea de sange pentru proceduri medico-chirurgicale
elective
- cererea de sange pentru situatii de urgenta
- recoltarea si etichetarea probelor inainte de transfuzie
- preluarea probelor de la UTS
- transportul si conservarea sangelui dupa preluarea
acestuia din UTS
- administrarea sangelui, inclusiv verificarea finala a
identitatii pacientului
- monitorizarea pacientului inainte, in timpul si dupa
terminarea transfuziei
- gestionarea, investigarea si inregistrarea reactiilor
transfuzionale
Instructiuni de lucru pentru tehnicile de laborator

AUTORIZARE
Inspectia Sanitar de stat (ISS)
trebuie s desfsoare cel putin o
dat la 2 ani inspectii si controale n
structurile sistemului national de
transfuzie sanguin, pe baza unei
planificri, precum si inspectii n
vederea autorizrii acestor structuri.

Tipuri de inspectie -UTS

Inspectia in vederea autorizarii (OMS
1225/2006)
Inspectia - la fiecare 2 ani (Legea
282/2005)
Inspectia cu privire la un produs/proces
(de ex. introducerea informatizarii)
Inspectia in caz de eveniment
Inspectia exceptionala/neanuntata

CERINTELE DE AUTORIZARE
UTS depune un dosar la DSP
cerere de solicitare a autorizrii
documentaia referitoare la organizarea instituiei
(organigrama, indicnd funciile i numele responsabililor i
seciilor asupra crora se face raportarea)
documentaia referitoare la sistemul calitate (manualul
calitii, numrul i calificrile personalului cu documente
doveditoare, precum i programul de pregtire a personalului)
documentaia privind spaiul (numrul de ncperi, destinaia,
circuite funcionale)
documentaia privind dotarea cu echipamente
lista procedurilor operatorii standard pentru activitile de baz

DOCUMENTATIA SMC (CF. ISO/TR 10013:2003)

Aplicare
Difuzare
Interna si externa

Interna si numai in
cazuri deosebite
externa, compartim.

Numai interna
Detalierea activitatilor

Principii, organizare,
responsabilitati,
competente la nivel
de organizatie, cu
referire la calitate

Domenii de activitate

ELEMENTE DE ORGANIZARE A
ACTIVITATII IN UTS
Organizarea activitii de transfuzie
sanguin n spital este condiionat de:

a) crearea unitii de transfuzie

sanguin din spital, autorizat de
Autoritatea de sntate public (OMS
1225/2006)

b) numirea comisiei de transfuzie i

hemovigilen a unitii sanitare (OMS
1224/2006, OMS 1228/2006).

Comisia de transfuzie i
hemovigilen
Responsabilitati:
monitorizarea nivelului de asigurare a securitii transfuzionale
elaborarea i implementarea documentaiei necesare aplicrii n
practica din spital a ghidurilor de utilizare clinic a PSL
evaluarea nivelului de pregtire profesional a tuturor
categoriilor de personal implicate n activitatea de transfuzie
sanguin
monitorizarea utilizrii corecte a terapiei transfuzionale n secii
organizarea i monitorizarea funcionrii sistemului de
hemovigilen din spital i colaborarea cu CTST n
analiza reaciilor i incidentelor adverse
elaborarea i implementarea, n colaborare cu responsabilul cu
asigurarea calitii din spital, a sistemului de calitate n UTS i la
nivelul seciilor, privind activitatea de transfuzie sanguin.

ELEMENTE DE ORGANIZARE A
ACTIVITATII IN UTS
ntr-un spital se organizeaz o singur
UTS.
UTS este subordonat managerului
spitalului.
UTS poate fi organizat ca structur
independent a spitalului sau n cadrul
ATI.
Programul de lucru este permanent.

ORGANIZAREA ACTIVITATII
IN UTS
UTS are un spaiu special alocat, accesibil i cu
acces facil n secii.
- nu poate fi utilizat i n alte scopuri
Compartimentarea:
spaiu pentru stocarea sngelui i a
componentelor sanguine, a probelor biologice ale
pacienilor, a reactivilor, a altor materiale
sanitare sau consumabile
spaiu de lucru
spaiu pentru echipamente de laborator
spaiu de odihn pentru personal.
Sa asigure circuite functionale, s fie adaptat
volumului activitii de transfuzie din spital.

ATRIBUTIILE ASISTENTILOR
DIN UTS
a) desfoar activitile specifice UTS, n limitele
competenelor lor, sub directa ndrumare i
supraveghere a medicului coordonator;
b) efectueaz testrile pretransfuzionale;
c) rspund de apariia reaciilor adverse severe i a
incidentelor adverse posttransfuzionale provocate de
stocarea, manipularea necorespunztoare a sngelui
total i a componentelor sanguine sau de efectuarea
greit a testrilor pretransfuzionale;
d) supravegheaz funcionarea i ntreinerea
echipamentelor din dotarea unitii de transfuzie
sanguin, din spital, lund msuri n condiiile apariiei
unor defeciuni n funcionarea acestora, conform
procedurilor standard;
e) ntocmesc documentaia pentru activitile
desfurate.

ACTIVITATI UTS
1. Aprovizionarea cu PSL pe baza solicitrilor scrise
din seciile spitalului
- de la CTS furnizoare in baza unui contract care stabilete
condiiile de distribuie i documentaia aferent obligatorie
Scop: asigurarea PSL in cantitati suficiente pentru transfuzia
in situatii de urgenta si pentru interventii medicochirurgicale elective
Ce verificati?
- formularul cerere de PSL completat de medicul
prescriptor in urma evaluarii nevoilor transfuzionale ale
pacientului
- cum se stabileste comanda PSL cu caracteristici speciale
pentru categorii de pacienti
- cum se transmite fax, telefonic
- inregistrari, documentele

ACTIVITATI UTS
2. Recepia, evidena, stocarea i livrarea
PSL ctre seciile spitalului
RECEPTIA - echipa de receptie verifica:
- TC din echipamentele de transport
- Durata transportului
- Documente de insotire si conformitatea cu
acestea (aviz de insotire, tabel cu PSL
distribuite)
- Fiecare unitate de PSL, integritate, aspect
macroscopic, absenta solutiilor de continuitate
Procedura in caz de produse neconforme

ACTIVITATI UTS
Ordin MSP nr. 1132/2007 Norme privind
sistemul de calitate n domeniul TS
Procedurile pentru stocare, distribuie i
livrare se valideaz pentru a asigura calitatea
PSL pe toat perioada de stocare i pentru a
exclude o posibil eroare de identificare a
componentelor ntre ele. Toate aciunile de
transport i de stocare, inclusiv recepia,
distribuia i livrarea, vor fi definite prin
proceduri i specificaii scrise.

ACTIVITATI UTS
EVIDENTA, INREGISTRAREA PSL
Verificati:
cum este asigurata trasabilitatea
gestionarea stocurilor:
stocul curent
stocul de urgenta
stocul pentru interventii elective

ACTIVITATI UTS
Stocarea si conservarea PSL
Se face conform instruciunilor scrise ce
corespund specificaiilor fiecrui produs
identificarea clara si separata a zonelor de
stocare: PSL, reactivi, probe de sange,
produse neconforme
echipamentele lantului de frig: s fie
ntreinute i controlate printr-o procedur
bine precizat
verificarea si inregistrarea temperaturii de
stocare

Condiii de stocare PSL

Produs
sanguin

Echipam Tempera
ent
tura

CER, SI

Frigider

+2C*+6C *

CTS, CTA

Agitator
de
trombocit
e

+20C**22C
Agiatare
continua

PPC, CP,
PDCP

Congelato -40C***
r

*Limita superioar - riscul de

contaminare bacterian
*Limita inferioar hemoliza
**CT meninute la o
temperatur mai joas i pierd
proprietile hemostatice.! Nu
punei niciodat CP la frigider.
***Factorii de coagulare sunt
stabili la T< -25C, cu excepia
fact. VIII i V.
La T mai mari, nivelul fact. VIII
scade rapid n 24 h iar fact. V
scade mai lent.
PPC stocata la T> -25C nu
este indicata pentru
tratamentul hemofiliei si CID
dar poate fi utilizat pentru alte
tulburri de coagulare.

ACTIVITATI UTS
Livrarea PSL catre sectiile spitalului
proceduri/instructiuni scrise cu etapele
livrarii:
- selectia PSL pe baza prescriptiei medicale
- efectuarea testelor pretransfuzionale
- pregatirarea PSL
- completarea etichetei de compatibilitate
si a documentelor
Livrarea prin procedura de urgenta

ACTIVITATI UTS
3. Efectuarea testelor pretransfuzionale
a) determinarea GS ABO i Rh(D) la pacient; n cazul nou-nscuilor i
sugarilor de pn la 6 luni se va efectua i testul Coombs direct
pentru confirmarea grupului sanguin ABO;
b) n situaii speciale (nou-nscui, sugari, copii, politransfuzai, femei
de vrst fertil, transplant, imunodeprimai, imunizai) se impune
efectuarea determinrilor de GS i n alte sisteme antigenice
eritrocitare;
c) depistarea de anticorpi iregulari antieritrocitari, n cazul pacienilor
imunizai i politransfuzai;
d) proba de compatibilitate pacient - unitate de snge. Se vor efectua
toate cele 3 tehnici complementare: test salin, test enzimatic cu
papain la temperatura de 37 grade C i test Coombs indirect; n cazul
nou-nscuilor i sugarilor de pn la 6 luni, proba de compatibilitate
se va efectua att cu serul pacientului, ct i cu serul mamei.

ACTIVITATI UTS
Efectuarea testelor pretransfuzionale
Verificati existenta:
instructiunilor de lucru pentru toate
tehnicile mentionate (validare, martori)
Control de calitate: reactivi, echipamente
protocoale de transfuzie pentru categorii
de pacienti
protocoale de investigare a reactiilor
adverse transfuzionale

ACTIVITATI UTS
4. Pregtirea unitilor de snge total
i a componentelor sanguine n
vederea administrrii;
Incalzirea CER si SI se recomanda numai
in:
transfuzii rapide cu volume 50ml/kg/h
exanguinotransfuzia la nnascuti
prezenta aglutininelor la rece
Decongelarea PPC echipamente speciale
Numai in UTS

ACTIVITATI UTS
5. Consiliere privind utilizarea
clinic a sngelui total i a
componentelor sanguine
- medicul coordonator consiliaz
medicii prescriptori din spital n
vederea unei ct mai corecte indicaii
de terapie transfuzional, avnd
obligaia de a se opune administrrii
transfuziilor nejustificate

ACTIVITATI UTS
6. Prezervarea probelor biologice
pretransfuzionale i a PSL
administrate pentru o perioad de 48
de ore posttransfuzional n spaiile
frigorifice cu aceast destinaie
Scop: reevaluare imunohematologica
in cazul reactiilor transfuzionale
imediate

ACTIVITATI UTS
7.Pstrarea eantioanelor din ser sau
plasm recoltate pretransfuzional, n
cazul tuturor pacienilor transfuzai,
pentru o perioad de minimum 6
luni, n spaii frigorifice (-15 - 18
grade C) cu aceast destinaie
Scop testarea in cazul complicatiilor
transfuzionale tardive (suspiciunea de
transmitere MTS)

ACTIVITATI UTS
8. Intocmirea documentaiei
corespunztoare tuturor activitilor
desfurate
formularele si registrele in vigoare trebuie
identificate, codificate fac parte integranta din
sistemul de inregistrari al spitalului
completarea se face manual sau n sistem
informatizat si permite identificarea persoanei
care a nregistrat datele
modificrile semnificative aduse documentelor
trebuie revizuite, datate i semnate de o
persoan autorizat s efectueze aceast
sarcin

FIA TRANSFUZIONAL A
PACIENTULUI
Se consemneaza urmatoarele date:
Date de identificare a pacientului
Grup dsanguin, DAI, fenotip,
compatibilitate
Tipul i volumul fiecrui produs transfuzat
Numrul de inregistrare i numrul unic
de donator al fiecrei uniti transfuzate
Grupa sanguin a fiecrei uniti de PSL
transfuzate
Ora la care a fost livrata unitatea de PSL
Semntura persoanei care a livrat sngele

FORMULAR DE MONITORIZARE
A PACIENTULUI TRANSFUZAT
Se completeaza de catre personal medical
sectie:
Tipul si volumul PSL
Controlul ultim
Data/ora inceperii transfuziei
Monitorizarea: puls, TA, T, diureza
- pre-,in timpul transfuziei, post-transfuzional
Ora terminarii transfuziei
Semnatura persoanei care a administrat
transfuzia

INREGISTRARI
Nr.
Crt.

Identi
ficare

Denumire
inregistrare

Nr.
Ex.

Emitent

Difuz
are

Durat
a de
pastr
are

F-xxx12

Registru PSL

Medic
coordonator

UTS

30 ani

F xxy12

Registru
seroteca

Medic
coordonator

UTS

15 ani

F- xyy

Formular
notificarea
RAS la
primitor

Medic
coordonator

UTS

FO

ACTIVITATI UTS
9. Raportarea tuturor evenimentelor legate de
actul transfuzional ctre CTS
- reactii adverse transfuzionale la primitorul de PSL
- incidente aparute pe lantul transfuzional
Formular de notificare a reactiei
transfuzionale
Responsabilul de hemovigilenta stabileste
impreuna cu personalul medical care a constat
reactia nivelul de imputabilitate si gradul de
severitate al acesteia prin aplicarea unui
protocol de investigare/confirmare specific.
Se notifica obligatoriu AC reactia/incidentul
sever (cf. OMS 1228/2006)

DOTAREA OBLIGATORIE
1.

Echipamente de stocare a PSL validate pentru transfuzie, prevazute cu

sistem de monitorizare a T, sistem de ventilaie i alarm sonor
Echipamente de stocarea a reactivilor, probelor, unitatilor administrate
2. Dispozitiv omologat pentru dezghearea PPC, PDCP, CP factor VIII
3. Dispozitiv omologat pentru nclzit sngele i produsele sanguine labile;
4. Centrifug;
5. Geni de transport al sngelui i al produselor de snge;
6. Mas de lucru cu suprafa lavabil;
7. Reactivi: seruri test ABO, Rh(D), papain, eritrocite test, reactivi
micrometod
8. Containere pentru deeuri biologice i contaminate;
9. Termometre avizate metrologic;
10. Documente (registre, formulare, etichete autocolante);
11. Logistic (computer, imprimant).

DOTAREA OBLIGATORIE
Echipamentele :
- validate pentru transfuzie, calibrate i
ntreinute
- instruciuni de folosire scrise, evidene
zilnice privind starea lor.
Reactivii i materialele se procur de la
furnizori autorizai, respectndu-se
cerinele i specificaiile documentate.
Lista echipamentelor, reactivilor,
materialelor critice.

PERSONAL
Categorii de personal: medic coordonator, asisteni
medicali, personal auxiliar
Numr suficient (2 as.med./tura pentru validarea
rezultatelor)
Instruit i evaluat n vederea stabilirii competenei
de a ndeplini sarcinile specifice dovezi de instruire
Fia postului actualizat, cu descrierea clar a
sarcinilor i responsabilitilor
Cursuri de formare iniial i de educaie medical
continu, adecvate sarcinilor specifice
Instruciuni scrise referitoare la securitatea i
sntatea n munc

ACTIVITATEA TRANSFUZIONALA
IN SECTII
Ordin nr. 1343/2007 Ghidul naional de
utilizare terapeutic raional a
sngelui i a componentelor sanguine
umane
- material didactic elaborat de OMS destinat
personalului medical din spitale
- prezinta aspecte de organizarea a activitatii
transfuzionale la nivelul sectiilor
- utilizarea corespunzatoare a sangelui
pentru reducerea la minimum a necesarului
transfuzional

ATRIBUTIILE ASISTENTILOR DIN

SPITAL
a) iau cunotin de indicaia de transfuzie fcut de medicul prescriptor
b) recolteaz eantioanele pretransfuzionale, completeaz i semneaz
formularul "cerere de snge", n vederea efecturii probelor
pretransfuzionale;
c) efectueaz controlul ultim pretransfuzional la patul bolnavului;
d) efectueaz transfuzia sanguin propriu-zis i supravegheaz pacientul
pe toat durata administrrii i n urmtoarele ore;
e) nregistreaz n foaia de observaie rezultatele controlului ultim
pretransfuzional i toate informaiile relevante privind procedura
efectuat;
f) n caz de reacii transfuzionale aplic procedurile operatorii standard de
urgen i solicit medicul prescriptor sau de gard;
g) returneaz unitii de transfuzie sanguin din spital recipientele de
snge total sau componente sanguine transfuzate, precum i unitile
netransfuzate.

PRODUSE SANGUINE LABILE

CONCENTAT ERITROCITAR
RESUSPENDAT
200 ml eritrocite + plasma reziduala + 100 ml
SAGM
- SAGM salin, adenin, glucoza, manitol
- suport al metabolismului eritrocitar
Conservare:
+2C - +6C
- leziuni de stocaj ( ioni de K)
Valabilitate: 35 zile
Risc de infectie: orice agent infectios prezent in
celule sau in plasma: HIV, HTLV, VHB, VHC, sifilis,
malarie, etc
Randament transf. 1u Hb cu 0,6-1g/l

CONCENTAT ERITROCITAR
RESUSPENDAT
Calificari suplimentare, in functie de
nevoile pacientului:
Fenotipat in sistemul Rh-Kell femei varsta
fertila, copii, politransfuzati, transplantati
Deleucocitat pacienti cu reactii frisonfebra in antecedente
Deplasmatizat pacienti cu reactie alergica
in antecedente
Iradiat pentru prevenirea bolii grefa-contragazda in cazul pacientilor imunodeprimati

CONCENTRAT TROMBOCITAR
STANDARD
Tr. provenite de la un donator intr-un volum de
50-60 ml plasma:
- 10 trombocite, 10 eritrocite, 10 leucocite
Conservare: 5-7 zile la 20-24C in agitare
continua
O conservare prelungita creste riscul de
proliferare bact.
Nu stocati in frigider
Doza: 1 unitate/ 10 kg corp
Randament: 20-40 x 10 /l, mai scazut in caz de:
splenomegalie, CID, septicemie.
Complicatii: reactii alergice, febrile nonhemolitice

PLASMA PROASPATA
CONGELATA
Punga ce contine plasma separata dintr-o unitate
de sange in primele 6 ore de la recoltare si
congelata rapid la -25C.
Contine: factori de coagulare, albumina, Ig
- nivelul fact. 8 este de cel putin 70% din cel al
plasmei normale
Conservare : 1 an la -25 C
Precautii:
- poate da reactii alergice sau reactii anafilactice
severe
- in compensarea hipovolemiei
Doza 15 ml/kg corp
Risc de infectie: acelasi ca la MER

FILM
CUM SE OBTIN PRODUSELE
SANGUINE LABILE?

ETAPE ALE PROCESULUI

TRANSFUZIONAL PE SECTIE
MEDIC PRESCRIPTOR
1. Evalueaz nevoile clinice de snge ale
pacientului i precizeaz momentul cnd
acestea sunt necesare.
2. Informeaz pacientul i/sau rudele acestuia
cu privire la transfuzia propus i nregistrez
n FO faptul c s-a fcut informarea.
3. Inregistreaz indicaia de transfuzie n FO
4. Alege produsul sanguin i precizeaz
cantitatea necesar, conform ghidurilor de
practica medical

Consimtamantul informat al
pacientului transfuzat
Informatii scrise furnizate
pacientuluidespre indicatiile, avantajele,
riscurile, alternativele transfuziei.
De ce si cand este necasara
transfuzia ?
Produsele de sange si indicatiile lor
Cum se transfuzeaza sangele si
componentele sanguine?
Care sunt riscurile transfuziei de
sange si componente sanguine?
Care sunt alternativele transfuziei?

ETAPE ALE PROCESULUI

TRANSFUZIONAL
MEDIC PRESCRIPTOR
5. Completeaz corect i lizibil formularul de cerere.
Indica motivele transfuziei pentru ca personalul UTS
s poat alege produsul cel mai potrivit pentru situaia
clinic a pacientului.
6. Pentru situatii de urgent solicita la UTS, CE O Rh(D)
negativ mai ales atunci cnd exist riscul unor erori de
identificare a pacientului.
ASISTENT MEDICAL SECTIE
7. Recolteaza i eticheteaza corect probele de snge
pentru efectuarea testelor pretransfuzionale (inclusiv
pentru constituirea serotecii pacienilor transfuzai).
8. Trimite formularul de cerere de snge i probele
pretransfuzionale la UTS

TRANSFUZIA IN SITUATII DE
URGENTA
Se face cu CER O -/+ fara hemolizine
Sa existe o PO pe care sa o cunoasca tot
personalul medical implicat in actul
transfuzional, inclusiv UPU.
Descrie toate etapele livrarii in functie
de gradul urgentei:
- se recolteaza probe pretransfuzional
- se livreaza fara teste pretransfuzionale,
acestea urmand a fi efectuate ulterior
- se inregistreaza unitatile livrate

ETAPE ALE PROCESULUI

TRANSFUZIONAL
ASISTENT MEDICAL UTS
9. n UTS se efectueaz:
testele pretransfuzionale: determinarea/verificarea
grupei sanguine, fenotiparea eritrocitar depistarea
de anticorpi iregulari, testele de compatibilitate,
consemnarea n fia transfuzional a pacientului a
urmtoarele date:
- Tipul i volumul fiecrui produs transfuzat
- Numrul de inregistrare i numrul unic de
donator al fiecrei uniti transfuzate
- Grupa sanguin a fiecrei uniti de PSL
transfuzate
- Ora la care s-a livrat unitatea de PSL
- Semntura persoanei care a livrat sngele

ETAPE ALE PROCESULUI

TRANSFUZIONAL
ASISTENT MEDICAL SECTIE
10. PSL compatibile sunt livrate de UTS si sunt
ridicate de personalul clinic al seciei.
11. n cazul n care nu sunt folosite imediat
pentru transfuzie, PSL sunt sunt pstrate n
condiiile recomandate n procedur
12. nainte de administrarea PSL se verific:
-identitatea pacientului
-identitatea PSL
-documentele medicale ale pacientului i
concordana datelor menionate pe unitatea
de PSL i n FO

ETAPE ALE PROCESULUI

TRANSFUZIONAL
ASISTENT MEDICAL SECTIE
13. Administreaz PSL.
14. Inregistreaz n FO:
- Ora la care a nceput i s-a terminat transfuzia PSL
- Controlul ultim la patul bolnavului
- Semntura persoanei care a administrat transfuzia
MEDIC SI ASISTENT MEDICAL SECTIE
15. Monitorizeaz pacientul nainte, n timpul i la
terminarea transfuziei
16. Identific i acioneaz n conformitate cu PO n
momentul apariiei reaciilor adverse. Inregistreaz
n FO reacia adversa. Anun personalul UTS .

RECOLTAREA PROBELOR
PRETRANSFUZIONALE
S existe o PO
Etape:
1. Pacient constient i se cere s se
identifice cu nume, prenume, data naterii
i eventual alte informaii necesare
2. Se verific datele prin confuntare cu:
-FO
-Formularul de cerere de snge completat
3. Recoltarea probelor

RECOLTAREA PROBELOR
PRETRANSFUZIONALE
4. Inscriptionarea eprubetelor se face la
patul bolnavului imediat dupa recoltare:
-data naterii pacientului
-nr. FO
-salon
-data
-semntura persoanei care recolteaz proba
Nu etichetai eprubetele nainte de
recoltarea probei, deoarece exist riscul
unor greeli de identificare n momentul
recoltrii!

RECOLTAREA PROBELOR
PRETRANSFUZIONALE
Dac pacientul are nevoie de o nou
transfuzie trimitei la UTS o alt eprubet
pentru efectuarea testelor de compatibilitate.
Orice abatere de la procedurile corecte poate
duce la apariia accidentelor transfuzionale.
Nu se accept probele de snge dac
acestea sunt incorect sau incomplet
inscripionate sau dac exist discordan
ntre datele de identificare de pe eprubet i
documentele medicale ale pacientului.

Preluarea PSL din UTS

Numai personalul clinic are voie s
transporte PSL din UTS n secie. Este
indicat ca preluarea produselor de
snge s fie fcut de persoana care
recoltat probele pretransfuzionale i
care urmeaz s transfuzeze produsul.
Se va aduce la UTS FO pacient
Se verific concordana datelor de pe
eticheta PSL, FO i Fia transfuzional
pacient

Condiii de stocare i
transport PSL
Echipamentele lanului de frig:
- sisteme automate de monitorizare i
nregistrare a T
- sisteme de alarm sonora si vizuala
Stocarea PSL in sectie trebuie facuta in
aceleasi conditii ca in UTS
Administrarea PSL trebuie s nceap n
urmtoarele 30 de minute de la
scoaterea acestora din frigider.

Administrarea PSL
Sa existe o PO in care sa fie descris
modul in care se face:
- controlul final al identitii pacientului
- identitatea unitatii de snge/ eticheta
de compatibilitate
- documentaie

Verificarea unitatii de sange

Punga de snge va fi examinat de fiecare
dat att nainte de livrare ct i nainte de
transfuzie.
Se verific urmtoarele:
prezenta semnelor de hemoliz la linia de
separare dintre eritrocite i plasm
Semnificatie:
- contaminare bacteriana
- congelare sau expunere la temperaturi

Verificarea unitatii de sange

Modificarea culorii eritrocitelor nuan mai
nchis, aproape neagr
Semnificatie: contaminare bacteriana
Prezena cheagurilor
Semnificatie:
- sg. nu a fost amestecat cu AC n tp recoltrii
- contaminare bacterian (utilizarea
citratului prin proliferare bacterian)
Fisurarea pungii i scurgerea coninutului sau
semne c punga a fost deja deschis
Semnificatie:
- manipulare defectuoasa

Verificarea identitatii
pacientului si a PSL inaintea
transfuziei

1. Cerei pacientului s se identifice:

nume, prenume, data naterii i orice
alte informaii complementare
Dac pacientul este incontient cerei
unei rude sau altui membru al echipei s
spun care este identitatea pacientului
2. Verificai identitatea i genul pacientului
prin confruntare cu datele din FO.

Verificarea identitatii
pacientului si a PSL inaintea
transfuziei

3. Verificai ca urmtoarele detalii din

eticheta de compatibilitate ataat de
unitatea de snge i din fia transfuzional a
pacientului se potrivesc exact cu datele din
documentele pacientului
Numele pacientului
FO pacient, salon
GS pacient
Data la care s-a efectuat testul de
compatibilitate

Verificarea identitatii
pacientului si a PSL inaintea
transfuziei

4. Verificai s nu existe discrepane ntre

numrul unic de donare nregistrat pe unitatea
de snge i pe eticheta de compatibilitate
5. Verificai s nu existe discrepane ntre
grupa de snge ABO Rh marcat pe unitatea de
snge i pe eticheta de compatibilitate.
6. Verificai ca data de valabilitate nregistrat
pe unitatea de snge s nu fie depit.
Efectuati controlul ultim la patul bolnavului
Verificarea final la patul pacientului este
ultima ocazie de a detecta o eroare de
identificare i de a preveni efectuarea unei
transfuzii potenial incompatibile, care ar
putea fi fatal.

Studiu de caz 1

Spitalul A, certificat ISO: Exista PO scrise pentru activitatea

transfuzionala.
Pacientele X si Y se interneaza in sectia ORT, in acelasi salon, paturi alaturate,
ambele cu dg. Fractura pertrohanteriana .
Sectia ORT. - ora 8,30 as. med. aduce probele pacientelor X si Y, in UTS,
pentru efectuarea GS
UTS - ora 9,30 : GS pac. X A; GS pac. Y O
Sectia ORT. ora 23,30 starea pacientei Y se degradeaza, consult ATI,
medicul prescrie 2 u CER (Hb 8,8)
- as. med. recolteaza probe pretransfuzionale de la mai multi
pac. pe care le inscriptioneaza in camera de garda si le duce la UTS, impreuna
cu cererea de sge.
UTS ora 0,30: GS pac. Y A
- livreaza 1 u MER A+ compatibila pacientei Y
Sectia ORT. - as. med efectueaza controlul ultim si constata ca grupa
pacientei este O si punga este incompatibila.
NU ADMINISTREAZA PUNGA SI O RETURNEAZA IN UTS

UTS ora 4,30 as. med. Realizeaza ca exista o discordanta intre cele 2
determinari si solicita pe sectie o alta proba a pacientei. As. med. din sectie
refuza sa mai recolteze o noua proba motivand ca este foarte ocupata.

Studiu de caz 1
Identificati erorile comise de catre as.
med. din UTS si sectia ORT.
- as. med. ORT a recoltat analiza de la
pacienta X si a inscriptionat pe eprubeta
datele pacientei Y
- as. med ORT a inscriptionat eprubeta in
camera de garda
- as. med. UTS nu a validat GS inainte de
a livra unitatea de MER
- as. med. ORT nu a trimis proba de sange
la solicitarea as. med. din UTS

Administrarea transfuziei
Set de administrare nou, steril, cu filtru
integrat de 170-200 microni.
Setul se va schimba la cel puin 12 ore sau
dup fiecare 4 uniti de snge, dac
acestea se administreaz ntr-un interval de
12 ore.
Concentrate plachetare
Set de transfuzie nou sau un set de
transfuzie plachetar amorsat cu ser
fiziologic.

Incalzirea sangelui
Sngele nu trebuie nclzit dac
administrarea se face lent.
Sngele nclzit se folosete n:
-Transfuzii rapide cu volume mari de snge
-Exsanguinotransfuzia la nou nscui
-Transfuzarea pacienilor cu aglutinine la
rece semnificative clinic

Sngele nu se va nclzi niciodat n

vase cu ap fierbinte deoarece exist
riscul hemolizei eritrocitare, cu risc vital.

Limite de timp pentru

transfuzie
Produs

nceperea
transfuziei

Concentrat eritrocitar, n 30 min. De la

snge integral
scoaterea din frigider

Concentrate
palchetare
Plasma proaspata
congelata,
crioprecipitat

Terminarea
transfuziei

Imediat

n maximum 4 ore
(sau mai puin, la
temperatura
ambiant ridicat)
n 20 min.

Ct de repede posibil

n 20 min.

MONITORIZAREA PACIENTULUI
TRANSFUZAT
nainte de a ncepe transfuzia trebuie:
S fie ncurajat pacientul de a anuna
imediat un medic sau un asistent n
cazul apariiei unor reacii cum ar fi:
frison, nroirea tegumentelor,
durere, dispnee sau anxietate
S ne asigurm c pacientul poate fi
observat direct

MONITORIZAREA PACIENTULUI
TRANSFUZAT
Monitorizarea pacientului se face pentru
fiecare unitate de snge transfuzat
nainte de nceperea transfuziei
La nceperea transfuziei
La 15 minute dup ce a nceput transfuzia
Cel puin la fiecare or n cursul transfuziei
La terminarea transfuziei
La intervale de 4 ore dup terminarea
transfuziei

MONITORIZAREA PACIENTULUI
TRANSFUZAT
Pentru fiecare etap meniont se vor
nregistra n FO (formular) urmtoarele
date:

Aspectul general
Temperatura
Pulsul
TA
Ritmul respirator
Echilibrul lichidian
aportul oral i iv. de fluide
debitl urinar

MONITORIZAREA PACIENTULUI
TRANSFUZAT
3. Se vor nregistra urmtoarele
date:
Ora la care a nceput transfuzia
Ora la care s-a terminat transfuzia
Volumul i tipul tuturor produselor
transfuzate
Codul unic al fiecrei uniti
transfuzate
Apariia oricrui efect advers

MONITORIZAREA PACIENTULUI
TRANSFUZAT
Reaciile severe apar cel mai frecvent n
primele 15 minute ale transfuziei. Toi
pacienii, n special cei n stare de
incontien, vor fi monitorizai pe
parcursul acestei perioade
Transfuzia fiectrei uniti de snge trebuie
s fie terminat n 4 ore de la puncia
pungii. Dac se depaete acest interval
se ntrerupe administrarea i restul unitii
este ndeprtat i distrus.

FORMULAR DE MONITORIZARE
A PACIENTULUI TRANSFUZAT
Se completeaza de catre personal medical
sectie:
Tipul si volumul PSL
Controlul ultim
Data/ora inceperii transfuziei
Monitorizarea: puls, TA, T, diureza
- pre-,in timpul transfuziei, post-transfuzional
Ora terminarii transfuziei
Semnatura persoanei care a administrat
transfuzia

HEMOVIGILENTA
LANT TRANSFUZIONAL

HEMOVIGILENTA

Sa recunoastem
reactiile si incidentele
Sa le notificam
Sa le investigam
Sa stabileasca nivelul de
imputabilitate
Sa le confirmam
Sa le raportam
Sa luam masuri pentru
prevenirea aparitiei si a
reaparitiei

Reactii si incidente
transfuzionale
Incident advers sever - orice eveniment
inoportun legat de colect, controlul biologic,
prepararea, conservarea sau distribuirea sngelui
i a componentelor sanguine umane, susceptibil
de a determina decesul ori de a pune n pericol
viaa, de a determina o invaliditate sau
incapacitate a pacientului ori care provoac sau
prelungete spitalizarea ori morbiditatea;
Reacie advers sever - o reacie
neprevzut la pacient, legat de transfuzia de
snge, care este mortal, pune viaa n pericol,
determin o invaliditate sau o incapacitate,
provoac ori prelungete spitalizarea sau
morbiditatea;

SPITAL

RAPORTAREA REACTIILOR
ADVERSE
Termeni cheie:
Definitia de caz crt. Clinice si de
laborator
- definitiv
- probabil
Severitatea reactiei
Imputabilitatea reactiei legatura
dintre transfuzie si reactie

REACTII ADVERSE
NONSEVERE
Nu exista risc vital imediat pentru pacient si
raspuns rapid la tratament simptomatic
REACTIA ALERGICA la proteinele plasmatice
pentru prevenirea reaparitiei se administeaza
produse deplasmatizate

REACTIA FRISON-FEBRA la antigenele

HLA leucocitare la politransfuzati
- pentru prevenirea reaparitiei se administeaza
produse deleucocitate

REACII UOARE
SEMNE

SIMPTOME

ETIOLOGIE
POSIBIL

Reacie cutanat localizat

Prurit
Hipersensibilitate la
-urticarie
proteinele plasmatice
-eruptie cutanata
Tratament
1. Se ncetinete transfuzia
2. Se administreaz antihistaminice im
3. Dac nu apare o ameliorare clinic n 30 min iar simptomele
se agraveaz , cazul va fi tratat ca o reacie moderat sever

REACII MODERAT SEVERE

SEMNE

SIMPTOME

ETIOLOGIE POSIBIL

Congestia feei
Urticarie
Frisoane
Febra
Agitatie
Tahicardie

Anxietate
Prurit
Palpitatii
Dispnee usoara
Cefalee

Hipersensibilitate
Reactii febrile nonhemolitice
-ac anti-leucocitari sau antiplachetari sau anti-IgA
Posibil contaminare bacterian

Tratament
1. Se oprete transfuzia. Se menine o cale iv deschis, perfuzat cu
ser
2. Se anun medicul curant i UTS
3. Se trimit la UTS unitatea de PSL, 2 probe de snge recoltate din
vena de la braul opus i se solicit formularul de notificare a RAP
4. Se administreaz antihistaminice pe cale im i antipiretice.
5. Bronhospasm, stridorse adm.corticosteroizi i bronhodilatatoare
6. Se rec. Urina/24 ore se trimite la laborator pentru eventuale
semne de hemoliz.
7. Dac simptomele se agraveaz, se va trata cazul ca o reacie
sever.

REACII SEVERE (PERICOL

VITAL)
SEMNE

SIMPTOME

ETIOLOGIE POSIBIL

Frisoane
Febra
Agitatie
Hipotensiune
Tahicardie
Hemoglobinurie
Sngerare (CID)

Anxietate
Durere toracic
Durere la locul perfuziei
Insuficien respiratorie
Dureri lombare
Cefalee
Dispnee

Hemoliz intravascular acut

Contaminare bacteriani oc septic
Suprancrcare lichidian
Anafilaxie
Leziuni pulmonare acute asociate transfuziei (TRALI)

1. Se oprete transfuzia. Se menine o cale iv perfuzat cuser fiz.

2. Se menine permeabilitatea cilor resp.,se adm. O pe masc
3. Se adm. adrenalin 0,01 mg/kg corp prin injectare im lent
4. Bronhospasm, stidor, se adm. Corticost. iv i bronhodilat.
5. Diuretice, ex. furosemid 1 mg/kgcorp iv
6. Se verific hemoglobiunuria
7. Se examineaz locul de puncie i plgile pentru a vedea o
sngerare.
8. Semne de insuficien renal acut (creterea concentraiei ionilor
de K, creterea ureei, a creatininei): balana hidric, furosemid,
dopamin
dializ

REACTII ADVERSE SEVERE

care se notifica
1.

2.
3.
4.
5.

Reactia hemolitica acuta

datorata incompatibilitatii ABO
datorata aloAC imediata sau intarziata
nonimunologica cauze mecanice, TC,
presiune
osmotica, pH
Anafilaxia = reactie alergica severa
Afectarea pulmonara de cauza transfuzionala
Transmiterea infectiilor bacteriene prin
transfuzie
Transmiterea infectiilor virale prin transfuzie
(HIV, HCV, AgHbs, etc)

REACTII ADVERSE PT care se

notifica
6. Transmiterea infectiilor parazitare
prin transfuzie (malaria)
7. Transmiterea prionilor prin transfuzie
8. Purpura posttransfuzionala
9. Boala grefa contra gazda
10. Reactia febrila nonhemolitica
11. Supraincarcarea circulatorie
12. Dispneea de cauza transfuzionala

Efectele adverse ale

transfuziei
1. Dac pacientul prezint o RA:
oprii imediat transfuzia
anunai: asistenta medical /medicul
curant sau de gard
inregistrai semnele vitale cu regularitate,
pn la intervenia medicului.
2. Anunai personalul UTS si:
returnai punga n UTS pentru investigaii.
inregistrati n FO detaliile clinice i
msurile luate

REACTIA HEMOLITICA ACUTA

TRANSFUZIONALA

Definitie: Distrugerea rapida a E transfuzate, in timpul,

imediat dupa sau intr-un interval de maximum 24 de ore de
la administrarea transfuziei, cu aparitia semnelor clinice si de
laborator care definesc hemoliza. Analizele imunoserologice,
respectiv testul Coombs si elutia sunt de obicei pozitive, dar
absenta pozitivitatii nu exclude diagnosticul de reactie
hemolitica transfuzionala.
Cauze:
incompatibilitatea in sistemul ABO
incompatibilitatea in alte sisteme de grupe sanguine datorita
prezentei aloanticorpilor iregulari (anti-Kell, anti-C, anti-c,
anti-Jka..)
actiunea factorilor fizici, chimici, biologici: presiune osmotica,
temperatura, pH, medicamente, etc

Definitia

REACTIA HEMOLITICA ACUTA

TRANSFUZIONALA
de caz
Severita Imputabilitate

Semne si
simptome

Sigura: f, frison,
dureri lombare
/flancuri/abdominale,
hTA, oligoanurie, IRA,
urini hipercrome, CID
Si in plus
-dovedirea
incompatibilitatii
Probabila: orice
combinatie a
semnelor si
simptomelor

Laborator, Rx

Sigura:
TCD +
Si 2 dintre:
LDH
BI
Haptoglobina
Fibrinogen
Hemoglobinurie
Hemoglobinemie
Probabila:
nr. Incomplet de
analize de laborator

Posibila: NA
Posibila: NA

te
(gradul)
Gradul
1-4

SIGURA:
Apare in timpul, imediat dupa sau in 24
de ore dupa transfuzie SI
Exista o incompatibilitate in sistemul
ABO sau in alte sisteme de grupe
sanguine cunoscuta sau dovedita
serologic
PROBABILA:
Apare in timpul, imediat dupa sau in 24
de ore dupa transfuzie dar nu exista
dovezi serologice de hemoliza; SI
Investigarea serologica efectuata
evidentiaza rezultate pozitive dar
acesta se pot datora prezentei
autoanticorpilor la primitor
POSIBILA:
Apare in timpul, imediat dupa sau intrun interval de 24 de ore dupa transfuzie
dar exista dovezi de hemoliza
nonimunologica (ex. functionarea
defectuasa a unei pompe in circulatia

STUDIU DE CAZ 2
Sectia Medicala pacienta A, dg. Colecistita ac.
Anemie severa (Hb 6,2 g/dl), GS A+
- Ora 9,30 medicul presciptor solicita 2 u MER A+
UTS as. medicala compatibilizeaza 2 u MER A+ si le
livreaza la 10,30.
A 2-a zi medicul notifica UTS faptul ca dupa transfuzie
pacienta prezinta icter sclero-conjunctival si valoarea
BI este de 5,4. Suspicioneaza un accident hemolitic de
tip imun, dar etiologia imuna este infirmata de TCD
negativ.
Medicul coordonator UTS efectueaza o ancheta
transfuzionala si la analiza FO constata ca prima
punga a fost administrata la orele 16,30 si urmatoarea
la 18,30. Asistenta din sectie a afirmat faptul ca in
intervalul orar 10,30 16,30 unitatile de MER au stat
pe caloriferul din salon pentru a fi incalzite.

STUDIU DE CAZ 2
Ce tip de reactie transfuzionala a prezentat
pacienta?
- reactie hemolitica nonimunologica (punga a fost
stocata la temperatura 6 ore)
Identificati erorile comise de catre personalul
medical implicat in actul transfuzional.
- asistenta nu administrat transfuzia in primele 30
minute de la livrare
- nu a stocat sangele pe sectie in conditii
corespunzatoare
- medicul nu a supravegheat administrarea
transfuziei

REACTIA ALERGICA

Definitie:
Semne si simpt. cutaneomucoase +/- respiratorii si cardiovasculare care apar in
timpul sau intr-un interval de 4 ore de la transfuzie. Conform definitiei de caz
diagnosticul se face exclusiv pe criterii clinice.
Forma nonsevera (gradul 1) reactia alergica:
- semnele si simpt. cutaneo-mucoase
- tratament: antihistaminice si steroizi
Formele severe: gradul 2 (severa), de gradul 3 (amenintatoare de viata), gradul 4
(deces) reactia anafilactica
- semne si simpt. cutaneo-mucoase + manifestari respiratorii si
cardiovasculare
- tratament vasopresor.
Reactia alergica este rezultatul interactiunii dintre un alergen si un anticorp
preexistent in sangele primitorului. Este posibil ca anticorpii sa existe in sangele sau
componentul sanguin administrat, daca acestea provin de la un donator atopic.
Cresterea nivelului triptazei sustine diagnosticul de reactie alergica.
Cauzele RA sunt numeroase, una dintre acestea este reprezentata de deficitul de IgA
si/sau prezenta anticorpilor anti-IgA la primitor. Aceasta situatie se asociaza cu o RA
severa.

AFECTAREA PULMONARA DE
CAUZA TRANSFUZIONALA
Definitie:
Afectare pulmonara ce apare intr-un interval de 6 ore dupa
transfuzie, la un pacient cu functie pulmonara indemna.
- evolutie acuta, hipoxemie, infiltrate pulmonare bilaterale
pe Rx, absenta hipertensiunii atriale stangi
(supraincarcarea circulatorie), absenta unui alt factor de risc
pentru afectare pulmonara in timpul sau in primele 6 ore PT
Conform definitiei de caz diagnosticul se face exclusiv pe
criterii clinice.
Cauza: prezenta anticorpilor anti-HLA sau anti-HNA la
primitor. Pentru confirmarea diagnosticului este necesara de
asemenea dovedirea prezentei antigenului corespunzator in
sangele sau componentul sanguin administrat.

CONTAMINAREA BACTERIAN I OCUL

SEPTIC
0,4% din CER, SI i 1-2% din CPS, CPA sunt
contaminate bacterian
Provenienta bacteriilor :
- tegumentele donatorului
- bacteriemia donatorului n momentul
donrii
- manipulare incorect n timpul pregtirii
componentelor sanguine
- defectelor sau a deteriorrii pungii de plastic
- dezghearea PPC sau a CP n baie de ap

CONTAMINAREA BACTERIAN I OCUL

SEPTIC
0,4% din CER, SI i 1-2% din CPS, CPA sunt
contaminate bacterian
Provenienta bacteriilor :
- tegumentele donatorului
- bacteriemia donatorului n momentul
donrii
- manipulare incorect n timpul pregtirii
componentelor sanguine
- defectelor sau a deteriorrii pungii de plastic
- dezghearea PPC sau a CP n baie de ap

CONTAMINAREA BACTERIAN I OCUL

SEPTIC
Pseudomonas creste si se multiplica +2C+6C. Riscul de contaminare bacterian crete cu
timpul in care unitatea este n afara frigiderului.
Stafilococii cresc si se multiplica n CP la +20C+24C, limitand durata de pastrare a acestora.
Semnele contaminrii bacteriene apar de obicei
la scurt timp dup nceperea transfuziei dar se
pot manifesta i cu o ntarziere de cateva ore.
O reacie sever este caracterizat de instalarea
brutal a frisoanelor, hipertermiei i hipotensiunii
Este necesar adoptarea de urgen a unor
msuri terapeutice de suport i administrarea iv.
a antibioterapiei

INFECTII TRANSMISE PRIN

TRANSFUZIE
Transmiterea, prin intermediul sangelui si componentelor sanguine, a infectiilor virale,
bacteriene, parazitare sau a unui alt agent patogen, la un primitor.

BACTERII
Escherichia coli
Klebsiella oxytoca
Klebsiella
pneumoniae
Pseodomonas
aeruginosa
Staphylococcus
aureus
Staphylococcus
epidermidis
Staphylococcus
lugdunensis
Treponema
pallidum
Yersinia
enterocolitica

PARAZITI
Babesia
Cytomegalovirus
(babesiosa)
(CMV)
Trypanosoma
Enterovirus
Epstein Barr (EBV) cruzi (Boala
Chagas)
Hepatita A
Plasmodium
Hepatita B
(Malaria
Hepatita C
Virusul
imunodeficientei
umane 1 (HIV-1)
Virusul
imunodeficientei
umane 2 (HIV-2)
Parvovirusul B-19
HTLV-1
HTLV-2

VIRUSURI

ALTI AGENTI
PATOGENI
Boala CreutzfeldtJakob (vCJD)

ACREDITAREA UTS

STANDARDUL 1- CONAS

Conducerea institutiei defineste politica de securitate

transfuzionala
Din proceduri trebuie sa reiasa ca circuitele pentru livrarea
sangelui, conditiile pentru transfuzii,sunt bine definite. De
asemenea ca este asigurata permanenta la nivelul UTS.
Sunt prevazute relatiile interinstitutionale cu CTS: contractul
de furnizare PSL in care sunt prevazute toate conditiile de
distributie a PSL de retragere a acestora.
Formulare sau registre de monitorizare a temperaturilor in
echipamentele liniei de frig.
Evidenta verificarii echipamentelor
Evidenta gestionarii deseurilor de sange
Afise de informare pentru promovarea donarii de sange la
nivelul serviciului internari

STANDARDUL 2

Institutia are o politica de aprovizionare si utilizare a

produselor sanguine
consum mediu lunar de PSL evaluat
Formulare tipizate pentru comanda de sange si PSL existente
Bonuri cerere de sange existente
Norme de hemovigilenta respectate pe sectii
Fisele de post ale personalului completate cu atributii caracteristice
serviciului
Evidenta stocului de sange existenta
Evidenta testarilor GS ABO Rh existenta
Evidenta probelor de compatibilitate si a reactiilor transfuzionale
precum si a rezultatelor anchetelor transfuzionale, existente
Repertoir cu pacientii testati ABO/Rh si DAI/IAI
Evidenta speciala pt. transfuzie autologa si etichetare speciala
existeta

STANDARDUL 3

Institutia asigura securitatea transfuzionala prin pregatirea

specialistilor
3.1. Specialistii sunt informati cu privire la utilizarea produselor
sanguine
3.1.1. Plan de formare continua a personalului existent in UTS pe anul in
curs
3.1.2. Plan de formare continua a personalului care administreaza produse
de sange pe anul in curs
3.1.3. Norme de hemovigilenta cunoscute de personal
3.1.4. Protectia personalului care recolteaza, manipuleaza si transfuzeaza
PSL asigurata in mod specific
3.2. Specialistii sunt informati despre necesitatea notificarii
reactiilor si incidentelor adverse severe care fac ulterior obiectul
raportarilor la nivelul Comisiei Europene
3.2. 1. Reactii adverse notificate
3.2.2. Evidenta numarului de reactii pe ultimele 12 luni
3.2.3. Informatii nationale si international cu privire la riscurile transfuziei,
comunicate

STANDARDUL 3
3.3. Securitatea transfuzionala face
obiectul unei evaluari continue
3.3.1. Proceduri operationale actualizate
3.3.2. Activitatea este urmarita prin
indicatori definiti
3.3.3. Reactii adverse si incidente, analizate
de comisia de transfuzie si hemovigilenta
3.3.4. Recomandari europene privind
utilizarea PSL, aplicate

GRUPE
SANGUINE

Clasificarea grupelor
sanguine
ISBT recunoaste aprox. 600 antigene
eritrocitare organizate in 30 sisteme
de GS
n funcie de caracteristicile
antigenelor i anticorpilor, sistemele
de grupe sanguine se clasific n:
sisteme tisulare
sisteme imunogene

Membrana eritocitului

Sistemul ABO
Descoperit de Karl Landsteiner in 1930
Premiul Nobel
Exista dou AG, notate A i B, i a doi
AC specifici: (anti A) i respectiv
(anti B).
Regula excluziunii reciproce:
indivizii care prezint pe eritrocite un
AG nu au niciodat n plasm AC
omolog.

SISTEME TISULARE
Sist. ABO, HhSese, Ii, MNSs, P
Antigenele localizare:
eritrocit, rinichi, plmn, vase de snge,
inim ! Transplant ABO compatibil

Anticorpii:
naturali
de tip IgM, activi la 22C

Sisteme imunogene
Sitemul Rh, Kell, Duffy, Kidd.
Antigenele strict pe eritrocit.
Anticorpii sunt ntotdeauna
de tip imun (IgG),
activi la 37 C
apar ca urmare a unei stimulri
antigenice prin sarcin sau
transfuzie.

DETERMINAREA GS ABO

Sistemul ABO
4 grupe principale
Grupa
Landstein
er

Grupa
Jansky

Antigen
Aglutinog
en

Anticorp
Aglutinina

II

III

AB

IV

A, B

Antigenele ABO

apar n luna a III-a de via intrauterin

Au structura polizaharidica
Nu isi schimba structura in timpul vietii
Ag. A i B au o structur de baz
comun = antigenul H
gena H codific o glicoziltransferaz,
neaprat necesar pentru a sinteza
att A ct i B.

ANTICORPII SISTEMULUI
ABO
1. AC NATURALI- de tip IgM, activi la 4-22C
2. AC IMUNI de tip IgG, activi la 37C ,
trec placenta
AC IMUNI = hemolizine
Implicatii:
-10% din indivizii de grup O (O periculos)

IMPORTANTA DETERMINARII
HEMOLIZINELOR
Donatorii de GS O sunt testati pt.
hemolizine
Prezenta lor defineste donatorul periculos
Hemolizinele accidente hemolitice.
Transfuzia compatibila nonizogrup se face
cu sange O fara hemolizine
Gravida GS O cu partener GS: A, B sau AB.
hemolizinele (IgG) trec prin placenta
produc anemie hemolitica la prima sarcina
daca fatul este A, B sau AB

ANTICORPII SISTEMULUI
ABO
Titrul:
nul la natere, detectabil 6 luni
creste constant pn la 8-10 ani, apoi
se menine pe tot parcursul vieii
adulte
scade la btrnee dar nu dispare
Cum se sintetizeaza in organism?
Nu se stie!

GENETICA SISTEMULUI ABO

Cromozomul 9
Exista 3 gene principale O, A, B
Reguli de transmitere genetica:
-genele A si B se exclud in meioza
-genele A si B sunt dominante fata de
O
Genotipul se deduce din fenotip.

GENETICA SISTEMULUI ABO

Fenotip

Genotip

Genotipul parintilor

OO

OO/OO, AO/AO, BO/BO

AA/AO

OO/AA, OO/AO, OO/AB, AA/AB

BB/BO

OO/BB, OO/BO, OO/AB, BB/AB

AB

AB

AO/BO, AA/BB, AO/BB, AA/BO

FRECVENTA FENOTIPURILOR

Grupa sanguina

Frecventa in RO %

Frecventa globala
%

OI

34

46

AII

41

40

BIII

19

10

ABIV

Variante antigenice slabe

Ag. A are 2 variante : A1 si A2

GS: A1, A2, A1B, A2B
Identice dpdv biochimic
Diferite dpdv:
al nr. situsuri antigenice (200000 pt. A1 si
20000 pt. A2)
- al structurii tridimensionale (lanturi
ramificate la A1, liniare la A2)

A3, Ax, Am, Ay, Ael, Aend

IMPORTANTA
TRANSFUZIONALA GRUPE
SLABE

A2 in 8% din cazuri pot sa apara

anticorpi anti-A1

Acesti indivizi se transfuzeaza cu O fara

hemolizine

Determinarea GS apare aspect de

dubla populatie!
Dificultate in interpretarea GS

SISTEMUL RH
Sistemul Rh - Rhesus sau CDE
In practica inem cont de antigenul D
D prezent = Rh+ (pozitiv)
D absent = Rh- (negativ).
Sistemul Rh absena antigenului nu
presupune existena anticorpilor specifici
Indivizii Rh- nu au n mod normal n ser
anticorpi anti D

SISTEMUL RH
Antigenele C,c, E,e
Se determina obligatoriu pretransfuzional la
femeia de varsta fertila, copii, politransfuzati
Fenotipuri frecvente: CcDee, ccdee
Fenotipuri rare: ccDEE, CCDEE
Antigenele D, C, c, E, e: sunt imunogene, adica
determina raspuns imun cu sinteza de
anticorpi imuni anti-E
Calea de imunizare: sarcina si transfuzia

Genetica sistemului Rh
Gena D situata pe cromozomul 1
Alel recesiv d
Indivizii cu fenotip Rh+ pot avea genotip DD
sau Dd, pe cnd cei Rh- doar dd.
n aceeai zon a cromozomului mai exist
i un locus pentru altfel de alele: C, c, E, e
(locusul CE).
Alelele C, c, E, e, D, d se transmit nlnuit.
Astfel, pot exista 8 haplotipuri (haplotipul
reprezint configuraia genelor pe un singur
cromozom dintr-o pereche): Dce, DCe, DcE,
DCE, dce, dCe, dcE, dCE.

Rh

poziti
v

% glob

84

negati
16
v
O+
A+
B+
38%

34%

9%

% EU

% RO

% eschimosi
Africani,
asiatici

85

86

95

15

14

AB+

O-

A-

B-

AB-

3%

7%

6%

2%

1%

Frecventa integrata a GS

Antigenul D slab (Du)

Antigenul D slab este identificat cu anumiti
reactivi (mai ales reactivii policlonali) ca fiind
RhD negativ in timp ce cu alti reactivi este
identificat RhD pozitiv.
Confirmarea D slab se face cu testul Coombs
indirect pentru a exclude p
In literatura se mentioneaza faptul ca donatorii
de sange cu Rh Du sunt etichetati Rh pozitiv iar
primitorii de sange si gravidele cu Rh Du vor fi
considerati RhD negativi. Aceasta deorece
exista teoretic posibilitatea ca acesti indivizi sa
se imunizeze fie prin transfuzie fie prin sarcina.

IMPORTANTA
TRANSFUZIONALA A
SISTEMULUI
RH
Daca transfuzam un individ Rh(D) neg. cu

sange Rh(D) poz, acesta va produce Ac

anti-D si la urmatoarea transfuzie cu sange
Rh(D) poz va prezenta un accident
hemolitic.
Gravida cu Rh (D) neg. cu partener Rh(D)
poz. se poate imuniza la prima sarcina
(apar AC anti-D). La urmatoarea sarcina,
AC trec placenta si duc la boala hemolitica
a nn, daca fatul este Rh(D) poz.

Eritroblastoza fetala

COMPATIBILITATE
Problema compatibilitii se pune atunci
cnd se dorete realizarea unei transfuzii
sanguine. Clasic, n sistemul AB0, exist
noiunile de
donator universal - GS O
primitor universal GS AB
Transfuzie compatibila izogrup
Transfuzie compatibila nonizogrup
!!! Tinem cont de AC primitorului.

Compatibilitatea grupelor sangvine

Transfuzia de plasma
Pentru tranfuzia de plasm (care nu
poate conine nici un fel de antigene,
indiferent de grupa donatorului, dar
poate conine anticorpi) compatibilitatea
nu mai ine cont de Rh, ci doar de AB0.
PPC AB =poate fi administrata la toate
grupele
PPC O = se administreaza numai la GS O

Tehnici de baza in imunohematologie

Metodologia transfuziei presupune determinarea :
GS ABO Rh(D)
Depistarea/identificarea anticorpilor iregulari anti-E
(DAI,IAI):
- enzimatic
- test Coombs indirect
compatibilitatii transfuzionale prin 3 metode:
-salin
-enzimatic
-test Coombs direct
fenotipul eritrocitar in sistemul Rh-Kell
Fenotipul eritrocitar extins Fya, Fyb, Jka, Jkb, Lea, Leb,
etc

Determinarea GS
PRINCIPIU
1. Diagnosticul de grup sanguin se face
prin efectuarea concomitenta a celor 2
probe complementare, proba eritrocitara si
proba serica. Principiul metodei de
determinare a GS este reactia antigenanticorp cu aparitia aglutinarii.
2. Reactivii utilizati trebuie sa fie conformi
cu specificatiile tehnice definite de
reglementarile in vigoare si validati de
INHT.

Determinarea GS
PROBA ERITROCITARA (Beth Vincent)
E de testat (pacient) + serurile hemotest, anti A+B, antiB, anti-A.
Se citeste reactia notnd prezena sau absena aglutinrii
Aglutinarea apare rapid datorita aviditatii crescute a
anticorpilor din serurile hemotest.

PROBA SERICA (Simonin)

serul de testat + hematii test, de grup O, A, B.
Se citete reacia notnd prezena sau absena aglutinrii
In proba serica aglutinarea apare mai lent datorita aviditatii
mai scazute a anticorpilor din serul uman.
Regula lui 2
Cele 2 probe se efectueaza de 2 ori, de 2 asistenti diferiti, din 2
probe diferite, la 2 momente diferite

Interpretare GS ABO
Anti-AB Anti-B

Anti-A

Grup
sangui
n

AB

VALIDAREA ANALITICA A
GS
1. Rezultate conforme ale controlului de
calitate al reactivilor
2. Absenta dublei populatii
3. Absenta discordantei dintre proba
Beth Vincent si proba Simonin
4. Absenta discordantei cu rezultatele
anterioare
Pentru a valida GS trebuie indeplinite
cumulativ toate conditiile mentionate.

Dificultati de grup
sanguin
I. Dubla populatie in Beth-Vincent
Definitie: prezenta de hematii aglutinate pe fondul
rosu de hematii neaglutinate.
Cauze:
1. Transfuzie compatibila nonizogrup (ex. Pacient cu GS
A transfuzat cu CER GS O)
sau transfuzie incompatibila (ex. Pacient cu GS O
transfuzat cu CER GS A)
2. Grupe slabe ( Se va testa esantionul de GS cu ser
anti-H)
3. Hemopatii maligne antigenele de GS pot fi alterate
4. Transplant de maduva incompatibil in sistemul ABO
5. Poliaglutinabilitate (se va testa cu seruri anti-T)

2. Grupe slabe:
Se testeaza esantionul la care s-a constatat
prezenta dublei populatii si la care s-a infirmat
transfuzia compatibila sau incompatibila cu ser
anti-H.
Grupele A1, A1B, B, nu reactioneaza
(aglutineaza) cu ser anti-H, in timp ce toate
variantele antigenice slabe, A2, A2B, A3, Ax etc,
reactioneaza cu serul anti-H.
Va fi transfuzat cu CER de GS O fara hemolizine.

Testele Coombs
Testul Coombs direct
Prezena pe E a IgG i C3d fixate
in vivo
SAG puni de legtur ntre E
sensibilizate i va antrena aglutinarea
lor

Testul Coombs indirect

Demonstreaza prezenta alo- si autoanticorpilor in ser
Adugarea SAG ntr-o faz ulterioar
va da o aglutinare vizibil acolo unde
se produce reacia antigen-anticorp

Semnificaia TCD pozitiv

AHAI- prezena autoanticorpilor mpotriva
propriilor antigene E
2. hemolizele postransfuzionale-prezena
aloanticorpilor antiE aprui prin transfuzii sau
sarcini anterioare care se vor fixa pe eritrocitele
transfuzate.
3. boala hemolitic a nou-nscutului- situaie n
care anticorpii formai n circulaia matern vor
trece placenta i se vor fixa pe eritrocitele
ftului.
4. hemolize legate de administrarea
medicamentelor
1.

Indicatiile testului Coombs

indirect
-depistarea/ identificarea aloac antiE la
donatorii de sange, la pacientii in
situatie pretransfuzionala, la gravide pe
perioada sarcinii
-testul de compatibilitatea
-fenotiparea anumitor sisteme de grupe
sanguine (Duffy, Kidd)
-antigenul D slab (Du )
-depistarea autoanticorpilor in anemia
hemolitica autoimuna