Moara cu noroc-particularitati personaj

Ghita traieste o drama psihologica concretizata prin trei infrangeri , pierzand

pe rand increderea in sine , increderea celorlalti si increderea Anei in el .
Consecintele nefaste ale setei de inavutire si procesul instrainarii de familie
sunt magistral analizate de Slavici , autorul aducand in prim-plan conflictul
dintre fondul uman cinstit al lui Ghita si dorinta de a face avere alaturi de
Lica .
La inceput , carciumarul este un ins energic , cu gustul riscului si al
aventurii; i se realizeaza de asemenea si un portret fizic , insa accentul
punandu-se pe cel psihic : inalt si lat in umeri. El hotaraste schimbarea ,
luarea in arenda a carciumii de la Moara cu noroc . Ghita este capul familiei
pe care incearca sa o conduca spre bunastare . Atat timp cat se dovedeste un
om cu initiative , lucrurile decurg bine . Bun gospodar , om harnic si
cumsecade , Ghita doreste sa agoniseasca atatia bani cat sa-si angajeze vreo
zece calfe carora sa le poata da de carpit cizmele oamenilor .
Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc tulbura echilibrul familiei ,
dar sip e cel interior al lui Ghita . Cu toate ca-si da seama ca Lica reprezinta
un pericol pentru el si pentru familia lui , nu se poate sustrage ispitei
malefice pe care acesta o exercita asupra sa . Ghita isi ia toate masurile de
precautie impotriva lui Lica : cumpara doua pistoatele , caini si angajeaza un
ungur inalt ca un brad , pe Marti .
Din momentul aparitiei lui Lica , incepe procesul iremediabil de instrainare a
lui Ghita fata de familie . Naratorul surprinde in mod direct transformarile
personajului : Ghita devine de tot ursuz , se aprindea pentru orisice lucru
de nimic .
Prin intermediul monologului interior sunt redate gandurile si framantarile
personajului : Ei ! Ce sa-mi fac ? Asa m-a lasat Dumnezeu! . Ghita
devine las , fricos si subordonat in totalitate Samadaului .
Sotul Anei e caracterizat in mod direct de Lica. Acesta realizeaza ca Ghita e
om de nadejde (Tu esti om , Ghita , om cu multa ura in sufletul tau , si esti
om cu minte ). Totusi Samadaului nu-I convine un om pe care sa nu-l
tina de frica si de aceea treptat distruge imaginea celorlalti despre carciumar
ca om onest si cinstit .
La process jura stramb , devenind astfel complicele lui Lica . Are totusi
momente de sinceritate , de remuscare : Iarta-ma , Ano! Ii zise el . Iarta-ma
cel putin tu
Datorita generozitatii Samadaului , starea materiala a lui Ghita devine tot
mai infloritoare (acesta incadrandu-se astfel in tipolocia rivistilor , la fel

personajul Ion , din romanul cu acelasi nume de L.Rebreanu ) . Protagonistul

defineste astfel cinstea : Cinstit nu e decat omul care a astupat gurile rele
.
Axa vietii morale a personajului e distrusa treptat ; se simte instrainat de toti
si de toate . Arestul si judecata ii provoaca mustrari de constiinta pentru
modul in care s-a purtat . De rusinea lumii , se gandeste sa plece de la Moara
cu noroc . Incepe sa colaboreze cu Pintea , darn u e sincer in totalitate nici
fata de acesta , ceea ce-l va pierde .
Ultima etapa a degradarii morale a lui Ghita are loc la sarbatorile Pastelui ,
cand , orbit de furie , este dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica ;
isi arunca sotia drept momeala . Spera ca aceasta va rezista samadaului , insa
ea e dezgustata de lasitatea sotului ei , i se ofera lui Lica , deoarece e om ,
pe cand Ghita nu e decat o muiere imbracata in haine barbatesti.
Protagonistul realizeaza ca sotia l-a inselat si drept razbunare o omoara ,
venind si randul lui , fiind ucis de Raut .
In concluzie , prin particularitatile de realizare a personajelor din nuvela
Moara cu noroc , prozatorul dovedeste finite in observarea miscarii
psihologice , detectarea zonelor obscure ale psihicului uman .