Dreptul Informational

Tema 1: Notiuni generale cu privire la dreptul informational.

Premisele constituirii de drept informational
S.1 Premisele constituirii dreptului informational
S.2 Obiectul de studiu al dreptului informational
S.3 Notiuni de drept informational
S.4 Metoda de reglementare a raportului juridic informational
S.5 Principiile dreptului informational
S.6 Locul rolul dreptului informational in sistemul de drept al RM
S.1 Dr. informational- institutia juridical care si-a inceput evolutia o data cu
aparitia mijloacelor de transmitere a informatiei de la persoana la persoana.
Drept rezultat al impactului pe care l-a avut informatia asupra
dezvoltarii culturale, tehnologice si intelectuale a omenirii s-a constiuit ca
institutie juridica.
Institutia dr informational a trecut prin mai multe etape in evolutia sa:
Etapa I Prima revolutie informationala (aparitia alfabetului) cand a fost
posibila fixarea pe un support material a ideilor, cunostintelor pe care
oamenii le-au acumulat intr-o anumita perioada de timp.
Fixarea informatiei pe support material a facut posibila transmiterea
acesteia de la o generatie la alta.
Etapa IIDateaza cu aparitia tipografiilor (tipografului) dispozitiv ce a
permis ca informatia fixate pe support material sa poata fi multiplicata
O data cu aparitia tipografului, considerabil s-a largit cercul de
personae care a obtinut acces la cunostinte si date. Cu toate acestea au
mai existat carente la capitolul acoperire informationala.
Etapa III
Se datoreaza aparitiei telegrafului telefonului televiziunii.
Datorita acestei dezvoltari tehnologice, societatea a beneficiat de date
furnizate si difuzate in mod operativ prin intermediul mijloacelor de
informare in masa, telefonului, ce le-au permis sa-si solutioneze promt
problemele curente. Aparitia acestor tehnologii a facut posibila o
schimbare calitativ buna a vietii sociale prin obtinerea de date
operativ, complet, efficient.
Etapa IV
Revolutie si transformare a raportului juridic informational
se datoreaza aparitiei la mijlocul secolului trecut a tehnicii de calcul,
precum si a sistemelor si retelelor infirmationale.
Aceasta etapa, in dezvoltarea dr informational continua si pana in
present. Ea a generat instituirea unei noi orinduiri sociale ce a
schimbat de cea post industrial si a instituit-o pe cea informationala.
Societate informationala- cadrul social in care se aplica normele dr
informational.
Societate informationala- noua orinduire sociala, la baza careia la toate
nivelele, de luare a deciziei sta informatia, iar procelese de aducere trec
printr-un process de reformare si au la baza informatia si cunostintele.
Pana nu demult, informatia a constutuit obiect al raportului juridical
civil insa ea urma sa imbrace o anumita forma. Insasi informatia, in sine nu
putea fi obiect al unei tranzactii sau a unui act juridic. In aceeasi ordine de
idei, nu era posibil de vorbit despre dreptul de proprietate a unei personae

sau entitati juridice asupra informatiei, indiferent de ce forma imbraca

aceasta.
S.2 Obiectul de reglementare a dreptului informational poate fi diferit
a) Din punct de vedere obiectiv= reprezinta o totalitate de relatii sociale
ce apar, se modifica si se sting in procesul acumularii prelucrarii,
sistematizarii, acualizarii si arhivarii informatiei.
Ce apar in procesul colectarii informatiei
Ce apar in procesul sistematizarii informationale in raport cu un
anumit obiect/contur informational
Din domeniul utilizarii si obtinerii informatiei solicitate
Legate de accesul neautorizat la sistemele si retelele
informationale; furtul si denaturarea informatiei dintr-un system
informational; utilizarea neautorizata a informatiei ei.
b) Din punct de vedere material= constituit din informative ca obiect
primar, produsul informational ca obiect complex ce apare in rezultatul
prelucrarii informatiei si sistemele si retelele informationale [mijloacele
tehnologice si de program prin intermediul carora se sistematizeaza,
stocheaza, actualizeaza si transmite informatia]
S.3 In literature juridical de specialitate s-au conturat doua opinii
1. Dr informational nu constituie o ramura de drept de sine statatoare
ci reprezinta o institutie juridical.
Argumente:
Dr informational imprumuta metoda de reflementare de la
ramurele de drept traditional (public/privat)
Normele juridice ce reglementeaza rapoartele sociale
informationale nu au un character sistematizat, insa se
regasesc in diverse acte normative intr-un capitol separate,
ce se referee la relatiile cu conotatie informationala care au
aparut si s-au dezvoltat in mare parte in ultimul deceniu.
2. (savantii rusi) Dr. informational apare ca o ramura complexa, de
sine statatoare, necesara in cadrul unei noi orinduiri sociale care
utilizeaza procedee si metode de reglementare juridical
imprumutate de la ramurile de drept traditional.
Dreptul informational = ramura de drept complexa, compusa dintrun ansamblu de norme juridice ce reglementeaza relatiile sociale ce apar in
procesul colectarii, prelucrarii, sistematizarii informatiei in cadrul schimbului
prin intermediul retelelor informationale cu date la nivel national si
interstatal, precum prin intermediul sistemelor si tehnologiile informationale.
Dr. informational este o ramura de drept complexa ptru ca in cuprinsul
acesteia se regasesc norme juridice ce in mod obisnuit urmau a fi atribuite
sau dreptului civil sau dreptului bancar sau dreptului fiscal, insa datorita
modalitatilor de realizare [cu ajutorul sistemelor, retelelor, tehnologiilor
informationale] capata o caracteristica destinata o particularitate ce necesita
o reglementare aparte, iar in urma acestui proces apar noi norme juridice
care si constituie dreptul informational.
S.4 Metodele de studiu=ceele specificate tuturor ramurilor de drept.

Metoda de reglementare = procedee juridice ce infruenteaza

raportul social din domeniul informational si le ce le ridica la rang de raport
juridic.
In acest sens teoria dreptului informational cunoaste mai multe tehnici:
mijloace cu caracter permisiv
mijloace cu caracter prohibitive
mijloace cu caracter imperative
mijloace cu caracter de recomandare
Caracteristice ptru dreptul informational este metoda de reglementare
juridical specifica ramurilor de dpret public si anume cea imperativa in care
subiectul raportului statul prescrie subiectilor rapoartelor juridice
informationale un anumit comportament de la care acestia nu pot deroga.
Totodata este de mentionat ca in campul de reglementare juridical a
dreptului informational se includ si relatii sociale in care subiectii pot dispune
in limitele actiunii/inactiunii. In cadrul acestor relatii juridice informationale
statul apare pe doua pozitii:
I.
regulator a relatiilor sociale informationale
II.
subiecti cu drepturi egale a acestor relatii
Metoda de reglementare juridical descrisa este specifica ramurilor de
drept privat si este definite ca metoda dispozitiva. In corespundere cu cele
mentionate, putem conclude ca drept metoda aparte a dreptului
informational este metoda mixta de reglementare juridical care cuprinde in
sine atat procedeele specific metdei imperative cat si cele specific metodei
dispositive.
In literature de specialitate vehiculeaza idea ca o metoda specifica de
reglementare a dr informational este metoda de reglementare juridica
autoritara in care statul apare ca autoritate ce prescrie un anumit
comportament subiectilor rapoartelor juridice informationale. Chiar si in
cazul raportului juridic in care partile apar pe picior de egalitate stabil ca o
autoritate ce limiteaza comportamentul deliberative al subiectilor.
S.5 Principiile dreptului informational = idei prin intermediul
carora se tinde la recunoasterea unor valori supreme, la promovarea
drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului la instituirea unei ordini
juridice democratice.
Stiinta dreptului informational are la baza 3 categorii de principia:
1) principii generale (specifice intregului sistem de drept)
principiul legalitatii (toate persoanele implicate in relatiile
juridice
informationale
trebuie
sa
actioneze
in
corespundere cu legea)
respectarea legii
respectarea ierarhiei actelor juridice
+obligatia subiectilor de a actiona in corespundere cu
interesul public general
x principiile democratiei, statului de drept
principiul egalitatii (toate persoanele sunt egale in fata
legii independent de nationalitate, sex, religie, etc.)
2) principii interramurale (specifice
unor anumite ramuri de
drept)

principiul actionarii subconstient cu buna-credinta (fiecare

persoana urmeaza sa-si exercite dreptul si obligatiile
juridice fara a urmari sau accepta incalcarea drepturilor si
libertatilor unei alte personae)
3) principii specifice ramurii de drept informational
principiul adevarului (adevarul izvoraste din realitate deci
trebuie de cautat pe ce se fundamenteaza ceea ce se
invoca a fi adevarat)
In cadrul proceselor de prelucrare, furnizare a informatiei,
subiectul urmeaza sa tina cont de:
a)veridicitatea informatiei
b)excluderea non-adevarului
c)plenitudinea informatiei
d)excluderea denaturarii informatiei
principiul transparentei (in cadrul colectarii, utilizarii si
difuzarii informatiei, detinatorii de informative actioneaza
asigurand totodata, o transparente maxima a propriei
activitati, cat si o activitati conexe in cadrul carora sunt
utilizate informatiile colectate) principiul respectarii vietii private
(procesul colectarii
informatiei cu privire la personae, detinatorii informatiei
urmeaza sa actioneze cu deligenta, colectand doar
informatii care le sunt premise prin acte normative, si
utilizandu-le numai in scupuri bine determinate, fara a
duce atingere sau fara o ingerinta viata private a personae
sau in detrementul persoanei fizice, juridice si a societatii
in general)
S.6 Structura ramurii de drept informational

Partea generala
(principiile generale apicabile
ramurii
de drept,
notiunile aplicate)

Partea speciala
(dr. proprietatii intelectuale,
tranzactii electronice, etc.
tranzactiile care au ca obiect
informative, programele de eguvernare)

Tema 2: Reglemtarea normative-juridica a resurselor informationale

S.1 Conceptul de resursa informationala, categorii
S.2 Resursele informationale de stat, categorii
S.3 Notiunea resurselor informationale private
S.4 Particularitatile integrarii resurselor informationale de stat
!!!
L. nr. 467/XV//21.03.2003 cu privire la res. Informat. de stat si
informatizare
L. nr. 982/XIV//11.05.2000 pr. La accesul la info.
L. nr. 241/ // 15.11.2007 pr comunicatiile electrice
L. nr. 420// 22.12.2006 pr. ctiv de reglm tehnice
Hot. Guv. RM nr. 632//08.06.2006 aprobarea politicii de edificare a
societatii conform in RM
Hot. Guv. RM nr. 733//28.06.2006 pr. Aprobarea conceptiei guvernului
electronic
Hot. Guv. RM nr. 844//26.06.2007 pr. Aprobarea conceptiei portalului
guvernamental
Hot. Guv. RM nr. 726//2005 pr. Aprobarea conceptiei sistemului
informational integrat
geografic
S.1 Resursa informationala = o omogenitate de informative documentata
din sistemele informationale automatizate organizata in corespundere cu
cerintele legislatiei in vigoare
Teoria dr. informational cunoaste 2 categorii de resurse informationale:
resurse informationale de stat
resurse informationale private
Resurse informationale de stat, din punct de vedere loto-senso reprezinta
un asnamblu de informative accumulate, prelucrate, sistematizate din contul
banilor publici.
In sens ingust, resursele informative de stat reprezina o gama
integrate de informatii reprezentate sub forma de banci de date, crearea si
folosirea carora tine de competenta autoritatii administratii publica.
Conform legii privind la register (nr 71//22.03.2007) subiectii raportului
juridic in domeniu res. Info. De stat sunt:
1) proprietarul registrului
2) posesorul registrului
3) detinatorul registrului
4) registratorul si subregistratorul
5) furnizorul datelor din registru
6) beneficiarul datelor din registru
Conform A.23 a legii privind informatizare si res. Info de stat
ministerul Tehnologiei Informationale si Comunicatie (MIN TIC) indeplin in
numele Guv. Functia de posesor al resurselor informationale de stat de baza.
A 12 legii privind la register + hotararea Guvernului RM
625//22.05.2008 Guvernul RM a atribuit intreprinderii de stat. Registru
functiile detinatorului si administratorului de responsabilitate informationala
de stat de baza.

Registratorul si ssubregistrat pers investite cu atributii de inregistrare

a informarii in sistemul informational,actualizarea ei, sistematizarea in scopul
crearii unui produs informational calitativ.
Unicul proprietar al res. Info. De stat este statul,iar beneficiar sunt pers
fizice, juridice precum si aut sub. Centrale si locale.
Resurse informationale private = resurse, informatia continuta in
care este acumulata, prelucrata, actualizata si stocata din contul mijloacelor
banesti private.
Persoanele juridice autorizate in limitele legii de a crea o resursa
informationala, pot colecta o anumita categorie de informative in limita strict
determinate in autorizatie si pot crea un produs informational care este
furnizat populatiei , persoanelor juridice si chiar statului contra cost.
La categoria resirselor informationale private pot fi citate: paginile de
aur a RM, Varo Inform.
S.2 Resursele informationale de stat se divizeaza in urmatoarele
categorii
(1) resurse informationale de baza
(2) resurse informationale departamentele
(3) resurse informationale teritoriale
1) Resursele informationale de baza- fac parte:
-Registrul de stat al populatiei
- sistem integrat univ de evidenta automatizat a cetatenilor RM,
cetatenilor straini, persoanelor fara cetatenie, cetatenilor straini domiciliati
permanent sau temporar pe terinotiul RM, cetatenilor RM stability cu traiul
permanent sau temporar pe teritoriul altei tari.
- destinat colectarii, stocarii, actualizarii, analizei datelor referitoare la
persoanele fizice care si reprezinta obiectul inregistrarii cu prezentarea
informatiei organelor autorizate publice, altor personae fizice sau personae
juridice.
-Registrul de stat al unitatilor de drept
- sistem integrat, automatizat de evidenta a tuturor structurilor si
entitatilor care au statut de unitati de drept cum ar fi organelle
administrative publice, intreprinderile, organizatiile socio-politice, asociatiile
obstesti, partidele, culte religioase, asociatii de coproprietari, societatile in
condominium, categorii special de personae care presteaza anumite
servicii(notar, avocati, etc.), ansamblu de personae juridice constituite pe
baze legale care au primit denumirea de obiect al resursei ca unitati de
drept.
- destinat pentru colectarea, stocarea, actualizarea si analiza datelor cu
privire la unitatile de drept si sunt furnizate de organele administrative
publice central si locale in scopul ridicarii nivelului eficatitatii procesului de
administrare
-Sistemul informational geografic
-sistem integrat unic de colectare, stocare si prelucrare a informatiei
despre obiectele geografice natural si tehnogene la interactiunea cu datele
altor sisteme informationale de baza care constau din siteme informationale
geografice departamentale si teritoriale unificate de importanta statala
integrate in baza unui sistem unic de identificare si codificare a obiectelor de
evident ape teritoriul RM.

-are menirea de a prezenta informatie sub forma de model teren, din

spatiu, cu informatia primara obiectiva despre obiectele cu potential natural,
despre resursele tarii, intensitatea demografica a tarii, pozitionarea
persoanelor fizice si unitatilor de drept in raport cu un anumit punct
geografic corect.
Informatia din aceasta resursa este furnizata autoritatilor administratiei
publice pentru sporirea temeiniciei calitati si eficientei deciziilor
administrative.
2) Resursele informationale departamentale
Registrul de stat departamental - formate pentru activitatea departamentelor
pe langa Guvern (organ ramural).
-fac parte:
-Registrul de stat al transorturilor
-sistem informational automatizat unic ce reprezinta informatie
tehnica, economica si juridica privind mijloacele auto de transport, tractoare,
masini si mecanisme speciale de constructii rutiere, echipamente agricole,
ramarci, nave ale flotei maritime, agregate stationare si mobile care
functioneaza in baza motoarelor de ardere interna, carute, date referitoare la
detinatorii si priprietarii acestora.
-contine si stocheaza informatie cu privire la fiecare mijloc de transport
in parte, drept de proprietate si alte drepturi patrimoniale asupra mijloacelor
de transport, precum si cu privire la titularii acestor drepturi.
-Sistemul informational "Cadastru"
-elaborat in vederea realizarii legii RM cu privire la cadastrul bunurilor
mobile nr. 1543/VII din 25.02.1998
-reprezinta o totalitate de informatie, stistematizate cu privire la
bunurile funciare imobile si date cu privire la dreptul de proprietate si alte
drepturi patrimoniale asupra acestor bunuri.
Cadastrul bunurilor imobile este divizat in:
Cadastrul general-sistem unic multifunctional de inregistrare de stat
a bunurilor imobile si a drepturilor asupra acestora, precum si a valori
de estimare a lor
Cadastre specializate-include date sistematizate despre bunurile
imobile in functie de particularitatile lor naturale si in raport cu alte
caracteristici stabilite de legislatie, drept exemplu de cadastre
specializate sunt "Cadastrul Apelor", "Cadastrul Silvic", "Cadastrul
Urbanistic"
-Sistemul informational autorizat de evidenta a infractiunilor, a
cauzelor penale si a persoanelor care au comis infractiuni - elaborat
in baza legii 216//29.05.2013
-totalitatea de resurse informationale si tehncie, mijloace tehnice de
programare, metodologii aflate in interactiune si destinate pastrarii,
prelucrarii si utilizarii informatiilor cu caracter criminal
-in cadrul bancii centrale de date precum si asigura evidenta unica a
informatiilor
-in cadrul acestui sistem sunt stocate
date privind la infractiuni si persoane care le-au comis;
date privind pedepsele ce au fost aplicate acestora;
date privind cauzele penale, privind actiunile de urmarire penala;

date privind persoanele aflate in cautare;

date privind persoanele detinute si a celor ce se afla in institutii
penitenciare;
date privind persoanele eliberate din locurile de detentie
alte informatii utile, necesare in activitatea de zi cu zi a organelor
penitenciare si organe operative de investigatii.
S.3 Resurse informationale private = resurse, informatia continuta
in care este acumulata, prelucrata, actualizata si stocata din contul
mijloacelor banesti private.
Persoanele juridice autorizate in limitele legii de a crea o resursa
informationala, pot colecta o anumita categorie de informative in limita strict
determinate in autorizatie si pot crea un produs informational care este
furnizat populatiei , persoanelor juridice si chiar statului contra cost.
La categoria resirselor informationale private pot fi citate: paginile de
aur a RM, Varo Inform.
S.4 Integrarea resurselor informationale de stat:
-proces tehnologic de interactiune dintre resursele informationale in
cadrul schimbului informational si al anteractiunii electronice.
-asigura eficienta lucrarii deciziilor si eficienta activitatii autoritatilor
administrative publice, asigura administrarea si controlul eficient al realizarii
proceselor interne.
-este de cateva tipuri:
dupa factorul teritorial
integrare centrala (autoritate administrativa publica de resort
creaza resursa
informationala si asigura interactiunea dintre
propreea resursa so alte resurse informationale)
integrare locala (resursa si baza tehnologica este creat de organele
administrativ public locale)
dupa forma de interactiune
integrare neautomatizata (asigurarea integrarii resurselor
informationale de stat este realizata fara aplicarea metodelor
automatizate de sistematizare, prelucrare, pastrare si transmitere a
informatiei---are loc transmiterea fizica
a datelor de la o parte la
alta)
integrare automatizata (prelucrarea datelor si transmiterea acestora
are loc cu
ajutorul mijloacelor automatizate)
dupa accesibilitate
integrare deschisa (acces la datele continute in resursa
informationala au toate persoanele)
integrare inchisa ( accesibilitate limitata, accesul la informatia din
resursa strict reglementata de legislatia in vigoare) ex: date cu
privire la imobilele, terenele
care reprezinta secret de stat pot fi
furnizate doar persoanelor autorizate prin lege de a le primi.
din punct de vedere a factorului administrativ
interactiune interdepartamentala (se asigura accesul la informatie
din resurse
informationale de stat prin intermediul bazei
tehnologice a doua autoritati
ale administratiei publicee)

 interactiune intradepartamentala (schimbul de informatie care are

loc in cadrul unui organ al dministrarii publice)
dupa factorul tehnologic
interactiune la nivel informational (prestarea unuia si aceluiasi
resurs informativ la minim 2 sisteme, utilizand o gama de servicii
ptru lucrul cu resursa informative)
interactiune la nivel de serviciu (asigurarea prelucrarii, pastrarii,
transmiterii, securizarii resurselor informationale prin utilizarea
paginilor web si
interfetelor)
interactiune la nivel procesual (oferirea accesului la procesele
interne aplicate
fiecarui sistem cu scopul participarii in ele)
interactiune la nicel de furnizare a informatiei populatiei (procesul
de asigurare a informarii curente a populatiei cetatenilor privind la
activitatea organului
administratiei publice)
dupa factorul organizatoric
integrare fizica (determinarea transmiterii, primirii si pastrarii
informatiei fara
aplicarea mijloacelor automatizate)
integrare logica (determinarea unei structuri unice a informatiei si a
unei ordini
de integrare uniformizate pentru inlaturarea dublarii
evidentei, asigurarea i
nterpretarii unice a informatiei)
integrare juridica (determinarea regulelor si responsabilitatilor
participantilor la
procesul de integrare a resurselor
informationale)
integrare tehnologica (fixarea infrastructurii tehnologice si
programarea delimitarilor arhitecturii ce asigura sec. procesului de
interactiune)
dupa obiectul integrarii
integrarea datelor (determinarea unor forme unice de date
integrabile in corespundere cu programele aplicative care utilizeaza
datele din bazele de
date)
integrarea aplicatiilor (asigurarea integrarii interfetelor de
programare si a
tehnologiei utilizate)
integrarea proceselor (integrarea cerintelor exacte ce asigura
interaciunea informationala dintre doi participanti)
integrarea reprezentarilor (elaborarea unei interfete unice utilizate
de toate
organele administratiei publice)
integrare la nivel de retele de telecomunicatie (delimitarea retelelor
compatibile necesare pentru integrarea informationala la diferite
niveluri)
Resursele informationale de stat trebuie sa alcatuiasca un complex
integrat, crearea si utilizarea carora intra in competenta organelor
administratiei publice.
In cadrul integrarii resurselor informationale urmeaza a fi asigurate
urmatoarele particularitati ale responsabilitatii informationale:
-obiectivitatea
-plenitutinea
-autenticitatea
-caracterul adecvat
-accesibilitatea

-actualitatea

S.1
S.2
S.3
S.4
S.1
+dreptul
+dreptul
+dreptul
+dreptul
+dreptul

Tema 3: Dreptul la informatie

dreptul si libertatea informationala de baza. Temeiuri si restrictii
Reglementari juridice a dreptului la acces la informatie
Semnatura electronica digitala- institutia Dreptului Informational
Protectia dreptului de acces la informatie

de acces la informatie
la informare
la exprimare
de autor asupra informatiei
la protectia informatiei cu caracter privat

S.2 Legea privind accesul la informatie 982//11.05.200

-se refera doar la informatia cu caracter public
A6-7 =poate fi accesata oricare informatie cu exceptiile prevazute de art 6-7
legea privind la informatie.
Tema 4: Limitele dreptului de acces la informatie
S.1 Reglementarile juridice a relatiilor juridice informationale din
domeniul secretului de stat
S.2 Reglementarile juridice a relatiilor informationale din domeniul
secretului comercial si de serviciu
S.3 Reglementarile juridice a relatiilor informationale din domeniul
datelor cu caracter personal
S.4 Raspunderea juridica pentru divulgarea datelor ce constituie secret
de stat secret comercial, secret de serviciu si a datelor cu caracter personal.
S.1 Norma juridica ce reprezinta fundamentul de reglementare a relatiilor
sociale din domeniul circulatiei informatiei publice este prevederea
constitutionala cu privire la abilitatea fiecarei persoane de a cauta, a obtine,
a utiliza si difuza in mod liber a informatiilor oficiale.
Informatiile datele, ce aduc atingere securitatii de stat ordinii publice,
bunelor moravuri, vietii private a persoanei, sunt limitate in circuitul
informational public.
Limitarea circulatiei informationale poate fi realizata doar in temeiul
unei legi organice. Categoriile de date, accesul la care este limitat sunt strict
reglementate de o lege organica si sunt urmatoarele:
-secretul de stat
-secretul comercial
-secretul de serviciu
-datele cu caracter personal
Legea care reglementeaza relatiile informationale din domeniul
secretului de stat este legea RM cu privire la secretul de stat.
Prin informatie ce constituie secret de stat intelegem datele protejate
de stat din domeniul militar, economic, tehnic, stiintific, domeniul politicii
externe, cu caracter de investigatie, divulgarea carora poate aduce atingere
securitatii de stat.

Secretul de stat este supus unui regim juridic special in dependenta de

nivelul de secretizare si cercul de persoane investite prin lege cu dreptul de
acces la aceste informatii.
Astfel, sunt date ce constituie secret de stat sub regim deosebit de
secret,secret,secretizare redusa.
La categoria secret de stat se atribuie informatiile care in virtutea legii
prin secret de stat, capata statutul de informatii secretizate, iar descretizarea
lor poate avea loc in doua conditii:
-in baza unor acorduri/tratate internationale ratificate de
Parlamentul RM, prin care statul si-a asumat obligatia de a descretiza si a
face publice date dintr-un anumit domeniu;
-in cazul cand au disparut, circumstante de fapt care au servit
drept temei pentru securizarea unei anumite informatii
-in cazul expirarii unui anumit termen, iar securizarea in
continuare a acestei informatii nu mai este jurstificata
Deasemenea informatia ce constituie secret de stat are loc numai in
baza unei legi organice
Date ce nu pot constitui secret de stat:
-informatii care in mod obisnuit ar putea constitui ca obiect de
reglementare juridica a legii privind secretul de stat, insa se refera la o
calamitate naturala cu impact asupra intregului teritoriu a tarii
-date din domeniul unui impact ecologic de proportii
-date prin care sunt incalcate drepturile si interesele unor grupuri
de persoane
-date cu privire la o privire de drept de proprietate a persoanelor
-date cu privire la criza financiara ce afecteaza intreaga populatie
S.2 Legea organica ce reglementeaza relatiile informatice din domeniul
circulatiei datelor ce constituie secret comercial - legea RM pentru secretul
comercial
Secretul de serviciu = date protejate prin intermediul unor legi ce
reglementeaza activitatea in care circula date ce constituie secret de
serviciu, iar difuzarea lor este limitata.
(legea RM pentru avocatura; legea RM ptru notariat; legea RM privind
activitatea operativa de investigatie, CPPRM)
La categoria secretului comercial atribuim datele cu caracter
economic, financiar, tehnologic, investitutional, de proiectare.
Informatii care consta know-how, divulgarea carora ar putea aduce
prejudicii materiale, economice si de imagine unei intreprinderi.
Persoanele ce administreaza informatii ce consta secret comercial este
denumita operatorul secretului comercial.
Informatii atribuite de catre un agent economic sau intreprindere ca
fiind secret comercial se continte in actele normative interne ale
intreprinderiiia rdreptul si obligatia operatorului de secret comercial, sunt
prevazute de un acord special incheiat intre administratia intreprinderii si
operatorul informativ ce consta secretul comercial.
Unele informatii ce consta secret comercial, care relatiile juridice dintre
aceste persoane si intreprindere si relatiile sociale dintre aceste persoane si
secretul comercial,sunt reglementate de contract individual de munca sau
acorduri care se obliga de a nu divulga anumite informatii.

Cercul de informatii ce cad sub incidenta secretului comercial trebuie

sa fie strict delimitate, iar cele care nu au fost in mod expres plasate sub
acest regim,au un circuit general deschis.
Nu pot constitui secret comercial urmatoarele informatii:
-care se contin in actele de constituire a intreprinderii (genurile
de activitati pentru care s-a constituit, adresa juridica, date de contact, date
despre fondatori si cotele de participare statutul intreprinderii);
-date furnizate de agentii economici ispectoratului fiscal;
-dat e din declaratiile vamale;
-informatii care ar putea aduce atingere activitatii altor agenti
economici, statului, drepturilor si intereselor legitime ale persoanei.
Secret de serviciu = datele din domeniul avocaturii, notariatului,
activitatii de ancheta si activitatii operative de investigatii divulgarea carora
ar putea aduce atingere drepturilor si intereselor legitime de persoane fizice,
persoane juridice si a cetatenilor straini.
S.3 Datele cu caracter persoane au constituit obiecte de reglementare
in spatiul european inca in anii '80 ai secolului trecut. Conventia Europeana
cu privire la protectia datelor au caracter personal in procesul prelucrarii lor
automatizate (strasburg, 1981, in vigoare 1985)
Conventia data ofera (protectie tuturor persoanelor rezidente ale
statelor europene in procesul prelucrarii automatizate a datelor personale ale
acestora.
Datele cu caracter personal - informatii cu privire la persoanele fizice
care pot fi indentificate/indentificabile prin intermediul unor anumite date.
Cadrul legislativ al RM ce are drept scop protejarea persoanelor fizice
in raport cu prelucrarea in mod automatizat a datelor cu caracter personal
este legea RM cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal este
legea RM cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Legea are
incorporata in sinte, reglementari principale prevazute de Convenzia
Europeana nominalizata.
Incalncarea regulilor de prelucrare a datelor cu caracter personal,
acestora in alte scopuri decat cele prevazute de lege, transmiterea
neautorizata a acestora in alte scopuri decat cele prevazute de lege,
transmiterea neautorizata a acestora sau fara a asigura un nivel
corespunzator de protectie reprezinta o ingerinta in viata privata a
persoanei.
Conventia Europeana pentru apararea drepturilor si libertatilor
fundamentale ale omului art.8 (garantarea inviolabilitatii vietii private),
cuprinde in continutul sau si dreptul persoanei la protectia datelor ce se
refera la ea.
O categorie aparte de date cu caracter personal o reprezinta datele
despre persoana cu privire la apartenenta etnica, religie, date pentru starea
de sanatate, pentru conturul criminal, colectarea carorapoate avea loc numai
in conditii strict prevazute de lege si numai daca legislatia nationala ofera un
nivel de protectie corespunzator in corespunderi cu standardele
internationale.
Persoana fizica, datele personale ale careia constituie obiectul
colectarii si prelucrarilor automatizate este in drept sa cunoasca despre
acest fapt, sa cunoasca despre acest fapt, sa solicite posibilitatea vizionarii
datelor calitate si prelucrate in termeni restransi si fara cheltuieli
suplimentare, sa cunoasca detinatorul si operatorul registrului in care sunt
continute datele ce il vizeaza, sa solicite operatorului, in caz de necesitate,

efectuarea modificarilor, completarilor si actualizarilor, sa fie informatie de

transmitere acestor date la solicitarea unei persoane terte.
Operatorul si detinatorul registrului in care se contin date cu caracter
personal este obligat sa utilizeze aceste date numai pentru scopul in care
acestea au fost colectate, sa colecteze numai datele care sunt strict
necesare pentru realizarea obiectivelor legale, sa asigure un nivel de
securitate ce nu ar permite scurgerea datelor sau deteriorarea acestora, sa
informeze titularul despre orice acces neautorizat la datele acestuia sau
despre utilizarea lor in alte scopuri decat cele prevazute de lege.
Cu scopul asigurarii datelor cu caracter personal in RM, a fost creata o
autoritate publica care are in atributiile sale protectia persoanei fizice in
raport cu prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal de catre
toate autoritatile puterii publice.
Domeniul de activitate, functiile acestui organ sunt prevazute de lege
pentru datele cu caracter personal (Centrul National pentru Protectia Datelor
cu Caracter Personal).
Orice operator sau autoritate publica care in virtutea sarcinilor si
activitatii de serviciu prelucreaza si utilizeaza date cu caracter personal este
obligat de a se inregistra ca operator al Centrului pentru tratarea datelor cu
caracter personal.
Acordurile internationale bilaterale in mod de asistenta juridica penala
in temeiul carora statele semnatare sunt obligate la un schimb interstatal de
informatie ce vizeaza persoanele fizice banuite, invinuite de comitearea unor
infractiuni sau condamnate urmeaza a sesiza in temeiul legii privind
protectia datelor cu caracter personal Centrul National pentru tratarea
datelor cu caracter personal pentru a obtine o autorizatie de transmitere a
acestor date.
Nu poate fi autorizat schimbul interstatal de date personale catre un
sfat care nu ofera un nivel corespunzator de protectie a datelor cu caracter
personal sau ofera un nivel de protectie mai scazut decat cel asigurat de
statul furinzor. Orice persoana car se considera ca a fost incalcat dreptul la
inviolabilitatea vietii private prin utilizare, divulgarea sau transmitearea
neautorizata a datelor cu caracter personal poate inainte o cerere catre
Centrul National pentru Protectia Datelor cu Caracter Personal in care sa fie
specificate circumstantele de fapt si conditiile in care aceasta a constatat
faptul utilizarii nesantionate a datelor cu privire la ea.
In cazul dat Centrul National pentru Protectia Datelor cu Caracter
Personal este autoritatea investita cu dreptul de a examina plangerea
constata incalcarea si daca ea cade sub incidenta Codului Contraventional
RM, de a atrage persoana vinovata la raspunderea contraventionala, iar daca
fapta intruneste elementele constituitive ale unei infractiuni de a sesiza
organele competente invederea demararii unui eventual proces penal.
S.4 Formele de raspundere juridica:
-materiala
-disciplinara
-delictuala
-contraventionala
-penala
Conditii pentru aplicarea raspunderii juridice:
fapt juridic

 vinovatie dovendita
legatura cauzala dintre fapta si consecintele survenite
Divulgarea informationala ce consta secret de stat- periclitarea
securitatii statului- raspunderea juridica penala.
In cazul secretului de serviciu secret comercial - raspunderea juridica
materiala, disciplinara, delictuala.
Cazul in care un angajat in atributia caruia intra sarcina asigurarii
securitatii informationale ce consta secret comercial, sau este desemnat in
calitate de operator al secretului comercial, care nu si-a indeplinit
corespunzator atributiile si din neglijenta a admis scurgerea de informatii ce
reprezinta secret comercial, acesta poate fi sanctionat discuplinat/material
de catre administrarea intreprinderii.
Daca scurgerea informatiei a cauzat agentului economic un prejudiciu
material de proportii,persoana responsabila de divulgarea informatiei poarta
raspundere delictuala, este obligata in temeiul unei hotarari judecatoresti
de a repara prejudiciu cauzat agentului economic.
In materie de drept al raspunderii operatorului:
raspundere contraventionala
raspundere penala
raspundere delictuala(difuzarea informatiei a cauzat un
prejudiciu considerabil a persoanei fizice)

de

Tema 5: Reglementarea juridica a circulatiei documentelor

electronice (doc. electronice)
S.1 Conceptul circulatiei documentelor in forma electronica, notiunea
documentelor electronice
S.2 Categoriile documentelor electronice
S.3 Forta juridica a doc electronice

S.1 La baza activitatii oricarei organizatii/intreprinderi, institutii sta

organizarea lucrului cu documentele (proces de sistematizare a circulatiei
documentare, crearea, pastrarea si utilizarea acestora la diferite nivele
organizatorice - functiile precum si utilizarea lor in activitatea curenta a
persoanei fizice si persoanei juridice)
Circulatia electronica a documentelor - totalitatea proceselor de
creare, prelucrare, expediere, transmitere, primire, modificare, pastrare sau
nimicire a doc. cu utilizare tehnologica informationale si de telecomunicatii.
Circulatia documentelor electronice -calea pe care o parcurge un
document din momentul crearii lui de catre autor si pana acesta ajunge la
utilizatorul final
-prin circulatia doc. se formeaza informarea promta a tuturor
persoanelor interesate despre decizia emisa precum si se duce evidenta
curenta si controlul asupra activitatii etitatii juridice.
-asigura inregistrarea, evidenta si pastrarea documentelor +
accesul operativ la doc. si la informatia de referinta, administrare eficienta a
proceselor de prelucrare si transmitere a resurselor informationale +
reducerea timpului necesar pentru procesul de coordonare a doc. si luare a
deciziilor + sporirea discuplinei de productie + includerea in doc. nu numai a
informatiei textuale dar si a informatiei multimedia + transmiterea
informatiei cu viteza sporita.

In activitatea curenta a institutiilor pot fi deosebite urmatoarele tipuri

de circulatie a documentelor:
1) Circulatia documentelor in forma traditionala (pe suport de hrtie);
2) Circulatia documentelor in cadrul unui sistem informational (circulatie
electronica);
3) Circulatia documentelor combinata (imbina cele doua forme).
Dupa domeniul de implementare, sistemul de circulatie a
documentelor in forma electronica si nu numai, poate fi interna (locala)
crearea unui sistem prin implementarea unor reguli aplicabile circuitului
documentelor in cadrul unei intreprinderi, institutii, structuri organizatoricofunctionale. Aceste reguli nu sunt aplicabile in raport de schimbul de
documente cu persoane terte sau cu alte entitati juridice.
S1 Document electronic S2
circuit inchis al documentelor in forma
electronica (apare raportul informational)
In dependenta de domeniul de activitate:
-In activitatea administrativa;
-In activitatea bancara;
-In activitatea economica/comerciala.
In domeniul bancar exista circuit administrativ (presupune circuitul
documentelor intre functionarii, salariatii bancilor) si circuit operativ
(raport informational de schimb de documente intre angajatii bancii si
clienti).
In domeniul administratiei are in componenta sa un sistem
informational ce gestioneaza schimbul de documente in cadrul ministerelor
si intre ministere.
Orice document poate fi privit din diferite puncte de vedere:
1) In calitate de obiect al circuitului civil;
2) In calitate de obiect al raportului juridic;
3) In calitate de obiect al vietii externe;
4) In calitate de proba ce dovedeste existenta sau inexistenta unui
anumit fapt.
Documentul electronic este o informatie creata, structurata,
prelucrata, pastrata si transmisa cu ajutorul computerului, a altor dispozitive
electronice sau mijloace tehnice si de program, semnat cu ajutorul
semnaturii digitale in conditiile prevazute de lege.
Document in sensul traditional este o informatie sub forma de text,
semnata cu o semnatura olografa.
Functiile documentelor:
a) De informare;
adecerea la cimostinta unui anumit subiect de date referitor la un
anumit eveniment, fapt, activitate sau proces
b) De organizare;
stabilirea regulilor si normelor in corespundere cu care urmeaza sa
actioneze actorii unei activitati concrete
c) De instruire.
documente metodico-didactice cu privire la modalitatea, procedurile si
continutul unui anumit curs de instruire

Documentele eletronice leaga subiectii raportului informational in

regim interactiv, precum si asigura interactiunea dintre acestea si
persoanele terte in raportul unuia sau mai multe surse informationale.
Acesta deosebeste schimbul traditional de documente de circulatie dar in
forma electronice (ex: tranzactiile privind instrainarea bunurilor in retea
inlocuieste contractele de vanzare-cumparare traditionale)
Documentele electronice pot exista atat in forma activa cat si in
forma pasiva (caracteristica pentru informatia memorizata pe un suport
material care impreuna cu purtatorul material reprezinta obiectul raportului
juridic informational). Forma activa a documentului electronic prevede
transmiterea prin intermediul retelelor informatice sau prelucrarea
informatiei in forma electronica.
Documentul electronic in aceeasi masura ca si documentul traditional
dispune de o forma:
interna- reprezintarea organizatorica si logica a informatiei in
cadrul documentelor
externa- ansmablul de rechizite cu care este investit
documentul pentru a produce anumite efecte juridice
S.2 Tipurile de circulatie a documentelor electronice:
dupa densitate
circulatie materiala (pe suport de hartie)
circulatie virtuala (in cadrul unui sistem
informational)
circulatie dubla (materiala+virtuala)
dupa domeniu de implementare
circulatie interna/locala (in cadrul unei interprinderi
sau organizatii)
circulatie externa (intre mai multe
institutii/organizatii)
circulatie operationala bancara
circulatie administrativa
In dependenta de
documentele electronice pot fi clasificate dupa
urmatoarele criterii:
dupa efectele juridice produse
documentele electronice care produc efecte juridice
documentele electronice care nu produc efecte juridice
dupa forma si reprezentarea acestora
documente alografe
documente tiparite
Documentele electronice in sine, reprezinta o forma de expunere a
informatiei in cadrul unui sistem informational care impreuna cu purtatorul
informatiei (CD, Flash-drive) si echipamentul cu ajutorul caruia este creata
informatia, reprezinta un act juridic integral.
S.3 Forta juridica a oricarui document consta in capacitatea
purtatorului material, pe care este plasata informatia, de sine statator sau
impreuna cu alte documente sa produca efecte juridice.

Anume functia juridica a documentelor determina importanta juridica a

acestora si posibilitatea de utilizare a lor in instantele judecatoresti in calitate
de probe.
Functia juridica a documentului traditional este determinata de
prezenta rechizitelor necesare (existenta unui text, semnatura, denumirea
documentului, data crearii, date referitor autorul si sigla).
Rechizitele documentului electronic sunt semnatura digitala,
evidenta caracterului de identificare a documentului. Rechizitele impreuna cu
continutul ofera documentului o identitate.
Semnatura digitala este un atribut indispensabil documentului
electronic, obtinut in urma transformarii criptografice a acestuia cu utilizarea
cheii private, destinat sa confirme autenticitatea documentului electronic.

TEMA 6: Reglementarea normativ-juridica a comertului electronic

S.1 Conceptul comertului electronic, principiile
S.2 Contractele electronice, modalitatea de incheiere
S.3 Particularitatile incheierii contractelor de vnzare-cumparare in
forma
electronica

!!!Legea privind comertul electronic 2004

Conventia privind comertul electronic 1996
S.1 O data cu dezvoltarea tehnologiilor informationale si retelelor de
telecomunicatii a aparut o noua forma a activitatii de antreprenor si anume
comertul electronic, care presupune schimbul interactiv de marfuri, produse
si servicii, la baza caruia se afla circuitul electronic de documente.
In sens larg comertul electronic consta in desfasurarea unei activitati
ce presupune obtinerea unui venit in cadrul retelelor informationale.
Spre deosebire de comertul traditional, comertul electronic ofera
urmatoarele avantaje:
1. Reducerea timpului necesar pentru incheierea oricaror tranzactii.
2. Reducerea costurilor legate de deplasare, chirie, locatiune, resurse
umane.
Cu toate acestea, reglementarea normativ-juridica a acestui sector in
prezent prezinta anumite neajunsuri, si anume ceea ce tine de modalitatea
de solutionare a litigiilor ce izvorasc din tranzactiile in forma electronica;
ceea ce tine de concurenta neloiala si protectia drepturilor consumatorului;
aspecte ce tin de securitatea informationala si publicitatea vicioasa.
Comertul electronic se materializeaza sub mai mute forme:
a) Desfasurarea activitatii antreprenoriale in domeniul crearii, furnizarii si
administrarii sistemelor/retelelor si tehnologiilor informationale;
b) Comercializarea marfurilor prin intermediul internet-magazinelor,
paginilor web si pottei electronice;
c) Desfasurarea activitatii de intermediere in cadrul retelelor
informationale;
d) Prestarea serviciilor in regim interactiv.

1.
2.
3.
4.

Comertul electronic se constituie in baza a 4 raporturi-cheie:

B2B business to business (relatia intre doi antreprenori);
B2C (relatia agent economic consumator);
B2G (relatia agent economic - statul);
C2C (relatia intre doi consumatori).

Principii:
Principiul liberului schimb (neimpunerea cerintelor suplimentare pentru
agentul economic care desfasoara comert electronic)
Principiul autonomiei de vointa
Principiul minimei implicatii a statului in activitatea de comert
electronic
Principiul unificarii legislatiei
Principiul concurentei loiale
Principiul bunei credinte.
Participantii la aceste relatii dispun de libertate de vointa. Agentul
economic trebuie sa dispuna de capacitatea de a alege cnd, cum, cu cine
urmeaza sa incheie o anumita tranzactie electronica.
In acelasi timp agentul economic, in cadrul schimbului de marfuri
produse prin intermediul retelelor informationale este tinut de a respecta
normele concurentei loiale, de a nu plasa publicitate vicioasa, de a-si
exercita obligatiile contractuale cu buna-credinta, de a respecta drepturile
consumatorilor. In caz contrar acestora le sunt aplicabile prevederile
normelor civil-delictuale, ca si in cazul comertului traditional.
S.2 Contractul in forma electronica este acordul de vointa intre doua
sau mai multe parti, care produce, modifica, stinge anumite efecte juridice,
incheiat prin intermediul retelelor informationale si de telecomunicatii.
In temeiul legislatiei Republicii Moldova privind comertul electronic, nu
poate fi invocata nulitatea actului juridic in baza formei electronice a
acestuia. De asemenea nu poate fi respins ca proba documentul,
cererea/oferta expediata si acceptata prin intermediul retelelor
informationale.
Particularitatile contractelor electronice, indiferent de tipurile acestora
sunt urmatoarele:
1. Determinarea procedurii de incheiere a acestora, stabilirea procedurii
tehnologice de modificare, reziliere sau rezolutiune a acestora.
2. Determinarea efectelor de protectie dintre doi agenti economici sau
dintre agentul economic si persoana fizica.
Conditii:
acelasi nivel de securitate;
aceiasi configuratie a cererii sau ofertei;
aceiasi baza tehnologica aplicata.
!!! In caz de nerespectare a acestor conditii, clauza contractului electronic
este lovita de nulitate absoluta.
3. Stabilirea legii aplicabile in cazul aparitiei unui raport juridic conflictual.
!!! Partile obligatoriu trebuie sa stabileasca legea aplicabila in caz de litigiu
(tacit se vor aplica regulile generale ale Codului civil).

4. Stabilirea jurisdictiei (instanta de judecat competenta sau Curtea de

Arbitraj).
!!! O instanta nationala nu poate aplica legislatia altui stat.
Lund in consideratie ca majoritatea actelor juridice electronice nu au
un substrat material, parte componenta a actului juridic electronic sunt
considerate toate modificarile expediate/primite de catre partile raportului
juridic cu privire la obiectul tranzactiei.
Actul juridic in forma electronica se defineste a fi un schimb de oferte
si acceptari intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, are
urmaresc scopul de a incheia acte juridice in forma electronica.
S.3 Contractul de vnzare-cumparare este un acord de vointa dintre
doua sau mai multe parti, din care una numita vnzator se obliga sa
transmita celeilalte parti (cumparatorului) un anumit bun sau o cantitate de
bunuri, iar cealalta parte se obliga sa achite pretul convenit de catre parti
pentru bunul transmis.
Contractul de vnzare-cumparare este sinalagmatic, transmisibil de
dreptul de proprietate si se considera incheiat din momentul in care partile
au convenit cu privire la bunul ce urmeaza a fi transmis, calitatii functionale
a acestuia si pretul care urmeaza a fi achitat de catre cumparator.
Contractul de vnzare-cumparare electronic poate fi incheiat:
Prin posta electronica;
Prin intermediul internet-magazinului;
In baza platformelor comerciale informationale;
In cadrul sistemelor informational de tip inchis, elaborate de companii
IT, care ofera acces pe baza criptografica la un cerc restrns de
persoane.

TEMA 7: Criminalitate cibernetica

S.1 Caracteristica generala
S.2 Analiza juridica a criminalitatii cibernetice in Republica Moldova
S.3 Categoriile fraudelor informatice
S.1 Criminalitatea informationala totalitatea faptelor comise in zona
tehnologiilor informationale intr-o anumita perioada de timp si pe un anumit
teritoriu.
Ca orice fenomen social, criminalitatea informationala este un sistem
cu proprietati si functii proprii, distincte de celelalte proprietati si si elemente
constitutive.
Criminalitatea infractionala in cercetarea criminologica apare ca un
fenomen real si unul aparent. Aceasta datorita faptului, ca rata fraudelor
reale comise in sectorul informational este distincta de cuantumul faptelor
respective investigate de organele de resort si acest fapt se datoreaza
urmatoarelor circumstante:
1. Tehnologia sofisticata, utilizata de infractori la comiterea faptelor;

2. Lipsa instruirii speciale a ofiterilor de urmarire penala;

3. Lipsa unui plan de reactie in cazuri de atacuri din partea victimelor;
4. Neraportarea de catre victime a faptelor respective catre organele de
drept;
5. Costuri si tehnologii speciale necesare la investigarea fraudelor
informatice.
Criminalitatea infractionala in doctrina este definita in
sens larg ca fiind orice infractiune in care un calculator sau o retea de
calculatoare este obiectul unei infractiuni, sau un calculator sau o retea
de calculatoare este instrumentul sau mediul de infaptuire a unei
infractiuni.
sens ingust orice infractiune in care infractorul interfereaza fara
autorizare cu procesele de prelucrare automatizata a datelor.
Continutul notiunii de fapta penala de natura informationala este foarte
variat si se regaseste in diverse acte normative cu caracter national si
international.

La categoria faptelor penale informationale sunt atribuite:

Fraude prin manipularea calculatoarelor electronice;
Fraude prin falsificarea documentelor electronice;
Fapte indreptate spre alterarea sau modificarea datelor sau a
programelor pentru calculator;
Accesul neautorizat la serviciile si retelele informatice;
Reproducerea neautorizata a programelor pentru calculator protejate
de lege.

Fapte atribuite de legislatie la faptele conexe fraudelor informatice

(subcategorii):
Fapte infractionale, comise prin intermediul tehnologiilor
informationale, ce aduc atingere vietii private;
Fapte sanctionate de legea penala indreptate spre sustragerea
proprietatii altei persoane, comise in cadrul unei retele informatice;
Spionajul informatic;
Pornografia infantila;
Traficul de fiinte umane;
Propaganda discriminatorie;
Razboiul electronic.
Pericolul social al faptelor penale de natura informatica a atras dupa
sine incriminarea acestora aproape in toate statele lumii contemporane.
Astfel, s-a conturat conceptul de drept penal cu specific informatic ca o
reflectare a numeroaselor elemente de noutate introdusa in materie de drept
penal, de noi forme de criminalitate, bazate pe tehnologia informationala.
La 23.05.2001 Consiliul European a adoptat Conventia de la Budapesta
impotriva criminalitatii informatice. Aceasta conventie ofera singurele
orientari acceptate la nivel international cu privire la modul de protectie a
libertatii, securitatii si respectarea drepturilor omului din cadrul retelelor
informatice.

Republica Moldova a ratificat Conventia in 2009, in acelasi an Republica

Moldova a inserat in legea penala un nou capitol Infractiuni in domeniul
informational.
S.2 In Republica Moldova, dupa ratificarea Conventiei de la Budapesta,
a fost adoptata Legea nr. 20 din 03.02.2009 cu privire la prevenirea si
combaterea criminalitatii informatice, care reglementeaza urmatoarele
raporturi juridice:
prevenirea si combaterea infractiunilor informatice;
cadrul de asistenta mutuala in prevenirea si combaterea infractiunilor
informatice, in protectia si acordarea de ajutor furnizorilor de servicii
informatice;
colaborarea autoritatilor publice cu organizatiile non-guvernementale
si alti actori ai societatii civile in vederea combaterii criminalitatii
informatice;
cooperarea cu alte state, organizatii internationale sau regionale, ce au
competente in domeniu.
Tot in aceasta perioada au avut loc si schimbari in capitolul XI al
Codului penal al Republicii Moldova Infractiuni informatice si infractiuni in
domeniul telecomunicatiilor. Astfel in Codul penal avem in prezent
urmatoarele categorii de crime informationale, ce constituie infractiuni:
Articolul 259. Accesul ilegal la informatia computerizata
Articolul 260. Producerea, importul, comercializarea sau punerea
ilegala la dispozitie a mijloacelor tehnice sau produselor program
Articolul 2601. Interceptarea ilegala a unei transmisii de date
informatice
Articolul 2602. Alterarea integritatii datelor informatice tinute intrun sistem informatic
Articolul 2603. Perturbarea functionarii sistemului informatic
Articolul 2604. Producerea, importul, comercializarea sau punerea
ilegala la dispozitie a parolelor, codurilor de acces sau a datelor
similare
Articolul 2605. Falsul informatic
Articolul 2606. Frauda informatica
Articolul 261. Incalcarea regulilor de securitate a
sistemului informatic
Articolul 2611. Accesul neautorizat la retelele si serviciile de
telecomunicatii
In legislatia nationala pentru prima data a fost prevazut un mecanism
in vederea prevenirii si combaterii faptelor penale din domeniul informatic.
Avantajele unei societati dezvoltate din punct de vedere informational
impun si anumite riscuri, materializate prin noi posibilitati de imbogatire
ilegala, de sustrageri, escrocherii, trafic de fiinte umane, comise prin
intermediul unui spatiu virtual, in care faptuitorul, locul si timpul comiterii
faptei este dificil de stabilit.
7.3. Capitolul XI din Codul Penal al Republicii Moldova