5.3.

Contabilitatea amortizării şi deprecierii activelor biologice imobilizate

Activele biologice imobilizate mature (de exemplu, viile, livezile, plantaţiile de pomuşoare;
animalele de muncă - caii) se amortizează conform regulilor generale stabilite în SNC „Imobilizări
necorporale şi corporale”.
În conformitate cu politicile contabile entitatea calculează amortizarea unei imobilizări,
începînd cu data transmiterii în exploatare sau cu prima zi a lunii care urmează după luna
transmiterii în exploatare. Respectiv, calcularea amortizării activului încetează la data expirării
duratei de exploatare şi/sau ieşirii sau începînd cu prima zi a lunii care urmează după luna expirării
duratei de exploatare şi/sau ieşirii activului.
Generalizării informaţiei privind amortizarea activelor biologice transmise în exploatare şi
privind deprecierea activelor biologice imobilizate aflate în curs de execuţie şi/sau transmise în
exploatare este destinat contul 133 „Amortizarea şi deprecierea activelor biologice
imobilizate”. Este un cont de pasiv (rectificativ). În creditul acestui cont se înregistrează
calcularea/majorarea amortizării şi recunoaşterea pierderilor din deprecierea activelor biologice
imobilizate, iar în debit – decontarea/diminuarea amortizării, precum şi decontarea/reluarea
pierderilor din deprecierea activelor biologice imobilizate. Soldul este creditor şi reprezintă suma
amortizării şi deprecierii acumulate a activelor biologice imobilizate determinată în conformitate
cu standardele de contabilitate.
La calcularea amortizării activelor biologice imobilizate contul 133 se creditează în corespo-
ndenţă cu debitul contului 811 sau 812.
La decontarea amortizării acumulate aferentă activelor biologice imobilizate ieşite se debiteză
contul 133 şi se creditează contul 132.
Procedura de depreciere a activelor biologice imobilizate constă în compararea valorii
contabile cu valoarea justă minus costurile de vînzare. În cazul în care valoarea contabilă a activelor
biologice imobilizate depăşeşte valoarea justă minus costurile de vînzare diferenţa se recunoaşte ca
pierdere din depreciere. Modul de contabilizare a pierderii din depreciere este condiţionat de
metoda evaluării ulterioare a activelor biologice imobilizate aplicată de entitate: la valoarea
contabilă sau la valoarea reevaluată.
La recunoaşterea pierderii din deprecierea activelor biologice imobilizate evaluate la valoarea
contabilă (la cost) se întocmeşte formula contabilă:
debit contul 721, credit contul 133.
În cazul cînd entitatea nu are deschis un cont separat pentru acumularea pierderilor din
depreciere, valoarea activelor biologice imobilizate depreciate se înregistrează ca diminuare a
costului de intrare (corectat) prin debitarea contului 721 şi creditarea contului 131 sau 132.
Pierderea din depreciere recunoscută în perioadele de gestiune anterioare este reluată numai
dacă s-a majorat valoarea justă minus costurile de vînzare a activelor biologice imobilizate. Această
creştere reprezintă o reluare a unei pierderi din depreciere şi se contabilizează în modul următor:
debit contul 133, credit contul 621.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de active biologice imobilizate, iar evidenţa sintetică – în
registrul contabil respectiv.