Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bazele Contabilitatii
Bazele Contabilitatii
,
Eudochia Bajerean
BAZELE
CONTABILITATII,
Aprobat de Senatul Academiei de Studii Economice din
Moldova (proces verbal nr. 6 din 26 februarie 2003) si
recomandat incalitate de manual pentru studentii de la institutiile
de invatamant superior cu profil economic
Chislnau - 2004
CZU 657(075.8)
T94
Recenzenti:
Turcanu, Viorel
Bazele contabilitatii I Viorel Turcanu, Eudochia
Bajerean; trad. din lb. rusa: Nina Pasternacov, - Ch.:
F.E.-P. "Tipogr, Centrala", 2004. - 268 p.
Bibliogr. p. 265
ISBN 9975~78-278-7
2500 ex.
657(075.8)
ISBN 9975-78~278-7
v. Turcanu, E. Bajerean
CUPRINS
Introducere
8
8
13
17
20
Capitolul!.
Capitolul2.
Contabilitatea
Obiectul
-sistemu)
informational
de baza
~i metoda contabllitatii
27
27
.31
35
39
,43
45
68
73
si dubla inregistrare
4.1 Notiune de conturi contabile, functiile si structura acestora
77
78
Capitolul4.
Sistemul de conturi
51
53
59
4.2.
4.3.
4.4.
4.5.
4.6.
82
85
90
96
103
l07
118
123
147
147
149
153
162
162
169
174
178
183
183
188
192
196
196
203
206
.211
227
227
233
237
243
Anexa
250
Bibliografie
265
INTRODUCERE
La statomicirea relatiilor de piata 0 mare importanta are asigurarea
oportuna ~iIn volumul necesar a tuturor utilizatorilor eu informatie
economica. Locul central in realizarea acestei sarcini ii revine
contabilitatii.
Organizarea contabilitatii la intreprinderi in baza metodologiei
stiintifice de reflectare a obiectelor eontabilizate, evidentierea cerintelor
actuale in domeniul gestiunii permit obtinerea informatiei necesare
despre acti vitatea agentului economic si fumizarea ei utilizatorilor
cointeresati in luarea de catre acestia a deciziilor manageriale si
economice eficiente.
Ca si oriee alta ~tiinta, contabilitatea are obiectul ~i metoda sa,
esenta carora, pornind de la pozitiile aetuale, este dezvaluita si
argumentata din punet de vedere teoretic in prezentul manual.
La formularea unor definitii teoretice s-au luat in considerare opiniile
di feriti lor autori, iar la evidentierea elementelor metodei contabilitatii,
metodologiei inregistrarii operatiunilor economice, componentei si
continutului rapoartelor financiare au fost utilizate regulile ~icerintele
continute in actele legislative $i normative respective ale Republieii
Moldova, precum si experienta organizarii contabilitatii la intreprinderi,
Lucrarea nu-si poate revendica atributul de completitudine, intrucat
autorii nu si-au propus tratarea completa a unor probleme. Dupa
cum se intampla foarte des In teorie, multe probleme sunt diseutabile.
Totusi, noi speram ca cunoasterea contabilitatii, studierea unor anumite
probleme expuse in manualul de fata vor ajuta studentii si pe toti cei
care doresc sa insuscasca profesia de contabil, sa inteleaga si sa
studieze mai usor contabiI itatea financiara, contabilitatea manageriala,
particularitatile contabilitatii In banci, organizatiile bugetare si alte
discipline speciale prevazute in planurile de studii.
6
CAPITOLUL 1.
Contabilitatea
- sistemul
informational
,
de baza
Obiectivele capitolului:
1. Insusirea esentei contabilitatii si determinarea rolului
acesteia in cadrul intregului sistem informational at
intreprinderii; elucidarea componentei utilizatorilor de
Barele
contabilitatii
utilizatorilor.
Este de remarcat ca date le privind activitatea economica a
agentului economic mai intai se includ in sistemul contabil, apoi se
prelucreaza de acesta si, in final, informatia utila se generalizeaza in
vederea utilizarii acesteia (fig. 1.1).
Date privind
activitatea econornica
a intreprinderii
-.
Prelucrarea si
generalizarea
datelor
-.
Informatia
pentru utilizatori
Bazele cOl1tabilita{ii
su traga concluzii
II
~
J..
,--
....~
C,l
Q.)
'
0
f;::
0
u
,_
Q.)
I
I
=
=
11::1
:~
.....
es
e
...=
J..
)~
:~
t)
ell
ell
...0.
&l
ell
.....
c::
0:1
Q.)
;:;
t:;::
,.
-'I:
11::1
:5
....
::;;J
~
~
'--,~
12
Bazele contabilitatii
xvr-
14
Bazele contabilitatii
Bazele
contabilitdtii
Bazele
contabilitiuii
19
Bazefe contabilitafii
see
1l
g .-:::
E1l
,,' ts
c'v;.
r.;:;
'---
c.!:!
'---
21
Bazele contabilitdtii
Bazele
contabilitdtii
pentru autocontrol
2.
3.
4.
5.
dezvoltarii productiei?
10. Cine sunt fondatorii contabilitatii si In ce perioada au activat?
11. Aratati perioada aparitiei profesiei de contabil ~icine a fost
primul contabil?
12. in baza carer conditii si in ce perioada incepe ridicarea
contabilitatii la nivelul de ~tiin}ii?
13. Care sunt functiile de baza ale contabilitatii actuale?
14. Care este esenta functiei informationale a contabilitatii?
I5. in ee consta esenta functiei de contro I a contabi litatii?
] 6. Explicati esenta ~i importanta functiei analitice a contabilitatii.
17. Enurnerati principiile de baza ale contabilitatii si dezvaluiti esenta
acestora.
] 8. Numiti cerintele fata de pregatirea si prezentarea informatiei
financiare.
]9. Care este rolul si Iocul contabilitatii in sistemul disciplinelor
studiate de studentii de la specialitatea .Contabilitate si audit"?
20. Aratati legatura contabilitatii eu disciplinele umanistice.
21. Explicati legatura contabilitatii cu disciplinele matematice
generale si stiintele naturale.
22. Care este legatura dintre contabilitate si disciplinele profesionale
generale?
23. Explicati legatura reciproca dintre contabilitate ~idisciplinele
de specialitate.
"
26
.,
Capitolul 2.
Obiectul si metoda contabilitatii,
Obiectivele capitolului:
I. Clarificarea sferei de aplicare a contabilitatii si tipurilor
activitatii de intreprinzator,
2. Determinarea
obiectului contabilitatii;
caracteristica
patrimoniului intreprinderii ca object al studierii contabilitatii;
examinarca veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare
in calitate de obiecte ale contabilitatii,
3. Studierea esentei si importantei operatiunilor economice
reflectate in contabilitate.
4. Determinarea metodei contabilitatii; caracteristica elementelor
acesteia,
Bazele
contabilita{ii
societati pe actiuni;
societati eu raspundere limitata;
intreprinderi individuale;
intreprinderi colective;
intreprinderi de stat;
asociatii,
Socletatile pe actiuni si societatile cu raspundere limitata au
multe asemanari:
1) pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator, persoanele fizice
sall juridice i~i asociaza patrimoniul sau in baza contractu lui de
constituire ~istatutului;
2) eapitalul statu tar al societatii este impartit integral in cote de
participatie (parti sociale) care apartin participantilor la aceasta.
Dcosebirea consta numai in documentul care certifica dreptul
participantului la cota de participatie: in societates pe actiuni - actiunea;
in societatea cu raspundere limitata - certificatul de participatie;
3) conform statutului, societatile specificate sunt persoane juridiee
~i poarta raspundere pentru datorii eu intregul patrimoniu,
iar
participantii la acestea - numai in limitele valorii actiunilor si eotelor
de participatie care Ie apartin,
Intreprinderea
individuala apartine cetateanului ell drepturi de
proprietate privata sau membrilor familiei eu drepturi de proprietate
comuna. Patrimoniul unei atare intreprinderi se formeaza in baza
bunurilor cetateanului (familiei), de aceea aceasta nu are capital statutar.
intreprinderea individuals intra in raporturi de drept ca persoana
fizica, iar patrimoniul acesteia este inseparabil de bunurile personale
ale intreprinzatorului.
Intreprinzatorul, fiind posesoml intreprinderii individuale, pori
raspundere totala in ce priveste datoriile cu toate bunurile sale.
intreprinderile colective sunt create de membrii colectivelor de
29
30
Bazele contabilitatii
______
____::B_:.{,:.;...lz_;_ele
con fa
bi! ita{ii
infclul urmator:
Patrimonlul intreprinderii = Patrimoniul propriu (drepturi) +
+ Patrimoniul atras (obligatii),
'
Particularitatile patrimoniului ca obiect al contabilitatii in comparatie
ell alte discipline constau In faptul ea eontabilitatca II studiaza eu ajutorul
egalitati: prezentate. Totodata, la aceasta contribuie evaluarca in
cxpresie baneasca a tuturor mijloaeelor economice ale intreprinderii.
Insa contabilitatea nu se limiteaza numai la stabilirea starii
patrimoniului, ci analizeaza conditiile crearii acestuia.
Pornind de la ecuatia generalaa patrimoniului, poate fi determinat
patrimoniul propriu:
Patrimoniu propriu (drepturi) = Patrimoniul intreprinderii- Patrimonlu atras (obligatli),
Similar se calculeaza si patrimoniul atras:
Patrimoniu atras (obligatii) = Mijloace economice- Patrimoniu propriu (drepturi).
Analizand componentele ecuatiilor prezentate, poate fi determinata
starea patrimoniului intreprinderii ~istructura acestuia. Independenta
financiara a intreprinderii este asigurata in cazul cand drepturile sunt
mal mari dedit obllgatiile si, prin urmare, patrimoniul propriu
este mai mare decat eel atras. Numai in aceste conditii
inrreprinderea poate sa-si achite datoriile.
33
34
Bazele cOl1tabilita.:.l_'/::..:_ii
Bazele contabilitatii
drept sursa de finantare numai dupa deduccrea din acesta a impozitu 1ui
pe venit ~i plata dividendelor catre investitori. Acesta poate fi de
asemcnea defalcat pentru crearea rezervelor cu destinatie specials:
majorarea capitalului, extinderea productiei sau acoperirea pierderilor,
in cazurile In care intreprinderea nu dispune de surse proprii de
finantare suficiente, aceasta le atrage de la alte persoane juridicc si
fizice. Astfel de surse se numesc imprumutate sau atrase, Intrucat
in acest caz intreprinderea primeste anumite mijloace banesti, apar
obligatil (datorii) fata de creditori. Acestea cuprind, in primul rand,
creditele bane are care se acorda intreprinderii pe 0 perioada
determinata cu dobanzi. Un tip analog de datorii sunt irnprumuturile ~
obligatiunile $i alte titluri de valoare emise de intreprindere pentru
vanzare cu achitarea peste 0 perioada de timp determinata a valorii
nominale a acestora $i plata dobanzilor, Datoriile specificate pot fi pe
termen lung ~i scurt.
Un loc important in cadrul datoriilor 11ocupa datoriile aferente
facturilor comerciale, adicadatoriile fata de fumizori pentru materialele,
serviciile, marfurile primite. Acestea au loc atunci cand intreprinderea
a primit valori materiale $i servicii, dar nu s-a achitat inca cu furnizorii.
Cu alte cuvinte, in cazul de fata momentul prirnirii marfurilor ~i
serviciilornu coincide cu momentul achitarii acestora. lntreprinderea
cumparatoare poate sa elibereze furnizorului 0 cambie care garanteaza
ca achitarea va fi efectuata peste 0 perioada determinata, Insa in
acest caz aceasta plateste furnizorului dobanzi.
In special, astfel de datorii sunt pe termen scurt, intrucat fumizorul
este cointeresat sa obtina cat mai repede mijloace banesti pentru
desfasurarea acti vitatii sale. Datoriile pc tennen scurt cuprind de
asernenca avansuri Ie primite, datoriile aferente salariilor calculate, fata
de buget privind impozitele, fata de organizatiile de asigurari etc. Astfel
de datorii aparca urmare a incoincidentei datei calcularii datoriilor cu
38
Bazele contabilittuii
~---
--Surse de finantare
Capital
Datorii pe
Datorii pe
propnu
termen lung
termen scurt
Cd
,_
~
<Il
''2c;:
.s
.a
s
0..
I~
if)
'0.
<I)
....:::
t;:;
Q..
0
N
0
'C
10
:::l
o
'-;
t.;::
..9
'c)
:::l
:::
1::
<Il
..9
<I)
0
.....
1::
'u:::
:::
o
'-;
t.;::
<a
'r:::
B
o:!
0
'C
0
'C 0 :1:
0
0
Cd S
0 o:l
,Cd
<.)
<.)
l......
'r:
do)
"5
._ -0
::: :::
o 'I:
8 0..
'5 ~
<Il
0..
(= -
,.
'C
.~
<E
<1)
,(1)
ca
';::
d.)
1::
0;;
'I:
<1)
ro
t;l
z ~
r-
.-
:5
'"
0
;>
r::
lJUI1] UdLWd!
<1)
0<;;
-0
<I.>
B
~
c
do)
O:l
o
:::l
0
......
c
s ...
cFj'
u
0
o:!
<1)
..-~---
od
'iii
IV
..9
ro
IV
;>
:~
.5
1(1)
unos uouuai ad
-
;)01l.)[nW
40
,-_.
.0
;)P fJndfl
Bazele contabilitdtii
Bazele contabilitatii
43
Bazele contabilitdtii
Bazele contabilitatii
cconomice ~imanageriale.
Bilantul contabil se intocmeste periodic (pe fiecare trimestru ~ipe
un an), iar in intervalul dintre datele intocmirii acestuia se efectueaza 0
multime de operatiuni economice care intr-un fel sau altul influenteaza
asupra situatiei mijloacelor si surselor acestora prezentate in bilantul
initial, Pentru contabilizarea modificarilor mention ate se utilizeaza
conturile contabile care de asemenea joaca rolul unor elemente de
baza ale metodei contabilitatii, Conturile se deschid pentru contabilitatea
at at a unor tipuri distincte de bunuri (mijloace economice) si surse de
formare a acestora, cat si a veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor
financiare.
Conturile functioneaza in baza altui element important al metodei
contabilitatii - dubla inregistrare care presupune reflectarea dubla
a ficcarei operatiuni economice la una $i aceeasi suma: in debitul
unui cont si In creditul altui cont, ceea ce permite a controla miscarea
mijloacelor si a surselor acestora, precum si situatia acestora la 0
data oarecare.
S-a rernarcat deja ca generalizarea si gruparea mijloacelor si
surselor acestora, precum si obtinerea unor astfel de indicatori, cum
sunt veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare sunt posibile cu
ajutorul evaluarli care constituie unul din elernentele de baza ale
mctodei contabilitatii, desi se utilizeaza ~ide alte discipline (planificarea,
pronosticarea, finantele etc.).
Mctodele de evaluare utilizate In contabilitate sunt prevazute de
actcle nonnative (Standardele Nationale de Contabilitate) si se aplica
diferentiat, in functie de tipul mijloacelor si situatia concreta (la intrarea
In intreprindere, in contabilitatea curenta, la iesirea din intreprindere,
la intocmirea bilantului).
In unele cazuri la utilizarea metodelor de evaluare complicate, de
exemplu, pentru stocurile de marfuri ~imateriale se aplica calculatia.
47
inventarierea.
A ',.easta se efectueaza
la 0 data determinata
si consta in
determ.narea existentei efective si starii mijloacelor si decontarilor,
Datelc constatate eu ocazia inventarierii se compara cu datele din
contabilitate si astfel se evidentiaza corespunderea sau discordantele
dintre aeestea ~i se iau deciziile respective pentru rcglemenrarea
rezultatelor inventarierii,
Toate elemcntele metodei se utilizeaza consecutiv. Inregistrarea
operatiunilor
economice In contabilitate incepe intotdeauna de la
documentarea acestora. Se incheie veriga de aplicare a elementclor
metodei contabilitatii prin intocmirea bilantului contabil, intrucat accsta
joaca rolul unui formular de baza al rapoartelor financiare. Prin unnarc,
metoda contabilitatii si elementele acesteia permit evaluarea cantitativa
a obiectelor contabilitatii (documentatia, inventarierea, evaluarea si
calculatia), precum si le caracterizeaza
calitativ In baza utilizarii
conturilor si dublei inregistrari, generalizarii bilantiere si altor fonnulare
ale rapoartelor financiare (fig. 2.2)
48
Bazele contabiliuuii
r---
--
.~
'i<i'
13
c8
"0
C
0-
.5
.b
(-
VI
:'!$
:0
:::l
.~
if:::l
u
';;j
U
-
49
3.
4.
pentru
autocontrol
patrimoniul intreprinderii?
5.
8.
9.
mai cunoasteti?
cheltuielile intreprinderii?
10.
1L
12.
efectuarii
operatiunilor
economice
13.
economici?
Prin ce se deosebeste
14.
15.
productie si de corner]?
Dati definitia metodei contabilitatii.
Numiti elementele
metodei contabilitatii
contabilitatea
la intreprinderile
de
si aratari esenta
acestora.
16.
In
ce consta
contabilitatii?
50
interdependenta
dintre obiectul
si metoda
~i
Capitolul 3.
Bilantul contabil - elementul de baza
al metodei contabilitatii
Obiectivele capitoluiui:
1. Dezvaluirea esentei bilantului contabil ~iinsemnatatea
acestuia pentru reflectarea situatiei financiare a
intreprinderii.
2. Insusirea structurii bilantului contabil, construirii
capitolelor, subcapitolelor acestuia si gruparii posturilor
de bilant,
3. Caracteristica fiecarui tip de active si pasive pentru
insusirea esentei acestora, modului de evaluare si
plasare in bilant,
4. Studierea modificarilor intervenite in activul si pasivuI
bilantului contabil sub influenta operatiunilor economice
efectuate in perioada de gestiune.
5. Dezvaluirea functiilor analitice ale bilantului contabil.
3.1. Esenta bilantului contabil ~iimportanta acestuia
In scopul familiarizarii utilizatorilor de informatie cu situatia
financiara a intreprinderii se intocmeste bilantul contabiL Acesta contine
toate datele referitoare la patrimoniul intreprinderii $i sursele de
formare a acestuia, de aceea constituie elementul de baza al metodei
contabilitatii,
Bilantul contabil reprezinta 0 grupare a mijloacelor intreprinderii
pc tipuri $i surse de formare a acestora in expresie baneasca la 0 data
determinata.
Sa examinant esenta acestei definitii:
1. Gruparea mijloacelor de tipuri si surse de formare a
51
Bazele contabilitdtii
53
Pasiv
Active
Pasive
bilantului contabil
Pasiv
3. Capital propriu
4.
Bazele contabilitatii
~+-+---------~--------~-------------
.~
'0
.~
~
55
-;:::
\Ii
,c...
4..
0 0 0 0 0
0 0 0
0
0
0 8 00
r"l r- 00
N
-c r"l 01/")r"l
N
r"l
(':l
0 0
0 0
0 0
DC 0
0
'<t
0 0 0 X
0 0 0
8!
0 0 0 (5 01
Irj Irj 0 0 0'
'<t -o '<t 0
N
-- -
:::I
r.n
~=
""
"C
0
...
U
~
(Il
<00
i,.;
'ii)..
.:::
"C
'"
~
;:
(J
.....
Q.,.
r-')
Q
c Q
<- ('l
dol
>"11
(J
._
t.=
'C
t;; E B
......
Q..;::l
0. ~
c,
Q.
UUU
""
t:
(L)
e~
(])
N
(])
...... ~
f")
0:1
M t'1 M
r-j ~ ~
:::"('f')
C':
I:J
....
Q
E
...
e.:l
'(3
Q..!.;:
;~
<i
0000
N'-"
('
.0
'C:
;:l
:::I
{,)
'u
E
le
o:l
=~~
"""
"@
Q.:;::;
c :=::I
~.- ....
,;::;
o Q~~ ~
-;:: 8
ro
o:l
Q
Q N Q
I:- <i l:- v)
v)
-; 0 -; "ilio
.... ....
000
000
000
00 N 0
I/") '<t 0
<l)
-.:t
('
'"c ....
d.I <'<l
:;
S ] "
0
0
00
0
00
0
1/")1/")
0
:::I
ir:
~
(Il
'r:: .8
ro e.:l
00
I:-
...
.s
(])
;:;::
.8 :I uC
(]) c ro
0
0
0
0
080
808
",\00
...
{,)
I:-
.- ,- -;
<;:;
0:::
0...
c<l)
<l)
... > "
(])
-;
....
dol
.s
<l)
(])
e.:l
ro
... ....E
==
u
c(]) ~
fr:.o
... &.... :;
(])
ro
.=:
<l)
ro c
[/J
MM
IE
,~
t:
OJ)
(Il
;::l
;::1-
c:; c
(])
E >
<l)
;::l
..Q
c
E"C ,.;;; ..... eo: ]
E
r-')
(J'j
r.n .~.~
-roroBuu'o_
-Q.doI (J
"II
-_
E"BB
.t:: .~
-.... c
eos
;::l
...ro
<l)
,5
5 :;
.... 0..
,E;l
'l.I
~ gf
....C
0
0
0
0
0
"""
-:E
'-'
(])
--=. ..
-:::
(J
CiS
I:J
c ..
:::I
-c:;
c'>:
d.I
<l)
....
Q.
d.I
,i::
....
I:J
<l)
Q)
C -0
(])
....>
-c
{,)
- --
ro
ro
c:;
>
E~~
- ...
ro .-<l)
ro
(])
ttl
..
-0
~
;><
c.::: ~
ro
E
E
ro
'C
--
ro .8
e
!.;:
h.8
:.0
<l)
(])
'(3
C
c
..s:g
<l)
,_
.0
_.ro ...
.5
(])
<l)
5
....~ro
I- :I
E C
d.I
....
'B
(])
<l)
<'<l
._E
>
...ro
...
tlll
d.I
56
.8
Q)
=0
oS
(':l
...
....~
,_
(])
<l)
==
:I
N
<l)
:I
:I
(.)
<l)
;::l
(Il
--
(])
;::l
'-
oj
c:;
>
(1)._
-(])
.......
';;
._
C':
<l)
:I -
Q..
c, ';i
E ~ c c ....
Q
< .....
Q,l
<l)
1:::1'1:
(])
<l)
,<:<:j
-1--0
'"
.:;;~ G) ~
-0
... '"0ro
0 ...
_
c:; ''';::c~
"@ i;:J
>
c
.........
....
'c
>
...0 0 u c ..2'"
6 )~)a
0
<l)
<@
....d.Ic
(-'
1-
I:J
:::I
Q,l
~ -.; B
';i
uifJ
....Q
1- N N
BazeLe contabiliuitii
X
25
00
00
00
OG
NO
If)
0
0
0
0
0\
'"
00
00
00
00
N 00
00000
00000
00000
NOOMr-~-~N
0
0
0
0 0
M 0
M
0
0
0
0
0
0\
88
00
If)
r-
0
0
N
57
______
V,_io;_rel
Turcanu,
Eudochia
B{~ierean
Bazele contabilitatii
posturilor
de bilant
Bazele contabilitdtii
pe termen lung se determina ca diferenta dintre
valoarea sumara a active lor materiale in curs de executic, terenurilor,
mijloacelor fixe, resurselor naturale si suma uzurii mijloacelor fixe si
epuizarii resurselor naturale.
lnvestitiile financiare pe termen lung se reflects In bilant ca:
investitii in parti nelegate;
investitii in parti legate.
Investitlile in parti nelegate sunt mijloacele investite de
intrcprinderea respectiva in capitalul statu tar al altor intreprinderi (pe
un termen de peste 12 luni), cora-parte a carora nu depaseste 20%.
lnvestitiile in parti legate reprezinta valoarea de procurare a
aciiunilor altor intreprinderi, cota-parte a carora in capitalul statutar
depaseste 20%. Astfel de intreprinderi sc numesc asociate ~ifiice.
In afara de actiuni si alte aporturi In capitalul statu tar al alter
intreprinderi in aceste post uri se reflects valoarca obligatiunilor
procurate de agentul economic si sumele depozitelor.
Capito lul 2 din bilantul contabil "Active curente" cuprinde:
stocurilc de rnarfuri ~imateriale;
creantele pe term en scurt;
investitiile pe termen scurt;
mijloacele banesti,
Stocurile de marfuri ~i materiale sunt determinate in bilant in
difcrite posturi: materiale, obiecte de mica valoare $1scurta durata,
productia In curs de executie, produsele $1marfurile,
in postul "Materiale"
se reflecta valoarca materiilor prime,
materialelor de baza si auxiliare, combustibilului, pieselor de schimb
si altor valori matcriale aflate In depozitele intreprinderii care sunt
neccsare pentru executarea procesului de productie sau in scopuri
de reparatie ~igospodaresti.
Obiectele de mica valoare ~i scurta durata reprezinta obiectele
In valoare de pima la 1 000 lei / unitatea si pentru evidenta se
subdivizeaza in 2 grope:
pana la 500 lei I unitatea;
activelor materiale
61
Bazcle contabilitdtii
Bazele contabilitatii
Bazele contabilitdtii
extrabugetare" .
La calcularea de catre intreprindere a dividendclor, dar inca
neplatite fondatorilor, apar datorii fata de acestia, fiind reflectate in
postul .Datorii fata de fondatori ~ialti participanti".
In postul .Rezerve pentru cheltuiell ~ipHiti preliminare"
se
reflect a rezervele constituite de catre intreprindere pentru plata
concediilor muncitorilor, retumarea si reducerea preturilor la marfurile
vandute, consumurile privind reparatia mijloacelor fixe etc.
Bazele contabilita{ii
Tabelul 3.5
Bilant Ja 31.12.2003
Activ
! Mijloace fixe
I Materiale
Cont de decontare
Surna in lei
100000
40000
60000
I Total
active (A)
200000
Pasiv
Capital statutar
Rezerve
Datorii aferente
facturilor comerciale
Total p~sive (P)
Suma In lei
120000
30000
50000
200000
69
Cont de decontare
Casa
Total active (A)
Suma In
lei
200000
40000
50000
to 000
200000
Pasiv
Capital statu tar
Rezerve
Datorii aferente
facturilor
comerciale
Total pasive(P)
Suma In
lei
120000
30000
50000
200000
"-
70
Bazele contabilitdtii
Tabelul 3.7
Bilantul dupa cea de-a doua operatiune
Activ
Suma in
lei
Mijloace fixe
100000
Materiale
Cont de decontare
40000
50000
10000
200000
Casa
Total active(A)
Pasiv
Suma In
lei
Capital statutar
Rezerve
Datorii aferente
facturilor comerciale
150000
Totalpasive (P)
200000
50000
Suma in
lei
100 000
40000
110000
10000
260 000
Pasiv
Capital statu tar
Credite bancare pe
termen scurt
Datorii aferente
facturilor comerciale
Total pasive (P)
Suma in
lei
150000
60000
50000
260000
pasivului bilantului.
Notand suma mentionata cu litera "c", vom obtine ecuatia bilantiera,
tinand cont de influenta acestei operatiuni: A+c= R+c.
Daca vom substitui in aceasta ecuatie valoarea corespunzatoare,
vom obtine:
200000 + 60 000 = 200 000 + 60 000, adica 260 000 = 260 000.
Cel de-al patrulea tip de rnodificari se produce in cazul cand
mijloacele ies de la intreprindere, in acest caz se micsoreaza un post
al activului si concomitent un post al pasivului, adica se rnicsoreaza
atat activul, cat si pasivul bilantului.
ExempJu. De pe contul de decontare s-au platit furnizorului
40000 lei pentru materialele primite anterior. Ca rezultat al acestei
operatiuni, se micsoreaza numerarul pe contul de decontare si
datoriile fata de furnizori,
72
Bazele contabilitalii
Tabelul 3.9
Bilantul dupa cea de-a patra operatiune
Activ
Suma in
lei
Mijloace fixe
Materiale
Cont de decontare
Casa
100000
40000
70000
10000
220000
Pasiv
Capital statutar
Credite bancare pe
termen scurt
Datorii aferente
facturilor comerciale
Total pasive (P)
Suma In
lei
150000
60000
10000
220000
informationala si analities.
Functia generalizatoare a bilantului exprima procesul cunoasterii
contabile siprelucrarii financiare a datelor contabile ale agentului economic.
in organizarea procesului de cunoastere contabila datele referitoare
la obiectul studiat parcurg 0 cale lunga de la simplu la compus, de la
73
.....
Tipul I
....
JIll.
Tipulll
...
....
JIII.~
TipulIH
.....
....
....
~
Fig. 3.1. Schema general
TipullV
aa
..
modlflcartlor
in bilant
Bazele contabilitdtii
Intrebari
1.
pentru autocontrol
76
Capitolul 4.
Sistemul de conturi ~idubla inrcgistrare
Obiectivele capitolului:
1. Dezvaluirea notiunii de conturi contabile si a structurii acestora,
exarninarea functiilor indeplinite de conturi.
2. Studierea continutului conturilor de activ si pasiv, insusirea
tehnicii efectuarii inregistrarilor in conturi si determinarii soldului
final al acestora.
3. Examinarea esentei celui mai important element al metodei
contabilitatii - dubla inregistrare care este necesara pentru
sistematizarea informatiei in baza conturilor contabile:
familiarizarea cu tipurile de rnodificari in components activelor
si pasivelor,
4. Concretizarea rolului corespondentei conturilor la intocmirea
fonnulelor contabile (inregistrarilor); precizarea factorilor care
determina corespondenta conturilor.
5. Dezvaluirea functiilor conturilor sintetice $ianalitice, determinarea legaturii reciproce intre conturile contabilitatii sintetice
si analitice.
6. Studierea necesitatii si modului de intocmire a balantelor de
verificare a conturilor sintetice $i analitice, clarificarea
interdependentei dintre acestea.
7. Examinarea legaturii rcciproce dintre conturi si bilantul contabil
si insemnatatea acesteia.
8. Determinarea rolului Planului de conturi contabile unic pentru
reflectarea operatiunilor economice ale agentului economic;
insusirea structurii Planului de conturi, a clasificarii conturilor
si modului de simbolizare a acestuia.
77
Vior~canu,
Eudochia B_o..,_i{_"_{!_aI_l
Bazele contabilitatii
pebit
Credit
s COKOA08
1995. ~. 304.
80
Jt. 8.
SyxraAHpcK~11
y~et
OT
~CTOKOB
~o
~awl1x
","ell.
M. 101111111.
Bazele
contabilitiuii
Contabila
contabile
acestuia.
81
Functia tnformationala
reprezinta reflectarea reglernentata a
realitatii despre obiectele contabi Ie. Aceasta necesita inregistrarea,
prelucrarea, transmiterea si pastrarea informatiei $i se asigura cu
ajutorul urmaririi totale, continue, argumentate din punct de vedere
documentar a tuturor modificarilor,
Functla de control indeplinita de conturi este asigurata prin
procedee deosebite de observare si generalizare (totalizare) a datelor,
compatibilitatea indicatorilor, exigentele sporite fatii de veridicitatea,
obiectivitatea si oportunitatea inforrnatiei.
Functia de grupare se indeplineste prin gencralizarca informatiei
economice pe tipuri de bunuri, destinatia lor, procese economice,
adica prin reflectarea acesteia pe obiecte contabile concrete.
Functia contabila consta in aplicarea unui procedeu detenninat
de inregistrare a informatiei pe conturi, in functie de modificarile dictate
de operatiunile economice si functia pe care 0 lndeplineste contul
respecti v.Prin urmare, functia contabi Iii este determinata de continutul
economic al contului $i in baza acesteia se asigura indeplinirea tuturor
functiilor enumerate mai sus.
4.2. Clasificarea conturilor contabile
Necesitatea clasificarii conturilorrezulta din multitudinea de obiecte
contabile existente care se caracterizeaza printr-o diversitate esentiala,
Esenta clasificarii consta in descrierea corecta si clara a obiectelor
contabilitatii In baza conturilor contabile si plasarea acestora intr-o
ordine determinata, Clasificarea conturilor contabile contribuie la
insusirea mai profunda a metodei contabilitatii, perrnite a cunoaste
caracteristicile conturilor: continutul si destinatia acestora, uniformitatea
In reflectarea operatiunilor economice. Ea se bazeaza pe cercetarea
proceselor economice-dc productie si financiare care formeaza
activitatea intreprinderii, Prin unnarc, pentru realizarea unei uniformitati
82
Bazele contabilitatii
cr
.2
"
.;:
0.
c:
M
_:-~
,,'5._u
ee
U
"~ -e E '"
E
Ol ~
'" .':lu-es"
vT-
o.U
c
.,
0
",-U
c
.~
c
>
'"'"
sr
C'"
1; r.2
u
C;
~ .2e"
i3
"
~ rl~IG"
'"
.~
v.
U ,
1- _._._.
.S!
00
'"
~
.~'
-0
i3
'
:0
c-,
e '"
'"
><u .2
V
c
"
0
contabile
83
84
Bazele contabilitatii
Tipuri de contabilitate
Tipuri
de contabilitate
Contabilitatea
financiara
Contabilitatea
de gestiune
(mana ge riala)
Contabilitatca
extrabilantiera
(In afara
bilantului)
si destinatia
Nurnarul si dcnumirea
clasei de conturi
Clasa I "Active pe
termen lung
Clasa 2 "Active curente"
Clasa 3 "Capital propriu"
Clasa 4 .Datorii pe
termen lung"
Clasa 5 .Datorii pc termen
scurt"
Clasa 6 "Venituri"
Clasa 7 "Cheltuieli"
Clasa 8 "Conturi ale
contabilitatii de gestiune"
Clasa 9 "Conturi
extrabilanti ere"
conturilor
Destinatia
Tahelul4.1
contabile
conturilor
Generalizarea
informatiei privind situatia si
rmscarea mijloacelor si
surselor de fonnare a
acestora,
veniturile
~l
cheltuielile
precum si
deterrninarea
rezultatului financiar
86
Bazele contabilitdtii
Debit
"~(_)!gLa In_s:~_p~~~J_l_l!~_ii
__
Operatiuni economice care due la
Operatiuni
economice
care due
contuJui de activ
Debit
Sold
I. Intrari
3. Inrrari
Rulai
Sold
500
20000 2. Cheltuieli
30000 4. Cheltuieli
50000 Rulai
1000
18000
31 500
49500
87
----------------------------(codul, denumirea
contului)
Debit
Credit
Operatiuni
Rulaj debitor
Rulaj creditor
economice care
reflecta majorarea pasivului
(+)
Bazele contabiliuuii
2. Rambursarea creditului
4. Rambursarea creditului
150000
170000
Rulai
320000
Rula'
Sold
Credit
60000
100000
200000
--------~~-
300000
40000
~~~~~---,.,
,---
Credit
-~,-,~--,--
Consum de materiale
10 000
8 000
7.Decontarca
consumurilor
aeumulatc
30 000
Rula'
30000
2000
5000
1450
3550
30 000
Bazele contabilitdtii
Credit
Debit
Credit
---------,-------40 000 ....-----,~~ 40 000
--~----~----~----
Bazele contabilitdtii
Dubla inregistrare,
fiind elcmentul important al metodei
contabilitatii, indeplineste de asemcnea functii de control. Cu ajutorul
acesteia se efectueaza controlul asupra veridicitatii informatiei privind
operatiunile economice $i corectitudinea reflectarii acestora in cadrul
sistemului de conturi.
In eazul efectuarii controlului trebuie sa fie indeplinite in mod
obligatoriu urmatoarele conditii:
suma rulajelor debitoare trebuie sa fie intotdeauna
identica eu suma rulajelor creditoare din cadrul aceluiasi
sistem de conturi;
sum a soldurilor debitoare este intotdeauna identica cu
suma soldurilor creditoare din eadrul aceluiasi sistem
deconturi;
Lipsa unei atare egalitati arata incalcarea principiului dualitatii
reflectarii, adica existenta greselilor comise la inregistrarea datelor in
conturile contabile care trebuie sa fie depistate si Iichidate.
Operatiunile economice se reflects in conturile contabile in
consecutivitatea efectuarii acestora, adica in ordinc cronologica.
Inainte de inregistrarea sumelor operatiunilor in conturi se analizeaza
continutul acestora in baza documentelor prirnare si se aleg conturile
in care trebuie sa se efectueze inregistrarile, Reflectarea fiecarei
operatiuni economice, fiind corecta din punctul de vedere al
metodologiei $i argumentarii, constituie garantia obiectivitatii $i
veridicitatii contabilitatii.
La desfasurarea activitatii economice la intreprinderi se efectueaza
un numar mare de diverse operatiuni. Insa, luand in considerare
influenta acestora asupra modificarilor care se produc In componenta
mijloacelor (active lor) si surselor de formarc (pasivelor), pot fi
evidentiate patru tipuri de operatiuni economice.
Primul tip estc legat de modificarea produsa numai In componenta
93
Debit
~ 50000
Credit
94
Credit
----'
120000
Bazele contabilitdtii
Credit
"I 00 ooo~~T~~
...-~ -~-~
L,',__
Debit
Credit
--~-~~-~
-~-l
~----100-000
~_t
Debit
Credit
Debit
30 000 ~
30 000
Credit
Bazele
contabilitdtii
Bazele
contabilitatii
Credit
8~
Sold
17 000
....
11---....
30000
7 000
5 000 lei
.Datorii pe termen
211 "Materiale";
volumului obiectelor de mica valoare si scurta durata intrate pe
contul 213 " Obiecte de mica valoare .$1scurta dura/a";
datoriilor fata de furnizori, ceea ce s-a reflectat in contul de pasiv
economics
este prezentata
schematic
in
Credit
fig. 4.5.
Contul2]!
"Maferiale"
Debit
Sold
40000
Sold
2) 30000
20000
2) 5000
Credit
50000
2) 30 000
2) 5000
I Sold
Fig. 4.5. Schema 'inregistrarii
100
contabile
compuse
Bazele
contabiliuuii
economice
Conturi
Suma in
Operatiunea
economica
corespondente
debit
lei
credit
suma incasata
2. Conform
facturii fiscale
TIr.
242
241
7000
211
52l
30000
213
52l
5000
811
211
60000
811
531
40000
811
533
11600
811
813
30000
217802 din
In procesul
urrnatoarele
de productie
s-au efectuat
consumuri:
materiale
salarizarea
de baza;
muncitorilor
a productiei
de baza;
contributii
la asigurarile
salariile calculate
sociale la
muncitorilor
L02
productiei
de baza;
consumuri
indirecte
de productie
Bazele
contabiliuuii
acestora
Bazele
contabilita{ii
Subconturi
..
..
2111 .Materii prime si
materiale de baza"
2 J J 3 "Combustibil"
~
Conturi analitice
Conturi analitice
__l_
i-
..
Etc,
______l_
I
,---l-
,--l-
,---l-
__l_
ro
(\)
.....
.~
(\)
.....
$::1
() 'ro'-<
(\)
"0
ot!
.ot! 'c
.5 (\)
ot! 9~ v.;
Fig.
'<'i
o
(\)
"0
Jot!
.::
I ~ __
V)
0"-
'"
0
......
<
'-<
I~
.....t,.)
4.6. lnterdependenta
u:.:i
e
t)
c,
'----
){Ij
.::
'':;
'0
;?;
L...-......_
u
.....
u:.:i
Bazele
contabiliuuii
Bazele contabilitaiii
109
de veriflcare a conturilor
pe luna septembrie
sintetice
(in lei)
110
Sold la 31.08.03
debit
2
8000
credit
Rulaje pe
luna se tembrie
debit
credit
4
5
500
41000
13000
4000
! 1700
Sold la 30.09.03
debit
6
8 000
100
8 500
600
9100
7 200
2 000
10200
41000
14300
2 000
10600
7 800
12600
16300
4 100
1500
900
i7100
3 500
15300
4000
14050
2200
61500
credit
7
1500
400
18350
63700
3200
2200
1000
15000
2400
12600
9 800
10000
8 500
8 300
3 200
800
4 100
1500
4400
1 100
3 500
400
2 850
1g 150
2 100
10500
1 450
2R 650
8400
3 500
7900
1600
2050
115000
115000
82650
16300
3650
$2650
120200
120200
Bazele
contabilitiuii
Credit
Sold la 3 I.08.03
13000
Intrari
8500
lesiri
7200
Rulaj
8500
Rulaj
7200
Sold la30.09.03
14300
evidentei
Bazele
~
~
.1:
-...
..0
contabilitCifii
(I)
f~
......
~
~
~
0.
'"
(I)
"C
lo.
Q"
~
'LJ
~ ~
,~
....~
...~
.......
t::
a.l
~
~
-e
~
.....
=~
';
'<t
'"
r-.
on
o::t
on
] .g~
g
~ ro-
0
0
N
r-
.1:
fr
UB
V)
_.
on
C/l
f~
C/l
C")
""
0
0
N
N
;:l-
V)
('l
J)
- .g~
l::
c
==
)~
UB
a.l
0
0
i f~ - i:l'"
0
V)
._
"0
'0
OIl
.:>t.
r0-
if)
, -
(I)
(I)
""
0
V)
(g -
::l
(I)
~ 9 ....
0
0
0
('l
'0::1
Sh
~"O_
C52 E
-i
(I)
on
V)
V)
E;;s:-;:::5;:g
~....
\C)
..::l
(I)
>0::1
00
C')
V)
00
;:l-
on
V)
;::l
)
0
0
- g
'"-
V)
Q"
11)
V)
.~
<"l
\C)
<"l
=
.... a.l
0
0
<U
.: e
....= .....~
=
~
til
,.Q
....
';
f~so.1:
=~
0
0
;::l-
)~
on
on
-e
r'l
<"l
if)
on
I=:
'0
~
::!
~
~
~ ....
~
(')
.g~
....
..::l
.....
ro-
(')
e
~
~
.:
....~~
V)
t---
o::t
--_.- -
(I)
J..
t---
C/l
V)
\C)
r-
('l
;:l-
0
0
E
(I)
::!
~_0::1
ro
;"l
(I)
C 1.l."O<J'l
::l
5bG
(I)
1ij
"'0 .~
s 11
,@
<U
1.l."O
]13
3000
Sold la 31.08.03
Credit
9800
Achitarea datoriilor
7000
Formarea datoriilor
Formarea datoriilor
2250
6250
Rulaj
10000
Rulaj
8500
Sold la 30.09.03
8300
Fabrica de zahar
.Alexandreni"
~-~-----~
Cornbinatul de panificatie din Chisinau
Total
114
Sold
la 31 august
debit
credit
Rulaj pe luna
septernbrie
credit
debit
Sold
la 30 septernbrie
debit
credit
._,---
2 800
3 000
2 250
7000
9800
7000
10000
6250
8500
2 050
6250
8300
Bazele contabilitdtii
soldurilor
Denumirea materialelor
pentru
Pret,
lei
4,50
Zahar los
Tahelul4.6
contul 211 "Materiale"
Sold la 31
ianuarie
Cantita
suma,
-tea, kg
lei
500
2250
Sold la 28
februarie
Cantita- i suma,
!
tea, kg
lei
1200
5400
3,00
1020
3060
2300
2,50
800
2000
7310
Total
, __
"' ~ __,._"~,,.w~
6900
12300
w-.-vv,_v._~,.
Bazele
contabilitdtii
sah
(in lei)
Conruri
debitate
123
"Mij.
Ioace
fixe"
217
"Mar~
furi"
241
242
"Ca
"Cont
sa'?
de
decontare"
Conturi creditate
351
521
611
.Rezultat .Datorii pe .,Venl.
financiar
termen
turi din
scurr
total"
vanprivind
zari"
711
"Costul
vanza ..
rilor'
facturile
721
Cheltuieli ale
Total
debit
activitaIii de
investitii
comcrciale"
123
.,Mijloaee
42500
42500
30000
30000
46000
46000
fixe"
217
"Marfuri"
241
"Casa"
242
.,Cont de
24000
24000
decontarc''
351
.Rczultat
financier
total"
521
.Datorii pc
termen scurt
privind
facturile
28000
10000
12200
38000
12200
comercialc''
611
~tVt!nlturi din
vanzari"
711
"Costul
vanzarilor"
721
Chelruieli ale
activitatii de
investitii
Total credit
46000
46000
28 000
28 000
10000
10000
10000
28000
24 000
12200
46000
72 500
46000
28 000
10000
276700
117
conturilor
contabile
eu bilantul
Bazele contabilitdtii
Mijloace fixe
Materiale
Suma, lei
60000
I
30000
Produse
15000
Crcante pc termen
scurt aferente
faeturilor comerciale
Casa
II
10 000
500
I
Cont de decontare
_Total - activ
prescurtata)
Pasiv
Capital statutar
Credite bancare pe
Surna, lei
81000
23000
termen scurt
I
I
(varianta
25500
141000
Datorii pe terrnen
SCUTt privind
facturile comerciale
Datorii fata de
personal privind
retribuirea muncii
Datorii privind
asigurarile
28000
7000
--
2000
i
Total - pasiv
141 000
--
119
Jurnal
de inregistrare
a operatiunller cconomice
pe luna octombrie
Operatiunea
economics
Suma, lei
12000
18000
Conturi
corespondente
credit
debit
211
521
242
521
5000
241
242
5200
531
241
10000
242
221
2000
533
242
120
Bazele contabilitatii
Contul 123 "Mijloace fixe"
Debit
Credit
Sold
60000
Rulaj
Sold
Rulaj
60000
Sold
Rulaj
Sold
Credit
30000
12000
12000
42000
Sold
Credit
15000
Rulaj
Sold
15000
Debit
Sold
81000
23000
121
privind
asigurarile"
Debit
Sold
Rulaj
Sold
Credit
500
3) 5 000
5000
300
Debit
Credit
2 000
Sold
4) 5 200
5200
6)
Rulai
2 000
2000
Sold
Credit
5)
Rulaj
Sold
25500
10000
10000
10500
2)
3)
6)
18000
5000
2000
25000
Bazele contabilitatii
Tabelul 4. fO
Bilanrul
Activ
M ij loace fixe
Materiale
Produse
Casa
Cont de decontare
contabil
la 31 octombrie
Suma, lei
60000
42000
15000
300
10500
Capital
Credite
Datorii
privind
Pasiv
statutar
pe termen scurt
pc termen scurt
facturile
Suma, lei
81000
23000
22000
comerciale
[ 800
privind retribuirea
muncii
LI.Sltala<:.ti':'....________
-------
___________________
127800
In
.........J
Bazele contabilitdtii
126
Bazele
De activ
--------I
De pasiv
Bilantul contabil
~
Activ
---:[
Conturi de bilant
r-
contabilitiuii
Pasiv
Conturi de bifant
De pasiv
De activ
t-
Raportul privind
rezultatele financiare
Venituri
I Cheltuieli
eu rapoartele
flnanciare
Bazele contabilitdtii
Exemplificati,
25.
26.
27.
28.
29.
130
Capitolul 5.
Metodica contabllitatii operatlunilor
economice de baza
Obiectivele capitolului:
1.
procurarii mijloacelor,
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Bazele contabilitatii
Nr.
oper.
1
I.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
134
Operatiunea economics
2
activelor
Inreglstrarea
nemateriale:
procurate de la terti,
create de insasi intrenrinderea
Taxa pe valoarea adaugata
(TV A) privind active Ie
nemateriale procurate
Inregistrarea mijloacelor
fixe procurate de la furnizor
Taxa pe valoarea adaugata
privind mijloacele fixe
procurate
Achitarea cu fumizorul de
pe contul de decontare
pentru mijloacele fixe
procurate si TV A
Reflectarea consumurilor
privind transportarea
mijloacelor fixe cu
transportul propriu
Reflectarea serviciilor
prestate de antreprenor
privind montarea obiectelor
de mijloace fixe
Taxa pe valoare adaugata
aferenta serviciilor de
montaj
Suma
in lei
Conturi
corespondente
debit
4
credit
5
40 000
20 000
III
III
241,242
112 .-
8000
534
241,242
70 000
121
521
14 000
534
521
84 000
521
242
2000
121
812
6000
121
521
1 200
534
521
Bazele contabilitdtii
9.
10.
11.
Achitarea cu fumizorul de
pe contul de decontare
pentru serviciile de montaj
::;iTYA
Reflectarea costului
mijloacelor fixe date In
exploatare (suma
operatiunilor 3,6,7)
Retlectarea valorii
procurarii actiunilor si
12.
13.
14.
15.
16.
obligatiunilor de la partile
nelegate
Retlectarea valorii
procurarii actiunilor si
obligatiunilor de la partite
legate
Retlectarea sumei avansului
acordat furnizorului In
contul bunurilor materiale
procurate
Inregistrarea rnaterialelor,
obiectelor de mica valoare
~imarfurilor procurate de la
furnizor
Taxa pe valoarea adaugata
privind bunurile materiale
procurate
Trecerea In conr a avansului
acordat anterior
furnizorului (operatiunea
13)
7200
521
242
78000
123
121
50000
131,
231
241,242
30000
132,
232
241,242
40000
224
242
90000
211,
213,
217
521
18000
534
521
40000
521
224
135
68000
521
242
4000
211,
213,
217
..
211,
812
1 000
213,
531
19.
20.
21.
22.
136
Reflectarea serviciilor
transportului propriu
privind transportarea
bun uri lor materia Ie
Calcularea salariilor
muncitorilor pentru
descarcarea bunurilor
materiale
Contributiile pentru
asigurarile sociale din
salari ile calculate
Reflectarea valorii
obiectelor de mica valoare
procurate prin intermediul
titularilor de avans (care au
primit anterior avans in
aeeste scopuri)
Taxa pe valoarea adaugata
privind obiectele de mica
valoare procurate
217
290
211,
213,
217
533
800
213
227
160
534
227
Bazele contabilitatii
Operatiunea
economics
'_--~-~.--~
Suma in
lei
29000
Conturi
corespondente
credit
debit
811
215
189000
36000
811
812
211
211
58000
813
2J 1
Bazele contabilitatii
3.
4.
5.
6.
7.
8.
93000
23000
811
812
531
531
sectiilor
45000
813
531
26970
6670
811
812
533
533
13050
813
533
3000
812
213
6000
813
213
12000
2132
2131
8000
4000
813
812
214
214
17000
5000
813
812
124
124
)39
9.
10,
11.
12.
32000
7000
811
812
812
812
13000
813
812
3000
2000
813
812
521
86970'
813
812
251 730"
811
813
587600'"
216
811
215
811
3500
521
**
812"Acfivif<'i!i
auxiliare
".
140
Bazele contabilitdtii
(profit
sau pierderi)
care se reflecta
in contul
Credit
Decontarea veniturilor
Pierdere
Credit
Profit
(tab.5.3 ).
142
Bazele contabiliuuii
Tabelul 5.3
Operatiunl economice ~i corespondenta
conturilor
de
evidenta a cheltuielilor
~i veniturilor
Nr.
oper.
1.
2.
Operatiunea
economics
Suma in
Conturi
lei
corespondente
debit
credit
296000
221
611
59200
221
534
711
216,
217,
811
242
221
prestate
3.
4.
5.-~
6.
""'-
-------
--------
712
211
712
242
64000
713
531
18560
713
533
decontare)
7.
8.
Calcularea salariilor
personalului adrninistrativ si de
deservire al intreprinderii
Contributiile pentru asigurarile
sociale din salariile calculate
(operatiunea 7)
143
10.
5000
713
214
8200
713
124
6800
221
612
1 460
221
534
4 000
714
211
76 000
228
621
17 000
3000
8000
124
721
228
123
123
622
6000
722
243
7000
723
211
economics
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
144
a uzurii acumulate
a valorii de bilant
Reflectarea platii de arenda
pentru mijloacele date in arenda
pe termen lung
Reflectarea pierderilor aparute
privind diferentele de curs
aferente eonturilor valutare
Reflectarea pierderilor
materialelor In urma
inundatiilor
Bazele contabilitdtii
19.
20.
21.
22.
Calcularea impozitului pe
profit'
Decontarea la sfarsitul anului
de gestiune a:
costului vanzarilor
cheltuielilor comerciale
cheltuielilor generale si
administrati ve
altor cheltuieli operationale
cheltuielilor activitatii de
investitii
cheltuielilor activitatii
financiare
cheltuielilor exceptionale
impozitului pe profit
Decontarea la sfarsitul anului
de gestiune a:
veniturilor din vanzari
altor venituri din activitatea
operationala
veniturilor din activitatea de
investitii
veniturilor din activitatea
financiara
Reflectarea profitului net al
lntrepri nderii
9310
731
534
218000
13000
351
351
711
712
95760
4000
351
351
713
714
3000
351
721
6000
7000
9310
351
351
351
722
723
731
296000
611
351
4000
612
351
76000
621
351
8000
622
351
27240'"
351
333
irnpozitul pe venit.
.. Se determina prin eompararea sumelor reflectate in debitul contului din clasa 7
"Cheltuieli" si creditul contului din clasa 6 .Venituri", prin inmultirea eu procentul
impozitului si lrnpartirea la 100.
*** Se calculeaza prin compararea rulajelor debitor si creditor ale contului 351
.Rezultat financiar total".
145
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
] 6.
17.
I8.
19.
146
Evaluarea
Capitolul 6.
~i rolul acesteia in contabilitate
Obiectivele capitolului:
1. Concretizarea tipurilor de etaloane utilizate in contabilitate;
determinarea
insemnatatii
evaluarii pentru reflectarea
generalizata a mij loacelor si surselor de formare a acestora.
2. Familiarizarea cu metodcle de evaluare a mijloacelor in diferite
situatii: la intrarea in intreprindere, In contabilitatea curenta, In
bilant si la iesirea de la intreprindere.
3. Stabilirea rolului calculatiei In calcularea costului; studierea
componentei consumurilor incluse in costul productiei.
4. Examinarea procesului de calculare a costului: raportarea pe
obiecte de consumuri directe si indirecte, intocmirea calculatiei
costului de fabricare si unitar al productiei.
6.1. Etaloane contabile
Contabilitatea inglobeaza functiile de observare, rnasurarc ~i
inregistrare a datelor care formeaza reflectarea cantitativa a activitatii
cconomice.ln stadiul timpuriu al dczvoltarii relatiilor economice
exercitarea numai a acestor functii satisfacea necesitatile vietii
economice.
Bazele
contabilitdtli
o particularitatc
distiuctiva
a coutabilitatii
este reflectarea
Bazele contabilitatii
valoarea de intrare.
in legatura eu proceselc inflationiste $i alte procese se efectueaza
recvaluarea activelor pe termen lung si, ca rezultat patrimoniul se
evalueaza la valoarea actuala, In procesul exploatarii la mijloacele
fixe (cu exceptia terenurilor) se calculeaza uzura. Pentru activele
nemateriale se calculeaza amortizarea. Scazand din valoarea de intrare
(reevaluata) a sumei uzurii (amortizarii) se obtine valoarea de bilant
a aetivelor pe termen lung.
Evaluarea mijloaeelor fixe este prezentata in schema 6.1.
Iesirea activelor pe termen lung se evalueaza la valoarea de bilant,
Srocurile de marfuri $1 materiale, alte active curente la momentul
intocmirii bilantului contabil se evalueaza la valoarea cea mai mica
dintre costul efectiv sau valoarea realizabila neta.
151
Valoare de
cumparare
~
Valoarea de intrare (istorica)
Valoarea reevaluata
..
Valoarea de bilant
._
Suma uzurii
acurnulate (-)
I
evaluarii mijloacelor
fixe
152
Vs+Vi
.' unde:
Cs+O
Vs - valoarea stocurilor unui tip de bunuri materiale;
Pm
________
.....:.:_Bazelecontabilita{ii
baza.
Din denumire este dar ca aceste consumuri se refera la un singur
tip de produs coneret si se includ prin metoda directa in eostul acestora.
Consumurile indirecte de productie se acumuleaza pe sectie In
intregime si includerea acestora nemijlocit in costul unor tipuri de
produse distincte este dificila, de aceea la finelc perioadei de gestiune
acestea se repartizeaza intre tipuri de prod use fabricate in sectia
respectiva proportional cu baza determinants.
Actele normative prevad calcularea costului de productie pe
urmatoarele articole:
consumuri directe materiale;
consumuri directe privind retribuirea muncii;
contributii privind asigurarile soeiale;
consumuri indirecte de productie,
Elementele indisolubile ale acestui proces sunt obiectul de calculatie
si unitatea de calculatie,
Obiectul de calculatie reprezinta un prod us de productie (piesa,
ansamblu, articol, grupa de articole omogene), faza tehnologica, stadiu
154
Bazelc contabilitiuii
privind fabricarea
materiale
in lei
156
produseJor
privind
retribuirea
Bazefe
contabilitdtii
consumurilor
indirecte
Tabelul 6.2
de productie
Tip de
produse
Salarii
directe
in lei
Coeficientul de
repartizare (Kr)
Consumuri
indirecte de
productie in lei
30000
50000
80000
0,53
0,53
0,53
15900
26500
42400
T
Total
Kr = 42400 == 0,53
80000
Prin intocmirea calculatiilor (tabelele 6.3, si 6.4) se determina costul
fiecarui tip de produs si al unitatii acestora.
157
costului produsului
Articole de calculatie
Consumuri
materiale
Consumuri
retribuirea
Contributii
asigurarile
Consumuri
productie
Total
directe de
directe privind
muneii
pentru
sociale
indirecte de
Costul de
fabricatie In
lei
43000
Costul I kg
(s-au fabricat
2800 kg) In lei
15,36
30000
10,71
9100
3,25
15900
5,68
98000
35,00
Tabelul6.4
Calculatia
costului produsului
Articole de calculatie
Consumuri
materiale
Consumuri
retribuirea
Contributii
soeiale
Consumuri
produetie
Total
158
Costul de
fabricatie in
lei
76000
Costul I kg
(s-au fabricat
4200 kg) in lei
18,10
direete privind
muncii
pentru asigurarile
50 000
11,90
15500
3,69
indirecte de
26500
6,31
168000
40,00
direete de
Bazele contabilitdtii
costului efectiv
Unitatea
de
masura
Canti-
kg
T
Total
2000
3 500
Tip de
produse
tatea
al productiei
Costul
efectival
unei unitati
In lei
3500
40,00
Tabelul 6,5
vandute
Costul
efectiv al
articolelor
vandute In lei
70000
140000
210000
1.
2.
3.
4.
5.
6.
160
Bazele contabiliuuii
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
] 5.
16.
17.
18.
19.
20.
productiei?
21. Numiti tipurile de calculatie a costurilor,
161
Capitolul 7.
Documentarea operatiunilor
economice
Obiectivele capitolului:
1. Dezvaluirea rolului documentului ca purtator de baza al
informatiei;
determinarea
partilor componente ale
documentului si cerintclor fala de acesta, a principiului
de intocmire a documentului In cazul aplicarii metodei
manuale de prelucrare a informatiei si cu ajutorul tehnicii
electronice de calcul.
2. Fundamentarea informatiei, clasificarea documentelor,
dezvaluirea criteriilor de clasificare ~ide raportare a
documentului la un criteriu sau altul.
3. Determinarea regulilor si cerintelor necesare pentru
asigurarea valorii juridice integrale a documentelor;
examinarea etapelor de baza; intocmirea si utilizarea in
activitatea contabila a documentelor si proceselor de
prelucrare a acestora.
4. Insusirea notiunii .circulatia documentelor' si a etapelorde
miscare a documentelor de la momentul intocmirii pfma la
predarea in arhiva; determinarea particularitatilorcirculatiei
documentelor la utilizarea tehnicii electron ice de calcu!.
7.1. N otiunea ~ifunctiile documentelor
Reflectarea operatiunilor economice In contabilitate este precedata
de observarea primara, ceea cc pennitc crcarea unei imagini incipiente
despre acestea.
Datele primare privind operatiunile economice ale intreprinderii
servesc drept intrare in sistemul contabil, unde are loc studierea si
162
Bazcle contabilitdtii
Baze1e contabilitatii
Bazele contabilitdtii
Bazele contabiliuuii
;:; ~
-0 C<l
~.0 N
-:-:;
1C<)
...
0.;::1
;::I
0
;>I!l1U>:lqO
0-0
...
11
<\.l
'"3 ._
-0
tj)
o E
u
E
1c::i
0.
...
-0
;::I
"0
>
i::
12
:::s
o
"t:l
r-
....ro
'(/j
;::I
(!)
u
t;::
0.
ro
==
~
d~lUn
1l11QlllllO;) :JJllP:JjJ::ld JO
'c::i
tj)
::lAI)l1!11UIll,)
i/~
tj)
<l.I
11
c::
0
u
!lmlll1JAlI
,S
0-0
ro
.....
<l.I
.....
~~
;::I
..0
:l)BZ!ll1lt101!1V
I
I
I
J!iIZOds!p::lp
JA!IP,3!jljSllr
.1
)ro 'Z"
o.~._
;::I
au:;
!1.101nJ~X;:II
<lJ
"0
;lIjI20dSIP;)0
OJUjUO:l;Jp 00
tj)
.-""
::;
11
8 g'
J1
'i:
.....
tj)
'C
'ro0.,_c:
u
-=o '.....
.2
170
,C<)
o.c:
:::l < .....
;:utJjJlIOJAl
JWJ\Uj
;)UJ:JjX31
r--
-0
;;>1~U;)jUJAl
Bazele contabilitatii
evenimentului.
Documentele justificative - de dispozitie (combinate) imbina
ambele functii. De exemplu, conducatorul semneaza factura fiscala
pcntru livrarea productiei si prin aceiasi factura magazionerul justifies
iransm iterea acestora cumparatorului,
Dispozitia de plata contine
dispoziua de eliberare a banilor si confirms primirea bani lor (executarea
operatiunii),
In primul caz dispozitia de casa joaca rolul de document de
dispozitie, in eel de-a! doilea caz -- de document justificativ, intrucat
prin acesta se justifies casierul.
Documentele de perfectare contabila sc lntocmesc cxclusiv in
scopuri rnetodologice in baza documentelor de primele trei tipuri. Un
atare document poate fi calcularca sumei uzurii mijloaceJor fixe.
Aceasta marime rcprczinta 0 operatiune care 11eces ita inrcgistrarca in
contabilitate, insa aceasta nu se fixeaza nici in documentul de dispozitie,
nici in documentul executiv. in scopul confirmarii accstui fapt, conform
metodologiei utilizate, contabilul intocmeste un ealcul special care
trcbuie sa fie semnat de cl,
172
Bazele contabilitatii
Bazele contabilitdtii
Bazele
contabilitatii
Bazele
contabilitd ii
Bazele contabilitdtii
se asigura un control
necesar prealabil, curent si ulterior. Raspunderea pentru asigurarea
pastrarii documentelor
In arhive 0 poarta conducatorul unitatii
economice.
intrebari
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
pentru autocontrol:
181
8.
9.
10.
II.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
182
Inventarierea
Capitolul 8.
~i rolul acesteia in contabilitate
Obiectivele capitolului:
1. Exarninarea inventarierii ca element al mctodei contabilitatii;
determinarea rolului inventarierii in asigurarea integritatii
bunurilor agentilor economici.
2. Expuncrea tehnicii efectuarii inventarierii diverselortipuri de
bun uri , intocmiri idocumentelor corespunzatoare.
3. Dezvaluirea
metodelor de constatare
a rezultatelor
inventarierii
bunurilor ~i determinarea
metodelor de
reglementare a discordantelor depistate,
4. Reflectarea in conturi a operatiunilor care contin rezultatcle
inventarierii diverselor tipuri de bunuri.
8.1. Esenta, insemnatatea ~itipurile inventarierii
Una din principalcle cerinte fata de contabilitate este realitatca si
exactitatea informatiei. Pentru indeplinirea cerintelor specificate
intreprinderile efectueaza inventarierea bunurilor si datoriilor.
Inventarierea (din limba latina opis) consta in verificarea faptica
a difcritor clemente existcnte si a starii patrimoniale si confiuntarea
ultcrioara a datelor obtinute eu cele contabile. In prezent la intreprinderi
au aparut noi obiecte (valori economice), care nu imbraca fizic forma
naturals si materiala, insa de asemenca sunt supuse inventaricrii.
Acestea rcprezinta activele nematerialc. Pe baza celor expuse se poate
concluziona ca In conditiile actualc inventarierea are alta semnificatie,
intrucat acesteia se supun nu numai valorile materiale si decontarile,
ci si astfel de obiecte noi de contabilitate cum sunt activele nemateriale,
investitiile financiare, imprumururile etc.
183
inventarierea.
Sareini le de baza ale inventarierii soot:
- constatarea existentei efective a active lor nemateriale,
bunurilor materia le ~i mijloacelor banesti (mijloacelor fixe,
materialelor, marfurilor etc.);
- controlul asupra integritatii bunurilormateriale si mijloacelor
banesti prin compararea existentei faptice cu date le scriptice
din contabilitate;
- stabilirea bunurilor materiale cu termen de pastrare expirat
care si-au pierdut partial calitatea initiala;
- depistarea bunurilor materiale neutilizate in scopul vanzarii
ulterioarc a acestora;
verificarea respectarii regulilor si conditiilor de pastrare a
bunurilor materiale si mij loacelor banesti, precum si a regulilor
de intretinere si exploatare a masinilor, utilajelor si altor
mijloace fixe;
184
Bazele
contabilitdtii
.~--------------
Bazele
contabilitdtii
187
In functie de sfera de
cuprindere
~
~
0:;
0.
E
0
'"
'tc,
'"
0;
o
'"
~
t::
~
c,
OE
~
....
t;:::
"0
'2
:E
'"
'"
0.
Cl
Il)
0;
.;::
'"
t>
(,)
'"
I-
Il)
C/l
inventarierilor
Bazele contabilita{ii
efectuarii inventarierii;
c) crearea conditiilor de lucru pentru comisia de inventariere;
d) luarea de catre comisie a masurilor organizatorice necesare.
In componenta comisiei de inventariere este necesar sa tic incJuse
persoane calificate care cunosc bunurile supuse inventarierii, metodele
de evaluare ~icontabilitate a acestora. Se interzice a numi de doua
ori la rand in calitate de presedinte al comisiei a uneia si aceleiasi
persoane la acelasi gestionar,
Inventarierea activelor nemateriale si materiale, marfurilor si
materialelor, mijloacelor banesti se efectueaza nemijlocit de catre
comisie pe teren, In locurile de pastrare si fabricare, pe fiecare
gcstionar separat.
lnainte de a proceda la verificarea existentei efective a valorilor
comisia este obligata:
- sa asigure participarea la efectuarea inventarierii a tuturor
membrilor comisiei;
- sa sigileze incaperile accesorii, subsolurile si alte locuri de
pastrare a bunurilor care au intrari si iesiri separate;
- saconstate valoarea faptica a mijloacelor banesti In casierie
si sa solicite intocmirea ultimului raport privind casa;
189
continut;
pentru care bunuri poarta raspundere si unde sunt plasate;
daca are in gestiune bunuri Taradocumente justificative;
daca exista bunuri pentru care sau ernis docurnentele
corespunzatoare, dar inca nu sunt eliberate;
- sa primeasca ultimul (Ia data inventarierii) registru de
evidenta a documentelor de incasare si plata sau rapoartele
de gestiune privind marfurile si mijloacele banesti;
- sa vizeze toate documentele de incasare si plata anexate la
registrele sau rapoartele de gestiune privind miscarea
marfurilor si ambalajului
cu mentionarea
"pan a fa
inventariere" (data), acestea servind apoi drept temei
contabil pentru determinarea valorii stocurilor la inceputul
inventarierii conform datelorcontabile.
Masurile contabile cuprind:
a) reflectarea in conturile contabile si in evidenta analities a
tuturor operatiunilor
economice
efectuate pan a la
inventariere;
b) verificarca corectitudinii si exactitatii reflectarii in conturi a
opcratiunilor economicc prin compararea datelor contabile
eu datele evidentei operative (registre contabile, fise ale
contabilitatii analiticc);
c) intocmirea balantei de verificare pentru marfuri, matcriale si
190
Bazele contabilitatii
Bazele
trebuie
sa fie corectate
contabilitd{ii
comisiei si a gestionarilor,
in balanta de verificare se reflecta rezultatele inventarierii, adica
discordantele dintre datele contabilitatii si existenta faptica inscrisa in
listele de inventar. Discordantele se evidentiaza dupa cantitate $i
valoare separat pe fiecare sortiment, calitate, pre] al materialelor si
marfurilor, pe ambalaje. Valoarea plusurilor si lips uri lor bunurilor
materiale in balanta de verificare se inregistreaza in eonformitate cu
evaluarea acestora in contabilitatea curenta.
Diferentele dintre existenta efectiva a bunurilor materiale constatate
cu oeazia inventarierii si datele eontabile se reglementeaza in
eonformitate eu art.42 din Legea contabilitatii in modul urmator:
~ plusurile de bunuri materiale si mijloace banesti se
inregistreaza ea majorare a veniturilor;
- lipsurile de bunuri materiale in Iimitele normelor stabilite ale
perisabilitatii naturale se tree la consumurile de productie,
cheltuielile perioadei;
- lipsurile de bunuri materiale care depasesc normele
perisabilitatii naturale stabilite, preewn si pierderile aferente
deteriorarii bunurilor materiale se imputa persoanelor
vinovate evaluate la preturile de piata la data depistarii
lipsurilor;
- in cazul cand persoanele vinovate nu sunt identificate sau
justificate de organele juridice, pierderile provenite din
deteriorarea bunurilor materiale sau lipsuri supra normelor
stabilite se tree la cheltuielile perioadei.
La documentele prezentate pentru inregistrarea decontarii lipsurilor
de bunuri si deteriorarii supra normelor perisabilitatii naturale se
anexeaza deeiziile organelor judecatoresti eare confirms lipsa
persoanelor vinovate sau refuzul de percepere a prejudiciului.
193
Bazele
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
1].
12.
13.
14.
15.
16.
contabilita{ii
]95
Capitolul 9.
Registre ~i forme ale contabilitatil
Obiectivele capitolului:
l. Clarificarea esentei si destinatiei registrelor si tipurilor
accstora.
2. Examinarea construirii registrelor contabile, legaturii reciproce
~ registrelor contabilitatii sintetice si analitice,
'j
lnsusirea regulilor inregistrarilor contabile in registre, a
-' .
metodelor de coree tare a greselilor 'incontabilitate; expunerea
particularitatilor inregistrarii datelor in registrele contabi le cu
ajutorul computerelor.
4. Cunoasterea formelor contabilitatii utiiizate In economia
national a, avantajelor
sisternelor inforrnationale
ale
contabilitatii .
9.1. Clasificarea registrelor contabile
Datele operatiunilor econornice reflectate in documentele primare
trebuie sa fie inregistrate ulterior in scopul gruparii care raspunde
nevoilor gestiunii, in acest scop se utilizeaza registrele contabile.
Acestea reprezinta tabele speciale care imbraca forma sa si au continut
in functie de cerintele controlului ~isistematizarii informatiei.
Clasificarea registrelor contabile dupa diverse criterii este prezentata
in fig. 9.1.
Registrele pot fi sub forma de carti contabile, fise, foi albe. Intrucat
cartile si fisele contabile pot fi completate numai manual, in ultimul
timp acestea se inlocuiesc cu foi albe care pot fi intocmite si la
computere.
Utilizarea diverselor registre este conditionata de volumul si
specificul obiectelorcontabilizate, caracterul de mas a al operatiunilor
economice, modul de inregistrare si prelucrare a informatiei economice
etc. Aceste particularitati influenteaza asupra construirii registrelor
contabile.
196
Bazele
Cornputerizate
cantabilitatii
Orice registru contabil in cazul cand
exist. posibilitap
Masinogramc.
diverse jurnalc-ordcr
Combinate
Sistcmatice
..2:
Cronologice
Borderouri de evidenta a mij loacelor
banesti, cartea de casa, rcgistrul de
evidenta a decontari lor
:.sco:
-e
C
0
<:J
r..
.
Q,l
..s!
Analitice
:E
....'"c:
'"
~
'"
'5i!
~
Sintctice
Jurnalc-order,
Carte.
r..
'"
'Oil
co:
Q,l
mare
r..
co:
<:J
.~
I::
.:=:
..!
Rubrici combinate
Rubrici consecutive
Rubrici paralcle
Foi
Fisc
0\
.~
W;.,
Bordcrouri, jurnale-ordcr,
rnasinograme
Fisc de invcntar de cvidcnta a
mijloacclor
Ca'li
...;
fixe, de evidcnta
materialelor
197
Operatiunea
econornica
Sold
De la furnizor
Sectiei nr.l
De la furnizor
Sectiei nr.2
la depozit
A (kg)
Intrari
Iesiri
800
600
500
400
Sold
Control
500
1300
700
1200
800
Bazele
cOlltabilitii{ii
Debit
Tabelul 9.2
pe termen
Credit
73000
15000
9000
15000
213 000
230000
90000
Varianta combinata prevede utilizarea metodelor specificate lntrun registru. in acest caz se efectueaza inregistrari in debitul ~icreditul
contului pentru care este destinat registrul, precum si se indica conturile
corespondente in debit si credit.
Rolul contabilului consta in faptul de a indica corect in ce cont
(debit si credit) trebuie sa se reflecte operatiunea economica
respectiva,
Construirea diversa a registrelor contabile este conditionata de
aserncnea de tipul (obicctul) informatiei care trebuie sa fie primita cu
ajutorul acestora. 0 informatie mai concreta reflectata In registre
necesita a indica continutul operatiunii, sursa de intrare a mijloacelor
sau cheltuielile acestora, numarul si denumirea documentului, data,
date le cantitative, caracteristicile calitative ale obiectului etc. Astfel
de registre se numesc analitice si necesita existenta randurilor si
coloanelor corespunzatoare pentru reflectarea informatiei indicate.
De regula, astfel de registre sunt cartile si fisele contabile, insa pot fi si
fo! albe.
Registrele in care se reflects informatia cu un grad inalt de
gcneralizare se numesc sintetice si, de obicei, inregistrarile in acestea
se tin numai in expresie sumara, Insa ca si in cazul altor criterii de
grupare, in cazul dat pot fi si registre combinate. De exemplu, in
jurnalul-order, in care se reflects decontarile cu fumizorii se indica nu
nurnai surnele din conturile corespondente, ci ~idenumirea furnizorului,
numerele si datele documentelor primare, precum si sumele la care
se efectueaza decontarile etc.
o regula obligatorie este respectarea egalitatii soldurilor si totalurilor
rulajelor debitor si creditor din r-gistrele contabilitatii analitice si
sintetice care reflects aceleasi mij I. .ice sau surse.
Inregistrarile In registrele contabile pot fi efectuate In ordine
200
Bazele contabilitdtii
201
02.01.03
03.01.03
04.01.03
05.01.03
etc.
~----:--
nr.l pe contul
Debitul contului
221"Creanre
pe termen
scurt aferente
239"Alte
creante
pc
facturilor
termen
comerciale"
90000
scurt"
241"Casa"
_._-
2000
100 000
3 000
1000
150000
18000
337000
4000
I
26000
92000
13 000
103000
5000
13 000
lot~l__ . _J 43 000
Total
a informatici:
!. Reflectarea in documentele
primare a operatiunilor
economice respective. In acest caz este neccsar a respecta
structura formularelor-tip de documente primare, insa cu
utilizarea diverse lor modificari.
2. Sistematizarea datelor pc intreprindere si formarea unor
blocuri de informatii contabile omogene in baza inregistrarilor
202
Bazele
contabilitatii
Bazele contabilitdtii
o utilizare
Bazele contabilitdtii
Bazele cOl1tabilitc'ilii
are Ioc din nou, insa cu cemeala rosie, In realitate se produce miscarea
sumei precedente inregistrate deja. Dupa aceasta suma inregistrata in
conturi devine reala.
Exemplu. La reflectarea consumului de materiale la depozit in
registrul contabil s-a inscris suma de 40000 lei, insa la compararea
cu datele din documentul primar a fost depistata 0 greseala, In realitate
suma materialelor utilizate a constituit 30 000 lei.
in registrul de evidenta a consumurilor s-a facut urmatoarea
inregistrare contabila:
Debit contul 811 .Productia de baza"
40000 lei
Credit contul211 .Jvlateriale"
40000 lei.
Pentru corectarea greselii se intocmeste inregistrarea de stomare
in surna de 10000 lei (40000 - 30 000) in modul urmator:
Debit contul Sl ] .Productia de baza"
(10 000 lei)!
Credit contu1211 .Materiale"
(10000 lei).
Metoda inregistrarii de stornare se utilizeaza ~iin cazurile cand
suma operatiunilor economice cste reflectata corect, insa cstc indicata
incorect corespondenta conturilor, In acest caz se intocmesc nu doua,
ci trei formule contabile.
Exemplu. La intrarea la intreprindere a utilajului in valoare de 25
000 lei, acesta a fost contabilizat ca rnijloace fixe puse in functiunc pe
contul123 "MijloaceJixe" si creditul contului 521 .Datorii pe
termen scurt privind jacturile comerciale" (aceasta este prima
inregistrare). Din punct de vedere metodologic suma operatiunilor In
cauza a fost inscrisa incorect, deoarcce obiectul inca l1-a fost dat in
cxploatare. Suma de 25 000 lei trebuie inscrisa in debitul contului
121 "Active materiale pe termen lung in curs de executie ". Dupa
calcularea totalului in registru, greseala a fost depistata si corectata
prin urmatoarele doua inregistrari:
I in cazul
inrcgistrarilor executatc prin metoda tipografica in locul culorii rosii sc
utilizcaza parantcze care de ascmcnca inseamna ea suma respective are 0 valoare invcrsa,
210
Bazele contabilitatii
211
Bazele contabilitdtii
- Cartii mari;
- Registrului principal,
In primul caz totalurile fiecarei note de contabilitate se inscriu 111
jurnalul-sah, care inlocuieste Cartea mare.
in eel de-a! doilea caz datele din nota de contabilitate se inscriu la
inceput in jurnalul de inregistrare, iar din accsta se tree in Cartea
mare. In aceasta pentru fiecare cont in debit ~i credit sunt prevazute
coloane pentru inscrierea total uri lor din notele de contabilitate pe
fiecare eont corespondent.
o varietate a formei de evidenta pe memoriale-order estc Registrul
Principal, denumirea caruia provine de la registrul sintetie de baza. In
acest registru pe fiecare nota de contabilitate este prezentata suma
totala cu gruparea pe debitul si creditul conturilor corespondente.
Pe lfmga uncle avantaje (de exemplu, simplitatea registrelor
contabile si ilustrativitatea date lor refleetate), forma de evidenta prin
memoriale-order nu este lipsita de neajunsuri:
- note Ie de contabilitate reprezinta niste registre de grupare
intocmite intre documentele primare si registrele principale
de eontabi Iitate sintetica;
- masivitatea contabilitatii analitiee, izolarea acesteia de
contabilitatea sintetica;
- dublarea datelor in diverse rcgistre;
- dificultatea efectuarii procedurilor contabile.
Oat fiind acest fapt in prezent mai pc larg se utilizeaza forma de
evidenta prinjurnale-order
(fig.9.3).
Dupa cum se vede din schema, informatia de intrare din
documentele primare se trece in borderourile ~ifisele contabilitatii
analitice In scopul eontrolului asupra intocmirii si miscarii mijloacelor
si datoriilor Concomitent date le din documentele primare se inscriu
in registrele contabilitatii sintetice, principalele din care sunt jurnalele213
~
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
'ti},
...
214
Bazele contabilitdtii
"t-
0\
-.2!
c: o..t:;::l
'C
u
rn U
..J:l
'cr.1
t:
'"
It)
It)
C 0
q
It)
'I:
;::l
......
:.a
-It)
"@ ....
u
~ 'U
....
-0
t:
(\)
Q)
tr)
0
0
0
N
.......
It)
- .... ';;: 2
N
0
0
0
'-D
0\
o .~
'I:: u..oQ)
0..
-0
o
o
.....
0
:.aN
~oo
("')
u-
rg
I ..... 0
:.0
o
o
<l)1:-
"0("')
("')
("')
~
~
...... ......
~ ~
......
("')
oj
'cr.1
....0
t:
00
0
0
("')
'0 ......
C/J
0
'0)
Q)
<l)
~
:::
,_
......
"2 -o..g....
>oj
"0
215
order. Insa din documentele primare datele se tree direct injurnaleorder in cazurile in care pe un oarecare cont se efectueaza un numar
neinscmnat de operatiuni.
in caz contrar, informatia primara se grupeaza sau se acumuleaza
in borderouri speciale, apoi se trece in jurnale-order, unde se formeaza
informatia necesara privind conturile sintetice, La sfarsitul perioadei
de gestiune rulajeJe conturilor sintetice se tree In Cartea mare. Datele
acesteia se compare cu totalurile sumelor din balantele de verificare a
conturilor analitice ~i cu soldurile mijloacelor banesti in numerar din
registrul de casa. Apoi In baza informatiei privind conturile din Cartea
mare se intocmesc bilantul contabil si alte rapoarte financiare.
Dupa cum s-a mentionat, in cadrul acestei forme registrele contabile
de baza sunt jurnalele-order,
Trasaturile distinctive ale acestora sunt:
1. Existenta la fiecare jurnal-order:
- a numarului permanent (de la 1 pana la 16);
- a posibilitatii reflectarii informatiei privind un cont sau mai
multe conturi sintetice intercorelatc (de exemplu.jurnalulorder nr.1 - contul 241" Casa", jurnalul-order
nr.lO diverse conturi de evidenta a consumurilor efeetuate;
- a structurii individuale - tabelul tiparit in prealabil in acesta,
in functie de necesitatea gruparii si obtinerii informatiei,
precum si corespondenta conturilor,
2. Efectuarea inregistrarilor dupa criteriul ereditar, adica sumele
din cont (conturi) care se reflects in jumalul-order se inscriu in credit,
Cll indicarea debitului conturilor corespondente
corespunzatoare
(tab.9.5.).
216
Bazele contabilitatii
,..-1
'_'
IL__----.r-......___,
r---~~-~--~---------------------~
217
I----------r
Data
I
I
02.01.03
05.01.03
07.01.03
10.01.03
211
.Materiale"
contului
217
"Marfuri"
242 "Cont de
decontare"
531
"Datorii
fata de
personal
privind
retri buirea
8000
4000
2100
19000
86100
5700
10900
10 000
1.
T:_:o=ta:.:._]_-,---,--40::_0::..::Oc:::_O_,--:c::12:_:0:._::0.::_o__t_I
_ _:_40.::...:::.:000::.::._
242000
334000
218
l
I
80000
5000
700
900
Total
muncii"
--
11000
ett.
LI
(lei)
Crcditul
Bazele contabilitatii
241" Casa" (334 000 lei) s-a luat dinjurnalul-ordcr nr.l (vezi tab.9.S).
Datcle pentru completarea rulajelor debitoare sunt luate din diverse
jumalc-order, insa acestea coineid eu total uri Ie debitului eontului 241
prezentate in borderoul nr.l (vezi tab.9.3.).
Avantajcle de baza ale formei de evidenta prinjurnale-order sunt:
- comoditatea in completarea in legatura cu structura stabila
a registrelor;
- ridicarea nivelului caracterului analitic al informatiei ce asigura
posibilitatea efectuarii controlului operativ;
- reducerea dublarii informatiei reflectate in contabilitatea
analitica si sintetica;
- adaptarea la automatizarea contabilitatii,
Totusi este necesar a recunoaste ca in comparatie cu formele de
contabi litate ap licate in tarile dezvoltate, forma prin j urnale-order este
foarte cornplicata si greoaie.
Utilizarea computerelor a dus la crearea formei automatizate a
contabilitatii (fig.9. 7) care a ridicat la un nivel mai inalt procesul de
inregistrare a operatiunilor econornice, operativitatea si calitatea
informatiei obtinute,
Ca ~iin cazul aplicarii altor forme ale sistemului de contabilitate
automatizat documentele primare constituie baza inforrnationala
initial a, insa acestea pot fi de doua tipuri: completate manual pe
fonnulare tip sau intocmite prin intermediul tehnicii de calcul. in primul
caz informatia se introduce in baza de date a computerului, iar in al
doilea caz aceasta se afla deja in memoria tehnicii de calcul.
lntroducerea informatiei contabile se efectueaza in baza unei
structuri de inregistrari determinata in prealabil.
220
Bazele contabilitdtii
...
\Q
:.a
0\
- Cl)
I-!
"0
0
V1
.....
.,..0
Cl)
~I
"0
I-!
0
0
0
0
4~
::::
_"0
;:l
-.:t
Il.)
I-!
c:'"l
c:'"l
(.)
0
0
0
~......
tc:'"l
c:'"l
F-<
._...... "0
Il.)
I-!
c::
<-
Il.)
I-!
CI:l
0
......
.....
Oo::t
(.)('.1
.....
:.a c::
.....
c:"'"l
~
.8
c::
C::M
......
0
0
0
0
C'!I
;:l
Cl)
0
0
0
00
('.1
I-! 0 o::t
(.)(.)('.1~
21
0
,..0 r--'-'-'-"~
V)
......
~..-.-.- ..- -- _.-
Il.)
"0
.~
Cl)
... .....
:.a -
r--
::i
c::
0\
(.)
('.1
0
0 M ........
-o
.......
....... .-~ ~
s=
s=
......
:.a
0
0
0
s=
0
0
0
;:l
o o
c:'"l
0
('4 ~
('.1
-.:t
......
('.1
CI:l
c::
;:l
....J
~ q
('.1
"0
0""":
(/JM
Il.)
c
CI:l
;:l
t::
~
.......
U
......
Cl)
221
r---
t1:l
.S
E~
[-<
I-<
I...<
+->
;:l
'---L
t1:l
c
0
......
It'Q
;:l
r=--
...---'
v
M
0....
'2
..t::
....~
;:l
-0
....2t::
......
I-..
.9
~
+->
t1:l
"0
;:l
c,
8
0
(.)
8
0
~
8
t1:l .~
v
I-<
t:: ~
M
V
.....
(-
(.)
c,
Q)
I...<
bf)t1:l
.....
- 2
-
o
t::
;a
0..0
y::,
t1:l
~
;....
.....v
;:l t::
u_
t1:l
CCl
I/)
t1:l
8
c
0..
.....~
s::
8
;:l
(.)
a
'---
222
Bazele contabilitatii
prelucrarii informatiei si obtinerii documentelor de iesire corespunzatoarc. Registrele contabile sunt formcle de iesire (masinogramele) care pot f primite pe purtatorii de hartie, precum $1pc
ecranele display.
Cu ajutorul tehnieii de calcul se formeaza automat de asemenea
toate inregistrarile contabile care reflects rczultatele calculelor ~i
gruparilor efectuate anterior. Inregjstrarea date lor concornitent In
debitul ~i ereditul conturilor sintetice, precum si in conturile
corespunzatoare ale contabilitatii analitice permite a prelua toata
informatia In cadrul fiecarui obiect de contabilitate.
o partieularitate a utilizarii computerelor este pastrarea
documentelor primare si registrelor nu numai in mape, ci si pe purtatori
tehnici - dischete (discuri) ceea ce ridica siguranta pastrarii informatiei
si da posibilitate a grupa datele initiale dupa alte criterii.
Insa este de remarcat ca sistemul automatizat nu introduce
modificari radicalc In metodologia contabilitatii, ci se schimba doar
tehnologia prelucrarii ~i primirii informatiei, Elementele de baza ale
metodei contabilitatii (conturile, dubla inregistrare etc.) modifies doar
forma, conformandu-se eu conditiile prelucrarii automatizate a
inforrnatiei.
De asemenea este evidenta tendinta reducerii
documentelor primare pe scama faptului ca in baza date lor pe langa
datele variabile exists si un volum de informatie permanents (normativa
- bibliografica). Aceasta cuprindc actelc normative necesare privind
organizarea contabilitatii, normele si normativele consumurilor, datele
achitarii impozitelor etc.
Sistemul contabil automatizat se incadreaza in sistemul general al
gestiunii intreprinderii, la baza caruia stau urmatoarele principii:
- asigurarea metodologicd;
- asigurarea organizatoricd;
- asigurarea informationala;
224
Bazefe contabilitatii
Deci,
avantaje:
-
securitatii informatiei,
intrebari pentru autocontrol
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
226
Capitolul 10.
Organizarca contabilitatii
Obiectivele capitolului
I. Prezentarea nomenclatorului
actelor normative care
reglementeaza bazele juridice, economice si organizatoricc
227
Bazele contabilitdtii
Bazele contabilitdtii
S.N.C.
S.N.C.
S.N.C.
S. N.C.
S.N.C.
S.N.C.
S.N.C.
S. N.C.
S.N .C.
S. N. C.
S.N.C.
S. N. C.
S.N.C.
II. "Contracteledeconstruetie".
12. .Contabilitatea impozitului pe venit".
J 3. .Contabilitatea obiectelor nemateriale".
14. .Jnformatii financiare privind sectoarele".
16. .Contabilitatea aetivelor materiale pe termen lung".
17. .Contabilitatea arendei (chiriei)".
18.
.Veniml".
Bazele contabilitatii
233
Viorel
TlIrC(lI1lI,
Eudochia Bajerean
Bazele contabilitdtii
Contahllttatca
financiad
lntcmi
~i cxtcrni
.....
lcg is laric i
Conform
Coatabllttatea
mana~eriala
Dumeniul de
com ourare
U tilizator]
U ti lizatorii
inform aric i
f+
coniabititatii
Sistcrnul
dublei
inrcgistrari
rapoarte lor
nentru
1rllocmirel.l
Iinanciarc
utilizatorii
Principii
uzuale
.....
~
de sistcm
f+
contabile
Obicctivu
l contabililatii
~
1-""'-
:-----
ale
conlabiUt.;itii
In
Tipuri
Etaloane
Gradul
perscnalul
nivcturi
Acordarea
ajutorulu i
administrajie
i in
planificare,
gc stiunca
propric ~i control
Totul
cc cs tc u ti l pcn tru
adrn inistratic
urihzarc
de cx actitarc
in form alic;
i intcnu,
Conform dccizici
adm inistratie i
rincr ii
Obligarivitatca
adm inistratia,
de diverse
M u he estim ad
aproxirnarivc.
insa, dura
caz , se u riliz c azf date
e xucte
Tr imc striale
inlreprindere~
~i
in anvarnblu
tnforrnatia
se publica
p c ntru utilizaror:
Fig.l0.l.
Frccventa rapoartclor
financinrc
annale
Dcpindc
Obicctul
raponrtclor
flnanciarc
Partlcularitatlle
Pub lic i ta te a
contabllltatii
Centre
r-.
do sarcinilc
propusc
de rcsponsabilitatc
Informatia
nu v a fi
publicaia
financiare ~imanageriale
235
Bazefe contabilitdtii
237
Bazele contabilitatii
Bazele contabilitatii
- schimbarea proprietarilor;
- modificarile
in lcgislatia in vigoarc sau in sistemul
reglementarii nonnative a contabilitatii;
- elaborarea unor noi metode de tinere a contabilitatii.
Modificarile operate in politica de contabilitate se perfecteaza prin
documcntele de dispozitie (ordin, dispozitic etc.) eu indicarea datei
intrarii in vigoare.
Potrivit prevederilor
capitolul "Dezvaluirea
politicii de
contabilitate" din S.N.C. 1, intreprinderea trebuie sa prezinte
modalitatile si metodele de tinere a contabilitatii alese la formarea
politicii de contabilitate care influentcaza substantial asupra aprecierii
~i luarii deciziilor de catre utilizatorii rapoartclor financiare.
Principalele sunt considerate metodele de evaluare si tinere a
contabilitatii etc. fati! cunoastcrea carora este imposibil a trage concluzii
corecte privind situatia patrirnoniala si financiara, fluxul mijloacelor
banesti sau rczultatele activitatii intreprinderii.
Politica de contabilitate a intreprinderii trebuie sa fie plasata la
inceputul anexelor la rapoartelc financiare pe anul de gestiune,
Rapoartele financiare intermediare (trimestriale) pot sa nu cuprinda
informatia privind politica de contabilitate, daca in ultima nu au intervenit
modificari in cursu! perioadei de la intocmirea raportului financiar
precedent care includea politica de contabilitate.
Modificarile in politica de contabilitate care influenteaza esential
asupra eva Iuarii si luarii deciziilor de catre utilizatorii rapoartelor
financiare III cursul anului de gestiune sau in perioadele ulterioare,
precum si cauzelc acestor modificari si estirnarea consecintelor
acestora In expresic valorica sunt supuse dezvaluirii argumentate in
anexe la rapoartele financiare.
Dezvaluirca politicii de contabilitate nu justifica reflectarca incorccta
sau inexacta a informatii lor si nu exonereaza conducerea intreprinderii
242
Bazele contabilitatii
de tinere a
Bazele
contabilitcqii
Bazele contabilita/ii
1.
2.
3.
4.
248
Baade contabilitdtii
5.
18.
19.
20.
249
Simholui grupci de
Simhulul
contun-
lor de
lor de
conturi
aradut
gradul
III. NOMENCLATORVL
CONTABILE
economico
CONTURILOR
Simh ..l.d
conturi-
1112
)113
1114
1115
1116
1117
1118
112
113
1132
1133
1134
1135
J 136
1137
1138
121
250
Brevete
Embleme comerciale
Licente
Programc informatice
Alte active nemateriale
Active nernateriale arcndate pe termen lung
Active nematerialc in curs de executie
12
Cheltuieli de constituire
Fond comercial (goodwill)
Amortizarea
Amortizarea
Amortizarea
Amortizarea
Amortizarea
Arnortizarea
Amortizarea
Amortizarea
tcrmen lung
cheltuiclilor de constituire
fondului cornercial (goodwill-ului)
brevetelor
ernblemelor comerciale
licente lor
programclor informal icc
altor active nemateriale
activelor ncmateriale arcndate pe
1211
1212
1213
1214
122
1221
1222
1223
1224
Mijloace fixe
123
1231
1232
1233
1234
1235
1236
1237
12')8
124
1241
1242
1243
1244
1245
1246
1247
Cladiri
Constructii speciale
Masini, utilaje si instalatii de transmisie
Mijloace de transport
Animale de munca ~ide productie
Plantatii perene
Alte mijloace fixe
Mijloace fixe arendate pe termen lung
Uzura mijloacelor fixe
Uzura cladirilor
Uzura constructiilor speciale
Uzura masinilor, utilajelor si instalatiilor de
transmisie
Uzura mijloacelor de transport
Uzura plantatiilor perene
Uzura altor mijloace fixe
Uzura mijloacelor fixe arendate pe tcrmen lung
Resurse naturale
Epuizarea resurselor naturale
ACTIVE FINANCIARE PE TERMEN LUNG
lnvestltii pe termen lung in parti nelegate
125
126
13
131
1311
1312
1313
1314
132
251
1321
1322
1323
133
1331
1332
134
1341
1342
1343
]344
135
136
14
141
142
lnvestitii
asociate
CLASA 2. ACfIVECURENTE
21
STOCURI DE MARFURI ~I MATERIALE
211
Materiale
2111
Materii prime si materiale de baza
2112
Semifabricate cumparate si articole de completate
2113
Cornbustibil
2114
Ambalaje ~imateriale pentru ambalat
2115
Piese de schimb
2116
Alte materia Ie
2117
Materiale transrnise pentru prelucrare
2118
Materiale de constructie
2119
Materiale cu destinatie agricola
212
Animale la crestere ~iingra~at
213
Obiecte dc mica valoare ~iscurta durata
2!31
Obiecte de mica valoare ~iscurta durata In stoe
2132
Obieete de mica valoare si scurta durata In exploatare
Constructii provizorii (neprevazute In lista de titluri)
2133
214
Uzura obiectelor de mica valoare ~iscurra durata
252
2141
2142
215
2151
2152
216
2161
2162
2163
Marfuri
CREANTE PE TERMEN SCURT
Creante pe termen scurt aferente facturilor
217
22
221
2211
2212
2213
222
223
2231
2232
2233
224
2241
2242
225
comerciale
Facturi de primit din tara
Facturi de primit din strainarate
Carnbii primite
Corcctii la datorii dubioase
Creante pe termen scurr ale partilor legate
Creante pe termen scurr ale intreprinderilor-fiice
Creante pe tennen scurt ale intreprinderilor asociate
Creante pe termen scurt ale altor patti legate
Avansuri pe termen scurt acordate
Avansuri pe tennen scurt acordate in tara
Avansuri pe termen scurt acordate In strainatate
Creante pe termen scurt privind decontarlle eu
bugetul
2251
2252
226
227
2271
2272
2273
2274
Creante pe termen
Creante pe termen
Creante pe tennen
in credit
Creante pe termen
materiale
253
2275
228
2281
2282
2283
2284
229
2291
2292
2293
2294
23
231
2311
2312
2313
2314
2315
232
2321
2322
2333
233
24
241
2411
2412
2413
242
2421
254
2422
Cont valutar
243
2431
2432
2433
244
2441
2442
2443
245
246
25
251
252
313
314
Capital retras
3141
3142
3143
32
321
322
323
Alte rezerve
255
33
331
3311
3312
332
3321
3322
333
3331
3332
334
34
341
3411
3412
Corectarea
Corectarea
CAPITAL SECUNDAR
Diferente din reevaluarea activelor pc termen
lung
Diferente din reevaluarea activelor nernateriale
342
351
3413
35
4112
4113
4114
Credite
Credite
Credite
amanate
Credite
amanate
4115
412
256
Imprumuturi
413
4131
4132
4133
4134
4135
4136
414
42
pe termen lung
Imprumuturi pe termen lung din parti nelegate
Imprumuturi pe termen lung din parti legate
lmprumuturi pe termen lung din emisiunea de
obligatiuni
imprumuturi pe termen lung de la personalul
intreprinderii
Carnbii financiare pe termen lung acordate
Datorii eonvertibile privind imprurnuturile pe
termen lung
Alte datorii financiare pe termen lung
421
422
423
4231
4232
4233
424
425
426
257
512
513
5131
5132
5133
5134
5135
514
5]5
516
52
521
5211
5212
5213
522
5221
5222
5223
cornerciale
Facturi de achitat in tara
Faeturi de achitat in strainatate
Cambii emise
Datorii pe termon scurt fata de partile legate
Datorii pe termen scurt tllta de intreprinderile-fiice
Datorii pe termen scurt fata de intreprinderile
asoeiate
Datorii pe termcu scurt rata de aile parti legate
523
53
531
531l
5312
532
muneii
533
5331
5332
5333
258
imprumuturi
pe termen scurt
Imprumuturi pe termon seurt de la paqi nclegate
5334
5335
534
5341
5342
5343
5344
5345
5346
5347
5348
5349
535
536
537
538
539
CLASA 6. VENITURI
61
611
6111
6112
6113
6114
612
6121
6122
6123
259
6124
6125
6126
62
621
6211
6212
6213
6214
6215
6216
6217
6218
6219
622
6221
6222
6223
6224
6225
6226
6227
623
din activitatca
financlara
6231
6232
260
CLASA 7. CHELTUIELI
CHELTUIELI ALE ACTIVITATII
OPERA TIONALE
71
711
7111
7112
7113
712
7121
7122
7123
7124
7125
7126
7127
7128
713
7131
7132
7133
7134
7135
7136
7137
7138
7139
714
7t41
7142
7143
Costul vanzarilor
Costul produseJor finite vandute
Costul marfurilor vandute
Costul serviciilor prestate
Cheltuieli comerciale
Cheltuieli privind operatiile de marketing
Cheltuieli privind ambalajele si ambalarea
produselor si marfurilor
Cheltuieli de transport privind desfacerea
Cheltuieli privind reclama
Cheltuieli privind reparatiile garantate ~i deservirile
cu garantie
Cheltuieli privind datoriile dubioase
Cheltuieli privind returnarea si reducerea preturilor
la marfurile vandute
Alte cheltuieli comerciale
Cheltuieli generale ~iadministrative
Cheltuieli privind uzura, repararea ~i intretinerea
mijloacelor fixe eu destinatie generals
Cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriale
Cheltuieli de intretinere a personalului
administrativ ~ide eondueere
Impozite, taxe si plati, cu exceptia impozitului pe venit
Cheltuieli in scopuri de binefacere si sponsorizare
Cheltuieli privind protectia muncii
Cheltuieli de reprezentare
Cheltuieli de deplasare
Aile cheltuieli generale si administrative
Alte cheltuleli operation ale
Cheltuieli privind realizarea altor active eurente
Cheltuieli privind arenda curenta
Che!tuieli privind amenzile, penalitatile, despagubirile
261
7144
7145
7146
7147
7148
7149
72
721
7211
7212
7213
7214
7215
7216
7217
722
7221
7222
7223
7224
723
7231
72..12
7233
73
731
262
CLASA 8. CONTURI
81
811
8111
8112
8113
8114
8121
8122
8123
8124
813
8131
8132
8133
8134
8135
8136
8137
8138
821
822
Consumuri
Consumuri
Contributii
Consumuri
directe materiale
directe privind retribuirea muncii
pentru asigurari le ~iprotectia sociala
indirecte de productie
Activitiiti auxiliare
812
82
ALE CONTABILITATH
DE GESTIUNE
CONTURI ALE CONSVMVRILOR DE
PRODVCTIE
Productia de baza
Consumuri
Consumuri
Contributii
Consumuri
de materiale
privind retribuirea muncii
pentru asigurari le ~i protectia sociala
indirecte de productie
Consumuri indirecte de productle
Uzura si cheltuieli privind repararea si intretinerea
mijloacelor fixe utilizate in productie
Amortizarea activelor nemateriale utilizate in
prcductie
Intre!inerea personalului administrativ si de
deservire al subdiviziuni lor de productie
Protectia muncii si tehnica securitatii
Pierderi din intrerupcri in productie
Intretinerea pazei ~i cheltuieli privind asigurarea
securitatii antiincendiare din subdiviziunile de
productie
Cheltuieli cu deplasarile personalului de productie
Alte consumuri indirccte de productie
263
CLASA 9. CONTVRr
91
911
912
92
921
922
923
924
93
931
932
933
934
94
941
942
943
944
945
95
951
EXTRABILANTrERE
ACTIVE PE TERMEN LUNG ARENDATE
Active nemateriale arendate
Active materiale pe termen lung arendate
VALORI iN MARFVRI ~I MATERIALE CARE
NV APARTIN iNTREPRINDERIl
Valori in marturi ~imateriale primite in custodie
Materiale primite spre prelucrare
Marfurt primite in consignatie
Vtilaj primit pentru montaj
TITLURI DE VALOARE CARE NU APARTIN
INTREPRINDERII
Titluri de valoare destinate vanzarii
Titluri de valoare expediate pentru inrcgistrarc
Titluri de valoare primite de la registrator
Titluri de valoare depuse la pastrare In dcpozit
DATORII ~l PLATI CONVENTIONALE
Datorii ale debitorilor insolvabili trecute la
pierderi
Garantarca datoriilor ~iplatilor primite
Garantarea datoriilor ~i platilor acordatc
Uzura fondului de locuinte
Pierderi fiseale nereclamate
ALTE MIJLOACE SI DATORII REFLECTATE
iN CONTABILlTATEA EXTRABILANTIERA
Formulare eu regim special
264
Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Legea contabilitatii
nr.426-XIII
7.
Contabilitate
financiara, Manual (colectiv de autori,
coordonator A.Nederita). - Chisinau, ACAP, 2003.
80 Bueur VoScurt dictionar de teorie a evidentei contabile: rusroman si roman-rus. - Chisinau, Ed. Enciclopedica, 1992.
90 Bojian 00 Bazele contabilitatii, - Bucuresti, Eficient, 1997.
10. Capron M. Contabilitatea in perspectiva (trad. din limba
franceza). - Bucuresti, Humant - itas, J 994.
11. Colasse B. Contabilitate
generals, - Iasi, Editura
"Moldova", 1995.
265
- Bucuresti,
lOHI1TI1,
1999.
yxera. M:,
1998.
11
CTaTI1CTI1Ka, 2000.
19. M3ThlOC M.P., IIepepa M.X. TeopIDI 6yxramepcKoro
ysera. - M:, AY,UI1T, 1999.
20. Paciolo Luca. Tratat de contabilitate in partida dubla. Iasi. Editura Junimea, 198 L
21. Pmuap iK.b. Eyxran repcxaa yxe r: TeOpl15I 11
npaKTI1Ka. - M:, <PI1HaHCbI 11CTaTI1CTI1Ka, 2000.
22. XeHJ],pHKcOHE.C., BaH Bpena. Teopns fiyxranrepcsoro
ysera (nep. c anrn.),
- M:, <PI1HaHChI 11 CTaTI1CTI1Ka,
1997.
23. COKOJlOB 51. B. OT I1CTOKOB .1l,OHaWHX JJ,HeH.- M:,
IOHI1TH, 1995.
24. COKOJ]OB 51. B. OCHOBhI TeOp11116yxranTepcKoro
yxera. - M:, <i->I1HaHcblH CTaTI1CTHKa, 2001.
266