Sunteți pe pagina 1din 35

Procesul de imbatrinire si

SNC (sistemul nervos central)

OBIECTIVE
Modificari ale SNC
Modele de recuperare pentru pts. geriatrici
Teorii ale procesului de invatare motorie,
control motor si neuroplasticitate
Interactiuni sistemice si recuperare
Exemple clinice
Concluzii

MODIFICARI ALE SNC


Nivel celular - modificari de structura
Nivel sistemic modificari de structura
Nivel functional abilitatea de a se ridica
Nivel social abilitatea de a comunica

NEUROPLASTICITATEA- factor puternic in


variabilitatea performantei functionale

Varsta alte activitati si obiective


Factori genetici
Factori de mediu
Varsta - diversitate nu omogenitate

CREIER: grosimii girale si a greutatii -


marimii ventriculare.
Adultii sanatosi nu exista o legatura cu
capacitatii functionale
Neurotransmitere deficitara
Pierderea velocitatii de conducere a nn.
Senzitivi si motori (SNC, SNP)
Demielinizare
Fibre mielinizate grosiere

MODIFICARI SENZORIALE
sistemul vizual
Acuitatea vizuala cu vrst. ( decada
sase), apoi (60-80 ani)
Testul de acuitate vizuala valid pentru
procesul de citire, dar nu ptr. capacitatea
functionala (a observa o treapta intr-o
incapere intunecata)

MODIFICARI SENZORIALE
sistemul vizual

A raspunde existenta
unui stimul procesare
la nivel cognitiv si
perceptiv (nivel
intelectual) si procesare
automata (nivel motor)
final: selectarea
raspunsului motor care
corespunde nevoilor (cal
mai bun adaptativ)

MODIFICARI SENZORIALWE
Pierderea auzului, surdidate; hipoacuzie
cauze periferice sau centrale
Afectarea n.c. VIII (p. auditiva)
afectarea vestibular vertigo (ameteala),
dezechilibru riscul de a cadea
izolare

CONCLUZII
Pierderea functiei cognitive
incapacitatea de achizitie (achizitie
deficitara) sau/si adaptare vicioasa a fct.
motorii.
Lipsa asistentei cognitive modelul de
invatare motor ramane singura cale de
recastigare a controlului functional vs.
miscare.

MODIFICARI ALE SISTEMULUI


LIMBIC (EMOTIA)
interconexiuni cu hipotalamusul emotia
va fi exprimata de reglarea sistemului
nervos autonom si de tonusul sistemului
muscular striat
Stresul nivelul hormonal
Hipotalamusul inima, plamani, organe
interne, sistem imun
Vrst. fragilitate disfunctie organica.

GAS (general adaptive syndrome)


sindromul de adaptare generala
Hanse Selye 1956

Raspuns la stress
copil prematur, pts.
Adult cu afectare
SNC, varstnic cu
afectare organica

Raspuns paradoxal la
raspunsul anticipat

GAS (general adaptive syndrome)


sindromul de adaptare generala
(SAG) Hanse Selye 1956

Stress raspuns simpatic ( Fc , TA)


SAG initial raspuns simpatic, ulterior raspuns
parasimpatic ( Fc, AV periferie-pulsul,
nivelul de constiinta)
Good things take time, impossible things take a
little longer Perry Cerutty
SAG raspuns de supravietuire
No SAG - Fc , TA IC
(insuficienta cardiaca, ruptura vasculara)
Terapeutic - raspunsului simpatic paradoxal
raspunsului parasimpatic

MODIFICARI ALE RASPUNSULUI


MOTOR

LOBII FRONTALI arii premotorii si motorii


GGL. BAZALI
CEREBELUL
TRUNCHIUL SPINAL
MADUVA SPINARII
INTERCONEXIUNILE NEURONALE
TALAMUS ROL CHEIE, LEGATURA INTRE
SISTEMUL LIMBIC SI MOTOR
CAUZE DE DEFICIT MOTOR: NU VRST., CI
AFECTIUNI SI LEZIUNI.

MODIFICARI ALE RASPUNSULUI


MOTOR

capacitatea de adaptare
plasticitatea
timpul de invatare a noi programe de adaptare
sau de readaptare a celor vechi
Imposibilitatea adaptarii la nou modificarae
mediului pentru reinsusirea proceselor vechi
Schimbarea confuzie, stress, limiteaza
cooptarea de noi date
Noutatile, motivarea si repetarea abilitatii de
invatare pt. adaptare

MODIFICARI ALE RASPUNSULUI


MOTOR
LOBUL FRONTAL
Ajuta la procesarea motivationala de
miscare (prefrontal)
Moduleaza +/- regleaza informatia intre
centrii motori primari, ggl. bazali si cerebel
Rol primar in reglarea fct. motorii fine intre
sistemele corticospinal si corticobulbar (rol
primar, dar nu dictatorial + modularea
miscarilor grosiere)

MODIFICARI ALE RASPUNSULUI


MOTOR

Cerebelul kinematica periferica


propioceptoriii trunchiului si a sistemului limbic,
sistemul vstibular
Cerebelul programator sinergistic rol in
feed-forward movement sau regleza activitatea
de tip miscare in timp
Cerebelul coordonator
Moduleaza postura
Interrelatii cu lobii frontali, ggl. Bazali si sistemul
limbic

MODIFICARI ALE RASPUNSULUI


MOTOR

Ggl. bazali responsabil pentru planului de


miscare si initierea de noi programe
Moduleaza postura controleaza,forta, viteza si
directia miscarii
Interrelatie prin talamus cu lobii frontali
Modificari cumulative pierderea fct.
Aspectele patologice si bolile sunt cauzele
limitarilor functionale
Imbatranirea - adaptabilitatii la plasticitate

MODELE RECUPERATORII LA
VARSTNICI

MODEL ajutor in intelegerea relattilor


dintre dignosticul medical, consecintele
modificarilor structura si functionale si
impactul asupra individului si societatii
2 modele accepate
The World Health Organisations (WHO)
International Classification of
Impairements, Disabilities and Handicaps
(ICIDH) model 1980
Nagis model of Impairements/Functional
Limitations/Disability 1965

MODELE RECUPERATORII LA
VARSTNICI

The Top/Down model James Gordon


(ultima decada)

The International Classification of Body


Function and Structures, Activity and
Participation (ICF) 2002

MODELE RECUPERATORII LA
VARSTNICI
Scop
Sistem de clasificare a organiza si a
diferentia problemele subsistemelor si
sistemelor care duc la limitarea fct. Si a
calitatii vietii

Modelul NAGI si ICIDH


NU CONCEPT LINEAR

MODELUL TOP/DOWN
axare pe individ nu pe boala

MODELUL ICF WHO 2002


model puternic

Teorii - control motor, invatare


motorie si neuroplasticitate

Controlul motor

Invatarea motorie

Neuroplasticitatea

Teorii - control motor, invatare


motorie si neuroplasticitate
CONTROLUL MOTOR SISTEM
Componenta biomecanica
Componenta musculoscheletala (putere,
forta, elasticitate musculara)
Componenta centrala (starea sistemului
motor, accesul la programele sinergestice,
integritatea posturala, echilibrul, forta,
viteza, traiectoria, automatismul vs
programele de anticipatie)

Teorii - control motor, invatare


motorie si neuroplasticitate

Miscarea combinatie de interractiuni a


diferitelor variabile

Sisteme considerate centrale clasic


1. Statusul fct. motorii (motor pool)

Hipotonie

Hipertonie

Rigiditate

Tremor
2. Sinergii (volitionale sau reflexe)

Model al programului motor

Flexibilitate
3. Viteza

Abilitatea de a modifica miscarea in


timpul de desfasurare a unei sarcini

Raspunsul motor la viteza


4. Timpul

Capacitatea de a initia, aopri sau a


schimba un plan motor

Interactiunea cu mediul

Cronometrarea secventelor mm in
relatie cu sarcina

5. Integrare posturala

Agonisti/antagonisti-coactivitate

Mentinerea unei atitudini impotriva


gravitatii automat in toate pozitiile
spatiale
6. Echilibru

Limitarea stabilitatii

Integrarea senzoriala a impulsurilor


somatosenzitive, vizuale, vestibulare

Interactiuni cu fct. Posturala

Interactiuni cu sarcina in contextul de


mediu

Interactiuni cu strategii de mers, sold,


glezna

Sisteme considerate centrale clasic


7. Miscari reciproce
Capacitatea de a schimba
directia
Componente rotatorii prezente
sau absente
Intoarcerea timp/intarziere
Antagonizare si nqntagonizare
blanda
8.Traiectoria sau modelul unei
miscari
Traiectorie, velocitate si curba
acceleratiei
Netezimea miscarii

9.Acuratetea
Amplasarea intregului corp sau
a unor componente intr-un
spatiu delimitat
Modificari in functie de viteza,
gradul de dificultate a sarcinii,
directie, distanta
10.Sarcina continut
Proces de invatare nou vs
vechi
11.Infuentele emotionale
Valoarea plasata in activitate
Diferenta intre procesul de
invatare procedural si
declarativ
Factorul frica
motivatia

Sisteme considerate centrale clasic


12. Organizarea senzoriala
Intacta, deficitara, compensatorie, conflictuala
13. Perceptie/cognitie
Interractiunea senzorialului cu procesul perceptual
Capacitatea de a folosi gandirea/cognitia in asistarea
procesului de invatare motor
Abilitati cognitive scurte, intermediare, de durata
14. Nivele hormonale si nutritive de constiinta
Bioritmuri si nivele de alerta zilnice
Interractiuni medicamentoase si nutritive pe fct. centrale
si periferice

Sisteme considerate perifece, de


mediu - clasic
1.Gradul miscarii (ROM)
Limitarea articulara
Afectarea (causation) structurii
articulare
2.Forta/puterea musculara
Anduranta mm.
Puterea mm.
3. Functia cardiaca
Debit
Fct. Pacemaker
Anduranta
Interactiunea cu sistemul
respirator

4. Functia respiratorie
Difuziunea alveolocapilara
Interactiunea cu sistemul
circulator
Inspir/expir
5. Functia circulatorie
Furnizor de energie
Functia de reciclare
6. Alte interactiuni
Integritatea teg., hepatica,
renla, intestinala

Sisteme considerate perifece, de


mediu - clasic
7. Mediul
Sarcina, activitate specifica
Ambient cunoscut in realizarea sarcinii (spital vs acasa)
8. Anduranta
A diferentia intre disfunctia sistemului si ineficienta
9. Factori psihosociali
Obiective (familia)
Credinte, idei
acceptare

Teorii - control motor, invatare


motorie si neuroplasticitate
Sistem vs. subsistem
Insuficienta vs. dizabilitate
Functia recastigata integrarea
insuficientei anumitor fct. cu un mediu
optim pentru inlesnirea procesului de
invatare
Cale alternativa

Teorii - control motor, invatare


motorie si neuroplasticitate
Invatarea motorie reprezinta studiul
capacitatii (cum?) individului de a
achizitiona, de a modifica si de a retine/de
a memora modele motorii
Neuroplasticitatea- capacitatea creierului
de a se adapta si astfel de a invata sau de
a reinvata sarcini noi sau uitate rezultate in
urma mortii celulare datorate truamelor
sau bolilor.

Teorii - control motor, invatare


motorie si neuroplasticitate
variabile/unitati timp

Control motor

msec

Invatare motorie

Min, ore, zile, luni

Neuroplasticitate

Sapt., luni, ani

CONCLUZII
SNC- sistem complex
Functia SNC nu se modifica cu vrst.
Deterioarea progresiva problemele
psihosociale, mediul (factori aditivi)
SNC capacitate de adaptare
Neuroplasticitatea situatii noi (schimbare
sau noutati)